Analiza evolutiei bursiere la Petrom S.A. A.

Introducere In acest proiect s-a realizat un studiu de caz, care consta intr-o analiza bursiera pe un portofoliu constituit din actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti. Toate datele folosite sunt reale, date privind societatile emitente ale actiunilor cuprinse in portofoliu, pretul lor de inchidere, valoarea dividendelor acordate, etc., si sunt preluate direct de pe site-ul oficial al Bursei de Valori Bucuresti. Stim ca in general, in orice activitate umana, succesul este direct proportional cu efortul pe care il depunem. Bineinteles ca acest lucru este valabil in orice domeniu de activitate, in afaceri, sport, politica, relatii sociale etc. Nu avem asadar nici un dubiu cand vorbim despre investitii, cu cat eforturile sunt mai mari cu atat profiturile ce se vor obtine sunt in mod normal mai ridicate. In cazul investitiilor efortul tine de activitatea de identificare a oportunitatilor oferite de mediul financiar, de studiere a mecanismelor pietei, de realizarea unei strategii proprii de investitie, de analizare a indicatorilor financiari asociati instrumentelor in care se doreste a se investi, de identificare a riscului. Asadar am ales sa investim intr-un portofoliu de actiuni ale societatii etrom S.A. In selectionarea titlurilor cotate s-au avut in vedere urmatoarele criterii! actiunile sa fie cotate la categoria I si a II -a a bursei" principiul diversificarii portofoliului" cotarea sa se realizeze prin intermediul unui sistem bursier informanizat" structura valorilor mobiliare sa implice titluri din diferite sectoare de activitate" actiunile sa fie cele mai lichide" actiunile sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera. Vom prezenta pentru portofoliul de actiuni ales atat analiza fundamentala cat si cea tehnica, insa analiza gestiunii portofoliului presupune pentru inceput o prezentare a societatilor emitente a actiunilor din portofoliu, a conte#tului macroeconomic, dar si a perspectivelor sectoriale. B.Detalii companii Societatea $T%&' S.A., cu sediul in Bucuresti, sector (, )alea *orobantilor nr. +,-, .udetul Bucuresti, inregistrata la %egistrul )omertului cu codul ./012,0+1(--3 are ca domeniu de activitate e#tractia petrolului brut, )od )A$N 4%ev.+5! 06(0, )od fiscal 1 )7I! (8-002+. Societatea este listata la BVB, categoria I, avand ca piata principala, piata %$9S, ISIN %&SN A)N&%- si are ca simbol SN . etrom S.A. a inceput tranzactionarea la BVB pe data de ,.0-.+00(. )apitalul social a suferit 8 modificari, ultima ma:orare avand loc pe ((.08.+006, numarul total de actiuni a:ungand la 86.6//.(02.,,8, crescand de la 86.000.806.032, valoarea nominala a actiunilor fiind de 0,(000 %&N, iar capitalul social de 8.66/./(0.2,,,80 %&N. etrom este cea mai importanta companie de petrol si gaze din $uropa de Sud-$st. 7n actor de succes cu profit sustinut in e#plorare si productie, rafinare si mar;eting, gaze naturale. Societatea genereaza valori si beneficii pentru actionarii sai, pentru anga:ati, partenerii de afaceri si economia %omaniei in general. SN $T%&' SA are ca scop e#plorarea si e#ploatarea zacamintelor de petrol si gaze naturale de pe uscat si din platoul continental al 'arii Negre, transportul petrolului si al

produselor petroliere, comercializarea prin retele proprii de distributie,transportul petrolului si al produselor petroliere. )ompania descopera si e#trage titei si gaze naturale, rafineaza titei pentru a oferi produse si servicii de calitate clientilor care rasplatesc eforturile prin cresterea vanzarilor si a profitului. etrom isi desfasoara activitatea in mod profesionist pentru a obtine profit in conformitate cu planul de dezvoltare in beneficiul actionarilor, asumandu-si totodata responsabilitatile spre folosul comunitatii si a mediului incon:urator. $ste recunoscuta in lumea intreaga de catre clienti, concurenta, investitori si public. Telul companiei este acela de a deveni recunoscuta ca standard al evaluarii performantelor din domeniul de activitate, prin creativitate, initiative, munca in echipa si abilitate de a anticipa si reactiona cu eficienta in fata schimbarilor. etrom imbina traditia din industria petroliera cu organizarea moderna a unei companii integrate. C.Contextul macroeconomic iata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si se regleaza in mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. )oncret, este vorba despre o piata pe care se tranzactioneaza in mod liber valori mobiliare 4actiuni, obligatiuni5, piata ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor 4fizice1:uridice5 care economisesc 4cumparatorii de actiuni si obligatiuni5 si care urmaresc plasarea profitabila a acestor capitaluri" aceste fonduri sunt atrase de catre emitentii de actiuni1obligatiuni. *esigur, piata de capital prezinta interes si din alte puncte de vedere, permitand preluarea controlului asupra unor societati prin achizitii semnificative de actiuni sau obtinerea unor castiguri pe termen scurt prin specularea modificarilor de curs ale valorilor mobiliare. 7n rol important si adeseori decesiv in directia pe care o ia piata de capital este conte#tual macroeconomic din lume si implicit cel din tara respectiva. In continuare voi prezenta cateva puncte care ghideaza piata de capital din %omania in situatia actuala! In primul rand criza economica actuala, manifestata la nivel global printr-o lipsa de lichiditati afecteaza in mod decisiv piata de capital in primul rand prin falimentul declarat al institutiilor mai mici, in special in cadrul celor financiare care au fost retrase de la tranzactionare de pe burse fiind apoi preluate partial sau integral de alte banci sau grupuri de banci. Solutia gasita pentru aceste banci difera, e#plicatia fiind legata de dimensiunea institutiilor financiare 1 importanta lor pentru sistemul financiar 4institutiile mai mici au fost lasate sa falimenteze sau sa fie preluate de alte institutii financiare5 sau de sustinerea politica de care s-au bucurat .Astfel unele institutii financiare mai ales au fost preluate de guvern 4e# este mai concludent pe piata Americana5. e un alt plan se gasesc institutiile declarate falimentare si apoi institutii in procedura de reorganizare. *in punctul nostru de vedere, criza financiara are efecte negative pe termen scurt pentru toti :ucatorii la bursa 4scaderea preturilor, ai indicilor bursieri5 si chiar devastatoare pt :ucatorii mici , cum am prezentat mai sus, insa pe termen lung marile firme care rezista crizei prezinta incredere pt investitori fiind vizate de acestia pt viitoare investitii. 7n alt efect al crizei se refera la pierderea increderii, regulile pe piata de capital s-au inasprit, investitorii nu isi mai asuma riscruri usor. anica a crescut si, odata cu ea, a sporit aversiunea investitorilor straini la risc. *e pilda, tranzactiile globale cu actiuni au scazut in august +00- cu ,3< fata de aceeasi luna a anului +002. 7n alt punct de influenta al pietei de capital in %omania il reprezinta mediul legislativ nepropice pt investitii. ractic la capitolul stimulente pt investitii %omania nu e#celeaza.

)onform site-ului Blombiz intr-un sonda: care evalueaza cat de favorabil este sistemul fiscal si :uridic pentru fondurile de investitii de capital de risc si privat, realizat de Asociatia $uropeana de rivate $=uit> si Venture )apital 4$V)A5 impreuna cu ? '9, %omania s-a clasat pe locul +/ din +3 de tari europene. %omania a fost inclusa in studiul $V)A pentru a doua oara, obtinand un scor de +,+3 puncte, dar a urcat in clasamentul statelor europene si nu se mai plaseaza pe ultimul loc. In +006, %omania a obtinut un puncta: de +,,8 puncte si s-a situat pe ultima pozitie a topului format atunci din +8 de state. In concluzie , din punct de vedere legislativ si fiscal, %omania nu asigura un mediu propice pt atragerea investitorilor straini. & alta influenta ar putea-o constitui criza politica si viitoarele alegeri prin care trece %omania si care ar fi de asteptat sa influenteze in mod negative cotatiile la bursa, insa conform unui studiu publicat de site-ul @@@.standard.mone>.ro . In ultimii - ani principalii indici ai Bursei de Valori Bucuresti 4BVB5 au inregistrat variatii foarte mici, de pana la A1-(0<, cu o luna inaintea ultimelor trei alegeri prezidentiale sau a celor pentru )amera *eputatilor si Senat desfasurate in %omania. & e#ceptie a avut loc anul trecut in cazul societatilor de investitii financiare 4SIB5, care au crescut, in medie, cu ,6,+< cu o luna inainte de alegerile parlamentare din noiembrie. Bro;erii pun insa aceasta evolutie pe seama unei reveniri de scurta durata, imediat dupa ce in octombrie acelasi indice se prabusise cu 86<. %eactia investitorilor nu a fost mai puternica nici in zilele din imediata apropiere a scrutinelor, ba chiar in cazul SIB-urilor s-au consemnat variatii in medie de sub (<, cu o zi inainte si dupa momentul ultimelor alegeri. Nici in acest an situatia nu pare a se indrepta spre un scenariu diferit, variatiile B$T si B$T-BI din ultima luna au fost de A3,,<, respectiv -/,,<, fluctuatiile mici fiind prezente si in ultimele zile, pe fondul unor recorduri negative de rula:e. Bro;erii spun ca investitorii nu iau in considerare posibilele rezultate ale alegerilor din ++ noiembrie, asa cum, de altfel, nici caderea 9uvernului, de saptamana trecuta, nu a avut efecte de durata asupra pietei. 7ltimul aspect pe care il tratam se refera la tensiunile internationale privind gripa porcina si cum temerile si situatia in sine au influentat sau vor influenta pe viitor piata de capital la nivel national. Acest aspect din punctual nostrum de vedere are + optici diferite, pe de o parte comertul international va fi puternic afectat de o pandemie la nivel global care implicit va lovi firmele ce au raporturi comerciale cu e#teriorul, astfel investitiile ar putea scadea la acest nivel. *e asemenea sectorul turistic si al transporturilor ar putea fi serios afectat, lucru observat la nivel mondial in deprecierea actiunilor companiilor aeriene si hoteliere. e de alta parte insa sectorul farmaceutic prezinta mari perspective de investitii, fiind in pozitia in care trebuie sa acopere necesarul de vaccin pt ,- de tari 4numarul actual al tarilor lovite de gripa porcina5. Astfel companii ca %oche, Novatis , Biota Coldings din Australia au inregistrat cresteri ale cotatiei la bursa, cel din urma a urcat cu 38 < conform unui articol din @@@.eco.md D.Perspectivele sectoriale Secorul bancar Iata cateva motive pt. care consideram ca este de preferat pentrut investitie! *atorita sumelor mari vehiculate ,a necesitatii si a gradului ridicat de patrundere pe piata este un domeniu sigur de investitie, neprezentand posibilitatea unei prabusiri bruste, precum si siguranta castigului in viitor.

Aceasta siguranta si castig sunt date deasemenea de puternica interdependenta pe care sectorul financiar o are cu toate celelalte sectoare de interes, fiind un sector a:utator pt toate celelalte. *easemenea piata financiara din $uropa de $st pare a fi o piata tinta pt investitorii straini. )onform statisticilor sectorul financiar din $uropa )entrala si de $st acopera circa (8 la suta din rentabilitatea acestor tari.7n alt avanta: il reprezinta faptul ca )irca (80 de milioane de locuitori din zona nu au relatii cu bancile, potentialul de dezvoltare fiind unul e#trem de important. )hiar si pe fondul unui unui trend bursier incert, investitorii straini activi la BVB au investit -0.2 milioane de $uro avand ca prima optiune domeniul financiar conform statisticilor , astfel actiunile SIB si bancare s-au aflat anul acesta in topul cumpararilor. Astfel, in primele sapte luni ale acestui an, nerezidentii au cumparat actiuni emise de banci in valoare de /0,6/ milioane de euro, in timp ce valoarea vanzarilor s-a ridicat la /6,, milioane de euro. Si actiunile SIB-urilor - puternic afectate de criza financiara - au atras ,0,6 milioane de euro in primele sapte luni, in timp ce vanzarile au a:uns la ,+,, milioane de euro. Toate semnele indica faptul ca desi in perioade de criza sectorul bancar pare a fi cel mai sigur si cel vizat de investitori. Sectorul petrolier-resurse energetice. Sectorul petrolier a fost intotdeauna in atentia investitorilor activi la BVB, atat datorita lichiditatii ridicate, cat si a rezultatelor financiare bune. *ar, in conte#tul international nefavorabil din ultimele luni, si companiile petroliere romanesti au avut de suferit din cauza retragerilor masive de la BVB. )u toate acestea, e#ista potential prin prisma evolutiei activitatii si a pozitionarii mai bune in peisa:ul regional. )hiar daca pe piata de capital sunt listate (2 companii din sectorul e#tractiei si rafinarii petrolului, atentia investitorilor s-a indreptat aproape constant catre cele trei companii de la categoriile BVB, datorita lichiditatii ridicate a acestora. Numai tranzactiile incheiate cu titlurile etrom si %ompetrol %afinare )onstanta au insumat aproape 2< din totalul rula:ului realizat la BVB. In opinia specialistilor, sectorul petrolului si gazelor naturale depinde tot mai mult de politica statelor, ceea ce e#pune companiile de resort la riscuri politice in intreaga lume, afectandu-le ratingul. *e asemenea anumite greutati pot aparea in viitorul apropiat chiar in tari stabile prin traditie, precum S7A, 'area Britanie si )anada, din cauza noilor initiative de modificare a legislatiei fiscale. erspectiva pentru sectorul de rafinare in +0(0, afectata pe plan mondial de conditiile de pe piata e#trem de slabe in +00-, este negativa, deoarece agentia nu se asteapta la o redresare ma:ora in acest sector in +0(0. Sectorul constructiilor *esi sectorul constructiilor a scazut destul de mult pe fondul crizei economice si a lipsei finantarii, si multe societati din acest sector au fost nevoite sa isi suspende activitatea, nu trebuie deloc de negli:at. In ultima luna a anului +002, ritmul de crestere al constructiilor in tara a fost de (6,(< fata de ultima luna a anului +003. )onform unui studiu $7%&STAT, acest sector a inregistrat cresteri semnificative in luna iunie a anului industr, de -., <, %omania aflandu-se pe prima pozitie intre statele 7$. e langa %omania, numai Bulgaria, olonia si )ehia au mai inregistrat cresteri in constructii in luna iunie, comparative cu luna 'ai, dar acestea au fost cu pana la noua ori mai mici fata de cresterea inregistrata in %omania. Volumul lucrarilor de constructii a scazut In luna iulie cu -,-< comparativ cu iunie, iar In primele sapte luni ale acestui an, fata de aceeasi perioada a anului trecut, declinul

a fost de (0<, potrivit Institutului National de Statistica 4INS5. Astfel, In luna iulie +00-, volumul lucrarilor de constructii, serie bruta, a scazut fata de luna iunie +00- cu -,-<.& crestere s-a Inregistrat la lucrarile de reparatii capitale 4A,,3<5. Sectorul constructiilor din 7niunea $uropeana a inregistrat o scadere anuala de 8,(< in luna aprilie a acestui an, %omania clasandu-se pe locul secund cu o scadere anuala de (,,3<, dupa Slovenia. *aca intradevar situatia pe piata constructiilor nu este chiar benefica pt. investitii, dupa cum am prezentat mai sus lucrarile au scazut in iulie cu -.- <, totusi am vrea sa sa atragem atentie asupra constructiilor de tip industrial, respective magiustrale, conducte, linii de titei , petrol etc. )onsideram ca au un potential de crestere bun in conditiile actuale. *upa cum stim %omania dispune de un important fond de resurse naturale energetice, care in conditiile tensiunilor actuale intre blocul estic e#portator si principalii lor clienti ar putea insemna cresterea e#porturilor. )a si industrie cone#a, constructiile industriale ar putea inregistra la randul lor crestere pe piata. Sectorul panificatii Inca din cele mai vechi timpuri, painea si produsele de panificatie au stat la baza alimentatiei oamenilor, fie ca era vorba de masa de dimineata, pranz sau cina, de la cei saraci la cei bogati, pe tot cuprinsul amantului brutaritul era o indeletnicire normala in viata rurala, iar in vremurile mai apropiate de noi fiecare gospodarie avand cuptor de paine. In trecut painea alba, ce era facuta din faina alba de calitate superioara, era alimentul bogatilor, iar cea neagra, era considerata alimentul saracilor. In cadrul bunurilor de consum din tara noastra industria panificatiei ocupa un loc insemnat,painea constituind alimentul ce se consuma zilnic. Importanta produselor de panificatie in satisfacerea cerintelor de hrana ale populatiei este un factor care determina ca industria de panificatie din %omania, alaturi de celelalte ramuri ale industriei nationale, sa se dezvolte in ritm accelerat In concordanta cu modelele agricole e#istente in 7$, obiectivele industriei romanesti de panificatie trebuie sa puna accentul pe! asigurarea securitatii alimentare, introducerea tehologiilor si proceselor de productie competitive pe piata europeana, armonizarea legii romanesti cu ac=uis-ul comunitar si implementarea sa, alinierea standardelor romanesti la cele europene si internationale, imbunatatirea imaginii si statutului profesiunilor de morar si brutar, cat si cresterea calitatii pregatirii profesionale. Astazi, consumatorii produselor de panificatie devin din ce in ce mai constienti de igiena pietei si a alimentatiei" pentru ca produsele sa fie sigure pentru consum, ei trebuie sa respecte atat norme tehnologice, cat si sanitare. rin analiza principalelor coordonate ale pietei produselor de panificatie din %omania se observa ca aceasta piata aspira la o determinare si incadrare intr-o economie de piata functionala, caracterizata prin e#istenta unei concurente dezvoltate si loiale, un mediu de afaceri conform cerintelor, o putere de cumparare relativ in crestere si de toate tipurile de competitori. E.Analiza economica-financiara rimul pas pentru a face o alegere buna in ceea ce priveste actiunile pe care le vom include in portofoliu e aplicarea analizei fundamentale, adica selectarea actiunilor pe baza informatiilor privind situatiile financiare, domeniul in care activeaza, situarea pretului in raport cu diferitele repere care tin de activitatea emitentului si de piata. Trebuie mentionat insa ca o asemenea abordare e utila pentru o investitie pe termen mediu si lung. Duarea in considerare a criteriilor de analiza fundamentala depinde asadar de obiectivele fi#ate de investitor privind rentabilitatea si de riscul pe care doreste sa si-l asume, incluzand frecventa cu care intentioneaza sa tranzactioneze. Trebuie acordata atentie urmatoarelor aspecte!

stirile si informatiile de ultima ora legate de societatea emitenta pot influenta cursul. Spre e#emplu, anuntarea inchiderii societatii" anuntarea unei emisiuni noi de actiuni etc. &rice informatie aparuta in presa poate influenta cursul pe piata al actiunilor! acordarea sau neacordarea de dividende, posibilitatea privatizarii sau, din contra, a falimentului societatii, identificarea unor parteneri straini, introducerea unor produse noi, rezultate trimestriale bune obtinute de societate, s.a.m.d" actionariatul societatii - e#istenta unor actionari ma:oritari privati, autohtoni sau straini, a unori actionari fonduri de investitii, etc" evolutia sectorului economic din care face parte societatea emitenta si a mediului economico-financiar in ansamblul sau" analiza rapoartelor periodice ale societatii 4bilant, cont de profit si pierdere, etc5 si evolutia - rezultatelor si a indicatorilor economico-financiari ai societatii 4nivelul profitului, al datoriilor, valoarea contabila a actiunilor, nivelul dividendului pe actiune, etc5. Acestea reprezinta cele mai accesibile modalitati de analiza. Numai prin utilizarea combinata a acestora si cu putin noroc se pot face investitii profitabile. *esigur, e#ista si alte metode comple#e de analiza tehnica si fundamentala. I. analiza fundamentala Am ales drept subiect al acestei analize evolutia etrom S.A., realizand o comparatie intre primul semestru al anului +00- si primul semestru al anului +002. *upa cum era si de asteptat, profitul inregistrat in debutul acestui an este considerabil mai redus decat in cel anterior, fiind puternic afectat de scaderea cotatiilor barilului de titei din ultimele 6 luni. rin urmare, chiar daca profitul pe termen scurt, nivelul $% si cel al ratelor de rentabilitate a etrom au avut destul de mult de suferit de pe urma ieftinirii pretului petrolului si a costituirii de provizioane pe finalul e#ercitiului financiar precedent, s-ar parea ca nu e#ista temeri ma:ore legate de profitabilitatea pe termen mediu si lung a companiei. entru o interpretare mai usoara am sintetizat in tabelul de mai :os datele din cei doi ani de referire, in smestrul I pentru fiecare perioada de referinta!

INDICATORI Active imobilizate - Total Active circulante - Total *atorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an Total Active circulante, respectiv datorii curente nete

! 2 " (3.(3+.(3-.0-/,0 +(.003.//(.(82,0 0 0 /.-,/.08,.220,00 /.338.20,.(-+,00 +.30/.3//.6+3,00 +.(,8.828.,,-,00 (-.,03.36/./,+,0 0 +.8-2.08,.2-8,00 (,+.+08.02+,00 8.66/./(0.2,/,00 +.-/8.-/,.0//,00 (.36+./6(.20,,00 ++.36-.-0+.-6(,0

Total active minus datorii curente 0 *atorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total +,.-03.8+,,00 Venituri in avans (/3.0+3.2(-,00 )apital subscris varsat 8.66/./(0.2,/,00

(/.023.0-(.0(3,0 Total capitaluri proprii )reante - Total *atorii - Total )ifra de afaceri neta Venituri din e#ploatare - Total )heltuieli din e#ploatare - Total %ezultat din e#ploatare Venituri financiare )heltuieli financiare %ezultat financiar %ezultat curent Venituri e#traordinare )heltuieli e#traordinare %ezultat e#traordinar Venituri totale )heltuieli totale %ezultat brut %ezultat net %ezultat 1 actiune lati restante - Total Burnizori restanti - Total &bligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale Impozite si ta#e neplatite la termen la bugetul de stat Nr. mediu anga:ati 4numai anga:ati permanenti5 0 +.08(.3-(.02,,00 +.3+2.68+.(80,00 ,.3(2.20,.2/6,00 ,.2,2.83+./-3,00 +.20-./6(./(8,00 (.0+-.(((.02+,00 (.,03.23,.-2+,00 (.(2/.3,/.-+(,00 (+,.+(+.22(,00 (.(8+.,+,.-6,,00 0,00 0,00 0,00 8.(/6.//6./3-,00 ,.--/.(++.8(6,00 (.(8+.,+,.-6,,00 -33.0,2.8//,00 (06.8/(.2(0,00 (06.8/(.2(0,00 0,00 0,00 ,03,, 0

(/.0/+.(26.0,2,0 (.2(+.-/+.(22,00 8.8/,.--6.-,-,00 ,.0,3.,+3.+02,00 +.2-2./6-.2/3,00 +.3(2.603.68,,00 (3-.26+.(-/,00 830.88-.,/,,00 +(0.6-3.+,6,00 ,8-.26+.(03,00 8,-.3+/.,0(,00 0,00 0,00 0,00 ,./6-.0+-.(-0,00 +.-+-.,0/.22-,00 8,-.3+/.,0(,00 808.--8.0(0,00 3(.(/2.(/8,00 3(.(/2.(/8,00 0,00 0,00 ,03,,

Bacand o comparatie intre rezultatele financiare de pe semenstrul I al anilor succesivi prezentate in tabelul pecedent se constata ca ! valoarea activelor imobilzate este in crestere fata de aceeasi perioada a anului +002 cu ,2,8+6+060 " datoriile pe termen scurt sunt mai mari inregistrand o crestere de la +30/3//6+3 in anul +002 la +-/8-/,0// in +00-" (.02-(360/( in ceea ce priveste datoriile pe termen lung, acestea insumeaza +8-208,2-8 lei cu +83/(/6,32 lei mai mult fata de anul anterior" rezultatul din e#ploatare infatiseaza o scadere esentiala de la (.0+-.(((.02+ in anul +002 la (3-.26+.(-/ lei in +00-" rezultat financiar mai mare, iar rezultatul curent mai mic," rezultatul brut si cel net sintetizeaza o scadere, iar platile restante, precum si furnizorii restanti reflecta scadere, creantele sunt mai mici, inregistrand o scadere de +,2.2/2.2-8 lei, iar datoriile mai mari, reflectand o crestere de +.2(8.,//.32- lei. un regres de (2,,,< al cifrei de afaceri din trimestrul I +00- fata de trimestrul I +002 prezentat in urmatorul tabel! Indicator T#$2 % T#$2 & T#$2 ' T#$2 ! T#$2 "

)ifra de afaceri $volutie 4<5

+.0+/.(80.6, , -

,.(+8.3-+.+/ / 8/,/+<

+.383./-(.,( / -((,32<

,.3(2.20,.2/ 6 ,/,26<

,.0,3.,+3.+02 -(2,,,<

reducerea considerabil mai lenta, cu numai ,,+,<, a cheltuielilor din e#ploatare. In cadrul acestora, cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile au scazut cu +2,6/<, insa celelalte tipuri de cheltuieli au inregistrat cresteri relativ importante! cheltuielile cu personalul au crescut cu ,-,8(<" a:ustarile de valoare privind imobilizarile corporale si cele necorporale 4A82,3-<5" cheltuielile privind prestatiile e#terne 4A(6,2+<5. rin urmare, la data de ,(.0,.+00-, structura cheltuielilor din e#ploatare ale etrom SA, se prezenta in felul urmator! ,ondere Nr. (lement de *#. *.2 ! *#. *.2 " (+olutie in c). din Crt. c)eltuieli e-ploatare )heltuieli cu materiile prime si ( -20.383.,(/ 6--.2/,.--2 -+2,6/< +8,3/< materialele consumabile )heltuieli cu + /--.(((.368 6-6.,(3./03 ,-,8(< +8,6(< personalul A:ustari de valoare privind imobilizarile , +/0.,36.2/, ,2(.622.(2/ 82,3-< (/,0/< corporale si necorporale )h. privind / 883.263.00, 68(.6--.-80 (6,2+< +,,-3< prestatiile e#terne Alte cheltuieli din 8 8,(.,/2./-0 +2-.082.((/ -/8,60< (0,6,< e#ploatare C)eltuieli din 2.! "..&#..# 2.'#!.& '.&% e-ploatare - total % * -*/2*0 # 0 scaderea cu 2+,8+< a profitului din e#ploatare, comparativ cu aceeasi perioada din +002. *iluarea profitului din e#ploatare constituie o consecinta directa a declinului cifrei de afaceri si a reducerii cheltuielilor din e#ploatare intr-un ritm mai lent decat veniturile, ceea ce a contribuit in mod decisiv la acesata involutie. obtinerea unui profit in crestere provenind din activitatea financiara. Intrucat pretul petrolului se calculeaza in dolari, etrom nu a avut decat de castigat de pe urma deprecierii monedei nationale in raport cu celelalte valute. rin urmare, nivelul cheltuielilor sale reprezentand diferente nefavorabile de curs valutar s-a redus considerabil in

perioada analizata si a contribuit la obtinerea unui profit financiar in suma de ,8-.26+.(03 lei, 4egal cu dublul profitului din e#ploatare al etrom din aceeasi perioadaE5. Indicator *#. *.2 ! (.,03.23,.-2 Venituri financiare + (.+6(.208.-3 - din care alte venituri financiare ( (.(2/.66(.(0 )heltuieli financiare ( - din care alte cheltuieli (.(2/.3,/.-+ financiare ( ,rofit financiar #2*.2#2.!!# *#. *.2 " (+olutie -86,,2< -60,02< -2+,+(< -2/,86< #"2/ '0

830.88-.,/, 80,.620.2/8 +(0.6-3.+,6 (2+.-(-.0-( *%".!&2.# '

obtinerea unui profit net in suma de 808.--8.0(0 lei, ce reprezinta numai :umatate 48(,3-<5 din nivelul celui inregistrat in urma cu un an. e de alta parte, profitul net obtinut de catre etrom in decurs de numai , luni este egal cu aproape :umatate 4/8,8-<5 din valoarea rezultatului pe care acesta si-a propus sa il obtina in anul curent. Indicatorii de rentabilitate *eclinul profitului brut si al celui net din decursul ultimelor + trimestre si-a pus amprenta asupra ratelor de rentabilitate ale etrom, care s-au deteriorat sensibil. Astfel, in decurs de numai 6 luni, rentabilitatea economica si cea financiara a companiei au coborat de la valorile e#celente inregistrate anterior pana la nivelul destul de putin satisfacator inregistrat in prezent. Indicator Rata rentabilitatii economice Rata rentabilitatii financiare ,(R si ,$12
* . ".2 ! ,(R ,$12 3,(, (,+8 *#.#2.2 ! ,(R ,$12 (0,0, 0,36 #%. %.2 " ,(R ,$12 +(,(6 0,2,

TIII$2 ! (,,6-< (3,60<

TI$2 " ,,2/< ,,-,<

*eteriorarea vizibila a nivelului $% constituie, la randul sau, o alta consecinta a scaderii profitului net al etrom, la finele anului +002 si in debutul anului +00-. 'ai mult, pentru prima data de ceva vreme incoace, valoarea curenta a acestui indicator nu se mai numara printre cele mai atractive din piata. In schimb, valorile din tabelul de mai sus dovedesc ca etrom de poate mandri, in continuare si in raport cu ceilalti emitenti cu o valoare e#trem interesanta a raportului 1BV. Concluzii

In decursul ultimilor ani, etrom a reusit sa profite in mare masura de pretul ridicat al hidrocarburilor, chiar daca s-a confruntat in permanenta cu probleme precum lipsa investitiilor in perioada ce a precedat privatizarea, scaderea nivelului productiei fizice si un nivel nesatisfacator al ratei de inlocuire a rezervelor. Acestora li s-au adaugat prevederile restrictive din contractul colectiv de munca al salariatilor si unele parteneriate de afaceri incheiate inca din perioada pre-privatizare, care au ingreunat eforturile etrom de valorifica un climat economic e#trem de favorabil. In prezent, situatia pare sa se fi inversat usor! in timp ce pretul intern realizat la titei este sensibil mai putin atractiv decat in urma cu un an, unele dintre acumularile anterioare par de:a sa fi inceput sa dea roade. Totusi, procesul de transformare si modernizare a etrom este inca departe de a fi finalizat, termenele avansate in aces sens fiind anii +0(0-+0((. *e aceea, apreciem ca in ceea ce priveste performantele financiare ale etrom trebuie efectuata o distinctie foarte clara intre asteptarile pe termen scurt si cele pe termen mediu si lung. II. Analiz3 te)nic3 Analiza tehnica poate fi definita ca fiind studierea pietei prin intermediul graficelor in vederea determinarii directiei viitoare a pretului. iata este dominata de emotii, emotii care se reflecta in pretul activului respectiv. 7n analist tehnic incearca cuantificarea acestor emotii, la care se mai adauga un set de instrumente specifice analizei tehnice, iar prin acest mi# se doreste previzionarea viitoare a cursului. Acest tip de analiza se bazeaza pe vizualizarea si interpretarea trecutului in ideea identificarii miscarilor ulterioare. Acolo unde e#ista grafic si date suficiente se poate face analiza tehnica. Intr-o alta ordine de idei, analiza tehnica se apropie mai mult de o arta decat de o stiinta e#acta. *aca analiza fundamentala ne sugereaza ce sa cumparam, analiza tehnica ne arata cand sa cumparam. entru analiza tehnica vom utiliza doua tipuri de grafice! graficul de tip linie si graficul de tip candle. a5 graficul de tip linie In interpretarea acestui tip de grafic vom avea in vedere indicatorii inclusi in grafic! S'A +0, $'A +6, Bollinger +0, %SI - si 'A)*, iar perioada este de (+ luni!

Interpretare grafic! media mobila 4S'A +05! Se observa ca pretul are fluctuatii destul de mari, iar media mobila este mult mai neteda decta acesta, aceasta din urma urmareste valoarea pretului cu o intarziere, lucru datorata in principal numarului de zile cu care se calculeaza S'A. Aceasta intarziere face ca toate mediile mobile sa fie indicatori de urmarire si sa fie intotdeauna in urma miscarii pretului. *e abia la cateva zile dupa ce a aparut miscarea de pret se poate vedea efectul ei pe media mobila. entru un trend scazator pretul este sub medie iar pentru un trend crescator pretul este peste medie. *upa data de 0,.0,.+00- putem observa cum S'A e pe scadere desi pretul incepe sa urce. In cazurile in care pretul depaseste media mobila pe crestere, acesta poate reprezenta o supraevaluare, adica un semnal de cumparare 4cu atat mai puternic cu cat media e calculata pe un interval mai lung5 in cazul graficului prezentat mai sus avem o astfel de situatie in urmatoarele perioade!(0.0,.0-- +(.06.+00-" 0(.02.+00- -++.02.+00-"+8.02.+00--+3.02.+00-. In cazurile in care pretul cade sub media mobila putem aprecia ca actiunile sunt subevaluate, acesta poate reprezenta un semnal de vanzare. $'A +6! Se observa ca de data ceasta nu mai avem o linie atat de domoala, ea tinzand sa urmeze mai indeaproape miscarea pretului. )u cat perioada de

calcul pentru $'A e mai mica cu atat $'A va urmari mai precis variatiile pretului. Asemeni mediei mobile simple, $'A indica o supraevaluare a actiunilor atunci cand cotatia este peste linia mobila e#ponentiala, respectiv o subevaluare in caz cvontrar. Benzile Bollinger! In :urul lunilor iulie si sfarsitul anului banda se ingusteaza 4ceea ce reflecta o volatilitate redusa5 ne putem astepta in perioada imediat urmatoare la o modificare a pretului, ceea ce s-a si intamplat, cazul lunii iulie cand s-a a:uns la o cota de 0.+/0, aproape de ma#imul atins pana la acea data, si anume, 0.+30. In ceea ce priveste sfarsitul anului, aceasta ingustare a banzilor a inceput din +-.((.+00-, iar pretul actiunilor prezinta o evolutie in range, care observam ca este urmata de penetrarea benzii superioare. %SI! Duand in considerare faptul ca am determinat anterior cu a:utorul benzilor Bollinger ca piata pe care activeaza societatea etrom este una cu o volatilitate relativ redusa, putem aprecia faptul ca in cazurile in care %SI atinge cote mai mari decat 20, avem de-a face cu o piata supracumparata, acest lucru are loc in :urul datei de 0+.08.+00- si de asemenea (2.06.+00-. In ceea ce priveste caracteristica pietei de a fi supravanduta, cu o coate a %SI sub +0, o inatlnim la inceputul anului +00- si in :urul datei de (2.((.+00-. 'A)*! 7n semnal de cumparare a avut loc cand linia 'A)* a intersectat de :os in sus linia de semnal, si anume in :uruld atei de 0,.0-.+00- si 0(.((.+00-.. Semnalul este cu atat mai puternic cu cat intersectia are loc mai :os de zero. Semnale de vanzare au avut loc cand linia 'A)* a intersectat de sus in :os linia de semnal, si anume in :urul datelor (+.02.+00-, +6.(0.+00-. Semnalul este cu atat mai puternic cu cat intersectia are loc mai sus de zero.

b5 graficul de tip candle

Se observa cum pretul actiunilor etrom a inceput sa urce incepand cu primele zile ale lunii octombrie, dezvoltand ulterior un trend ascendent puternic. Astfel de miscari atrag cumparatorii care intrezaresc in aceasta dezvoltare a pretului o modalitate de a face bani foarte rapid. $i continua sa intre si imping pretul tot mai sus. )um in natura orice actiune are si reactiune, la bursa pretul creste pana la un moment dat cand apare ca ridicat in ochii vanzatorilor si acestia intra masiv in piata, ducand la scaderea cursului. Bazandu-ma pe afirmatiile de mai sus consider ca ar fi mai interesant de analizat grupul de lumari aferent celei mai ridicate cotatii, si anume in :urul datei de +/.(0.+00- pana in 0(.((.+00-, grupul de / lumanari aferent acestei perioade, avand in vedere urmataorele criterii! lungimea corpului unei lumanari ! )u cat corpul e mai mare si cu cat coada e mai mica cu atat candlestic;-ul arata o presiune mai mare la cumparare1vanzare. )u cat corpul e mai lung cu atat trendul e mai puternic. )azul e#trem e unde nu e#ista coada" culoarea corpului ! )orpul unui candlestic; poate fi de diferite culori in functie de ce s-a intamplat cu pretul in perioada respectiva. Astfel daca pretul de inchidere 4close5 este mai mare decat pretul de deschidere 4open5 atunci se folosesc in general culorile verde sau alb. *aca pretul de inchidere este mai mic decat cel de deschidere atunci corpul se coloreaza in rosu sau negru"

prezenta si lungimea umbrelor! 7mbrele acestor lumanari 4@ic;, tail5 pot mai lungi sau mai scurte sau schiar pot sa dispara. )a o regula generala cu cat umbra e mai scurta cu atat simbolul e mai puternic" raportarea lumanarilor la cele din imediata vecinatate. rima lumanare din formatiune este una de culaore verde, cu o umbra foarte scurta, ceea ce caracterizeaza simbolul ca fiind mai puternic, in sensul ca accelereaza variatia pretului, pe care o arata corpul. Astfel ca acest tip de lumanare arata o presiune mai mare la vanzare, pretul de inchidere 4close5 fiind mai mare decat pretul de deschidere 4open5 in acest caz. )ea de-a doua din grupul ales pentru comentariu prezinta un corp rosu, iar lungimea umbrei este mica, astfel ca, raportata la lumanarile din vecinantate, acest tip de lumanare apare pe un trend pozitiv, ceea ce marcheaza sfarsitul acestui trend si aparitia unui trend negativ in viitorul apropiat. 7rmatoarea lumanare din grup este de culoare verde, cu un corp relativ mic, iar umbra mare, ceea ce determina un trend mai slab si anunta scimbarea trendului. 7ltima lumanare analizata este de culaore verde, fara umbra, ceea ce confirma actualul trend pozitiv, datorita presiunii mari din piata , e foarte probabil ca trendul sa urmeze si pe urmatoarea perioada.

FV&N7%I etrom si Banca $uropeana pentru %econstructie si *ezvoltare au semnat marti, la Bucuresti, un acord in valoare de ,00 milioane de euro, destinat finantarii a o serie proiecte care includ decontaminare, inlocuirea conductelor vechi, masuri de sanatate si siguranta, precum si masuri de crestere a eficientei energetice, anunta Agerpres. Sursa! bloombiz ,(.0,.+00 etrom, cel mai mare producator de titei si gaze din $uropa de Sud $st, a achizitionat anul trecut ?orned DD din ?azahstan, companie care detine o licenta de e#plorare ce include zacamantul nedezvoltat ?ultu;, situat la ,/ ;m distanta de zacamantul ?omsomols;oe, a anuntat luni compania, potrivit Ne@sIn-anunt facut in ziarul ziua in data de 06.0(.+0(0 )onform unui comunicat intern transmis anga:atilor $T%&' In primele zile ale lui +0(0, compania a luat decizia de a distribui Gcu titlu gratuitH actiunile dobandite In cadrul programului de rascumparare catre actualii si fostii anga:ati care au detinut aceasta calitate de la data de (/.(+.+00/ si data initierii procesului de distribuiere a actiunilor. In facsimil +eti putea lectura documentul prin intermediul caruia anga4atii companiei au fost anuntati de decizia conducerii. Acest z+on a fost facut public in data de #*. #.2 # I*in e#perienta anilor anteriori, cred ca investitorii se vor indrepta tot catre SIB-uri si banci. *e asemenea, actiunile energetice, precum si cele din sectorul petrolier cred ca vor fi tinta investitorilor in acest anI, considera *orin 'asca, bro;er la )arpatica Invest, afirmatie facuta in Fiarul Binanciar (/.0(.+0(0