Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea din Pitesti Facultatea de Stiinte Economice Specializarea: Finante Banci

Coordonator: Conf. univ. dr. Radulescu Magdalena

Studenti: Dorobantu Adelina-Elena Dragomiroiu Ioana-Bianca Lupu Maria-Elena Motofan Cristina-Elena Vasilescu Andreea-Elena

CUPRINS
1

Cap. I NOTIUNI TEORETICE


1.1. Analiza profitabilitatii in institutiile bancare

1.2. Indicatorii de apreciere a performantelor bancare


1.2.1. 1.2.2. 1.2.3. 1.2.4. 1.2.5. Rentabilitatea financiara Rentabilitatea economica Efectul de parghie Rata profitului Gradul de utilizare a activelor

Cap. II STUDIU DE CAZ 2.1. Scurt istoric al BRD 2.2. Profilul BRD - Groupe Socit Gnrale 2.3. Calculul indicatorilor de apreciere a performantelor BRD
A ) Indicatorii pentru aprecierea eficientei activitatii bancare B ) Indicatori de profitabilitate si rentabilitate C) Indicatorii de structura a veniturilor si cheltuielilor bancare D) Indicatori de apreciere a calitatii activelor E) Indicatorii de lichiditate si solvabilitate

Cap. III ANEXE BIBLIOGRAFIE

Cap. I NOTIUNI TEORETICE


2

1.1. Analiza profitabilitatii in institutiile bancare


Sistemele bancare stabile sunt capabile sa ofere informatii credibile tuturor participantilor pe piata financiara, fiind preocupate si de optimizarea performantelor bancare. Unul dintre obiectivele principale ale institutiilor de credit este optimizarea profiturilor, performanta bancii reprezentand un indiciu al stabilitatii si al increderii deponentilor, astfel ca trebuie incurajata obtinerea unor performante cat mai mari,pentru un sistem financiar eficient si dinamic. Performanta poate fi definita ca fiind nivelul masurabil de stabilitate a activitatii unei banci, caracterizat prin niveluri reduse ale riscurilor de orice natura si un trend normal de crestere al profiturilor de la o perioada de analiza la alta. Managementul bancar urmareste prin excelenta obtinerea de profit, adica o performanta bancara superioara. Instrumentele de masurare si redare a performantelor bancare sunt diferite, dar, in final, unul dintre cele mai eficiente il constituie sistemul de indicatori mai mare sau mai mic, utilizat in acest scop, care depinde de fiecare banca in parte. Indicatorii de performanta bancara arata cum sta banca la un moment dat, ceea ce permite ca managerii sa ia masuri in consecinta, de pastrare a performantei daca indicatorii sunt pozitivi, sau de imbunatatire a performantei daca indicatorii nu sunt la nivelul la care banca i-a propus.

1.2. Indicatorii de apreciere a performantelor bancare


Indicatorii de apreciere a performantelor bancare au o mare expresivitate, reflectand o multitudine de aspecte: gradul de generare a profitului, eficienta operationala si manageriala, etc. Acesti indicatori rezulta din datele contabile care reflecta perioada de referinta (bilantul contabil si contul de profit si pierdere), marimea lor fiind rezultatul compararii posturilor bilantiere. Principalii indicatori de evaluare a performantelor unei institutii bancare sunt: - Rata rentabilitatii economice se determina ca raport intre profitul net si activul total al bancilor si exprima rentabilitatea utilizarii activelor, adica profitul net obtinut de o unitate monetara de active. - Rata rentabilitatii financiare se determina ca raport intre profitul net si capitalul propriu si ofera informatii cu privire la profitul inregistrat pe unitatea de valoare contabila a investitiei actionarilor in banca. - Efectul de parghie (EM - equity multiplier) sau Multiplicarea capitalului este un indicator sintetic care evidentiaza gradul in care utilizarea unor resurse atrase suplimentar duce la creterea rentabilitii capitalului propriu. - Rata profitului net (Profit marginal PM) se calculeaza ca raport procentual intre profitul net si veniturile totale. - Gradul de utilizare a activelor (AU asset utilisation) este un indicator care depinde de marimea dobanzii active pe piata si de structura activelor bancare si se calculeaza ca raport

procentual intre venitul total din operatiile bancare si totalul activelor si arata veniturile totale ce se obtin din utilizarea activelor (venituri din dobanzi, comisioane, taxe si venituri nonprofit). Tinand cont de concurenta institutiilor bancare atat pe plan intern cat si international am evaluat si analizat rata rentabilitatii economice si financiare in sistemul bancar romanesc, precum si raportat la cel european pentru a evalua viabilitatea sistemului bancar romanesc fata de celelalte tari din Uniunea Europeana. Evolutia indicatorilor RF si RE n perioada 2007 2008
Indicatori Relatia de calcul 2007 RF sistemul Profit net/capital 11,4% bancar propriu RE sistemul Profit net/active 1,3% bancar totale Sursa: Raport asupra stabilitatii financiare, BNR 2009 2008 18,1% 1,7%

Investitiile masive directionate in special in extinderea retelelor bancare, precum si intensificarea concurentei, au facut ca ponderea profitului n veniturile operationale sa inregistreze o reducere de aproximativ 2,6 puncte procentuale, de la 20,18 % in anul 2006 la 17,6% in anul 2007. Cu toate acestea nu a fost afectata capacitatea activelor de a genera venit. Valoarea ratei utilizarii activelor a inregistrat o usoar crestere, ajungand la 7,37% la sfarsitul anului 2007 de la 7,26% la sfarsitul anului 2006. In aceste conditii, rata rentabilitatii economice (RE) si-a continuat pe parcursul anului 2007 dinamica descrescatoare, insa intr-un ritm mai lent decat in anii precedenti, fapt pentru care marimea sa ramane comparabila cu valorile consemnate si in alte tri din Europa. Rata rentabilitatii economice (RE) in sistemul bancar, precum si la nivelul BTRA, BRD-GSG, BCC, este expresia rentabilitatii de ansamblu a unei societati bancare. Se mai numeste profitul la active, sau rentabilitatea activelor si masoara efectul capacitatii manageriale de a utiliza resursele financiare si reale ale societatii bancare pentru a genera profit. Evolutia ratei rentabilitatii financiare (RF) pe sistemul bancar in comparatie cu BTRA si BRD-GSG releva faptul ca cele doua banci se situeaz peste ROE din sistemul bancar, respectiv exista o marja de 18,09 % in plus realizata de BRD in 2007. Acest fapt denota o administrare eficienta a riscurilor si o politica sanatoasa de creditare de catre aceasta banca. La BCC rata rentabilitatii financiare s-a situat sub pragul inregistrat in sistemul bancar, inregistrandu-se cel mai sczut nivel de 4,19% in 2007. Analiza referitoare la rata rentabilitatii economice (RE) in sistemul bancar si BTRA, BRD-GSG, BCC scoate in evidenta nivelul crescut al profitului bancii in special la BRD-GSG, inregistrandu-se un trend crescator pe toata perioada analizata. La fel ca si rata rentabilitatii financiare, rata rentabilitatii economice la BCC a inregistrat un trend descrescator obtinandu-se valori sub nivelul din sistemul bancar. La BTRA, s-a inregistrat o valoare a RE de 2,45% in anul 2007 situandu-se aproape de nivelul inregistrat la BRD-GSG de 2,62%, dar peste nivelul din sistemul bancar.

In ceea ce privete RF i RE, valorile de la sfarsitul lunii decembrie 2008, de 18,1% i 1,7%, sunt comparabile cu cele ale unor societati bancare-mama avand filiale in Romania. 1.2.1. Rentabilitatea financiara se determin ca raport intre profitul net si capitalul propriu. Reprezint deci, procentual, profitul net adus de o unitate monetara de capital:

RF

PN = 100 CP

RF - rata rentabilitatii financiare PN - profitul net al bancii CP - capitalurile proprii ale bancii

Rata rentabilitatii financiare este cea mai semnificativa expresie a profitului bancar din perspectiva actionarilor deoarece evidentiaza efectul angajarii lor in activitatea bancara. In practica internationala, nivelul standard al rentabilitatii financiare este un procent de 15-20%. 1.2.2. Rentabilitatea economica se calculeaza ca raport intre profitul net si activul total al bancilor. Exprima deci, procentual, profitul net adus de o unitate monetara de activ:

RE

PN = 100 AT

RE - rata rentabilitatii economice PN - profitul net al bancii AT - activul total al bancii

Rata rentabilitatii economice arat efectul capacitatii manageriale de a utiliza resursele bancii (proprii si atrase) in scopul obtinerii de profit. Se apreciaza ca ROA este cel mai relevant indicator al eficientei bancare deoarece exprima rezultatul net (in primul rand) ca performanta a managementului activelor, in conditiile unui volum dat al resurselor. Un trend in scadere al acestei rate arata ca banca intampina dificultati. Un trend n crestere este expresia unor rezultate pozitive dar poate fi si expresia asumarii unui risc excesiv de catre banca. Marimea tipica a acestei rate n tarile dezvoltate este de aproximativ 1-2%. 1.2.3. Efectul de parghie (EM - equity multiplier) este un indicator sintetic care evidentiaza gradul in care utilizarea unor resurse atrase suplimentare duce la cresterea rentabilitatii capitalului propriu. Efectul de parghie se calculeaza ca: EM efectul de levier CP capitalurile proprii ale bancii AT activul total al bancii

EM =

AT C P

Este un indicator de structura care se exprima in unitati de masur absolute si are in general valori mai mari decat 10. Acest indicator variaza invers proportional cu ponderea capitalului in totalul pasivelor bancare. Cu cat ponderea capitalului este mai mare, cu atat banca se bazeaza mai putin pe resurse atrase si, astfel, riscul bancii este mai mic. O pondere mai mica a capitalului semnifica un risc bancar si un efect de parghie mai mare. Observatie: cunoasterea oricaror doi indicatori de performanta bancara dintre cei prezentati anterior (RF, RE, EM) ne permite determinarea celui de-al treilea. Cunoscand nivelurile RE si EM, conform formulei urmatoare valoarea RF va fi: RF rata rentabilitatii financiare RE rata rentabilitatii economice EM efectul de levier

RF = RE EM

1.2.4. Rata profitului (PM profit margin) se calculeaza ca raport procentual intre profitul net si veniturile totale, deci:

PM

PN = VT 100

PM rata profitului PN profitul net al bancii VT venitul total al bancii

Acest indicator sintetic al performantelor bancare este denumit si marja neta. Venitul total al bancii este format din veniturile din dobanzi si alte venituri precum cele din comisioane, consultanta sau alte servicii financiare netraditionale aducatoare de venituri. Evident, banca este cu atat mai profitabila cu cat marja neta este mai mare. Marimea acestui indicator depinde de presiunea fiscala, de gradul de concurenta din sistemul financiarbancar si de eficienta activitatii bancii. In general, valoarea acestui indicator ar trebui sa se incadreze in intervalul 10-12%. 1.2.5. Gradul de utilizare a activelor (AU asset utilisation) se calculeaz ca raport intre totalul veniturilor si totalul activelor:
VT VD 100 AT AV 100 AT

AU = AT

100 =

AU rata utilizarii activelor VT venitul total al bancii AT activul total al bancii

AU exprima capacitatea bancilor de a genera venit. Nivelul acestui indicator depinde de structura activelor bancare si de remunerarea plasamentelor. In general bancile din tarile dezvoltate urmaresc majorarea celui de al doilea termen, orientandu-se spre cresterea 6

veniturilor din comisioane si taxe, incercand sa mentina la un nivel cat mai stabil primul termen. In practica internationala, nivelul standard al gradului de utilizare a activelor este de 10-12%. Observatie: cunoaterea oricaror doi indicatori de performanta bancara dintre RE, PM si AU ne permite determinarea celui de-al treilea. Cunoscand nivelurile PM si AU, conform formulei urmatoare valoarea RE va fi: RE rata rentabilitatii economice PM rata profitului AU rata utilizarii activelor

RE = PM AU

Marja neta de dobanda (NIM net interest margin) se determina ca raport intre veniturile nete din dobanzi si activele valorificabile totale: NIM marja neta de dobanda VD veniturile bancilor din dobanzi CD cheltuielile bancilor cu dobanzile AV activul valorificat al bancilor

NIM =

VD C D 100 AV

Activul valorificat al bancilor, denumit si activul purtator de dobanda, este format din portofoliul de titluri de stat, plasamentele interbancare si creditele acordate. In general, o valoare mare a acestui indicator, deci un venit net din dobanzi cat mai mare la acelasi nivel al activelor purtatoare de dobanda exprima o activitate profitabila (colectare si redistribuire de capital). Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mari cu dobanzile (dependenta de pasive volatile, pe termen scurt), dar si o atitudine mai prudenta a bancii, care conduce la venituri din dobanzi mai mici. Pentru acest indicator un nivel de 5-7 puncte procentuale este considerat standard.

Cap. II STUDIU DE CAZ - Calculul indicatorilor de performanta la BRD Groupe Socit Gnrale 2.1. Scurt istoric al BRD
In 1923 se infiinteaza Societatea Nationala de Credit Industrial, ca institutie publica. Statul detinea 20% din capitalul social, Banca Nationala a Romaniei 30%, iar restul era detinut de particulari, dintre care un grup de fosti directori ai Marmorosch Blank & Co., prima banca moderna din Romania. Scopul noii institutii era finantarea primelor etape ale dezvoltarii sectorului industrial din Romania. Dupa al doilea razboi mondial, conform Legii nationalizarii din iunie 1948, Societatea Nationala de Credit Industrial este nationalizata, devenind Banca de Credit pentru Investitii. In 1957, dupa reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investitii obtine monopolul n Romania pentru finantarea pe termen mediu si lung a tuturor sectoarelor industriale, cu exceptia agriculturii si industriei alimentare, si ia numele de Banca de Investitii. In toata aceasta perioada, cea mai mare parte a finantarilor provenind de la Banca Mondiala sunt derulate prin Banca de Investitii. In 1990 Monopolul de care beneficiau bancile specializate in domeniul lor de activitate este suprimat. Banca Romana pentru Dezvoltare se constituie ca banca comerciala, sub forma de societate pe actiuni, si preia activele si pasivele Bancii de Investitii, primind o autorizatie de functionare generala. In decembrie 1998 se semneaza contractul de vanzare - cumparare de actiuni intre Socit Gnrale si Fondul Proprietatii de Stat, autoritea romaneasca care se ocupa de participatiile statului, contract prin care SG subscrie o majorare de capital de 20% si cumpara un pachet de actiuni care-i permite sa devina proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD. In 1999 Fondul Propriettii de Stat vinde Bancii Europene de Dezvoltare (BERD) 4,99% din capitalul social al BRD, iar in 2001 BRD este listata la Bursa de Valori Bucuresti, in prima categorie, devenind in scurt timp una din cele mai tranzactionate societati. In 2003, in urma unei campanii de rebranding, Banca Romana pentru Dezvoltare devine BRD - Groupe Socit Gnrale. Noua identitate a bancii consolideaza astfel poziia sa, facand mai vizibil identitatea Grupului mama, iar in 2004 Socit Gnrale cumpara pachetul rezidual de actiuni detinut de statul roman in capitalul BRD, participatia sa crescand astfel de la 51% la 58,32%. Consiliul de Administratie Consiliul de Administratie al bancii este format din 11 administratori alesi de Adunarea General a Actionarilor si este condus de catre Patrick Gelin, ales presedinte pe data de 16 octombrie 2004.Consiliul de Administratie stabileste directia activitatilor bancii si monitorizeaza realizarea acestor activitati. Potrivit Actului Constitutiv al Bancii, Consiliul examineaza orientarea strategica a bancii, planul de investitii si hotaraste asupra modificarilor aduse structurii de management, ca si asupra operatiunilor care pot afecta semnificativ 8

rezultatele institutiei, structura bilantului sau profilul de risc. Consiliul de Administratie se intalneste cel putin o data pe luna.

2.2. Profilul BRD - Groupe Socit Gnrale


BRD - Groupe Socit Gnrale este a doua banca din Romania, dupa active. La 31 decembrie 2008, BRD a inregistrat un profit net de 1.573 milioane RON si un randament al fondurilor proprii de 49%. Banca are 2.600.000 de clienti, 9.500 de salariati si o retea cu 930 de agentii. BRD are a doua capitalizare de la Bursa de Valori Bucuresti. BRD ofera servicii de banca universala structurate pe urmatoarele linii de business: Banca persoanelor fizice : 2.430.000 de clienti persoane fizice Creditele in sold acordate persoanelor fizice reprezinta aproximativ 16,5 miliarde RON (+ 22% fata de decembrie 2007). BRD Finance, filiala specializata in acordarea de credite in magazin, are un volum de credite n sold de 737 milioane de RON - in crestere cu 25%. BRD Fond de Pensii, lansata in 2007, si-a inceput activitatea n 2008. Banca persoanelor juridice: 162.000 clieni persoane juridice Creditele acordate persoanelor juridice reprezinta peste 17,7 miliarde RON(+31,4% fata de decembrie 2007). Factoring: BRD este lider pe piata din Romania. BRD Sogelease: ocup locul al treilea printre societatile de leasing filiale de banci. ALD Automotive: gestioneaz un parc de peste 4.800 de autovehicule. ECS: noua filiala de finantare a echipamentelor IT Banca de investitii BRD Corporate Finance: Servicii complete de consultanta n fuziuni-achizitii si privatizari BRD Asset Management SAI: desfasoara activitati in domeniul administrarii de active.1 Elementele de evaluare generala aferente exerciiului financiar ncheiat la 31 decembrie 2009 sunt urmatoarele : - Profit net - 779 milioane RON - Venit net bancar 3.416 milioane RON - Solvabilitate 12,73% - Rentabilitatea capitalurilor (ROE) 19,5% - Coeficient de exploatare 42,6% - Comisioane/Venit net bancar 38.0% - Lichiditatea conform normelor BNR 1.91 - Cote de piata intre 13% - 17% n functie de produse.

Raport Anual 2008

Numarul angajatilor bancii, la data de 31.12.2009 a fost de 8.461,in scadere fata de 2008 (nr. de salariati 9400), dar in crestere fata de anul 2007, cand numarul acestora era de 7.500 de angajati. Data fiind natura activitatii unei institutii de credit, nivelul de pregatire al angajatilor bancii este ridicat, 75% avand studii superioare. In cadrul bancii exista o singura organizatie sindicala, infiintat in martie 2003, care reuneste 3.486 membri, reprezentand 41% din personal. Raporturile de munca sunt reglementate prin Contractul Colectiv de Munca. Negocierile privind Contractul Colectiv de Munca pe anul 2010 s-au desfasurat in perioada noiembrie 2009 ianuarie 2010 intre reprezentanti ai patronatului si ai organizatiei sindicale. Contractul Colectiv de Munca a fost inregistrat la Directia de Munca si Protectie Sociala a Municipiului Bucuresti in data de 01.02.2010 si a intrat in vigoare ncepand cu aceeasi data. Banca dispunea la 31 decembrie 2009 de peste 930 de unitati, ce asigurau distribuirea produselor bancii pe intreg teritoriul tarii. La finele anului 2009, Banca avea aproximativ 2.380 mii de clienti activi persoane fizice, numarul acestora mentinandu-se la un nivel relativ constant fata de 2008. Evolutia depozitelor i creditelor persoanelor fizice a fost urmtoarea: 31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009 2009/2008 Depozite Credite
12,075 12,907 13,055 15,783 14,606 16,038 +12% +2%

*Datele din tabele sunt prezentate in milioane RON. Evolutia depozitelor si creditelor persoanelor juridice se prezinta astfel: 31.12.2007 Depozite Credite
15,044 12,531

31.12.2008
15,672 16,482

31.12.2009
14,919 17,211

2009/2008
-5% +4%

Principalele elemente ale venitului net bancar au avut urmatoarea evolutie:


31.12.200 7 2,392 31.12.2008 * 3,323 31.12.2009 3,416 2009/2008 +3%

Venitul net bancare,din care:

10

Marja de dobanda Comisioane

1,100 956

1,348 1,233

1,609 1,297

+19% +5%

*Venitul net bancar cuprinde si castigul din vanzarea ASIBAN Oferta comerciala a Bancii include un portofoliu complet de produse si servicii financiare si bancare adresate atat clientilor persoane fizice, cat si clientilor persoane juridice. La data de 31.12.2009, volumul total de credite in sold reprezint 33.249 milioane RON, inregistrnd o crestere in termeni nominali de 3%. Evolutia portofoliului de credite, in functie de valuta de acordare, in perioada 2007 -2009 se prezinta astfel:
31.12.20 07 25,438 13,758 11,680

% 100 54. 1 45. 9

TOTAL CREDITE BRUTE credite in lei credite in valuta

31.12.200 8 32,264 16,602 15,662

% 100
49.9 47.1

31.12.2009 % 33,249 15,203 18,046

100
45.7 54.3

La finele anului 2009 sistemul bancar romanesc cuprindea 32 de banci persoane juridice romane si 10 sucursale ale bancilor straine, care detineau active in valoare de 330.639 milioane RON si capitaluri proprii de 28.582 milioane RON. In actualul context economic, profitul net total in sistemul bancar a scazut, atingand suma de 772 milioane RON. In acest mediu activ, puternic concurential, BRD este, in continuare, a doua banca din Romania, ca marime, detinand urmatoarele cote de piata la 31 decembrie 2008 si 31 decembrie 2009:
31.12.2008 % Credite persoane juridice Depozite persoane juridice Credite persoane fizice Depozite persoane fizice 31.12.2009 %

16.1 20.4 16.0 15.5

15.3 15.2 16.1 14.7

11

Principalele active si datorii financiare ale Bancii sunt reprezentate de credite i avansuri catre clientela, creante din leasing, valori plasate la BNR, depozite la vedere si la termen si imprumuturi. Aceste instrumente sunt expuse la o serie de riscuri precum riscul de credit, riscul valutar, riscul de rata a dobanzii si riscul de lichiditate, la care se adauga riscul operational.

2.3. Calculul indicatorilor de apreciere a performantelor BRD


A ) Indicatorii pentru aprecierea eficientei activitatii bancare: 1) Rata profitului brut = 2007 : 9.945.297.
P b x 100 V T

1.090 .668 .129 353,00 1.614 .530 .375

x 100 = 10,97 %

2008 : 17 .688 .508 .890 ,00 x 100 = 9,13 % 2009 : 16.476.717 2) Rentabilitatea = 2007 : 8.854.629.
951 .909 .247 .325,00

x 100 = 5,78 %

Pb x 100 CT

1.090 .668 .129 224,00 1.614 .530 .375

x 100 = 12,32 %

2008 : 16 .073 .978 .515 ,00 x 100 = 10,04 % 2009 : 15.535.390


951 .909 .247 .400,00

x 100 = 6,13 %

Din evolutia descrescatoare a ratei profitului brut si a rentabilitatii concluzionam ca a scazut profitabilitatea bancii. Rata profitului brut a scazut cu peste 4% in 2009 fata de 2007, ceea ce semnaleaza o pondere ascendenta a activelor purtatoare de dobanzi in totalul activelor. 3) Productivitatea muncii =
Pb Nr .salariati

12

Wm 2007: Wm 2008 : Wm 2009 :

1.090 .668 .129 = 128.480,17 lei/salariat 8.489


1.614 .530 .375 = 170.976,42 lei/salariat 9.443

951 .909 .247 9.080

= 104.835,82 lei/salariat
Salarii

4) Ponderea salariilor in cheltuielile operationale = Chelt .operationa le 100 2007 : 2008 : 2009 :
322 .553 .540 100 = 31,49 % 1.024 .103 .476
417 .634 .974 100 = 31,59 % 1.322 .091 .972

464 .750 .489 100 = 31,67 % 1.467 .183 .476


Chelt .operationa le Nr .salariati

5) Cheltuieli operationale pe salariat = 2007 : 2008 : 2009 :

1.024 .103 .476 = 120.638,88 lei/salariat 8.489


1.322 .091 .972 = 140.007,62 lei/salariat 9.443

1.467 .183 .476 = 161.584,08 lei/salariat 9.080

Desi productivitatea muncii a crescut in 2008 fata de 2007, cheltuielile cu salariile in total cheltuieli operationale au crescut, la fel ca si cheltuielile cu functionarea ce revin pe salariat. 6) Gradul de acoperire a salariilor din taxe si comisioane incasate =
Ven .din .taxe .si .comisioane Salarii

100

2007 : 2008 :

942 .834 .489 100 = 292,3 % 322 .553 .540


1.074 .009 .358 100 = 257,16 % 417 .634 .974

13

2009 :

1.120 .703 .859 100 = 241,14 % 464 .750 .489

7) Gradul de acoperire a chelt. operationale din taxe si comisioane incasate =


Vtc Chelt .operationa le

100

2007 : 2008 : 2009 :

942 .834 .489 100 = 92,06 % 1.024 .103 .476


1.074 .009 .358 100 = 81,24 % 1.322 .091 .972

1.120 .703 .859 100 = 76,38% 1.467 .183 .476

Atat gradul de acoperire a salariilor din taxe si comisioane incasate, precum si gradul de acoperire a cheltuielilor operationale din taxe si comisioane au scazut pe parcursul celor 3 ani analizati, observandu-se acoperirea aproape integrala a cheltuielilor operationale din taxe si comisioane doar in anul 2007. Se constata asadar ca in anul 2008 si 2009 banca este dependenta de veniturile din dobanzi, dependenta care poate fi periculoasa pentru ca acestea sunt cele mai instabile, ele depinzand de variatia dobanzii pe piata si de o multitudine de alti factori. B ) Indicatori de profitabilitate si rentabilitate 1) Rata rentabilitatii financiare = Capital . propriu 2007 : 3.456.016.
916 .905 .240 741,00 Pn

x 100

x 100 = 26,53 %

2008 : 4.396 .893 .616 ,00 x 100 = 30,78 % 2009 : 4.454.010.


792 .055 .053 680,00

1.353 .484 .233 ,00

x 100 = 17,49 %

Majorarea indicatorului din 2007 pana in 2008 inseamna o crestere a profitabilitatii insa si cresterea riscului asumat pentru ca valorile inregistrate sunt mult peste intervalul optim de 10-20%. Totodata, aceasta crestere semnifica si o crestere a gradului de capitalizare. Din 2008 pana in 2009 se observa insa o descrestere a rentabilitatii financiare, insa valoarea inregistrata in anul 2009 este cuprinsa in intervalul mentionat anterior si apreciat de specialisti ca fiind unul corespunzator.

14

2) Rata rentabilitatii economice = 2007 : 38.965.779


916 .905 .240 .327,00

Pn Active .totale

x 100

x 100 = 2,35 %

2008 : 49 .239 .620 .762 ,00 x 100 = 2,75 % 2009 : 46.346.266


792 .055 .053 .319,00

1.353 .484 .233 ,00

x 100 = 1,68%

Observam ca rentabilitatea economica sau generala este in crestere in 2008 fata de 2007 ceea ce denota un semnal pozitiv, dar poate indica de asemenea o politica de plasamente foarte agresiva a bancii, ceea ce presupune asumarea de riscuri mari. In 2009 insa, observam o evolutie descrescatoare a acestui indicator, fapt care ne arata ca banca intampina dificultati in realizarea veniturilor. 3) Efectul de parghie = Capital . propriu 2007 : 3.456.016.
38.965.779 .327,00 741,00 Active .totale

= 11,27

2008 : 4.396 .893 .616 ,00 = 11,20 2009 : 4.454.010.


46.346.266 .319,00 680,00

49 .239 .620 .762 ,00

= 10,40

Se observa o scadere semnificative a acestui indicator in anul 2009 fata de 2007. Aceasta deteriorare a efectului de multiplicare a capitalului o putem pune pe seama scaderii rentabilitatii financiare. 4) Rata profitului net = 2007 : 9.945.297.
P n x 100 V T

916 .905 .240 353,00

x 100 = 9,22 %

2008 : 17 .688 .508 .890 ,00 x 100 = 7,65 % 2009 : 16.476.717


792 .055 .053 .325,00

1.353 .484 .233 ,00

x 100 = 4,73 %

15

5) Rata utilizarii activelor (RUA) = 2007 : 38.965.779


9.945.297. 353,00 .327,00

VT Active .totale

x 100

x 100 = 25,52 %

2008 : 49 .239 .620 .762 ,00 x 100 = 35,92 % 2009 : 46.346.266


16.476.717 .325,00 .319,00

17 .688 .508 .890 ,00

x 100 = 35,55 %

Observam o usoara reducere a ratei profitului net in 2008 fata de 2007 in timp ce rata utilizarii activelor a crescut pe parcursul celor 3 ani consecutivi. Aceasta crestere din urma evidentiaza cresterea ponderii activelor generatoare de venit in totalul plasamentelor. 6) Dobanda neta marginala sau marja neta de dobanda (NIM) =
Venitui .nete .din .dobanzi Active .generatoar e.de .venituri 100

2007 : 2008 : 2009 :

1.166 .631 .174 100 = 4,51 % 25 .859 .799 .151

1.564 .076 .362 100 = 4,75 % 32 .924 .705 .043


1.648 .292 .157 100 = 4,77 % 34 .563 .819 .014

Dobanda neta marginala, ca orice indicator marginal are o relevanta deosebita pentru ca indica cu cat cresc veniturile nete din dobanzi la cresterea cu 1 procent a activelor generatoare de venit. Indicatorul este in crestere si are valori cuprinse intre 3-10%, ceea ce indica pozitia consolidata pe piata a bancii, o buna corelare intre activele si pasivele bancare, cresterea profitabilitatii, dar si cresterea riscurilor asumate.

C) Indicatorii de structura a veniturilor si cheltuielilor bancare 1) Ponderea veniturilor din dobanzi in total active =
Venituri .din .dobanzi 100 Total .active

16

2.439 .587 .229 100 = 6,98 % 38 .965 .779 .327 3.705 .844 .769 2008 : 100 = 7,53 % 49 .239 .620 .762

2007 :

2009 :

4.103 .753 .245 100 = 8,85 % 46 .346 .266 .319

2) Ponderea veniturilor din alte surse decat dobanzile in total active =


Venituri .din .alte .surse Total .active

2007 : 2008 : 2009 :

1.016 .691 .796 100 = 2,61 % 38 .965 .779 .327


1.193 .457 .608 100 = 2,42 % 49 .239 .620 .762

1.202 .190 .640 100 = 2,59 % 46 .346 .266 .319

Observam cresterea ponderii veniturilor din dobanzi si reducerea ponderii veniturilor din alte surse (care ar fi fost mult mai stabile si care nu prezinta risc pentru banca). 3) Rata cheltuielilor cu dobanzile fata de total active = 2007 : 2008 : 2009 :
1.272 .956 .055 100 = 3,26 % 38 .965 .779 .327
2.141 .768 .407 100 = 4,35 % 49 .239 .620 .762 Chelt .cu .dobanzi Total .active

2.455 .461 .088 100 = 5,29 % 46 .346 .266 .319

Evolutia indicatorului prezinta o crestere a cheltuielilor cu dobanzile in total active in anul 2009, fata de 2008 si 2007. D) Indicatori de apreciere a calitatii activelor Ponderea provizioanelor pentru riscul de credit in totalul creditelor: 2008 :
Pr ovizioane 456 .000 .000 100 = 100 = 1,41 % Credite .totale 32 .264 .000 .000

17

2009 :

1.062 .000 .000 100 = 3,19 % 33 .249 .000 .000

Aceasta evolutie ascendenta a provizioanelor de risc in totalul creditelor semnifica o crestere a ponderii creditelor neperformante si a celor restante,respectiv o evolutie negativa a acestui indicator in ceea ce priveste profitabilitatea bancii. Ponderea creditelor totale in total active : 2007 : 2008 : 2009 :
Credite .totale Total .active

100 =

25 .438 .000 .000 100 = 65,28 % 38 .965 .779 .327

32 .264 .000 .000 100 = 65,52 % 49 .239 .620 .762


33 .249 .000 .000 100 = 71,74 % 46 .346 .266 .319

Cresterea ponderii plasamentelor in credite in total active semnifica o crestere a riscului asumat si explica rentabilitatea ridicata inregistrata prin orientarea de risc a bancii. Totodata, acest indicator ofera informatii si despre lichiditate, asa cum vom vedea in continuare, iar cresterea ponderii creditelor care constituie plasamentele cel mai putin lichide inseamna de fapt reducerea lichiditatii bancii. E) Indicatorii de lichiditate si solvabilitate 1) Lichiditatea creditelor : 2007 : 2008 : 2009 : 2007 : 2008 : 2009 :
Credite .totale 25 .438 .000 .000 100 = 100 = 65,28 % Total .active 38 .965 .779 .327
32 .265 .000 .000 100 = 65,52 % 49 .239 .620 .762

33 .249 .000 .000 100 = 71,74 % 46 .346 .266 .319


Credite 25 .438 .000 .000 100 = 100 = 62,35 % Surse .atrase 40 .801 .513 .529

32 .265 .000 .000 100 = 59,65 % 54 .088 .069 .860


33 .249 .000 .000 100 = 66,32 % 50 .128 .315 .883

18

Acest indicator arata gradul de lichiditate al creditelor, respectiv capacitatea de rambursare a acestora, creditele fiind apreciate cu un grad de lichiditate redus. Nivelul sau ridicat si, in general, in crestere in anul 2009 fata de anul 2007 indica o lichiditate activa scazuta. 2) Lichiditatea activelor lichide sigure = 2007 : 2008 : 2009 :
Active .lichide .sigure 100 Total .active

11 .222 .130 .969 100 = 28,8 % 38 .965 .779 .327

14 .254 .499 .241 100 = 28, 95 % 49 .239 .620 .762


9.846 .200 .083 100 = 21,24 % 46 .346 .266 .319

In randul acestui indicator de apreciere a lichiditatii bancare nu se observa o modificare de mare amploare, marimea indicatorului fiind foarte apropiata in anul 2008 fata de anul 2007. In anul 2009 fata de 2008 insa se observa scaderea ponderii activelor lichide in total plasamente, ceea ce constituie un semnal de alarma pentru banca in privinta lichiditatii. Indicatorii de solvabilitate: 1. 2007 : 2008 : 2009 :
Capital . propriu 3.456 .016 .741 100 = 100 = 8,86 % Total .active 38 .965 .779 .327
4.396 .893 .616 100 = 8,92 % 49 .239 .620 .762

4.454 .010 .680 100 = 9,61 % 46 .346 .266 .319

Capitalul propriu constituit acopera totalul plasamentelor in proportie de circa 9-10%, deci banca prezinta o situatie buna in privinta solvabilitatii, fapt anticipat si din rezultatele inregistrate pentru indicatorii de eficienta si de performanta si rentabilitate, unde apreciam ca nivelul ridicat al profitului brut si net inregistrat va atrage o capitalizare a acestuia si o crestere a nivelului absolut inregistrat de capitalul propriu al bancii, asa cum se observa si din bilant. 2. 2007 : 2008 :
Capital . propriu 3.456 .016 .741 100 = 100 = 13, 59 % Credite 25 .438 .000 .000

4.396 .893 .616 100 = 13,62 % 32 .265 .000 .000

19

2009 :

4.454 .010 .680 100 = 13,39 % 33 .249 .000 .000

Acest indicator arata modul de acoperire a activelor cele mai riscante prin capitaluri proprii de catre banca in cei trei ani analizati. Se observa in geneal mentinerea gradului de acoperire (cu o usoara crestere in anul 2008 fata de 2007), deci nu avem risc de solvabilitate. 3. 2007 : 2008 : 2009 :
Capital . propriu 3.456 .016 .741 100 = 100 = 8,47 % Surse .atrase 40 .801 .513 .529

4.396 .893 .616 100 = 8,13 % 54 .088 .069 .860


4.454 .010 .680 100 = 8,88 % 50 .128 .315 .883

Acest indicator exprima raportul dintre fondurile proprii ale actionarilor si resursele atrase de banca de pe piata prin depozite si imprumuturi. Raportul este in favoarea resurselor proprii, care nu comporta costuri sau presupun costuri mai mici decat cele suportate pentru resursele atrase de pe piata, deci cheltuieli mai mici, profit mai mare si o buna solvabilitate a bancii analizate. 4. Norma de solvabilitate ( ind. de adecvare a capitalului)= Expunere .neta .la .risc 100 2008 : 65 .556 .409 .592 ,4 100 = 6,7 % 2009 :
4.454 .010 .680 100 = 6,75 % 65 .962 .782 .797
4.396 .893 .616 C apital . propriu

Norma de solvabilitate se incadreaza in limitele impuse de 8 si respectiv 12 %,ceea ce arata ca banca nu are probleme de solvabilitate.

BIBLIOGRAFIE

1. Ion Nitu Managementul performantelor bancare, Ed. Expert, Bucuresti,

2000 2. Vasile Dedu Gestiune bancara, Ed. Didactica si Pedagogica, 1999 3. Magdalena Radulescu Gestiune bancara, Ed. SITECH, Craiova, 2010
20

4. Rapoarte anuale ale BRD (sursa: www.brd.ro)

5. Rezultate financiare anuale ale BRD (sursa: www.brd.ro)

21