I.

FUNCTIA PUBLICA SI FUNCTIONARUL PUBLIC

1. Notiunea si trasaturile functiei publice

Functia publica-ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite in temeiul
legii,in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica
centrala,administratia publica locala si autoritatile administrative autonome.
Functionarul public-persoana numita, in conditiile legii,intr-o functie publica.
-totalitatea functionarilor-corpul functionarilor publici
Activitatile desfasurate de functionarii publici:
-punerea in executare a legilor si a celorlalte acte normative.
-elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementari specifice
autoritatii publice,precum si asigurarea avizarii acestora.
-elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor,a programelor,a
studiilor,analizelor si statisticilor necesare realizarii si implementarii politicilor
publice,a documentatiei necesare executarii legilor.
-consilierea,controlul si auditul public intern
-gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare.
-colectarea creantelor bugetare.
-reprezentarea intereselor autoritatii sai institutiei publice in raporturile
acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat,din tara si
strainatate,in limita competentelor stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei
publice,precum si reprezentarea in justitie a autoritatii sai institutiei publice in care isi
desfasoara activitatea
-realizarea de activitati in conformitate cu strategia de informatizare a
administatiei publice.
Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice: -legalitate,impartialitate si
obiectivitate,transparenta,eficienta si eficacitate,responsabilitate,orientare catre
cetatean,stabilitate in exercitarea functiei publice,subordonare ierarhica.

2. Clasificarea functiei publice.

-functii publice generale si functii publice specifice
-functii publice de stat,functii publice teritoriale si functii publice locale
-functii publice din clasa I,clasa a II-a si clasa a III-a.
Functii publice generale-reprez. ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu
caracter general si comun tuturor autoritatilor si institutiilor publicein vederea
realizarii competentelor lor generale.
Functii publice specifice-ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter
specific unor autoritati si institutii publice.
Functii publice de stat-functiile publice stabilite si avizate,potrivit legii,in cadrul
ministerelor,organelor de specialitate ale administratiei publice centrale,precum si in
cadrul autoritatilor administrative autonome
Functiile publice teritoriale--functiile publice stabilite si avizate,potrivit legii
,in cadrul institutiei prefectului,serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale
celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrative-
teritoriale..
Functiile publice locale- functiile publice stabilite si avizate,potrivit legii,in
cadrul aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale si al institutiilor
publice subordonate acestora.
In raport cu nivelul studiilor:

1
 Clasa I-studii universitare de licenta absolvire cu diploma,studii superioare de lunga
durata,absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta.
Clasa a II-a-studii superioare de scurta durata,absolvite cu diploma.
Clasa a III-a-studii liceale,studii medii liceale,finalizate cu diploma de bacalaureat.
Funct. publici-debutanti-persoanele careau promovat concursul pt ocuparea unei
functii publice de grad profesional debutant.
-definitivi-debutantii care au efectuat perioada de stagiu prevazuta
de lege si au obtinut rezultatul corespunzator la evaluare.
-persoanele care intra in corpul functionarilor publici prin
concurs si care au vechimea in specialitatea studiilor necesare ocuparii functiei
publice de minimum 12 luni,8 luni si,respective,6 luni,in functie de nivelul studiilor
absolvite.
Categorii de functionari publici
a) Categoria inaltilor functionari publici
-secretar General al Guvernului si secretar General adjunct al Guvernului.
-secretar general din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei
publice centrale.
-prefect
-secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale.
-subprefect
-inspector guvernamental
Conditii:
- conditiile generale de acces la o functie publica
- studii universitare de licenta absolvire cu diploma,respective studii superioare
de lunga durata,absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta.
- cel putin 5 ani vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei
publice
- a absolvit programele de formare specializata pt ocuparea unei functii publice
corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici.
- a promovat concursul national pentru intrarea in categoria inaltilor
functionari publici
b) Categoria functionarilor publici de conducere:
-director general si director general adjunct din aparatul autoritatilor
administrative autonome,al ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale adm.
publice centrale,precum si in functiile specifice asimilate acestora.
-director si director adjunct…
-secretar al unitatii administrativ- teritoriale
-director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor publice
deconcentrate,..
-sef serviciu,precum si in functiile publice asimilate acesteia.
-sef birou,…
c) Categoria functionarilor publici de executie:
Functionari publici de executie din clasa I consilier ,consilierjuridic ,auditor
,expert ,inspector ,precum si in functiile publice asimilate acestora.
Functionari publici de executie din clasa a II-a-referent de specialitate…
Functionari publici de executie din clasa a-III-a-referent…
Functiile publice de executie sunt structurate pe grade profesionale:
-superior(ca nivel maxim),principal,asistent,debutant.

2
 3. Drepturile si obligatiile functionarilor publici
Drepturile functionarilor publici
-dreptul la opinie al functionarilor publici este garantat
-este interzisa orice discriminare intre functionarii publici pe criterii politice,de
apartenenta sindicala,convingeri religioase,entice,de sex,orientare sexuala,stare
materiala,origine sociala sau de orice alta asemenea natura.
-are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau in aplicarea
prezentului statut si care il vizeaza in mod direct.
-dreptul de asociere sindicala este garantat
-se pot asocia in organizatii profesionale sau in alte organizatii avind ca scop
protejarea intereselor profesionale.
-le este recunoscut dreptul la greva,in conditiile legii-nu beneficiaza de salariu si
alte drepturi salariale pe durata grevei.
-au dreptul la un salariu compus din:
-salariul de baza
-sporul pentru vechime in munca
-suplimentul postului
-suplimentul corespunzator treptei de salarizare
Beneficiaza de prime si alte drepturi salariale,in conditiile legii
-sunt obligati sa poarte uniforma in timpul serviciului-o primesc gratuit
-durata normala a timpului de lucru este, de regula,de 8 ore pe zi si de 40 de ore
pe saptamina.
-pot fi alesi sau numiti intr-o functie de demnitate publica,in conditiile legii.
-au dreptul,in conditiile legii,la concediu de odihna,la concedii medicale si la
alte concedii.
-in perioada concediilor de boala,a concediilor de maternitate si a celor pentru
cresterea si ingrijirea copiilor,raporturile de serviciu nu pot inceta sin u pot fi
modificate decit din initiative functionarului public in cauza.
-autoritatile si institutiile publice au obligatia sa asigure conditii normale de
munca si igiena,sa le ocroteasca sanatatea si integritatea fizica si psihica.
-beneficiaza de asistenta medicala,proteze si medicamente,conform legii.
-beneficiaza de pensii,precum si de celelalte drepturi de asigurari sociale de
stat,conform legii.
-in caz de deces,membrii familiei,care au,potrivit legii,dreptul la pensie de
urmas,primesc pe o perioada de 3 luni echivalentul salariului de baza din ultima luna
de activitate a functionarului public decedat.
-beneficiaza in exercitarea atributiilor lor de protectia legii-institutia publica este
obligate sa asigure protectia functionarului public impotriva
amenintarilor,violentelor,faptelor de ultraj carora le-ar putea fi victima in exercitarea
functiei publice sau in legatura cu aceasta.
-autoritatea sau institutia publica este obligata sa il despagubeasca pe functionarul
public in situatia in care acesta a suferit,din culpa autoritatii sau a institutiei publice,un
prejudiciu material in timpul indeplinirii atributiilor de serviciu.
Obligatiile functionarilor publici
-au obligatia sa isi indeplineasca cu profesionalism,impartialitate si in
conformitate cu legea indatoririle de serviciu sis a se abtina de la orice fapta care ar
putea adduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului
functionarilor publici.
-au indatorirea de a respecta normele de conduita profesionala si civica prevazute
de lege

3
 -le este interzis sa ocupe functii de conducere in structurile sau organele de
conducere,alese sau numite,ale partidelor politice.
Inaltilor functionai publici le este interzis sa faca parte din partide politice,etc.
-au obligatia ca,in exercitarea atributiilor ce le revin,sa se abtina de la exprimarea
sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor lor politice.
-este obligat sa se conformeze dispozitiilor primate de la superiorii ierarhici
-au obligatia sa pastreze secretul de stat,secretul de serviciu precum si
confidentialitatea in legatura cu faptele,informatiile sau documentele de care iau
cunostiinta in exercitarea functiei publice,in conditiile legii,cu exceptia informatiilor
de interes public.
-le este interzis sa solicite sau sa accepte,direct sau indirect,pentru ei sau pentru
altii,daruri sau alte avantaje.
-la numirea intr-o functie publica,precum si la incetarea raportului de serviciu, sunt
obligati sa prezinte,in conditiile legii,conducatorului autoritatii publice declaratia de
avere.-se actualizeaza anual,potrivit legii
-au obligatia de a rezolva,in termenele stabilite de catre superiorii ierarhici,lucrarile
repartizate,
-le este interzis sa primeasca direct cereri a caror rezolvare intra in competenta lor
sau sa discute direct cu petentii,cu exceptia celor carora le sunt stabilite asemenea
atributii,precum sis a intervina pentru solutionarea acestor cereri.
-au obligatia sa respecte intocmai regimul juridic al conflictului de interese si al
incompatibilitatilor,stabilite potrivit legi

4. Cariera functionarilor publici

Recrutarea functionarilor publici
Poate ocupa o functie publica persoana care indeplineste conditiile:
-are cetatenia romana si domiciliul in Romania
-cunoaste limba romana,scris si vorbit
-virsta minimum 18 ani impliniti
-are capacitate deplina de exercitiu
-are o stare de sanatate corespunzatoare atestata pe baza de examen medical de
specialitate
-indeplineste conditiile de studii prevazute de lege
- indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice.
-nu a fost condamnata pentru savirsirea unei infractiuni
-nu a fost destituita dintr-o functie publica sau nu i-a incetat contractul
individual de munca pentru motive disciplinare in ultimii 7 ani.
-nu a desfasurat activitate de politie politica
Ocuparea functiilor publice se face prin:
-promovare
-transfer
-redistribuire
-recrutare-se face prin concurs-anuntul privind concursul se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei,Partea a-III-a,si intr-un cotidian de larga circulatie,cu
cel putin 30 de zile inainte de data desfasurarii concursului.
-alte modalitati prevazute expres de lege
Conditii minime de vechime:
-1 an pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional asistent
din clasa I, 8 luni asistent din clasa a-II-a, 6 luni asistent din clasa a-III-a

4
 -5 ani pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional
principal
-9 ani pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional
superior.
Conditiile minime de vechime pentru ocuparea functiilor publice de conducere:
-2 ani pentru ocuparea functiilor publice de conducere;sef birou,sef serviciu si
secretar al comunei,precum si a functiilor publice specifice asimilate acestora
-5 ani pentru ocuparea functiilor publice de conducere,altele decit cele
prevazute
Autoritatile si institutiile publice au obligatia de a informa ANFP inainte cu 10 zile de
demararea procedurii de organizare si desfasurare a concursurilor.
Perioada de stagiu-are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale in indeplinirea
atributiilor si responsabilitatilor unei functii publice,formarea practica a functionarilor
publici debutanti,precum si cunoasterea de catre acestia a specificului administratiei
publice si a exigentelor acesteia.
Durata perioadei de stagiu;
Durata perioadei de stagiu este de 12 luni pentru functionarii publici de executie din
clasa I,8 luni pentru cei din clasa a-II-a,6 luni pentru cei din clasa a-III-a.
La terminarea perioadei de stagiu ,pe baza rezultatului evaluarii realizate,
functionarul public debutant va fi:
-numit functionar public de executie definitiv in gradul profesional asistent
-eliberat din functia publica –calificativul ,,necorespunzator”
Perioada de stagiu nu constituie vechime necesara pentru ocuparea unei functii
publice
Numirea functionarilor publici
Actul administrativ de numire are forma scrisa si trebuie sa contina temeiul legal al
numirii,numele functionarului public,denumirea functiei publice,data de la care
urmeaza sa exercite functia publica,drepturile salariale,precum si locul de desfasurare
a activitatii.
Fisa postului aferenta functiei publice se anexeaza la actul administrativ de numire
iar o copie se inmineaza functionarului public.
La intrarea in corpul functionarilor publici,functionarul public depune juramintul
de credinta in termen de 3 zile de la emiterea actului de numire in functia publica
definitiva.-depunerea juramintului se consemneaza in scris.
Promovarea functionarilor publici si evaluarea performantelor profesionale
Promovarea in clasa,promovarea in grade profesionale si avansarea in trepte de
salarizare nu sunt conditionate de existenta unui post vacant.
Pentru a participa la examenul de promovare in gradul profesional imediat urmator:
-sa aiba cel putin 4 ani vechime in gradul profesional al functiei publice din care
promoveaza
-sa aiba cel putin 2 ani vechime in treapta de salarizare din care avanseaza
-cel putin calificativul ,,bine”la evaluarea performantelor individuale in ultimii 2
ani
-sa nu aiba in cazierul administrativ o sanctiune disciplinara neradiata in
conditiile prezentei legi.
Pentru a participa la concursul de promovare intr-o functie publica de conducere:
-sa fie absolventi de masterat sau studii postuniversitare in domeniu.
-sa indeplineasca cerintele specifice prevazute in fisa postului.
-sa indeplineasca conditiile minime de vechime in specia,itatea studiilor
-sa nu aiba in cazierul administrativ o sanctiune disciplinara neradiata

5
Avansarea in trepte de salarizare se face in conditiile legii privind sistemul unitar de
salarizare a functionarilor publici.
Calificativele obtinute la evaluarea profesionala sunt avute in vedere la:
-avansarea in treptele de salarizare
-promovarea intr-o functie publica superioara
-eliberarea din functia publica
Acorduri colective. Comisii paritare
Autoritatile si institutiile public,pot incheia anual,in conditiile legii,acorduri cu
sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii
functionarilor publici,care sa cuprinda numai masuri referitoare la:
-constituirea si folosirea fondurilor destinate inbunatatirii conditiilor la locul de
munca
-sanatatea si securitatea in munca
-programul zilnic de lucru
-perfectionarea profesionala
-alte masuri decit cele prevazute de lege,protectia celor alesi in organele de
conducere ale organizatiilor sindicale.
Modul de constituire,organizare si functionare a comisiilor paritare,precum si
componenta,atributiile si procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotarire a
Guvernului,la propunerea ANFP.
Comisiile paritare sunt consultate in urmatoarele situatii:
-la stabilirea masurilor de inbunatatire a activitatii autoritatilor si institutiilor
publice
-la stabilirea oricaror masuri privind pregatirea profesionala a functionarilor
publici
-la stabilirea programului de lucru de catre conducatorul autoritatii,institutiei
-alte situatii prevazute de lege

5. Raspunderea juridica a functionarilor publici

Incalcarea de catre functionarii publici,cu vinovatie a indatoririlor de serviciu atrage
raspunderea disciplinara,contraventionala,civila sau penala,dupa caz.
Raspunderea disciplinara-incalcarea cu vinovatie de catre functionarii publici a
ndatoririlor corespunzatoare functiei publice pe care o detin si a normelor de conduita
profesionala si civica prevazute de lege constituie abatere disciplinara a acestora.
Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte:
-intirzierea sistematica in efectuarea lucrarilor
-neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor
-absente nemotivate de la serviciu
-nerespectarea in mod repetat a programului de lucru
-interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului
legal
-nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor
-manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice.
-desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati cu caracter politic
-refuzul de a indeplinii atributiile de serviciu
-incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri,incompatibilitati,conflicte
de interese si interdictii stabilite prin lege pentru functionarii publici.
- alte fapte prevazute ca abateri disciplinare in actele normative din domeniul
functiei publice si functionarilor publici.

6
 Sanctiunile disciplinare sunt:
-mustrare scrisa
-diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de pina la trei luni
-suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau,dupa caz,de
promovare in functia public ape o perioada de pina la un an.
-destituirea din functia publica
Sanctiunile disciplinare se aplica in termen de cel mult 1 an de la data sesizarii
comisiei de disciplina,darn nu mai tirziu de 2 ani de la data savirsirii abaterii
disciplinare.
Din comisia de disciplina fac parte si un reprezentant al organizatiei sindicale
reprezentative sau,dupa caz,un reprezentant desemnat prin votul majoritatii
functionarilor publici
Comisia de disciplina pentru inaltii functionari publici-compusa din 5 inalti
functionari publici,numiti prin decizia primului ministru.,la propunerea ministrului
administratiei si internelor.
Functionarul public nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa instantei
de contencios administrativ,solicitind anularea sau modificarea,dupa caz,a ordinului
sau dispozitiei de sanctionare.
Cazierul administrativ este un act care cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate
functionarului public si care nu au fost radiate in conditiile legii.
Cazierul administrativ este necesar in urmatoarele cazuri
-desemnarea unui functionar public ca membru in comisia de concurs pentru
recrutarea functionarilor publici
-desemnarea unui functionar public ca membru in comisia paritara
-ocuparea unei functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionary
publici sau categoriei functionarilor publici de conducere.
-in orice alte situatii prevazute de lege.
Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea:
-functionarului public interesat
-conducatorul autoritatii sai institutiei publice
-presedintelui comisiei de disciplina
-altor persoane prevazute de lege.
Mustrarea scrisa se poate aplica direct de catre persoana care are competenta legala
de numire in functia publica,iar celelalte sanctiuni disciplinare se aplica de persoana
care are competenta legala de numire in functia publica,la propunerea comisiei de
disciplina.
Sanctiunile disciplinare se radiaza de drept dupa cum urmeaza:
-mustrarea scrisa –in termen de 6 luni de la aplicare.
-celelalte sanctiuni disciplinare,cu exceptia destituirii din functia publica,in
termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate.
- destituirea din functia publica in termen de 7 ani de la aplicare.
Raspunderea contraventionala-se angajeaza in cazul in care acestia au savirsit o
contraventie in timpul si in legatura cu sarcinile de serviciu.
Raspunderea civila -se angajeaza:
-pentru pagubele produse cu vinonatie patrimoniului autoritatii sau institutiei
publice in care functioneaza
-pentru nerestituirea in termen legal a sumelor ce I s-au acordat necuvenit

7
 -pentru daunele platite de autoritatea sau institutia publica,in calitate de
comitent,unor terte persoane,in temeiul unei hotariri judecatoresti definitive si
irevocabile.Dreptul conducatorului autoritatii sau institutiei publice de a emite ordinal
sau dispozitia de imputare se prescrie in termen de 3 ani de la data producerii pagubei
Impotriva ordinului sau dispozitiei de imputare functionarul public in cauza se poate
adresa instantei de contencios administrativ.
Raspunderea penala
Raspunderea functionarului public pentru infractiunile savirsite in timpul
serviciului sau in legatura cu atributiile functiei publice pe care o ocupa se angajeaza
potrivit legii penale-va dispune suspendarea functionarului public din functia publica
pe care o detine.

6. Modificarea,suspendarea si incetarea raportului de serviciu

Modificarea raportului de serviciu
Mobilitatea in cadrul corpului functionarilor publici se realizeaza prin modificarea
raporturilor de serviciu astfel:
-pentru eficientizarea activitatii autoritatilor si institutiilor publice
-in interes public
-in interesul functionarului public,pentru dezvoltarea carierei
Modificarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici de executie si de
conducere are loc prin:
-delegare-pe o perioada de cel mult 60 de zile intr-un an
Poate refuza delegarea daca:
-graviditate
- isi creste singur copilul minor
-starea sanatatii, dovedita cu certificate medical,face contraindicata
delegarea.
-detasare-pentru o perioada de cel mult 6 luni
Poate refuza detasarea daca:
-graviditate
- isi creste singur copilul minor
-starea sanatatii, dovedita cu certificat medical,face contraindicate detasarea.
-se face intr-o localitate in care nu I se asigura conditii corespunzatoare de
cazare.
-este singurul intretinator de familie
-motive familiale temeinice
-transfer-poate avea loc dupa cum urmeaza:
-in interesul serviciului-se poate face numai cu acordul scris al
functionarului public transferat.Se face intr-o functie publica de aceeasi
categorie,clasa sau grad profesional cu functia publica detinuta de functionarul public
sau intr-o functie publica de nivel inferior.
-la cererea functionarului public-in urma aprobarii cererii de
transfer,intr-o functie publica de acelasi nivel sau nivel inferior.
-mutarea- in cadrul altui compartiment sau altei structuri fara personalitate juridica
a autoritatii sau institutiei publice
-definitiva-cind se dispune de catre conducatorul autoritatii sai institutiei
publice-este necesar acordul scris al functionarului public.
. –la solicitarea justificata a functionarului public,cu apropbarea
conducatorului autoritatii sau institutiei publice.
-in alte situatii prevazute de dispozitiile legale.

8
 -temporara-in cadrul altui compartiment se dispune motivat,pe o perioada
de maximum 6 luni intr-un an.
-poate fi solicitata de functionarul public in cazul in care starea
sanatatii,dovedita cu certificate medical,nu ii mai permite desfasurarea activitatii in
acel compartiment.
-exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere.-se
realizeaza prin promovarea temporara a unui functionar public care indeplineste
conditiile specifice pentru ocuparea acestei functii publice si care nu are in cazierul
administrativ sanctiuni dsciplinare neradiate in conditiile Statutului.
Daca functia publica este vacanta-pe o perioada de maximum 6 luni:
-cu avizul ANFP,pentru functiile din cadrul autoritatilor si institutiilor publice
din administratia publica centrala.
-cu obligatia instiintarii inainte cu cel putin 10 zile a ANFP pentru functiile
publice din administratia publica locala.
Suspendarea raportului de serviciu.
Raportul de serviciu se suspenda de drept atunci cind:
-este numit sau ales intr-o functie de demnitate publica
-este incadrat la cabinetul unui demnitar
-este desemnat de catre autoritatea sau institutia publica sa desfasoare activitati
in cadrul unor misiuni diplomatice ale Romaniei ori in cadrul unor organisme sau
institutii internationale,pentru perioada respectiva.
- desfasoara activitate sindicala
-efectueaza stagiul militar,serviciul militar alternativ,este concentrat sau
mobilizat.
-este arestat preventiv
-efectueaza tratament medical in strainatate
-se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca,pe o perioada mai
mare de o luna,in conditiile legii.
- carantina
-concediu de maternitate
. -este disparut,iar disparitia a fost constatata prin hotarire judecatoreasca
irevocabila
-forta majora
-in cazul in care s-a dispus trimiterea in judecata pentru savirsirea unei
infractiuni
-pe perioada cercetarii administrative
-in alte cazuri expres prevazute de lege.
In termen de 15 zile calendaristice inainte de data incetarii motivului de suspendare de
drept,functionarul public este obligat sa informeze in scris persoana care are
competenta legala de numire in functia publica despre acest fapt.
Persoana care are competenta legala de numire in functia publica are obligatia sa
asigure,in termen de 5 zile de la expirarea termenului de 15 zile,conditiile necesare
reluarii activitatii de datre functionarul public.
Raportul de serviciu se suspenda la initiativa functionarului public in situatiile:
-concediu pentru cresterea copilului in virsta de pina la 2 ani,sau in cazul copilului
cu handicap,pina la indeplinirea virstei de 3 ani.
-concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in virsta de pina la 7 ani sau, in cazul
copilului cu handicap pentru afectiunile intercurente,pina la implinirea virstei de 18
ani.
-desfasurarea unei activitati in cadrul unor organisme sau institutii internationale.

9
 -pentru participare la campania electorala
-pentru participarea la greva.
Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivata a functionarului
public,pentru un interes personal legitim,in conditiile legii,pe o perioada cuprinsa intre
1 luna si 3 ani.
Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face in scris,cu cel putin 15 zile
calendaristice inainte de data cind se solicita suspendarea,cu exceptia situatiei
participarii la greva,cind cererea de suspendare se face cu 48 de ore inainte de
declansarea grevei.
Pe perioada suspendarii raportului de serviciu autoritatile si institutiile publice au
obligatia sa rezerve postul aferent functiei publice-perioada suspendarii,se constituie
vechime in munca.
Incetarea raportului de serviciu.-se face prin act administrativ al persoanei care are
competenta legala de numire in functia publica si are loc in conditiile:
-de drept
-cu acordul partilor
-prin eliberare din functia publica
-prin destituire din functia publica
-prin demisie
Raportul de serviciu inceteaza de drept:
-la data decesului functionaruli public.
-la data raminerii irevocabile a hotaririi judecatoresti de declarare a mortii
functionarului public.
-daca functionarul public nu mai indeplineste una dintre conditiile prevazute de
Statut
-la data indeplinirii cumulative a conditiilor de virsta pentru pensionare.
-ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului adm. de numire in functia
publica.
-cind functionarul public a fost condamnat printr-o hotarire judecatoreasca
definitiva
-de la data expirarii termenului in care a fost ocupata pe perioada determinata
functia publica.
Constatarea cazului de incetare de drept a raportului de serviciu se face,in
termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea lui,prin act administrative al persoanei
care are competenta legala de numire in functia publica.
Persoana care are competenta legala de numire in functia publica va dispune
eliberarea din functia publica prin act administrative,care se comunica functionarului
public in termen de 5 zile lucratoare de la emitere,in urmatoarele cazuri:
-autoritatea sau institutia publica si-a incetat activitatea ori a fost mutate intr-o
alta localitate,iar functionarul public nu este de accord sa o urmeze.
-isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii,prin reducerea postului
ocupat de functionarul public.
-pentri incompetenta profesionala
-starii sanatatii fizice sau psihice
Preaviz de 30 de zile.
In cazul de reorganizare a autoritatii sau institutiei publice:
-se modifica atributiile aferente unei functii publice mai putin de 50%
-sunt reduse atributiile unui compartiment
-este schimbata denumirea
-este schimbata structura compartimentului

10
 Numirea se face cu respectarea urmatoarelor criterii:
-categoria,clasa si,dupa caz,gradul profesional
-indeplinirea criteriilor specifice pentru functia publica
-pregatirea profesionala
-sa fi desfasurat activitati similare
Destituirea din functia publica-sanctiune disciplinara aplicata pentru motive
imputabile functionarului public,in urmatoarele cazuri:
-pentru savirsirea repetata a unor abateri disciplinare sau a unei abateri
disciplinare care a avut consecinte grave.
-daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate
Actul administrativ se comunica functionarului public in termen de 5 zile lucratoare
de la data emiterii.
Functionarul public poate sa comunice incetarea raporturilor de serviciu prin
demisie,notificata in scris persoanei care are competenta legala de numire in functia
publica.Demisia nu trebuie motivate si produce efecte dupa 30 de zile calendaristice
de la inregistrare.
Redistribuirea functionarilor publici-se face de catre ANFP,astfel;
-in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice din aceeasi localitate sau dintr-o
localitate aflata la o distanta de pina la 50 km de localitatea de domiciliu.
-in cafrul autoritatilor sau institutiilor publice din alt judet sau aflate la o distanta
mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu,la cererea functionarului public.
Redistribuirea functionarilor publici din corpul de rezerva se dispune prin ordin al
presedintelui ANFP.
Functionarii publici parasesc corpul de rezerva si pierd calitatea de functionar public :
-dupa implinirea termenului de 2 ani de la data trecerii in corpul de rezerva
-in cazul in care ANFP il redistribuie intr-o functie publica vacanta
corespunzatoare studiilor absolvite si pregatirii profesionale,iar functionarul public o
refuza.
-angajarea in baza unui contract de munca pe o perioada mai mare de 12 luni
-la cererea functionarului public.

II.ACTUL ADMINISTRATIV,FAPTELE ADMINISTRATIVE SI

OPERATIUNILE TEHNICO-ADMINISTRATIVE

1. Notiunea si trasaturile actului administrativ

Actul administrativ –constituie forma principala prin care se realizeaza
administratia publica si consta intr-o manifestare expresa de vointa prin care se
creeaza,se modifica sau se sting raporturi de drept administrativ.Trasaturi:
- este forma principala a activitatii autoritatilor administratiei publice-
celelalte forme fiind faptele administrative si operatiunile tehnico-
administrative)
- este o manifestare de vointa juridica unilaterala-ce apartine autoritatii
publice care l-a emis
- are forta juridica obligatorie-atit fata de persoanele fizice si juridice carora
li se adreseaza,cit si fata de autoritatea care l-a emis,tinuta sa-l respecte ia
insasi,pe tot parcursul valabilitatii lui.-este dat pe baza si in executarea legii
-se bucura de prezumtia de legalitate
- este executoriu odata ce a intrat in vigoare

11
 2. Categorii de acte administrative
Dupa natura juridica:
-acte administrative de autoritate(acte administrative de putere publica)-se
adopta sau se emit de o autoritate publica-legislativa,executiva,judecatoreasca-in mod
unilateral,pe baza si in vederea executarii legii,in scopul nasterii,modificarii sau
stingerii unor raporturi de drept administrativ.
-acte administrative de gestiune-se incheie de serviciile publice
administrative cu persoane fizice si juridice si privesc buna gestiune a domeniului
public al statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale-sunt acte bilaterale
cuprinzind doua manifestari de vointa(a serviciului public administrativ si a unei pers.
fizice sau juridice)
-acte administrative jurisdictionale-se emit,in mod unilateral,de autoritatile de
jurisdictie administrative anume abilitate de lege si rezolva conflictele aparute intre
servicii publice si particulari.
Dupa competenta materiala pot exista:
-acte administrative cu caracter general-se adopta sau se emit de autoritatile
administratiei publice care au competenta generala materiala.:decretele Presedintelui
Romaniei,hotaririle si ordonantele Guvernului,hotaririle consiliiloe judetene si
locale,unele ordine ale prefectilor si unele dispozitii ale primarilor.
-acte administrative de specialitate-emise de organele administratiei publice
centrale de specialitate si de autoritatile administratiei publice locale de specialitate-
ordinele si instructiunile emise de ministrii,cele emise de conducatori sarviciilor
publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice
centrale de specialitate.
Dupa competenta teritoriala
-acte administrative adoptate sau emise de autoritatile adm.publice centrale
-acte administrative adoptate sau emise de autotitatile adm. publice locale
Dupa gradul de intindere al efectelor juridice:
-acte administrative normative-care produc efecte cu caracter general si
impersonal(decrete ale Presedintelui Romaniei,hotariri si ordonante ale
Guvernului,instructiuni,regulamente ale ministrilor si celorlalte autoritati ale adm.
publice centrale,hotaririle consiliilor judetene,ordine ale prefectilor si dispozitii ale
primarilor)
-acte administrative individuale-produc efecte numai cu privire la persoane
fizice ori juridice determinate.-idem.
Dupa natura efectelor juridice pe care le produc:
-acte administrative care acorda drepturi(impersonale si generale sau
individuale)
-acte administrative care constata existenta unui drept.
Dupa autoritatea care le emite:
-acte adm. emise de autoritatile administratiei publice.
-acte adm. adoptate de Parlament-(Planul national de amenajare a teritoriului sau
unele acte de numire in anumite functii publice,in conditiile legii)
-acte adm. emise de instantele judecatoresti
-actele adm. emise de institutiile publice
- acte adm. emise de celelalte structuri organizatorice care privesc organizarea
executarii si executarea legii
Dupa perioada de timp in care produc efecte:
-acte administrative permanente
-acte administrative temporar

12
 3. Actul administrativ de autoritate
Cerintele de legalitate ale actului administrative de autoritate
Categoria de acte administrative prin care autoritatile administratiei publice isi
exercita cele mai multe dintre atributiile ce le revin.Cuprind o vointa
unilaterala,imperativa si asigura in gradul cel mai inalt organizarea executarii si
executarea legii,de catre emitentul actului
Cerinte de legalitate
-actele sa fie adoptate sau emise de catre autoritatile sau persoanele competente din
punct de vedere material si territorial in limitele acestei competente.
-continutul actului administrative sa fie conform continutul legii in baza caruia este
emis si cu actele normative cu forta juridical superioara
-actele sa corespunda scopului urmarit de legea pe care o pun in executare
-actele sa fie adoptate sau emise in forma specifica catelor administrative si cu
respectarea procedurii si a normelor de tehnica legislativa prevazute de lege.
-actele sa fie actuale si oportune.
a)Competenta-ansamblul drepturilor si obligatiilor ce revin unei autoritati a
administratiei publice sau unui functionar public pentru realizarea carora are si
abilitatea de a adopta sau emite acte juridice si oportune
-materiala-determina de regula, in cea mai mare masura,dreptul
unei autoritati a administratiei publice de a adopta sau emite un act administrativ.
-teritoriala-in a determina autoritatea administratiei publice de a
adopta sau emite actul administrativ de autoritate,numai cu privire la autoritatile
locale.
In unele cazuri competenta teritoriala este determinata de domiciliul persoanei(plata
impozitului ori inscrierea in listele electorale),de locul savirsirii actiunii sau
inactiunii(cazul faptelor contraventionale),ori de locul situarii bunului(emiterea
autorizatiei de construire a locuintei)
-personala-calitatea persoanei
Competenta adoptari sau emiterii unui act administrativ fiind stabilita prin
lege,constituie in acelasi timp un drept si o obligatie a celui caruia ii este conferita.
Suplinirea in exercitarea competentei –consta in inlocuirea titularului
acesteia cu alta persoana pe timpul cit acesta nu o poate exercita-este o suplinire de
drept.
Delegarea de competenta-consta in desemnarea de catre titularul
competentei a unei alte autoritati sau persoane care urmeaza sa exercite anumite
atributii care revin titularului competentei
,,concursul de competente”-in forma directa
-in forma indirecta
b)Cerinta conformitatii cu legea a continutului acestor acte-se analizeaza in
raport cu fiecare din elementele componente,structurale ale normelor juridice cuprinse
in act :ipoteza,dispozitie,sanctiune.
c)Conformitatea actelor administrative cu scopul legii-scopul actului
administrative este prestabilit de lege,actul trebuind sa se conformeze acestuia
d)Forma actului administrativ-modalitatea in care se exprima vointa juridica
cuprinsa in act-se redacteaza in limba romana si,de regula,in forma scrisa.
Conditii de- forma exterioara-a caror nerespectare atrage anulabilitatea
actului
- ordin tehnic-a caror nerespectare nu atrage anulabilitatea actului
e)Actele trebuie sa fie actuale si oportune

13
 Oportunitatea-presupune dreptul de apreciere a autoritatii administrative,in
cursul organizarii executarii legii,prin care se asigura exercitarea atributiilor legale in
timp optim,cu cheltuieli minime si folosind mijloace care corespund cel mai bine
scopului legii
Conditia contrasemnarii actelor-de catre cei care au obligatia de a asigura
punerea lor in executare nerespectarea acestei cerinte ducind la nulitatea actului.
Procedura adoptarii (emiterii)actului administrative de autoritate
1.Activitati pregatitoare adoptarii actului administrative
-se efectueaza o serie de operatiuni-intocmirea de evidente si date
statistice,referate,rapoarte,informari,dari de seama,avize,autorizari etc.
Culegerea si prelucrarea informatiilor
Respectarea unor conditii de tehnica legislativa referitoare la redactarea
proiectului si la forma sa exterioara.
a)Avize facultative-atunci cind autoritatea care emite actul adm. are dreptul de
a hotarii sa ceara sau sa nu ceara opinia altei autoritati,si daca a cerut-o are facultatea
sa tina sau sa nu tina cont de aceasta opinie.
b)Avize consultative-atunci cind autoritatea care emite sau adopta actul
administrativ are obligatia sa solicite opiniile altui organ,dar nu este obligata sa se
conformeze acestora.Nesolicitarea avizului duce la nulitatea actului administrativ.
c)Avize conforme-autoritatea care emite actul administrativ are atit obligatia
de a solicita,cit si obligatia de a se conforma acestor avize.
In alte cazuri,pentru adoptarea sau emiterea actului administrativ legea prevede
acordul al altui organ.Acest acord este o manifestare de vointa a organului stabilit de
lege prin care acesta isi da consimtamintul la adoptarea sau emiterea actului,organul
emitent neputind actiona fara acest consimtamint.
2. Etapa adoptarii (emiterii) propriu-zise a actului
Adoptarea actelor administrative de catre autoritatile deliberative,colegiale,se
face,in urma analizei in cadrul sedintei de lucru,la care trebuie sa participle,de
regula,majoritatea membrilor acestor autoritati.In cadrul sedintei se prezinta Nota de
fundamentare si proiectul actului intocmit,care se supune dezbaterii.
Cvorumul-reprezinta numarul de membrii care trebuie sa fie prezenti pentru
adoptarea actului,raportat la totalul membrilor autoritatii care il adopta.
3. Activitati posterioare adoptarii
-definitivarea actului normativ adoptat
-numerotarea si datarea actelor normative
-prezentarea actului normativ adoptat primului-ministru in
vederea
semnarii acestuia si ministrilor conducatori ai ministerelor care urmeaza sa aplice
acel act normativ in vederea contrasemnarii.(obligatorie in cel mult 48 de ore de la
data semnarii lui de catre primul ministru)
-transmiterea la Secretariatul General al Camerei Deputatilor,cu
solicitarea publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei
Aplicarea actului administrativ de autoritate
Se aplica de la intrarea lor in vigoare,producind efecte juridice pentru viitor.-de
regula de la publicarea lor.
In unele situatii si conditii,anume reglementate de lege,aplicarea actului
administrative poate fi intrerupta temporar sau definitive-suspendarea,revocarea si
anularea actului administrativ

14
 -suspendare-situatia in care un act administrativ,fara a fi desfiintat,nu se
mai aplica in mod temporar si provizoriu.Poate fi hotarita de catre organul emitent al
actului,fie de catre oraganul ierarhic superior.
-revocarea-presupune retragerea de catre insusi organul care l-a
emis(retractare) ori de catre organul ierarhic superior acestuia sau de instanta de
judecata.
Exceptiile de irevocabilitate a unor acte administrative se refera numai la aspectele
care privesc oportunitatea acestora nu si legalitatea lor.
Intimp ce revocarea sau retractarea unui act administrativ priveste actul in intregul
sau,modificarea acestuia se refera numai la unele elemente,la unele prevederi din act.
-anularea-masura luata de organul ierarhic superior celui care a adoptat
sau emis actul sau de instanta de judecata prevazuta de lege,care face sa inceteze
efectele juridice ale acestui act,iar daca ele nu s-au produs face sa nu se mai produca.
Aceasta masura se ia in situatia in care actul adm de autoritate,normativ sau
individual,a fost adoptat sau emis cu nerespectarea cerintelor de legalitate sau cu
incalcarea unor norme care privesc ocrotirea unui interes general.
Anularea partiala a unui act adm este posibila numai daca ,,partea”din act care a fost
anulata nu are o legatura organica cu celelalte dispozitii din act-organul competent
trebuie sa ia masura anularii totale a actului adm
-inexistenta actelor administrative-atunci cind acestea sunt lipsite de
elementele lor esentiale(actul a fost emis in baza unei legi abrogate,cind este semnat
de catre o persoana necompetenta sau are ca obiect o problema ce nu intra in
competenta organului care a emis actul)
-aplicabilitatea actelor administrative poate inceta si in alte situatii:
-efectele in vederea carora a fost emis s-au produs
-perioada de timp pentru care a fost emis a expirat
-cauzele care au determinat emiterea sa au fost inlaturate
-cel care a solicitat emiterea actului a renuntat la cerere ori a decedat
-autoritatea care a emis actul a dispus incetarea aplicabilitatii lui(retractare)

4. Actul administrativ de gestiune

Act juridic incheiat de o autoritate a administratiei publice sau de un alt
serviciu public,cu o persoana fizica sau juridica particulara,avind ca obiect
achizitionarea de produse,prestarea de servicii sau executarea de lucrari ori
concesionarea sau inchirierea de bunuri mobile sau immobile din proprietatea publica
a statului,judetului,orasului sau comunei,in conditiile si cu procedura stabilita prin
lege sau potrivit legii.
- initiativa incheierii acestor acte apartine intotdeauna aceluia care
reprezinta,potrivit legii,statul sau unitatea administrative-teritoriala
- cealalta parte a actului administratie de gestiune poate fi orice
particular,persoana fizica sau juridical(romana sau straina) care accepta
conditiile puse de initiatorul actului si se supune procedurilor stabilite,in
prealabil,de lege.
- obiectul actului administrative de gestiune il constituie,achizitionarea de
bunuri,executarea de lucrari,prestarea de servicii,concesionarea sau
inchirierea de bunuri
- Se incheie numai in forma scrisa si in stricta conformitate cu normele
procedurale.prin licitatie publica
- cu privire la executarea actului administrativ de gestiune-cele mai multe
obligatii revin particularului

15
 - drepturile si obligatiile care revin autoritatii administratiei publice sau
serviciului public nu pot fi transmise decit unei alte autoritati sau serviciu
public,iar cele ce revin particularului pot fi cedate altuia numai cu aprobarea
autoritatii publice sau serviciului public respectiv.
- cind interesul public o cere sau cind particularul nu-si indeplineste obligatiile
din contract,autoritatea administratiei publice ori serviciul public in cauza
poate modifica sau rezilia unilateral contractul,fara a mai recurge la justitie.
- eventualele litigii nascute din executarea acestor acte sunt de competenta
instantelor de drept comun.
In raport cu actul administrativ de autoritate:
-actele administrative de gestiune sunt acte bilaterale incheindu-se intre doua
parti,prin libera lor vointa in timp ce actul adm de autoritate exprima,in
exclusivitate,vointa celui care l-a emis,impusa prin norme juridice imperative.
-cuprind drepturi si obligatii pentru ambele parti in timp ce actele adm de
autoritate determina nasterea,modificarea sau stingerea unui raport juridic ori
recunoasterea sau suspendarea unor drepturi pt particulari(pers fizice sau juridice)
-executarea actelor administrative de gestiune este asigurata,in principal,prin
clauza penala si despagubirile pentru neexecutare sau executare necorespunzatoare
cuprinse in insasi actul respective in timp ce executarea actelor adm de autoritate se
asigura de puterea publica a statului prin aplicarea de sanctiuni juridice prevazute de
lege.
-nu pot fi modificate sau revocate decit in conditiile stabilite de parti si in
principiu cu acordul lor in timp ce actul adm de autoritate poate fi modificat sau
revocat,in mod unilateral,de catre cel care l-a emis
-nu sunt supuse controlului de legalitate din partea instantelor de contencios
administrativ,daca legea nu dispune altfel.
Ceea ce deosebeste actul administrativ de gestiune de contractul civil:
-principalele drepturi si obligatii ale partilor sunt stabilite de serviciul public,in
timp ce in contractul civil,acestea se stabilesc de ambele parti,de comun acord.
-serviciul public isi alege pe celalalt partener(prin licitatie),in timp ce in
contractele civile ambele parti se aleg reciproc

5.Actul administrativ jurisdictional

Pt rezolvarea unui conflict juridic ivit intre doua parti,una dintre ele fiind o
autoritate(organ)administrativ ori un serviciu public administrativ.
Trasaturi:
-este un act emis numai de structuri(servicii) ale administratiei publice anume
abilitate de lege cu aceasta competenta.
-este emis numai in situatiile expres prevazute de lege.
-are ca scop solutionarea unor litigii in acre una din parti este un serviciu public
administrativ
-emiterea lui se face pe baza unei proceduri speciale care include si principiul
independentei celui care il emite fata de partile aflate in conflict,precum si principiul
contradictorialitatii partilor aflate in conflict.
-este exceptat de la principiul revocabilitatii(retractarii) actele administrative
-poate fi atacat in contenciosul administrative general,dar numai dupa epuizarea
cailor administrativ-jurisdictionale prevazute de lege.

16
 Actul administrativ jurisdictional-act juridic emis de o structura
administratuva.cu atributii jurisdictionale,care functioneaza in mod autonom sau pe
linga o autoritate al administratiei publice,in scopul rezolvarii,pe baza unei proceduri
speciale stabilita de lege,a unor litigii,in care una din parti este o autoritate a
administratiei publice,ori un serviciu public administrativ
Se deosebeste de actul administrativ de autoritate prin:
-este,in toate cazurile,un act cu caracter individual,in timp ce actul adm. de
autoritate poate avea si un caracter normativ.
-este emis numai in baza cererii partii interesate in timp ce actele adm. de
autoritate pot fi adoptate sau emise din oficiu.
-nu poate fi revocat de cel care l-a emis-pote fi retractat de emitent.
-nu creeaza ci numai constata drepturi,fiind declaratie nu translativ de drepturi-
naste, modifica ori stinge drepturi si obligatii ori transfera drepturi si obligatii.
In raport cu actul administrativ de gestiune:
-se pronunta intr-un conflict juridic-este rezultatul aderarii de bunavoie a
particularului la propunerile formulate de serviciul public
-este un act unilateral-este un act bilateral
-se pronunta la cererea partii interesate-rezultatul unor vointe concordante ale
celor care il incheie
-impotriva actului administrative jurisdictional se pot folosii caile de atac
prevazuta de lege la organele competente din acelasi sstem,in timp ce nemultumirile
rezultate din executarea actului administrativ de gestiune se rezolva de instantele
judecatoresti.
Actele administrative jurisdictionale se deosebesc si de hotaririle
judecatoresti:
-actul administrativ jurisdictional emana de la un organ administrativ-hotaririle
judecatoresti se pronunta de autoritati judecatoresti.
-procedura elaborarii hotaririlor judecatoresti este minutios reglementata de lege-
procedura emiterii actelor cu caracter jurisdictional este reglementata mai
sumar,completindu-se, de regula,cu normele dreptului comun,ale procedurii
judecatoresti.

6. Faptele administrative si operatiunile tehnico-administrative

Sunt forme de activitate a autoritatilor administratiei publice si functionarilor
publici,alaturi de principala lor activitate,care este actul administrativ
a) Fapte administrative-sunt actiuni si inactiuni licite,ori ilicite,savirsite sau
nesavirsite de autoritatile administratiei publice si de functionarii acestora,precum si
de persoanele fizice si juridice,in scopul de a produce efecte juridice,a naste,modifica
sau stinge drepturi si obligatii.
Faptele administrative ilicite(actiuni sau inactiuni) atarg raspunderea dministrativa
a celui care le-a savirsit,precum si obligarea de a suporta paguba produsa unui tert
prin aceste fapte.Faptele administrative licite savirsite de functionarii publici nu atrag
obligatia acestora de a suporta prejudiciile
b) Operatiunile tehnico-administrative:
-sunt actiuni realizate de autoritatile administratiei publice si de functionarii
acestora prin care se ajunge la adoptarea(emiterea) sau la aplicarea actelor
administrative.
-fiecare act administrativ fiind insotit de un mare numar de operatiuni tehnico-
administrative.

17
 Operatiunile tehnico administrative pot fi grupate in trei
categorii,corespunzatoare celor trei faze ale procedurii administrative:pregatirea
elaborarii actului administrativ,adoptarea(emiterea)actului si aplicarea acestuia astfel:
- operatiuni tehnico administrative din faza de pregatire a adoptarii actelor
administrative:dactilografierea proiectului,multiplicarea acestuia,transmiterea
lui spre avizare si,dupa obtinerea avizelor,transmiterea spre studiu
functionarilor publici sau persoanelor care compun organul ce urmeaza sa-l
adopte,ori functionarului public competent,potrivit legii,sa decida emiterea
actului administrativ de autoritate.
- operatiuni tehnico-administrative concomitente:definitivarea
proiectului,votul,eventuala refacere in forma definitiva a actului
administrativ,semnarea lui de catre conducatorul organului care l-a adoptat.
- operatiuni tehnico-administrative posterioare:inregistrarea
actului,mentionarea numarului sub care a fost inregistrat,datarea si punerea
sigiliului(stampilarea actului) transmiterea spre publicare ori inminarea direct
sau prin posta celor interesati.

III.PROPRIETATEA PUBLICA SI PROPRIETATEA PRIVATA A

STATULUI SI A UNITATILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE.

1. Noţiunea de proprietate publicã

Cele douã forme ale proprietaţii;proprietatea publicã si proprietatea
privatã,statutindu-se,totodatã,cã proprietatea publicã sa apartinã statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale,iar bunurile proprietate publicã sunt inalienabile si pot fi date
in administrare numai regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi
concesionate sau inchiriate,ori date in folosintã gratuitã institutiilor de utilitate
publicã.
Obiectul proprietatii publice-format din bogãtiile de interes public ale
subsolului,spatiul aerian,apele cu potential energetic valorificabil,de interes
national,plajele,marea teritorialã,resursele naturale ale zonei economice si ale
platoului continental,precum si alte bunuri stabilite de lege.
Pe baza celor de mai sus proprietatea publicã se poate defini astfel;o
totalitate de bunuri mobile sau imobile care,potrivit legii,apartin statului sau unitatilor
adm.-teritoriale si sunt administrate de cel caruia ii apartin in regim de drept public.

2. Clasificarea bunurilor proprietate publicã

Proprietatea publicã este alcatuitã din bunurile prevazute de Constituţie si de
legea nr.213/1998 privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia,potrivit
legii sau prin natura lor ,sunt de uz sau interes public si sunt dobindite de stat sau de
unitatile administrative-teritoriale,prin modurile prevazute de lege
Clasificarea bunurilor din proprietatea publicã este facutã dupa diverse
criterii;
a) Dupa gradul de interes pa care il realizeazã;
-proprietatea publicã de interes national
-proprietatea publicã de interes comunal sau orasenesc
-proprietatea publicã de interes judetean

18
 Clasificarea dupa acest criteriu prezintã importantã nu numai sub aspectul
precizarii locului pe care un anumit bun il ocupa in sfera proprietatii publice
si,implicit,a regulilor care definesc regimul lui juridic,ci si al autoritatii publice care
are competentã de a-l administra.
b) dupa titularul dreptului de proprietate asupra bunului;
-proprietatea publicã a statului(titularul dreptului de proprietate-statul)
-proprietatea publicã a judetelor(judetul-consiliul judetean)
-proprietatea publicã a comunei sau orasului(comuna,orasul-consiliul
local)
Titularul dreptului de proprietate,respective statul si unitãtile administrativ-
teritoriale,exercitã posesia,folosinta si dispozitia asupra bunurilor proprietãtii
publice,in limitele si in conditiile legii.
c) dupa modul in care sunt determinate bunurile;
-bunuri proprietate publicã prevazute de Constitutie
-bunuri proprietate publicã prevazute de legi
-bunuri proprietate publicã nominalizate,in conditiile legii,prin hotariri al
consiliilor locale sau judetene,dupa caz
d) dupa modul in care sunt create bunurile;
-bunuri proprietate publicã produse in mod natural
-bunuri proprietate publicã create prin actiunea omului
e) dupa natura bunurilor;
-bunuri proprietate publicã de natura terestrã
-bunuri proprietate publicã de natura maritime si fluvialã
-bunuri proprietate publicã de naturã aerianã(spatial aerian)
-bunuri proprietate publica cu destinatie culturalã
-bunuri prop[rietate publica cu destinatie specialã
f) dupa natura juridicã a bunurilor
-bunuri imobile ale proprietãtii publice
-bunuri mobile ale proprietãtii publice
Proprietatea publicã a statului este alcatuitã din bunurile prevazute de
legea nr 213/1998 si din alte bunuri de interes public judetean,declarate ca atare prin
hotãrire a consiliului judetean,declarate ca atare prin lege.
Proprietatea publicã a judetelor este alcatuita din bunurile prevazute de
Legea nr.213/1998 si din alte bunuri de uz sau de interes public judetean,declarate ca
atare prin hotarire a consiliului judetean,dacã nu sunt declarate prin lege bunuri de uz
sau de interes public national
Proprietatea publicã a comunelor si oraselor este alcatuita din bunurile
prevazute de Legea nr.213/1998 si din alte bunuri de uz sau de interes public
local,declarate ca atare prin hotãrire a consiliului local,dacã nu sunt declarate prin lege
bunuri de uz sau de interes public national sau judetean.
Bunurile de”uz public sunt acele bunuri care,prin natura lor,sunt destinate a
fi folosite de catre orice persoanã,cum sunt; cãile de comunicatie,parcurile
publice,strãzile,pietele etc
Bunurile de interes public sunt acele bunuri care,desii nu pot fi folosite de
orice persoanã,sunt destinate a fi folosite pentru activitati care intereseazã
colectivitatea, cum sunt;scoli,muzee,teatre,terenuri de sport etc.

19
 3. Modalitati de dobindire a bumurilor din proprietatea publica
Mijloacele de drept public prin care se pot dobindii bunuri in proprietate
publicã sunt urmatoarele;
-achizitii publice
-exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã
-rechizitie in interes public
-trecerea unor bunuri din proprietatea privatã in proprietatea publicã pentru cauzã
de utilitate publicã
a) Contractul de achizitii publice
Achizitiile publice-un mod de dobindire definitiv sau temporar,de catre o persoana
juridica,definita ca autoritate contractanta,a unor produse,lucrari sau servicii prin
atribuirea unui contract de achizitie publica.
Contractul de achizitie publica este un contract cu titlu oneros incheiat.pe de o
parte,intre o autoritate contractanta,in calitate de achizitor si,pe de alta parte, un
furnizor de produse,un executant de lucrari,sau un prestator de servicii.
Principii:
-libera concurenta de a devenii furnizor,executants au prestator.
-utilizarea eficienta a fondurilor publice in atribuirea contractelor de achizitii
-transparenta in atribuirea contractelor de achizitii.
-tratament egal,nediscriminatoriu celor interesati sa incheie un contract de
achizitii publice.
-confidentialitate in incheierea contractului de achizitii publice
Autoritatea contractanta-proceduri:
-licitatie deschisa
-licitatie restrinsa-selecta,darn u mai putin de 5 si nu mai mult de 20.
-negocierea clauzelor contractuale-(negociere competitiva-cind sunt mai multi si
negociere cu o singura sursa-o singura persoana)
-cererea de oferta-oferte de la mai multi ofertanti.
OUG nr.34/2006 cuprinde reglementari speciale cu privire la:
-estimarea valorii contractului
-elaborarea documentatiei de atribuire a contractului
-participarea la procedura de atribuire a contractului
-publicitate
-transparenta,comunicare si transmiterea datelor
-evitarea conflictului de interese
-stabilirea ofertei cistigatoare
-informarea candidatilor si ofertantilor
-anularea procesului de atribuire a contractului
-intocmirea si pastrarea dosarului de achizitie publica
-regulile specifice aplicate contractelor de concesiune,precum si a celor
sectoriale(apa,energie,transport,posta)
-solutionarea contestatiilor
-sanctiuni
b) Exproprierea pentru cauza de utilitate publica
Reprezinta o modalitate de dobindire a unui bun imobil in proprietatea publica a
statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale,bun care apartine unei persoane fizice
sau juridice ori proprietatii private a comunelor sau oraselor.Intrarea bunului in
proprietatea publica se face din initiativa statului sau a autoritatilor administratiei
publice locale,chiar si impotriva vointei proprietarului,dar numai daca este justificata
de un interes public si cu respectarea procedurilor stabilite prin lege

20
Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
Principii:
-exproprierea este un procedeu de achizitie fortata a bunurilor immobile,pentru
proprietatea publica a statului sau unitatilo administrativ-teritoriale.
-masura poate fi luata numai pentru o cauza de utilitate publica.
-exproprierea se face in baza unei proceduri speciale si numai dupa o dreapta si
prealabila despagubire,stabilita prin hotarire judecatoreasca.
Procedura exproprierii
-etapa administrativa-prima faza-declansarea procedurii pentru declararea
utilitatii publice,care se face de catre Guvern, pentru bunuri de interes national,si de
catre consiliul judetean,pentru bunuri de interes local.
Actul de declarare a utilitatii publice de interes national se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei si se afiseaza la sediul consiliului local pe a carei raza teritoriala
este situate imobilul.
In faza a doua,dupa publicarea declaratiei de utilitate publica sunt effectuate o
serie de operatiuni tehnico-organizatorice,referitoare la imobilul care urmeaza sa fie
expropriat si la proprietarul acestuia.Proprietarii bunului si titularii drepturilor reale
vor fi instiintati,prin notificare,asupra masurii de expropriere,avind dreptul sa faca
intimpinare asupra acestei masuri,in termen de 45 de zile de la notificare.Declaratia de
utilitate publica este act administrative si poate fi atacat la instanta de contencios
administrativ.
Dosarul intocmit,impreuna cu intimpinarile se inainteaza de catre primar,in termen
de 30 de zile,la Secretariatul General al Guvernului,pentru bunurile de interes national
si la consiliul judetean,pentru bunurile de interes local.
Hotarirea comisiei se comunica celor interesati si poate fi atacata,in termen de 15
zile,la Curtea de Apel,in a carei raza este situate imobilul,potrivit Legii contenciosului
administrativ.
-etapa judecatoreasca-rezolvarea propriu-zisa a cererii de
expropriere,competenta tribunalului judetean-cu participarea procurorului Instanta va
verifica daca sunt intrunite cerintele legale pentru expropriere si va stabilii cuantumul
despagubirii.
Daca partile nu s-au invoit cu privire la despagubiri,instanta va numi o comisie de
experti care va propune despagubirea care nu va putea fi mai mica decit oferta
expropriatorului si nici mai mare decit pretentile celui expropriat.
Procedura exproprierii se incheie cu punerea in posesie a expropriatorului si
eliberarea titlului executoriu,care se face pe baza unei incheieri date de instanta,dup
ace despagubirea a fost platita.Legea prevede si posibilitatea retrocedarii bunului
expropriat daca nu a fost utilizat si daca nu s-a facut o noua declarare de utilitate
publica.In acest caz toate cheltuielile privind retrocedarea sunt in sarcina
expropriatorului.
c) Rechizitiile in interes public.
Masura exceptionala prin care organele autoritatii publice imputernicite prin
lege,obliga agentii economici,institutiile publice si alte persoane juridice si fizice la
cedarea temporara,a unor bunuri mobile sau immobile,ori la prestarea unor servicii
Trasaturi specifice:
-sunt determinate de un scop cu totul special,cauzat de necesitatea apararii tarii ori
a prevenirii sau inlaturarii urmarilor unor dezastre,pe perioada declararii mobilizarii
generale sau partiale,a starii de razboi,a starii de asediu sau de urgenta
-cererea pentru rechizitie se face numai de catre autoritatile care au atributii in
domeniile care privesc apararea tarii,ordinea publica si siguranta nationala

21
 -bunurile rechizitionate sunt preluate numai in folosinta temporara cu exceptia
celor comsumptibile si perisabile,urmind a fi restituite la incetarea cauzei care a
impus-o.
-pot avea ca obiect atit bumuri mobile cit si imobile ori prestari de servicii.
-bunurile intra chiar si numai temporar in domeniul public al statului.
-procedura de rechizitionare este mult mai simpla si se finalizeaza printr-un act
administrativ de autoritate-ordin de predare
-plata despagubirilor pentru bunul rechizitionat se face,de regula,dupa predarea
bunului..
Masura rechizitionarii se dispune prin:
-Decretul Presedintelui Romaniei cind se declara mobilizarea generala sau
partiala,a starii de razboi,instituirea strii de asediu sau de urgenta.
-Hotarirea CSAT-in caz de concentrari sau exercitii si antrenamente de
mobilizare
-Hotarire a Guvernului sau ordine ale prefectilor-in cazul prevenirii,localizarii
si inlaturarii unor dezastre.
Pentru stabilirea cantitatilor,a preturilor si a tarifelor bunurilor rechizitionate si
rezolvarea litigiilor-se constituie in sbordinea prefectului-comisia mixta de
rechizitie,la nivel central in subordinea Guvernului-Comisia Centrala de Rechizitii
Bunurile rechizitionate se restituie celor de la care au fost rechizitionate.Pe perioada
rechizitiei acestia sunt scutiti de impozite si taxe pt bunurile respective.
d) Trecerea unor bunuri din proprietatea private in proprietatea
publica,pentru cauza de utilitate publica.
Se ia la cererea Guvernului,prin hotarire a consiliului judetean sau a consiliului
local,dupa caz.
Cind bunul face parte din patrimoniul unei soc com la care statul sau o unitate adm
teritoriala este actionar,trecerea in proprietate publica a unui bun se poate face numai
cu plata si cu acordul AGA a soc com respective.In lipsa acestui acord,bunul respectiv
poate fi trecut in proprietate publica prin procedura exproprierii pt cauza de utilitate
publica si dupa o justa si prealabila despagubire.Trecerea unui bun din proprietate
publica a statului in proprietate publica a unitatii adm-teritoriale se poate face la
cererea consiliului judetean sau dupa caz,a celui local,prin hotarire a guvernului.
Cind este vorba de trecerea unui bun din proprietate privata a unitatii adm-
teritoriale in cea a statului,masura se ia la cererea Guvernului,prin hotarire a cons.
judetean sau local,dupa caz.

4. Regimul juridic general al proprietatii publice

Bunurile proprietate publicã sunt guvernate de 3 principii
-inalienabilitate
-insesizabilitate
-imprescriptibilitate
Potrivit dispozitiilor Constitutionale,astfel cum au fost revizuite,bunurile
proprietate publicã sunt inalienabile in conditiile legii organice pot fi date in
administrarea regiilor autonome ori a institutiilor publice sau pot fi concesionate ori
inchiriate;de asemenea ele pot fi date in folosintã gratuitã institutiilor de utilitate
publicã.

22
 Caracterul inalienabil al acestor bunuri inseamnã,in primul rind,faptul cã nu
pot fi instrainate prin nici un fel de acte,incalcarea acestui regim avind drept
consecintã nulitatea absolutã de executare silitã de catre creditori,lichidarea datoriilor
statului si al unitãtilor administrative-teritoriale fãcindu-se in baza unor norme
speciale,derogatorii de la dreptul comun.
Inalienabilitatea inseamnã,in al doilea rind,imposibilitatea de constituire
asupra domeniului public de drepturi civile reale(uz,usufruct,ipotecã) in favoarea
particularilor precum si imposibilitatea acestora de a intenta actiuni posesorii asupra
titularilor acestui domeniu.
Bunurile din domeniul public sunt insesizabile adica nu pot fi supuse
procedurii de executare silita de catre creditori,lichidarea datoriilor statului si ale
unitãtilor adm.-teritoriale facindu-se in baza unor norme speciale,derogatorii de la
dreptul comun.
D D Bunurile din domeniul public sunt imprescriptibile atit din punct de vedere
extintiv cit si achitativ Aceasta inseamnã pe de o parte ca titularul nu-si pierde dreptul
de proprietate asupra acestor bunuri oricit timp nu l-ar exercita(prescriptie
extintivã),iar pe de alta parte,un tert nu poate dobindii un drept asupra acestor bunuri
oricit timp l-ar exercita in fapt,chiar dacã este bunã credintã,titularul lor putindu-le
revendica.
In cadrul regimului juridic general al bunurilor domeniului public,o problemã
care priveste toate aceste bunuri se referã la evidenta contabil-financiarã a acestora
Evidenta financiar-contabilã a bunurilor care alcãtuiesc proprietatea piblicã a
statului si a unitãtilor administrativ-teritoriale se tin distinct in contabilitate,potrivit
normelor metodologice aprobate de Guvern
Toate litigiile care privesc delimitarea proprietatii publice a
statului,judetelor,comunelor sau oraselor sunt de competenta instantelor de contencios
administrativ.

5. Proprietatea privata a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale

Din punct de vedere al regimului juridic al bunurilor proprietate privata acesta
este, in general,cel reglementat de dreptul comun.-dobindirea sau pierderea dreptului
de proprietate asupra acestor bunuri se fac,in principiu,prin modalitatile reglementate
de dreptul civil.
Potrivit prevederilor din Constitutia Romaniei,proprietatea privata este garantata
si ocrotita in mod egal de lege,indiferent de titular.
Titularii drepturilor de proprietate asupra bunurilor din proprietatea privata a
statului si a unitatii administrativ-teritoriale detin toate prerogativele dreptului de
proprietate private-dispozitie,posesie si folosinta-pe care le exercita in regim de drept
comun.
Regimul juridic de drept comun este aplicabil,,numai daca prin lege nu se
prevede altfel”
Particularitati:
-asupra bunurilor proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ-
teritoriale nu se pot constituii servitutii conventionale,asa cum s-ar putea face asupra
unui imobil al unui particular.
-imobilul din proprietatea privata nu poate fi lasat neproductiv,el trebuind sa fie
folosit de titular sau inchiriat,obligatie care nu fiinteaza pentru proprietarul particular.
-resursele financiare rezultate din folosirea bunurilor din proprietate privata sunt
considerate venituri publice si supuse regimului juridic special al acestora.

23
 -bunurile din proprietate privata a statului sau unitatilor administrativ-
teritoriale,nu pot fi supuse procedurii de executare silita din partea creditorilor statului
sau ai unitatii administrativ-teritoriale, datoriile acestor subiecti lichidindu-se pe alte
cai,ei fiind prezumati ca solvabili.-debitorul privat garanteaza creanta creditorului
sau,cu averea sa mobile sai imobila,creditorul putind recurge la executare silita pentru
realizarea creantei.
-bunurile din proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale
nu pot fi instrainate prin acte juridice cu titlu gratuit,asa cum se poate proceda cu
bunurile proprietate privata al particulailor.

IV.AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

1. Presedintele Romaniei
Functii:
-Sef de Stat-reprezinta statul in raporturile interne si externe,incheie tratate
internationale,acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici.
-sef al executivului-alaturi de Guvern,Presedintele garanteaza independenta
nationala,integritatea teritoriala,exercita atributii in domeniul apararii(comandant al
fortelor armate si presedinte al CSAT
-mediator intre puterile statului,intre stat si societate,garantul Constitutiei
Atributii:
-adreseaza Parlamentului mesaje-principalele probleme ale natiunii
-poate dizolva,in cazul prevazut de lege, Parlamentul
-promulga legile
-desemneaza candidatul pt functia de prim-ministru,numeste Guvernul pe baza
votului de incredere acordat de Parlament.
- in caz de remaniere guvernamentala,revoca si numeste unii membrii ai
Guvernului la propunerea prim-min.
-poate participa la sedintele Guvernului –probleme interes national
-poate declara starea de asediu si de urgenta,mobilizarea fortelor armate,cu
aprobarea Parlamentului.
Presedintele emite decrete care pot fi contestate in contencios administrativ
Raspundere
-politica-prin suspendarea din functie de catre Parlament,in cazul savirsiri unor
fapte grave care incalca Constitutia si legile,urmata de demiterea din functie prin
referendum
-juridica-punerea sub acuzare pt inalta tradare de catre Parlament,si judecarea sa de
catre ICCJ

2. Guvernul
Guvernul-autoritatea publica a puterii executive,care functioneaza in baza votului de
incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea poitice interne si externe a
tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice
Rol-de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic
si social precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial,in conditiile
promovarii interesului national.
Numirea Guvernului se face de catre Presedintele Romaniei pe baza votului de
incredere acordat de Parlament,se organizeaza si functioneaza in conformitate cu
prevederile constitutionale,avind la baza Programul de guvernare acceptat de
Parlament

24
 Functii:
-functia de strategie-strategia de punere in aplicare a Programului de guvernare
-functia de reglementare-se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional
-functia de administrare a proprietatii statului-se asigura adm proprietatii
publice si private a statului,precum si gestionarea serviciilor pt care statul este
responsabil.
-functia de reprezentare-reprezentarea pe plan intern si extern
-functia de autoritate de stat-se asigura urmarirea si controlul aplicarii si
respectarii reglementarilor in domeniul apararii,ordinii publice si sigurantei
nationale,in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor
care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
Componenta
Pot fi membrii ai Guvernului persoanele care indeplinesc conditiile:
-au cetatenia romana si domiciliul in tara
-se bucura de exercitiul drepturilor electorale
-nu au suferit condamnari penale
-nu se gasesc in unul din cazurile de incompatibilitate
Guvernul este alcatuit din primul-ministru si ministrii.Din Guvern pot face parte si
ministrii delegati,cu insarcinari speciale pe linga primul-ministru,prevazuti in lista
Guvernului prezentata Parlamentului pt acordarea votului de incredere
Incompatibilitatile si incetarea functiei de membr al Guvernului
Incompatibilitatile au ca scop asigurarea obiectivitatii in executarea unei
functii publice si evitarea concentrarii,de catre una si aceeasi persoana,a unor
prerogative excesive.
Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu;
-orice alta functie publica de autoritate,cu exceptia celei de deputat sau de senator
-functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organiz.cu scop comercial
-functia de presedinte,vicepresedinte,director
general,director,administrator,membru al cons de administratie sau censor la soc.
Comerciale,soc. de asigurare sau cele financiare,banci sau alte institutii de credit si la
institutiile publice.
-functia de presedinte sau secretar al AGA sau asociatilor la societatile comerciale
-functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale
-functia de manager sau membru in cons de adm. ale regiilor autonome.companiilor
si societatilor nationale.
-calitatea de comerciant persoana fizica
-calitatea de membru al unui grup de interes economic
-o functie publica incredintata de un stat strain,cu exceptia acelor functii prevazute
in acordurile si conventiile la care Romania este parte
Conflict de interese-situatia in care persoana ce exercita o demnitate publica
are un interes personal de natura patrimoniala,care ar putea influenta indeplinirea cu
obiectivitate a atributiilor care ii revi potrivit Constitutiei si a altor acte normative
Ca principii care stau la baza prevenirii conflictului de interese:
impartialitatea,integritatea,transparenta deciziei si suprematia interesului public.
Functia de membru al Guvernului inceteaza: in urma demisiei,a revocarii,a
pierderii drepturilor electorale,a starii de incompatibilitate,a decesului si a demiterii.
Atributiile Guvernului

25
1. Atributii privind administratia publica
-exercita conducerea generala a administratiei publice
-cond. si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe de
specialitate din subordine
-infiinteaza,cu avizul Curtii de Conturi,organe de specialitate in subordinea
sa
-poate constituii organisme cu caracter consultativ pt rezolvarea problemelor
din competenta sa.
-poate constituii consilii,comisii si comitete interministeriale in scopul
elaborarii si corelarii de politici in diferite domenii si ramuri de activitate
2. Atributii privind activitatea normativa
-initiaza proiecte de legi si le supune Parlamentului spre adoptare
-elaboreaza proiectul de lege privind bugetul de stat si bugetul asigurarilor
sociale de stat si le supune spre adoptare Parlamentului
-emite hotariri pt organizarea executarii legilor
-emite ordonante in baza unor legi speciale de abilitare,ordonante de
urgenta,in cazuri extraordinare
-asigura executarea de catre autoritatile adm. publice a legilor si a celorlalte
dispozitii normative date in aplicarea acestora.
3. Atributii in domeniul economico-social
-aproba strategiile si programele de dezv economica a tarii pe ramuri si
domenii de activitate
-asigura realizarea politicii in domeniul social-construire de
locuinte,cresterea calitatii vietii,salariile, pensile,acordarea ajutoarelor medicale si
altor drepturi banesti.
-asigura administrarea proprietatii publice si private a statului
4. Atributii privind apararea nationala
-asigura apararea ordinii de drept,a linistii publice si sigurantei
cetatenilor,precum si a drepturilor si libertatilor cetatenesti
-aduce la indeplinire masurile avind ca scop apararea tarii,organizarea si
inzestrarea fortelor armate
5. Atributii in domeniul relatiilor internationale
-asigura realizarea politicii externe a tarii
-negociaza tratatele,acordurile si conventiile internationale
6. Alte atributii
-acorda retrage si aproba renuntarea la cetatenia romana
-indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau care decurg din
sarcinile,obiectivele si functiile sale.
Primul-ministru
-conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia
-reprezinta Guvernul in relatiile acestuia cu Parlamentul.Presedintele
Romaniei,CSJ,CC,Curtea de Conturi,Consiliul Legislativ,Ministerul Public,celelalte
autoritati si institutii publice,partide si aliante politice,sindicatele,cu alte organizatii
neguvernamentale,precum si in relatiile internationale.
-exercita toate atributiile care deriva din calitatea de vicepresedinte CSAT
-numeste si elibereaza din functie:
-cond. organelor de specialitate din subordinea Guvernului
-secretarul general si secretarii generali adjuncti ai Guvernului
-personalul din cadrul apartului de lucru al primului-ministru
-secretarii de stat

26
 -alte persoane care indeplinesc functii publice
-prezinta CD si S rapoarte si declaratii si raspunde la intrebarile si
interpelarile care ii sunt adresate de catre deputati sau senatori.
-contrasemneaza decretele emise de Presedintele Romaniei,in cazul in care
Constitutia prevede obligativitatea contrasemnarii acestora.
-poate constituii, prin decizie,consilii,comisii si comitete interministeriale.
In indeplinirea atributiilor primul-ministru emite decizii in conditiile legii
Organizarea aparatului de lucru al Guvernului
Structura aparatului de lucru al Guvernului
-Cancelaria primului-ministru-structura cu personalitate juridical-
ordonator principal de credite
-Secretariatul General al Guvernului-structura cu personalitate juridica
Asigura derularea operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare,rezolvarea
problemelor organizatorice,juridice,economice si tehnice ale activitatii
Guvernului,precum si reprezentarea Guvernului in fata instantelor de judecata.
Functii:
-functia de autoritate-pregatirea,elaborarea,avizarea si
prezentarea proiectelor de acte normative care se inainteaza Guvernului,precum si a
procedurilor de adoptare a acestora
-functia de reglementare-se asigura realizarea cadrului juridic
-functia de reprezentare-
-functia de administrare-se asigura administrarea bunurilor
proprietate publica sau privata din patrimoniul sau,potrivit prevederilor legale
Ministrul delegat pt coordonarea Secretariatului General coordoneaza:
-Departamentul pt Relatii Interetnice
-Agentia pt Strategii Internationale
-Comisia Nationala de Prognoza
-Institutul National de Statistica
-Agentia Nationla pt Romi
Prin bugetul Secretariatului General al Guvernului se finanteaza:
-Departamentul pt Relatia cu Parlamentul
-Departamentul pt Reltii Interetnice
-Aparatele de lucru ale celor 3 ministrii de stat
-Agentia pt Strategii Guvernamentale
-Comisia Nationla de Prognoza
-Institutul National de Statistica
-Agentia Nationala pt Romi
-Aparatul de lucru al ministrului de stat pt coordonarea activitatilor
din domeniul economic-fara pers.juridica
-Apartul de lucru al ministrului de stat pt coordonarea activitatilor din
domeniile,culturii,invatamintului si integrari europene-fara pers.juridica
-Aparatul de lucru al ministrului de stat pt coordonarea mediului de
afaceri si IMM –uri,fara pers.juridica.
-Departamentul pr relatia cu Parlamentul –cu pers.juridica.
-Departamentul pt relatii interetnice-fara pers.juridica
-Alte departamente
Functionarea Guvernului si actele acestuia
Guvernul isi desfasoara activitatea in sedinte-se convoaca si sunt conduse de
primul-ministru
In exercitarea atributiilor sale Guvernul adopta hotariri si ordonante

27
 Hotaririle se emit pt organizarea executarii legilor.
Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare,sau in situatii
extraordinare(ordonanta de curgenta)
Membri Guvernului pot propune proiecte de hotariri si de ordonante .de
asemenea pot propune Guvernului proiecte de lege
Guvernul adopta hotariri si ordonante in prezenta majoritatii membrilor sai
Hotaririle si ordonantele Guvernului se semneaza de primul-ministru si se
contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in
MOf al Romaniei Partea I
In realizarea functiei sale de conducere generala a adm publive Guvernul
exercita controlul ierarhic asupra ministerelor,organelor de specialitate din
subordinea sa,precum si asupra prefectilor.
Guvernul se afla in raporturi de colaborare cu autoritatile adm autonome.
Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale
celorlalte organe centrale din unitatile adm-teritoriale si exercita controlul asupra
legalitatii actelor administrative ale consiliului local,ale primarului,ale CJ,si ale
presedintelui CJ.

V.AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE SI

JUDETENE

1. Consiliul local
Atributii:
-privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului,al
institutiilor publice si serviciilor publice de interes local si al soc.com si regiilor
autonome de interes local.
-privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu
-administrarea domeniului public si privat
-gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni
-cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern
In exercitarea atributiilor consiliul local :
-aproba statutul comunei,orasului,etc-reg de organizare si functionare al cons
local
-aproba in conditiile legii,la propunerea primarului,infiintarea,organizarea si
statul de functii ale aparatului de specialitate el primarului,al institutiilor si serviciilo
publice de interes local,regiilor autonome de interes local.
-aproba la propunerea primarului,bugetul local,virarile de credite,modul de
utilizare al rezervei bugetare si contul de incheiere al exercitiului bugetar.
-stabileste si aproba impozitele si taxele locale
-aproba,la propunerea primarului,documentatiile tehnico-economice pt
lucrarile de investitii de interes local
-hotaraste darea in administrare,concesionarea sau inchirierea bunurilor
proprietate publica a comunei etc
-hotaraste vinzarea,concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate private
a comunei,etc.
-avizeaza sau aproba documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale
localitatilor.
-atribuie sau schimba,in conditiile legii,denumiri de strazi,de piete si obiective
de interes public local.

28
 -asigura potrivit competentelor sale,cadrul necesar pt furnizarea serv. publice
de interes local; educatia; protectia copipului,persoanelor cu handicap,persoanelor
virstnice; sanatatea; cultura; tineretul; sportul; ordinea publica; situatiile de urgenta;
protectia si refacerea mediului inconjurator
-conservarea,restaurarea monumentelor istorice
-evidenta persoanelor
-podurile si drumurile publice
-serv comunitare de utilitate publica
-serviciile de urgenta-salvamont,salvamar prim ajutor
-locuintele sociale
-hotaraste acordarea unor sporuri personalului sanitar si didactic
-sprijina activitatea cultelor religioase
-hotaraste,in conditiile legii,cooperarea sau asocierea cu persoane juriodice
romane sau straine in vederea finantarii sau realizarii in comun a unor
actiuni,lucrari,servicii sau proiecte de interes public local.
-hotaraste,in conditiile legii,infratirea cu alte unitati adm-teritoriale din alte tari
Functionare:
Consiliul local se alege pt un mandat de 4 ani,care poate fi prelungit prin lege
organica,in caz de razboi sau catastrofa.
Isi exercita mandatul de la data constituirii pina la data declararii ca legal
constituit al consiliului nou-ales.
Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare,lunar,la convocarea primarului.-5
zile
Consiliul local se poate intrunii si in sedinte extraordinare,la cererea primarului
sau a cel putin 1/3 din numarul membrilor consiliului -3 zile-sedintele sunt publice.
Dupa constituire consiliul local isi organizeza comisii de specialitate,pe
principalele domenii de activitate(presedinte si secretar)
Sedintele cons local se desfasoara ltgal in prezenta majoritatii consilierilor locali in
functie-prezenta consilierilor locali este obligatorie.
Dezbaterile din sedintele cons local,precum si modul in care si-a exercitat votul
fiecare consilier local se consemneaza intr-un proces verbal,semnat de presedintele de
sedinta si de secretarul unitatii adm-teritoriale.
La inceputul fiecarei sedinte,secretarul supune spre aprobare procesul verbal al
sedintei anterioare.Procesul verbal si documentele care au fost dezbatute in sedinta se
depun intr-un dosar special al sedintei respective,care va fi notat,semnat si sigilat de
presedintele de sedinta si de secretar,dupa aprobarea procesului verbal.
In termen de 3 zile de la terminarea sedintei,secretarul afiseaza la sediul primariei
si,dupa caz,pe pagina de internet a unitatii adm teritoriale o copie a procesului verbal
a sedintei.
Ordinea de zi a sedintelor se aproba de consiliul local,la propunerea celui care,in
conditiile legii,a cerut intrunirea consiliului.
Proiectele de hotariri inscrise pe ordinea de zi a sedintei cons local nu poot fi
dezbatute daca nu sunt insotite de raportul compartimentului de resort din cadrul
aparatului de specialitate al primarului,care este elaborat in termen de 30 de zile de la
inregistrarea proiectului,precum si de raportul comisiei de specialitate a consiliului.
Daca rapoartele nu sunt intocmite in termen de 30 de zile de la inregistrarea
proiectului,acesta se considera implicit favorabile.
Fiecare consilier local,precum si viceprimarul sunt obligati sa prezinte un raport
anual de activitate care va fi facut public.

29
 Dupa constituire,cons local isi organizeaza comisii de specialitate,pe principalele
domenii de activitate-membrii pot fi numai consilierii locali.
Dizolvare:
Consiliul local se dizolva de drept sau prin referendum local
Se dizolva de drept;
-nu se intruneste timp de 2 luni consecutive
-nu a adoptat 3 sedinte ordinare consecutive nici-o hotarire
-in situatia in care nr de consilieri locali se reduce sub jumatate plus unu si nu
se poate completa prin supleanti
Primarul,viceprimarul,secretarul sau orice alta persoana interesata sesizeaza instanta
de contencios adm cu privire la cazurile de dizolvare de drept.Instanta analizeaza
situatia de fapt si se pronunta cu privire la dizolvarea cons local.Hotarirea instantei
este definitiva si se comunica prefectului.
Prin referendum local-ca urmare a cererii adresate prefectului de cel putin 25%
din nr. cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitatii adm-
teritoriale Cheltuielile se suporta din bugetul local.
Referendumul local este organizat in conditiile legii de catre o comisie numita prin
ordin al prefectului,compusa dintr-un reprezentant al prefectului,cite un reprezentant
al primarului,al consiliului local si al consiliului judetean si un judecator de la
judecatoria in a carei jurisdictie se afla unitatea adm-teritoriala in cauza.Secretarul
comisiei este asistat de institutia prefectului.
Referendumul este valabil daca s-a prezentat la urne jumatate plus unu din nr total
al locuitorilor cu drept de vot.Stabilirea date de catre Guvern la propunerea
prefectului.
Stabilirea datei pt organizarea alegerii noului consiliu local se face de Guvern,la
propunerea prefectului.Alegerile se organizeaza in termen de 90 de zile de la
raminerea definitiva si irevocabila a hotaririi judecatoresti prin care s-a constatat
dizolvarea consiliului local sau,dupa caz,de la validarea rezultatului referendumului.
Suspendarea si incetarea mandatului de consilier
Suspendarea de drept-numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv
Incetarea de drept:
-demisie
-incompatibilitate
-schimbarea domiciliului intr-o alta unitate adm-teritoriala
-lipsa nemotivata de la mai mult de 3 sedinte ordinare consecutive ale cons
local
-imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni
consecutiv
-constatare,dupa validarea mandatului-frauda electorala
-condamnarea prin hotarire judecatoreasca definitiva,la o pedeapsa privativa de
libertate
-punerea sub interdictie judecatoreasca
-pierderea drepturilor electorale
-pierderea calitatii de membru al partidului politic
-deces
Incompatibilitatea si conflictul de interese ale consilierilor locali
Functia de consilier local sau judetean este incompatibila cu:
-functia de primar sau viceprimar
-functia de prefect sau subprefect
-calitatea de functionar public

30
 -functia de presedinte,vicepresedinte,director general-regii autonome sau
soc.com
-funtia de presedinte sau de secretar al AGA la soc. com de interes national
-functia de reprezentant al statului la o societate comerciala
-calitatea de deputat sau senator
-functia de ministru,secretar de stat,subsecretar de stat si functiile asimilate
Calitatea de ales local este incompatibila si cu calitatea de actionar semnificativ la o
soc.comerciala infiintata de consiliul local,respctiv CJ.
Prin actionar semnificativ se intelege persoana care exercita drepturi aferente unor
actiuni care, cumulate,reprezinta cel putin 10% din capitalul social sau ii confera cel
putin 10% din totalul drepturilor de vot in adunarea generala.
Conflictul de interese-reglementat de Legea adm publice locale
Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotaririlor consilierul care,fie
personal fie prin sot,sotie,afini sau rude pina la gradul II inclusive,are un interes
patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local.
Hotaririle adoptate de consiliul local cu incalcarea acestor dispozitii imperative
sunt nule de drept. Nulitatea se cantata de catre instanta de contencios
administrativ,actiunea putind fi introdusa de orice persoana interesata.
Declaratia privind interesele personale.pe propria raspundere,care se pastreaza
in registrul de interese.
Alesii locali au un interes personal intr-o anumita problema,daca au
posibilitatea sa anticipeze ca o decizie a autoritatii publice din care fac parte ar pute
prezenta un beneficiu sau un avantaj pt sine sau pt etc.
Declaratia privind interesele personale se depune :
-in termen de 15 zile de la data declararii consiliului ca legal constituit-
consilierilor judeteni si consilierilor locali
-in termen de 15 zile de la depunerea juramintului – primari
-in termen de 15 zile de la alegere-presedintilor si vicepresedintilor CJ si al
primarilor

2. Primarul si viceprimarul
Primarul
Rol:asigura respectarea drepturilor si libertatile fundamentale ale cetatenilor,a
prevederilor Constitutiei,precum si punerea in aplicare a legilor,a decretelor
Presedintelui Romaniei,a hotaririlor si ordonantelor Guvernului,a hotaririlor
consiliului local;dispune masurile necesare si acorda sprijin pt aplicarea ordinelor si
instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor,ale celorlalti conducatori ai
autoritatilor adm publice centrale,ale prefectului,precum si a hotaririlor consiliului
judetean,in conditiile legii.
Primarul indeplineste o functie de autoritate publica
Primarul conduce serviciile publice locale
Atributii:
-atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului
-atributii referitoare la relatia cu consiliul local
-atributii referitoare la bugetul local
-atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor
-alte atributii stabilite prin lege
Primarul indeplineste functia de ofiter de stare civila si autoritate tutelara si asigura
functionarea srviciilor publice locale

31
 -prezinta consiliului local,in primul trimestru un raport annual privind starea
economica,sociala si de mediu a unitatii adm-teritoriale
-prezinta la solicitarea consiliului local rapoarte si informari
-elaboreaza proiecte si strategii
-exercita functia de ordonator principal de credite
-intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere al exercitiului bugetar
si le supune spre aprobare consiliului local
-initiaza, in conditiile legii,negocieri pt contractarea de imprumuturi si emiterea
de titluri de valoare in numele unitatii adm-teritoriale.
-verifica,prin compartimentele de specialitate,corecta inregistrare fiscala a
contribuabililor la organul fiscal territorial
-coordoneaza realizarea serviciilor publice de interes local
-ia masuri pt prevenirea,gestionarea situatiilor de urgenta
-numeste,sanctioneaza si dispune,suspendarea,modificarea si incetarea
raporturilor de serviciu,raporturilor de munca,pt personalul din cadrul aparatului de
specialitate,precum si pt conducatorii institutiilor publice de interes local.
-asigura elaborarea planurilor urbanistice,prevazute de lege.
-emite avize si alte acte normative
-colaboreaza cu serviciile publice deconcentrate
Primarii comunelor pot angaja,in limita nr maxim de posturi acordate,un consilier
personal(max.3 persoane la orase si municipii,max 5 la municipii resedinta de judet)
Suspendarea si incetarea mandatului de primar
Mandatul primarului inceteaza de drept,inainte de expirarea duratei normale in
situatiile:
-demisie
-incompatibilitate
-schimbarea domociliului intr-o alta unitate adm-teritoriala
-daca nu isi exercita,nejustificat,mandatul 45 de zile consecutive.
-cind se constata,dupa validarea mandatului,ca alegerea s-a facut prin frauda elect.
-a fost condamnat, prin hotarire judecatoreasca ramasa definitive,la o pedeapsa
privata de libertate
-punerea sub intedictie judecatoreasca
-pierderea drepturilor electorale
-pierderea prin demisie a calitatii de membru al partidului politic
-daca se afla in imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli
grave,certificate,care nu permite desfasurarea activitatii 6 luni pe parcursul unui an
calendaristic.
-deces
Mandatul primarului inceteaza,de asemenea,inainte de termen,ca urmare a
rezultatului unui referendum local,organizat in conditiile legii.(cererii adresate
prefectului de catre locuitorii comunei,orasului sau municipiului)-jumatate plus unu
din nr total al locuitorilor cu drept de vot.
Legea reglementeaza si suspendarea de drept-acesta a fost arestat preventiv
Incompatibilitatile functiilor de primar si viceprimar si conflictul de interese
Incompatibila cu functia de:
-consilier local
-functia de prefect sau subprefect
-calitatea de functionar public sau cu contract individual de munca
-presedinte,vicepresedinte,director general etc
-presedinte sau secretar AGA la o societate comerciala

32
 -calitatea de comerciant persoana fizica
-calitatea de membru al unui grup de interes economic
-calitatea de deputat sau senator
-functia de ministru,secretar de stat etc
-orice alte functii publice sau activitati remunerate,in tara sau strainatate,cu
exceptia functiei de cadru didactic sau a functiilor in cadrul unei asociatii,fundatii sau
alte organizatii neguvernamentale.

3. Consiliul judetean
Rol:-este autoritatea adm publice locale,constituita la nivel judetean,pt coordonarea
activitatii consiliilor comunale,orasenesti si municipale,in vederea realizarii serviciilor
publice de interes judetean
Functionare:
Se alege pt un mandat de 4 ani care poate fi prelungit prin lege organica in caz
de razboi sau catastrofa
Isi exercita mandatul de la data constituirii pina la data declararii ca legal
constituit a consiliului nou-ales.
Se intruneste in sedinta ordinara in fiecare luna la convocarea presedintelui CJ
Se poate intrunii si in sedinte extraordinare la cererea presedintelui CJ sau 1/3
din nr membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului,adresata presedintelui CJ,in
cazuri exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate pt prevenirea,limitarea
sau inlaturarea urmarilor calamitatilor,catastrofelor,incendiilor,epidemiilor sau
epizotiilor,precum si pt apararea ordinii si linistii publice.
Convocarea CJ se face in scris,prin intermediului secretarului general al
judetului,cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cel mult 3 zile inaintea
sedintelor extraordinare.
In caz de forta majora si de maxima urgenta-convocarea se face de indata.
Ordinea de zi a sedintei se aduce la cunostiinta locuitorilor judetului prin mass-
media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
In toate cazurile convocarea se consemneaza in procesul verbal al sedintei.
Sedintele se desfasoara legal in prezenta majoritatii consilierilor judeteni in
functie,prezenta consilierilor fiind obligatorie.
In judetele in care cetatenii apartinind unei minoritati nationale au o pondere de
peste 20% din nr locuitorilor,ordinea de zi se aduce la cunostiinta publica si in limba
materna a cetatenilor apartinind minoritatii respective.
Sedintele sunt conduse de presedinte iar in lipsa acestuia de vicepresedinte.In cazul
in care,din motive intemeiate lipseste si vicepresedintele,sedinta va fi condusa de
celalalt vicepresedinte sau de un consilier judetean,ales cu votul majoritatii
consilierilor judeteni prezenti.
Atributii:
-organizarea si functionarea aparatului de specialitate al CJ,al institutiilor si
serviciilor publice de interes judetean si societatilor comerciale si regiilor autonome
judetene
-atributi privind dezvoltarea economico-sociala a judetului
-atributii privind gestionarea patrimoniului judetului
-atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine.
-atributii privind cooperarea interinstitutionala
-alege din rindul consilierilor judeteni 1 presedinte si 2 vicepresedinti
-hotaraste infiintarea si reorganizarea de institutii,servicii publice si soc.
comerciale

33
 -aproba regulamentul de organizare si functionare a CJ
-numeste,sanctioneaza si dispune suspendarea,modificarea si incetarea raporturilor
de serviciu sau ,dupa caz,a raporturilor de munca,in conditiile legii pentru
conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes judetean.
-aproba la propunerea presedintelui CJ,bugetul propriu al judetului,modul de
utilizare al rezervei bugetare,incheierea exercitiului bugetar,virarile de
credite,contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de
valoare,contractarea si garantarea imprumuturilor
-stabileste impozite si taxe judetene
-adopta strategii,prognoze si programe de dezvoltare a judetului
-proiecte de organizare si amenajare a teritoriului judetului,dezvoltare urbanistica
generala a judetului.
-aproba documentatiile tehnico-economice pt lucrarile de investitii
-hotaraste darea in administrare,concesionarea sau inchirierea bunurilor
proprietate publica a judetului precum si a serv publice de interes judetean
-hotaraste vinzarea,concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a
jud.
-atribuie,in conditiile legii,denumiri de obiective de interes judetean
-asigura potrivit competentelor sale si in conditiile legii,cadrul necesar pt
furnizarea serviciilor publice de interes judetean privind: educatia; serv sociale pt
protectia copilului,a persoanelor virstnice,a familiei si a altor persoane aflate in
nevoie;sanatatea;cultura;tineretul;sportul;ordinea publica;situatiile de
urgenta;protectia si refacerea mediului inconjurator;conservarea,restaurarea si punerea
in folosinta a monumentelor istorice;evidenta persoanelor;podurile si drumurile
publice;serviciile comunitare de utilitate publica precum si alimentarea cu gaz metan.
-sprijina ,in conditiile legii,activitatea cultelor religioase
-emite avize,acorduri si autorizatii
-acorda consultanta in domenii specifice unitatilor adm-teritoriale.
-hotaraste,in conditiile legii,cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane
ori straine,inclusive cu parteneri din societatea civila,in vederea finantarii si realizarii
in comun a unor actiuni,lucrari,servicii sau proiecte de interes public judetean.
-hotaraste infratirea judetului cu unitati adm-teritoriale din alte tari
-hotaraste cooperarea sau asocierea cu alte unitati adm-teritoriale din tara ori
nstrainatate,aderarea la asociatii nationale si internationale in vederea promovarii unor
interese comune.

4. Secretarii unitatilor administrativ-teritoriale

Secretar-salarizat din bugetul local-functionar public de conducere,cu studii
superioare juridice sau administrative-se bucura de stabilitate in functie.
Nu poate fi membru unui partid politic, sub sanctiunea destituirii din functie
Nu poate fi sot,sotie sau ruda de gradul intii cu primarul sau
viceprimarul,respectiv presedintele sau vicepresedintele CJ,sub sanctiunea destituirii
din functie.
Atributii:
-avizeaza, pt legalitate,dispozitiile primarului si ale presedintelui CJ,hotaririle
consiliului local,respectiv ale CJ.
-participa la sedintele consiliului local,CJ.
-asigura gestionarea procedurilor adm privind relatia dintre consiliul local si
primar,CJ si presedinte,intre acestia si prefect
-organizeaza arhiva si evidenta statistica a hotaririlor

34
 -asigura transparenta si comunicarea catre autoritatile,institutiile publice si a
persoanelor interesate,a actelor privind liberul acces la informatiile de interes public
-asigura procedurile de convocare ale cons local,judetean si efectuarea lucrarilor
de secretariat,comunica ordinea de zi,intocmeste p.v al sedintelor
-pregateste lucrarile supuse dezbaterii cons local/judetean si comisiilor de
specialitate ale acestuia.
-alte atributii prevazute de lege sau insarcinari date de cons local,primar,de cons
judetean,presedintele cons judetean,dupa caz.

5. Prefectul
Este reprezentantul Guvernului pe plan local.
Prefectul si subprefectul-categoria inaltilor functionari publici
Atributii:
-asigura,la nivelul judetului realizarea intereselor nationale,aplicarea si
respectarea Constitutiei,a legilor,a ordonantelorsi hotaririlor Guvernului, si a ordinii
publice
-realizarea obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare
-conduce activitatea serv publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte
organe ale adm publice centrale din unitatile adm-teritoriale.
-actioneaza pt asigurarea climatului de pace sociala
-stabileste prioritatile de dezvoltare teritoriala.
-verifica legalitatea actelor adm adoptate sau emise de autorit.adm. publice locale
si judetene,cu exceptia actelor de gestiune.
-masurile de aparare si protectie civila
-presedinte al Comitetului judetean pt situatii de urgenta
-sef al protectiei civile
-dispune masurile corespunzatoare pt prevenirea infractiunilor si apararea
drepturilor si sigurantei cetatenilor,prin organele legal abilitate.
-asigura realizarea planului de masuri pt integrare europeana si intensificarea
relatiilor externe.
-hotaraste,in conditiile legii,cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara
si strainatate,in vederea promovarii intereselor comune.
Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serv. publice deconcentrate ale
ministerelor si ale celorlalte organe ale adm publice centrale din unitatile adm-
teritoriale se face numai la propunerea prefectului,in conditiile legii.
Tutela administrativa-Prefectul poate ataca in fata instantei de contencios
administrativ,actele adoptate sau emise de autoritatile adm publice locale ori
judetene,precum si de presedintele CJ,in termen de 30 de zile de la comunicare,daca
le considera ilegale,dupa indeplinirea procedurii prealabile,cu exceptia celor de
gestiune curenta.-actiunea este scutita de taxa de timbru-actul atacat este suspendat de
drept.
Procedura prealabila-inainte de a intenta actiunea in justitie,prefectul va
solicita ,in termen de max.10 zile,cu motivarea necesara,sa reanalizeze actul pe care il
apreciaza ca ilegal,in vederea modificarii sau,dupa caz,a revocarii acestuia.
Actele prefectului-emite ordine cu caracter normativ sau individual,in conditiile
legii.
Ordinele care stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise
dupa consultarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor si a celorlalte organe
centrale din unitatile adm-teritoriale si sunt contrasemnate de conducatorii acestora.

35
 Prefectii sunt obligati sa comunice aceste ordine ministerelor de
resort.Ministerele pot propune Guvernului masuri de anulare a ordinelor emise de
prefect,daca le considera ilegale si inoportune.Ministerele si celelalte autoritati ale
adm publice centrale au obligatia sa comunice prefectilor imediat dupa
emitere,ordinele si celelalte dispozitii cu caracter normativ pe care le transmit
srviciilor publice deconcentrate.
Ordinul prefectului care contine dispozitii normative devine executoriu numai
dupa ce a fost adus la cunostiinta publica sau de la data comunicarii,in celelalte
cazuri.

VI. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV

1. Notiunea,categoriile si trasatuile contenciosului administrativ

Notiune: In sens juridic-cuvintul contencios are doua acceptiuni-a) activitate
menita sa solutioneze un conflict de interese(un conflict juridic), b) organ competent
sa solutioneze asemenea conflicte judiciare.
Din punct de vedere al litigiilor ce formeaza obiectul judecatii ei:
-contenciosul de drept comun-alcatuit din totalitatea litigiilor de
competenta organelor judecatoresti propriu-zise de natura civila,comerciala si penala
-contenciosul administrativ-totalitatea litigiilor de natura administrativa de
competenta fie a tribunalelor de drept comun,fie a curtilor de apel.
Organe de contencios judiciar,competente sa solutioneze potrivit legii,toate
conflictele juridice existente in legi si organe de contencios
administrativ,competente sa judece, potrivit legii,conflictele juridice in care cel putin
una dintre parti este o autoritate publica.
a) Notiunea organica si formala a contenciosului administrative
Contenciosul adm este considerat ca fiind constituit din totalitatea litigiilor
de competenta tribunalelor sau justitiei administrative
b) Notiunea materiala a contenciosului
Apartin cont adm toate litigiile nascute intre reclamanti si autoritati publice
si in care aceasta din urma figureaza ca parte,deoarece sunt opuse pretentiilor emise
de reclamanti.
a) Notiunea contenciosului administrativ-,,activitatea de solutionare de
catre instantele de cont adm competente potrivit legii,a litigiilor in care
cel putin una dintre parti este o autoritate publica,iar conflictul s-a nascut
fie din emiterea sau nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul
nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes
legitim.
Trasaturile notiunii de cont. adm.
-este o activitate desfasurata de catre o instanta de contencios adm.
,,Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal al ICCJ,sectiile de cont.adm. fiscal al
curtilor de apel si tribunalele administrativ fiscale.
Obiectul litigiului:
-vatamarea unui drept
-vatamarea unui interes privat
-vatamarea unui interes legitim public
-vatamarea unui interes public-interesul care vizeaza ordinea de drept si
democratia constitutionala,garantarea drepturilor,libertatilor si indatoririlor
fundamentale ale cetatenilor,satisfacerea nevoilor comunitare,realizarea competentei
autoritatilor publ.

36
 Act de autoritate-acel act emis de o autoritate publica,in vederea executarii ori a
organizarii executarii legii,dind nastere,modificind sau stingind raporturi juridice.
Actele adm de autoritate supuse contenciosului :
-cu caracter individual
-cu caracter normativ
Aceste acte pot avea ca obiect:
-punerea in valoare a bunurilor proprietatii publice
-executarea lucrarilor de interes public
-prestarea serviciilor publice
-achizitiile publice
Actele administrativ-jurisdictionale-cele emise de o autoritate administrativa,cu
atributii jurisdictionale in solutionarea unui conflict,dupa o procedura bazata pe
contradictorialitate si cu asigurarea dreptului la aparare.
Formeaza obictul unui litigiu in contencios administrativ si nesolutionarea in
termenul legal a unei cereri-fapta de a nu raspunde solicitantului in termen de 30 zile
de la inregistrarea cererii,daca pt rezolvare nu s-a prevazut alt termen
Categoriile de contencios administrativ.
Actul jurisdictional cuprinde doua parti principale:
-o constatare,prin care judecatorul transeaza o chestiune juridica
-o decizie,prin care ordona masurile necesare decurgind din constatarea facuta
Contenciosul obiectiv-se cere judecatorului:
-sa se constate,cu forta de adevar legal,care este starea de legalitate,asa cum
rezulta din legi si regulamente
-sa se constate ca aceasta stare de legalitate este vatamata de un act sau o
decizie a unei autoritati publice,iar judecatorul,prin actul lui,constata aceasta violare a
dreptului obiectiv savirsita printr-un act al autoritatii publice,fara ca sa se
preocupe,propriu-zis,de situatia juridical a reclamantului.
Contenciosul subiectiv-atunci cind actiunea intentata pune in cauza existenta si
intinderea unor drepturi subiective,sau interese legitime,a, caror titular este
reclamantul,contestatia juridical fiind provocata,ca atare,de o chestiune de drept
subiectiv.
Din punctual de vedere al deciziei:
Contenciosul in anulare-acel contencios in care instanta de cont.adm. este
competenta sa anuleze sau sa modifice un act administrativ de autoritate adoptat sau
emis cu nerespectarea legii sau sa oblige autoritatea publica respectiva sa rezolve o
cerere referitoare la un drept recunoscut de lege.
Contenciosul adm. de plina jurisdictie-este acela in acre instanta de
cont.adm. este competenta,potrivit legii,sa anuleze ori sa modifice actul administrativ
sau sa oblige sa se rezolve o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege sau
interes legitim si sa acorde daunele cauzate de autoritatea publica reclamantului prin
actul adm. de autoritate sau jurisdictional,adoptat sau emis,ori prin refuzul de a
rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege,sau un interes legitim.
c)Diferente de ordin formal si organic intre contenciosul de anulare
si cel de plina jurisdictie.
Deosebiri in ceea ce priveste autoritatea lucrului judecat
Deciziile pronuntate au efect erga omnes,prin faptul ca in acest caz se exrcita
o jurisdictie obiectiva.(in caz de exces de putere),inter partes-toate acele cauze care
fac ca decizia judecatoreasca sa aiba un efect relativ,in care recunoasterea de drepturi
facuta unor persoane implica,de cele mai multe ori,o decadere pt altele si nimeni nu-si
poate pierde dreptul sau daca nu a figurat in instanta.

37
 c) Coincidenta celor doua categorii de contencios
Contenciosul care din punct de vedere al cunoasterii este obiectiv,din punct de
vedere al deciziei este un contencios de anulare,iar cel din punct de vedere al
constatarii este subiectiv,din punct de vedere al deciziei este un contencios de
plina jurisdictie.

2. Partile litigiului de contencios administrativ

-paratul-o autoritate publica,,orice organ de stat sau al unitatilor adm-
teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pt satisfacerea unui interes
public;sunt asimilate autoritatilor publice persoanele juridice de dret privat,care
potrivit legii,au obtinut statut de utilitate publica,sau sunt autorizate sa presteze un
serviciu public”
-reclamantul-orice persoana fizica sau juridica ori grup de persoane,titulare
ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vatamate prin acte
administrative.
Regulile,principiile si situatiile juridice aplicabile litigiului de cont.adm.
-sarcina probei este rasturnata,apartinind paratului
-competenta este atrasa de domiciliul sau resedinta reclamantului
-cheltuielile de judecata modice
-procedurile simplificate(fond si recurs)
-se aplica principiul celeritatii
3. Actele nesupuse controlului si limitele controlului instantelor de cont.adm.
Nu pot fi atacate in contencios administrativ:
a) Acte administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu
Parlamentul.
b) Acte de comandament cu caracter militar
c) Actele pentru desfiintarea sau modificarea carora se prevede prin legea
speciala o alta procedura.
d) Acte emise in circumstatante exceptionale
-acte de aplicare a legii privind regimul starii de asediu si al starii de
urgenta(cele emise in conditiile starii de necesitate si cele emise in cazul altor
evenimente ce prezinta pericol public dara fara sa fi condus la instituirea starii de
necesitate(inundatii,epidemii,epizotii)
e) Acte referitoare la siguranta nationala a Romaniei.
(1) Litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice
locale si judetene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii
vamale si accesorii ale acestora, de pana la 5 miliarde lei, se solutioneaza, in fond, de
tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau
incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite,
contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde lei, se
solutioneaza, in fond, de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de
apel, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.
(2) Recursul impotriva sentintelor pronuntate de tribunalele administrativ-fiscale se
judeca de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, iar recursul
impotriva sentintelor pronuntate de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale
curtilor de apel se judeca de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti
de Casatie si Justitie, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.
(3) Reclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau sau celei de la
domiciliul paratului. Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul
paratului, nu se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale.

38
 4. Instantele de contencios administrativ si competenta acestora
Competentele instantelor de contencios administrativ
1. Contenciosul adm. atribuit puterii judecatoresti obisnuite
Puterea judiciara este investita cu puterea de a judeca si litigiile de cont adm.,fie in
baza dreptului comun,fie in baza unor dispozitii de legi speciale prin care sunt
investite cu puteri depasind competenta lor normala de drept comun.
2. Jurisdictiile speciale administrative-jurisdictii speciale cu o competenta
redusa si limitata la contenciosul unui serviciu public(in materia pensiilor,a
protectei copilului)
3. Instantele de contencios administrativ
a) Tribunalele-Sectiile de cont.adm. si fiscal
Sectiile de cont.adm.si fiscal al tribunalelor judetene si ale mun. Bucuresti,
judeca,in prima instanta,,litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de
autoritatile publice locale si judetene,precum si cele care privesc taxe si
impozite,contributii,datorii vamale si accesorii ale acestora de pina la 5 miliarde lei.
Competenta materiala a acestei instante de contencios,este data:
-de calitatea piritului in litigiul de contencios-autoritati publice
-de valoarea actelor supuse controlului instantei de cont.adm.(sub 5 miliarde lei
Contenciosul roman este un contencios in anulare si de plina jurisdictie
Tot tribunalele judetene-sectiile de cont.adm. si fiscal-judeca,in prima
instanta,cererile impotriva serv publice descentralizate atunci cind se constata
incalcari ale drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor.
Persoanele juridice de drept privat care,potrivit legii,au obtinut statut de
utilitate publica sau sint autorizate sa presteze un serviciu public
Ipoteze:
-acordarea acelei pers juridice de drept civil a statutului suplimentar,,de
utilitate publica”-se acorda prin lege sau hotarire de Guvern
-sa presteze un serviciu public
Competenta teritoriala a instantelor de cont.adm.-atrasa de domiciliul sau
resedinta reclamantului sau de domiciliul sau resedinta piritului
Domiciliul unei pers juridice-sediu,piritul nu poate fi decit o autoritate publica
Normele privind competentele sunt imperative.
b) Curtile de apel.Sectiile de cont.adm. si fiscal
Curtile de apel,judeca in prima instanta,,litigiile privind actele administrative
emise sau incheiate de autoritatile publice centrale,precum si pe cele care privesc taxe
si impozite,contributii,datorii vamale si accesorii ale acestora,mai mult de 5 miliarde
lei.
Competenta materiala a acestei instante de contencios,este data:
-calitatea piritului-autoritate publica centrala
-valoarea litigiului mai mare de 5 miliarde lei
Art.52(1) din Constitutie care sustine dreptul subiectiv la petitionare impotriva
oricarei autoritati publice
Competenta teritoriala a curtilor de apel.-atrasa de domiciliul sau resedinta
reclamantului sau de domiciliul sau resedinta piritului
Sectiile de cont.adm.si fiscal,sunt si instante de recurs-hotaririle pronuntate de
tribunalele judetene-sectiile de cont.adm. si fiscal-pot fi atacate cu recurs la curtile de
apel-sectiile de cont.adm. si fiscal-in 15 zile de la pronuntare sau comunicare.
Curtile de apel-sunt instante de apel in cazul litigiilor civile,in schimb,in cazul
litigiilor in contencios administrativ,acestea sunt instante de recurs,deoarece in
cont.adm.roman nu exista decit doua grade de jurisdictie: fond si recurs.

39
 c) Inalta Curte de Casatie si Justitie-sectia de cont.adm. si fiscal
Tribunalele judetene si cel al municipiului Bucuresti-sectia de cont. adm.si fiscal-
sunt numai instante de fond in litigii de contencios.
Curtile de apel-sectiile de cont.adm.si fiscal-sunt atit instante de fond,cit si
instante de recurs
ICCJ-este numai instanta de recurs-aceasta judeca,in cazul sectiilor de
cont.adm.si fiscal-recursul impotriva sentintelor pronuntate de sectiile de cont.adm.si
fiscal al curtilor de apel.

5. Fazele procedurii contenciosului administrativ

Litigii de contencios administrativ
1. Actiunile de contencios administrative.Conditii si forme
Legea nr 554/2004 asimileaza actiunile de cont.adm.cu actiunile de drept comun
Litigiile avind subiect de sezina,ca si cele avind ca obiect actele administrative cu
caracter normativ nu mai pot fi retrase.
a) Actele ce trebuie anexate
Reclamantul va depune odata cu actiunea,actul administrativ pe care il
ataca,sau dupa caz,raspunsul autoritatii publice prin care I se comunica refuzul
rezolvarii cererii sale privind un drept recunoscut de lege sau un interes legitim.
In situatia in care reclamantul nu a primit nici-un raspuns in legatura cu
cererea sa,va depune la dosar copia cererii certificata prin numarul si data inregistrarii
la autoritatea publica precum si orice inscris care face dovada indeplinirii procedurii
prealabile.
Actiunea trebuie sa cuprinda elemente de identificare a partilor conflictului
juridic-numele si prenumele sau denumirea reclamantului,denumirea piritului si
obiectul cererii(anularea actului,obligarea la rezolvarea unei cereri si plata de
despagubiri)
La cerere se va anexa:
-actul administrativ a carui anulare se cere
-refuzul autoritatii administrative de a rezolva o cerere referitoare la un drept,iar in
cazul in care nu s-a manifestat acest refuz-raspunsul negativ-va anexa o copie a cererii
pe care a adresat-o autoritatii publice cu numarul si data inregistrarii la autoritatea
publica
-dovada daunelor materiale cauzate prin actul emis ori prin refuzul rezolvarii
cererii.
Actiunea reclamantului va cuprinde,ca orice cerere de chemare in judecata,o
motivare in fapt si in drept a acesteia,precum si dovada achitarii taxei de timbru la
instanta de cont. adm.,semnatura reclamantului,data cererii si numele instantei careia I
se adreseaza.
Aceasta cerere,impreuna cu actele sus mentionate,se va intocmi,in atitea
exemplare cite parti procesuale sunt in litigiu,plus un exemplar pt instanta de
contencios.

b) Citarea partilor si obligarea autoritatii de a prezenta instantei actele

solicitate
La primirea actiunii,instanta va dispune citarea partilor si va putea cere
autoritatii,al carei act este atacat,sa ii comunice de urgenta acel act,impreuna cu
intreaga documentatie care a stat la baza emiterii lui precum si orice alte lucrari
necesare pt solutionarea cauzei

40
 Daca autoritatea publica nu trimite in temenul stabilit de instanta lucrarile
cerute,conducatorul acesteia va fi obligat sa plateasca statului cu titlu de amenda
judiciara,10% din salariul minim brut pe economie pt fiecare zi de intirziere
nejustificata.
c) Procedura de judecata in fata instantei de fond
Instanta de contencios judeca,de urgenta si cu precadere,in sedinta publica in
completul stabilit de lege-1 judecator,participarea procurorului fiind obligatorie
Recursul se judeca in complet de 3 judecatori plus procurorul
d)Suspendarea executarii actului administrativ
In cazuri bine justificate,odata cu sesizarea autoritatii publice care a emis
actul,persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea
executarii actului administrative pina la pronuntarea instantei de fond-instanta va
rezolva cererea de suspendare de urgenta,cu citarea partilor
Reclamantul poate cere instantei suspendarea numai daca:
-se justifica prevenirea unei pagube ce trebuie dovedita
-cazuri,bine justificate
Instanta va aprecia asupra cererii de suspendare,apreciere care poate fi
cenzurata de instanta superioara de recurs in termen de 5 zile de la pronuntare
Cind in cauza este un interes public major,de natura a perturba grav
functionarea unui serviciu public administrativ,de importanta nationala,cererea de
suspendare a actului administrative normativ poate fi introdusa si de Ministerul Public
din oficiu sau la sesizare.
d) Utilitatea si necesitatea suspendarii executarii unui act administrative-
este recunoscuta,mai cu seama cind petentul este amenintat cu o vatamare
ireparabila-este nevoie de o justitie rapida,care intervenind in momentul
oportun si util intre petent si autoritate sa acorde o protectie eficace
petentului,dar san u impiedice autoritatea de la indeplinirea datoriei sale.
e) Conditiile de suspendare a actelor administrative
Suspendarea nu se poate acorda decit cu titlu de exceptie :cazuri si conditii:
-trebuie sa fie vorba de un drept asubiectiv sau de un interes legitim ,care s-ar leza
prin intirziere,paguba suferita trebuind a fi deco gravitate exceptionala si ireparabila.
-necesitatea interventiei judecatorului trebuie sa aiba caracterul de urgenta.
-motivele invocate impotriva actului adm. trebuie sa apara,de la prima vedere,ca
fiind destul de puternice si serioase pt a fi susceptibile de a provoca,de la inceput,o
indoiala serioasa asupra actului respectiv.
-decizia de suspendare a executarii actului sa fie numai o masura cu caracter
provizoriu si vremelnic,fapt pt care si imbraca forma unei incheieri sau sentinte.
f) Alte persoane care pot lua parte la judecata
Ministerul Public,AP,prefectul,ANFP ca subiecte de sezina.
Procurorul nu este parte in litigiu,dar in cazul excesului de putere apare in
postura de reclamant,situatie in care il vom intilnii si pe procuror alaturi de completul
de judecata
Interventia-,,oricine are interes poate intervenii intr-o pricina ce se urmeaza intre
alte persoane”Interventia se va putea face pt recunoasterea drepturilor
intervenientului,fie pt apararea drepturilor uneia dintre partile vatamate.
Chemarea in judecata a altor persoane-,,persoana actionata astfel in justitie il
poate chema in garantie pe superiorul sau ierarhic,de la care a primit ordin scris sa
elaboreze sau sa nu elaboreze actul”-cel chemat in garantie,poate,la rindul sau,sa
cheme in garantie o alta persoana.

41
 g) Sedintele si politia lor-se aplica principiile procesuale civile,judecatorul
exercitind,ca si in procesul civil,politia sedintei
h) Judecata litigiilor de contencios administrativ.-amplificarea principiului
celeritatii.Intreaga judecata a litigiilor in cont adm. se face tinind seama de
regulile derogatorii din Legea nr 554/2004 si se completeaza cu dispozitiile
procedurale cuprinse in Codul de procedura civila.

6. Caile de atac impotriva sentintelor pronuntate de instantele de contencios

administrativ
Recursul-,,hotarirea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs in
termen de 15 zile de la comunicare”
Curtile de apel judeca recursurile declarate impotriva sentintelor pronuntate de
tribunalele judetene si al municipiului Bucuresti in materie de cont adm,iar ICCJ
judeca recursurile declarate impotriva sentintelor curtilor de apel.
Cererea de rcurs se depune la instanta a carei hotarire se ataca,sub pedeapsa
nulitatii,instanta care o inainteaza impreuna cu dosarul cauzei instantei de recurs
competente-respectiv curtii de apel sau ICCJ,dupa caz.(15 zile de la pronuntare sau
comunicare)
Atunci cind se judeca de catre instantele de cont.adm.,exceptiile de nelegalitate
ridicate in fata altor instante de judecata,aceasta suspenda litigiul,trimite cauza
instantelor de cont.care,printr-o procedura de urgenta,in sedinta publica,cu citarea
partilor se pronunta asupra acestor exceptii.
,,solutia instantei de contencios este supusa recursului,care se declara in 48 de
ore de la pronuntare ori comunicare si se judeca in 3 zile de la inregistrare cu citarea
partilor,prin publicitate.
Cind hotarirea primei instante a fost pronuntata fara a se judeca fondul,cauza se
va trimite,o singura data,la aceasta instanta
Judecarea recursului in situatii deosebite
-implinirea temenului pina la care isi poate valorifica dreptul pretins
-va putea solicita presedintelui instantei competente sa solutioneze recursul si
stabilirea termenului de judecata a recursului chiar inainte de primirea dosarului
,,cererea de fixare a unui termen de urgenta,insotita de dovada inregistrarii
recursului la o instanta de fond se solutioneaza in termen de 24 de ore de la
prezentarea acestei presedintelui instantei de recurs
Solutia de admitere a cererii se comunica,de indata ,instantei de fond care are
obligatia redactarii hotaririi atacate,a comunicarii acesteia partilor,precum si a
expedierii dosarului,intr-un termen de 5 zile
Procedura de citire a partilor si comunicarea materialelor de recurs se va efectua
cu prescurtarea termenului la 48 ore,prin agent procedural sau prin orice mijloc rapid
de comunicare a informatiilor scrise.
Recursul este considerat suspensiv de executare,iar drept cale de atac-cale
extraordinara de atac.
Alte cai extraordinare de atac
a) Contestatia in anulare-se judeca chiar de catre instanta care a pronuntat
hotarirea ramasa definitiva
Se poate face impotriva hotaririlor irevocabile pt motive care nu au putut fi
invocate pe calea recursului.
Motive:
-cind procedura de chemare a partii pt ziua cind s-a judecat,pricina nu a fost
indeplinita potrivit cu cerintele legii.

42
 -cind hotarirea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine
publica privitoare la competenta.
Contestatia in anulare se poate formula si impotriva hotaririlor instantei de recurs
cind dezlegarea este rezultatul unei greseli materiale,cind instanta respinge recursul
sau,admitindu-l numai in parte,a omis,din greseala,sa cerceteze vreunul din motivele
de casare ,,contestatia se introduce la instanta a carei hotarire se ataca”
Contestatia se poate face de la inceperea executarii si in tot timpul ei pina la
savirsirea ultimului act de executare impotriva hotaririi irevocabile,care nu se aduce la
indeplinire pe cale de executare silita,contestatia poate fi introdusa in termen de 15
zile de la data cind contestatarul a luat cunostinta de hotarire,dar nu mai tirziu de 1 an
de la data cind hotarirea a ramas irevocabila.Contestatia se judeca de urgenta si cu
precadere iar hotarirea data este supusa aceleiasi cai de atac ca si hotarirea atacata.
b) Revizuirea hotaririi- se judeca chiar de catre instanta care a pronuntat
hotarirea ramasa definitiva
Se poate face numai impotriva unei hotariri ramase definitive in instanta de apel
sau prin neapelare,precum si a unor hotariri date de o instanta de recurs atunci cind
invoca fondul.
Se poate cere in cazurile:
-daca dispozitivul hotaririi cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot adduce
la indeplinire
-daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-au
pronuntat asupra unui lucru cerut,ori I s-a dat mai mult decit s-a cerut
-daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta
-dac un judecator,martor sau expert,care a luat parte la judecata,a fost
condamnat irevocabil pt o infractiune privitoare la pricina sau hotarirea s-a dat in
temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii sau daca partea care a
jurat a fost condamnata irevocabil pt fals.
-daca,dupa data hotaririi,s-au descoperit inscrisuri doveditoare retinute,de
parte potrivnica sau care nu au putut fi infatisate printr-o imprejurare mai presus de
vointa partilor,ori daca s-a revizuit hotarirea unei instante penale sau administrative pe
care ia s-a intemeiat.
-daca statul ori persoana juridica de drept public sau de utilitate
publica,disparutii,incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc sau au
fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-I apere.
-daca exista hotariri definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau
de grade deosebite in una si aceeasi pricina,intre aceleasi persoane avind aceeasi
calitate.
-daca parte a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata sis a instiinteze
instanta despre aceasta.printr-o imprejurare mai presus de vointa sa.
c) Recursul in interesul legii-poate fi promovat numai de procurorul general al
parchetului de pe linga ICCJ din oficiu sau la cererea Ministerului Justitiei,prin
intermediul procurorului general si se intenteaza numai pt a se asigura interpretarea si
aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul tarii.

7. Executarea hotaririlor pronuntate de ionstantele de cont adm.

Executarea hotaririlor judecatoresti obtinute de petent impotriva autoritatilor
publice,atunci cind aceasta refuza sa le execute de bunavoie,constituie una din cele
mai dificile probleme juridice.
Sa recurs la instituirea daunelor cominatorii.

43
 Hotaririle instantelor de cont adm devin:definitive si irevocabile-moduri:
-prin nerecurare-presupune fie pierderea termenului de depunere a
recursului,fie intentia de a nu mai apela la aceasta cale de atac,de buna voie,de catre
partea aflata in litigiu
-prin solutionarea recursului(casare cu trimitere sau casare cu retinere)
Hotaririle judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-au anulat acte
administrative cu caracter normtiv sunt general obligatorii si au putere numai pt
viitor”
,,obligatia publicarii”-scutite te plata taxei de publicitate-MOf Partea I,judetelor etc.
Hotaririle judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-au anulat acte
administrative cu character individual jurisdictional sau contracte administrative –nu
sunt general obligatorii si ca atare nu se publica,ci se comunica numai partilor
interesate in litigiu.
Procedura obtinerii daunelor cominatorii.
Petentul ,care a obtinut cistig de cauza,trebuie sa comunice decizia autoritatii
respective,iar in cazul in care nu s-a conformat in 30 de zile de la data raminerii
definitive a hotaririi.Se face o comunicare cond.unitatii-notificare-daca nu se da nici-
o urmare deciziei instantei,petentul se va adresa instantei pe raza careia domiciliaza
printr-o simpla cerere,fara plata taxa timbru,instanta care va cita partile, de urgenta in
camera de consiliu.
Instanta va obliga autoritatea publica,mai précis pe conducatorul acesteia,sa
plateasca reclamantului daune,o amenda de minimum 20% din salariul brut pe
economie,pe fiecare zi de intirziere cu incepere de la epuizarea celor 30 de zile de la
data raminerii definitive si irevocabile a hotaririi.
Importanta instituirii daunelor cominatorii
Inasprirea regimului juridic al sanctiunilor aplicate autoritatii publice aflate in
culpa
Calificarea refuzului executarii unei astfel de hotariri-infractiune-intra in joc
dupa aplicarea amenzii si care are in vedere atit privarea de libertate(inchisoare 6
luni-3 ani),cit si amenda penala(25-100 mil lei)-hotarirea pronuntata de instanta de
executare poate fi atacata in termen de 5 zile de la pronuntare.
Domeniul de aplicare a art.24 si 25 din Legea nr. 554/2004-se refera la
executarea hotaririlor obtinute in conformitate cu legea.-procedura de constringere
este mult mai expeditiva si mai eficace.
Executarea hotaririlor privind obligarea autoritatii publice la daune
materiale si morale-regulile de procedura a executarii silite-cod procedura civila
Posibilitatea actiunii in regres ,,impotriva celor vinovati, de neexecutarea
hotaririi,potrivit dreptului comun”

VII. SARCINILE ADMINISTRATIEI PUBLICE

Sarcinile administratiei publice sunt reprezentate prin toate misiunile pe care

aceastea le indeplineste sau trebuie sa le infaptuiasca.Stabilite de puterea
politica,indeplinirea srcinilor este influentata de consideratii tehnice.
Clasificare:
-criteriu material-al continutului lor ca activitate ceruta,care impune
studierea mijloacelor juridice si a resurselor umane,materiale si financiare,utilizate pt
indeplinirea sarcinilor.

44
 -criteriu organic-determina descrierea unei categorii de organe de
specialitate,inseamna enumerarea unor structuri administrative diversificate,precum
sunt acelea ale organelor centrale ale adm publice.
Cel mai rational criteriu este acela al finalitatii si anume al scopului tehnic si
specific urmarit in indeplinirea fiecarei sarcini.
In opinia lui L.D,White-sarcinile administratiei-clasificare:
-sarcini(misiuni)operationale
-sarcini auxiliare
-sarcini de conducere
Misiunile operationale-reprez. categoria principala de sarcini a adm si se
diferentiaza prin continut in:sarcini
politice(aparare,politie),educative(invatamint,cultura),sociale(sanatate,asistenta) si
economice.Prin aceste sarcini administratia furnizeaza prestatii publicului,in mod
direct,prin activitatea institutiilor specializate:armata,politie,scoala.
Sarcini auxiliare-menite sa sprijine infaptuirea celor principale,dar functionarii
care le infaptuiesc nu vin in contact direct cu publicul si nu furnizeaza prestatii,decit
diferitelor compartimente administrative:personal,contabilitate,documentare,oficii
jurid.
Sarcini de conducere-sau de stst major sunt indeplinite de catre conducatorii
institutiilor publice aflati in contact direct cu activitatea politica si implica dirijarea
activitatii administrative si elaborarea politicii acestor institutii.
Profesorul francez Roland Drago-4 categorii de sarcini principale:
-misiunea de informare
-misiunea de studiu
-misiunea de pregatire a deciziilor
-misiunea de executare si adaptare
Sarcini secundare-cele de informare a publicului,de a realiza o activitate de relatii
publice,de a-si imbunatatii metodele si de a organiza compartimentele.
Sarcinile secundare pot fi interne si externe.
Criterii de realizare optima a sarcinilor:
-criteriul dublei intrebuintari-are in vedere eliminarea paralelismelor in
activitatea institutiilor sau organelor publice-se impune desfiintarea unor
compartimente inutile
-criteriul simplificarii-urmareste evitarea supraaglomerarii si reducerea
volumului lucrarilor din administratie.
-criteriul rationalizarii si al randamentului maxim-obiective:
-cresterea operativitatii institutiilor publice
-sporirea eficientei activitatilor de conducere si executie
-utilizarea judicioasa a fortei de munca
-reducerea la strictul necesar al nr functionarilor administrativi
-criteriul utilitatii si al valorii sociale-valoarea administratiei se apreciaza in
functie de modul cum au fost indeplinite sarcinile,de caracterul democrat,legal si
moral al activitatii desfasurate.

45
 VIII. DOCUMENTAREA ADMINISTRATIVA

1. Functia de informare-are drept scop informarea sistematica ,ritmica si completa

a puterii politice asupra starii sistemului social in ansamblul sau.
Se constituie dintr-un instrument de culegere,de prelucrare si de difuzare a
informatiilor de la nivelul intregii societati-asigura contactul intre guvernanti si
cetateni.
Functia de pregatire-consta in elaborarea deciziilor politice,a proiectelor de acte
normative si proiectelor de acte administrative,precum si de colaborare la doptarea si
emiterea acestor acte.
Documentarea administratisva este legata si de prevedere,precum si de control.
In realizarea functiilor adm publice,ca si a asarcinilor ce ii revin,presupune o
documentare bine organizata,adica un ansamblu de date,de documente de baza
si de informatii,pt o alegere a variantei optime.
Documentarea-actiuvitate administrativa ce are drept scop reasamblarea tuturor
datelor posibile,conservarea lor si redarea lor cit mai accesibila si rapida autoritatilor
si institutiilor publice.
Documentarea constituie memoria administratiei pt ca ea trebuie sa contina date ale
realitatii vietii sociale,reflectate in rapoarte,studii,informari sau diverse alte
materiale intocmite de catre functionarii publici.
2. Notiunea de document;definitia documentului
Documentul-reprezinta orice obiect care cuprinde elemente ale cunoasterii sau tot
ceea ce serveste ca sa conserve si sa transmita amintirea unui fapt,intr-o forma
utilizabila,indiferent daca a fost conceput sau nu in acest scop.
Documentarea administrativa este o totalitate a documentelor de baza necesare
in functionarea unui serviciu.
Informatia constata,documentarea cauta si tinde la actiune.
Izvoare-atit documentele,ca surse primare,cit si mijloacele prin care urmeaza sa
le descoperi,precum si surse secundare,formate din organisme si instrumente.
Documentarea se defineste prin documente
Termenul de documentare administrattiva are o tripla acceptiune:de
cantitate(volumul),a documentelor adunate;actiunea insasi de documentare;o
disciplina stiintifica
Documentarea administrativa-disciplina auxiliara a stiintei administratiei cu
principii si metode tehnice proprii,avind ca obiect identificarea,colectarea,conservarea
si difuzarea documentelor necesare pt a fi utilizate in cadrul autorittilor publice,in
special,in scopul infaptuirii unei activitati rationale si eficiente.
3. Etapele documentarii administrative
Activitatea de documentare administrativa implica parcurgerea anumitor etape si
faze tehnice necesare care trebuie sa-i asigure
rapiditatea,precizia,exhaustivitatea,supletea si eficienta.
a) Rapiditatea-tinerea la zi a documentarii administrative pt a raspunde
modificarilor aparute in realitatea sociala in care actioneaza si isi desfasoara
activitatea administratia publica.
b) Precizia si exhaustivitatea-garanreaza specializarea,coordonarea si
obiectivitatea.
c) Supletea-trebuie sa permita punerea problemelor care fac obiectul actiunii
administrative si adaptarea la documentele purtatoare de informatii.
d) Eficienta-satisface exigentele autoritatilor si institutiilor din sfera adm
publice.

46
 Etape:
1. identificarea si colectarea documentelor-etapa in care se impune
cunoasterea si valorificarea tuturor resurselor existente referitoare,la
problemele ce fac obiectul activitatii administrative.
2. conservarea-consta in procedee si mijloace materiale,cu rolul de a
asigura pastrarea si clasificarea documentelor.
3. difuzarea-consta in aducerea la cunostinta cu documentul material,fie
prin multiplicare,fie prin informare asupra existentei lui.
4. folosirea documentarii administrative-scopul acestei activitati.
Indiferent de gruparea lor,etapele documentarii administrative urmaresc realizarea
finalitatii sale,adica utilizarea documentelor.
Criterii de clasificare in functie de:continut,forma,alfabet,data,limba,etc.
Practic,sunt clasificate in doua categorii:
a) documente folosite permanent(de functionari publici)
b) documente folosite rar
O alta clasificare:
a) codificarea juridica-studierea pe baza principiilor moderne a nomenclaturii
si -clasificarii reglementarilor si consta in alcatuirea de coduri,culegeri de texte in
vigoare,grupate pe diverse domenii legislative,colectii de monitoare oficiale,pe
materii,editarea unor culegeri de legi de importanta speciala
b) clasificare alfabetica
c) clasificare sistematica
4. Mijloacele documentarii administrative
Sunt constituite,in principal din: personal;rentabilitatea si
randamentul;documuntarea si tratarea mecanica a documentelor.
a) Personalul-sa fie specializat in documentare care sa aiba cunostinte de:
arhivistica,bibliotecononie,bibliografie,precum si de tehnica
documentara.
b) Rentabilitatea si randamentul-are in vedere rentabilitatea resurselor
umane,materiale si financiare folosite pt realizarea sa.Randamentul
documentarii administrative este determinat de volumul de cunostinte de
explorat,de mijloacele de investigatie,de complexitatea relatiilor si de
actiunile intreprinse.
Pt a obtine un randament maxim ,documentarea adm trebuie sa
realizeze,concomitent,doua conditii:
-sa corespunda scopului pt care a fost creata
-sa prezinte o solutie economica
c) Documentarea si tratarea mecanica si informatizata a documentelor-are
in vedere documentarea si cibernetica administrativa,studiul aprofundat al sistemelor
de comunicare si controlul cibernetic si cel al sistemelor informatice(internet-furnizor
de informatii).Tratarea mecanica a informatiilor-aprofundarea tehnicilor moderne.
Finalitatea documentarii adm are ratiune si eficienta in prezent,dar are si o
functie prospectiva(asigura trecerea de la continutul documentului la gindire si se la
gindire la actiune)

47
 IX DECIZIA ADMINISTRATIVA

Decizia administrativa-este o manifestare de vointa a persoanelor sau organelor

administratiei,premergatoare actiunilor de intreprins si prin care aceasta opteaza pt o
solutie,in vederea atingerii unui scop(obiectiv)sau realizarii unei finalitati.
In principiu,administratia efectueaza o alegere dintre mai multe solutii posibile;dar
acolo unde legea stabileste riguros ce trebuie sa se intreprinda de catre
persoanele/institutiile publice si care sunt mijloacele concrete de actiune,nu se mai
pune problema autonomiei de adaptare a unei decizii administrative,ci doar de a
executa dispozitii legale.
Decizia are la baza un proces decizional ce presupune parcurgerea urmatoarelor
etape:
-stabilirea obiectivelor administrative care pot viza,fie latura interna a
administratiei(structura sa),fie pe cea exterioara(orientata si spre satisfacerea
interesului general)
-culegerea,prelucrarea si analiza informatiilor administrative
-elaborarea de variante alternative si adoptarea deciziei administrative
-executia si controlul rezultatelor obtinute.
Procesul alegerii solutiilor de aplicat,satisfacerea anumitor cerinte:
-alegerea trebuie sa fie constienta,precedata de o deliberare
-alegerea urmeaza a fi orientata spre unul sau mai multe scopuri
-alegerea trebuie sa duca la actiune.
Decizia administrativa are un continut adecvat politicii promovate de stat,prin faptul
ca scopul urmarit este stabilit de puterea politica,dar mijloacele de executare (a
legilor),sunt in buna masura lasate la alegerea administratiei
Ascensiunea birocratiei in societate a dus la aparitia tipului de stat birocratic
incepind cu anul 1980,caracterizat de:
-dezvoltarea sectorului public in economie
-cresterea birocratiei,atit ca nr de personal ocupat,cit si ca sistem de organizare si
comportament
-dependenta si subordonarea economiei aproape in totalitate,fata de institutiile
publice care stabilesc strategiile de dezvoltare.
De calitatea deciziilor depinde calitatea actului administrativ.
Pt a reduce erorile in materie decizionala-cunoasterea si respectarea unor cerinte de
ordin empiric:
-cel care decide poate,,imita”pe alti functionari.
-decizia poate fi luata pe baza experientei altora,dupa cazurile similare precedente.
-cel care decide se intemeiaza pe propria sa experienta
-decizia poate fi adoptata cu ajutorul intuitiei si perspicacitatii
Decizia administrativa are un caracter complex,dar esenta ei ramine satisfacerea
drepturilor si intereselor cetatenilor.Scopul interesului public pe care este chemata
adm publica sa-l satisfaca,constituie intotdeauna un element de legalitate al decizilor
adm.
2. Clasificarea si trasaturile deciziei administrative
Clasificare:
-dupa importanta-tine seama de importanta juridica pe care o ocupa institutia sau
autorul in ierarhia administrativa:ministru,director gneral,director
-dupa gradul de generalitate
-generale(abstracte)-serveste drept temei pt elte decizii si exercita influente
profunde asupra relatiilor dministrative

48
 -individuale-au continut precis si servesc unui singur obiectiv bine decinit
din adm publica
-dupa gradul libertatii de apreciere
-dupa masura cunoasterii probabilitatii efectelor
-decizii in conditii de certitudine-atunci cind fiecare actiune conduce in
mod invariabil la un anumit rezultat specific.
-decizii in conditii de risc-atunci cind fiecare actiune conduce la un rezultat
dintr-un ansamblu de rezultate posibile,probabilitatea fiecarui rezultat fiind cunoscuta
-decizii in conditii de incertitudine-atunci cind fiecare actiune este de
natura sa produca un ansamblu de rezultate posibile,probabilitatea fiecarui rezultat
nefiind cunoscuta.
-dupa operativitatea lor
-spontane-se bazeaza pe intuitie,inspiratie de moment,pregatirea
profesionala si experienta celui care decide.
-pregatite
-dupa formele pe care le iau.
Unele forme sunt anterioare deciziei administrative-permite administratiei sa se
informeze asupra consecintelor unei eventuale activitati,sugerindu-i modalitati de
actiune
Forme posterioare deciziei-decizia administrativa trebuie sa fie
scrisa,datata,semnata si inregistrata si daca are caracter normatiov si produce efecte
juridice in exterior,urmeaza sa fie adusa la cunostiinta cetatenilor,prin publicitate.
Trasaturi:
a) Colegialitatea-are un caracter colegial,fiind rezultatul unui proces complex
in care intervin numerosi functionari.Colegialitatea asigura impersonalitatea si
anonimatul necesare actiunii administrative.
b) Coerenta-reprez. caracteristica principala a deciziei administrative,fiind
intemeiata pe deciziile anterioare si pe cerintele sociale actuale,decizia adm constituie
legatura dintre trecut,prezent si viitor a politicii administrative.
c) Autoritatea-consta in competenta de a emite decizii care vor servii drept
fundament,la elaborarea altor decizii.Din momentul in care a fost adoptata,decizia
adm este influentata de factorul juridic si de cel temporal.
3. Modele de fundamentare a deciziilor administrative
a) Modelul managerial traditional-este un rezultat al incercarilor timpurii de a
intropduce profesionalismul in administratia publica.
Managerul este ajutat sa aleaga intre solutii alternative aflate in competitie,prin:
-reducerea numarului de alternative care trebuie luate in considerare
-reducerea nr de valori implicate in evaluarea alternativelor
-transmiterea cunostintelor necesare pt luarea deciziei in mod rational
-furnizarea de suficiente date alternative posibile in vederea unei alegeri corecte
dintre acestea.
Specializarea-este modalitatea principala de reducere a nr de alternative pe care un
administrator le ia si are doua moduri principale de manifestare:intre institutiile
publice si in interiorul lor.
Formalizarea-este un alt factor important care contribuie la simplificarea
procesului de luare a deciziei
Etape:
-stabilirea obiectivelor de rezolvare a unei anumite probleme
-explorarea si elaborarea strategiilor alternative de rezolvare a unei probleme

49
 -prevederea tuturor consecintelor semnificative ale fiecarei strategii alternative si
estimarea posibilitatilor de producere a acestora
-alegerea strategiei care rezolva problema in maniera cea mai eficienta si la costul
cel mai redus
Principii de organizare valabile in interiorul oricarei institutii administrative:
P-planificare-viziune globala asupra sarcinilor administratiei
O-organizare-vizeaza organizarea subdiviziunilor in interiorul administratiei
S-modul in care este asigurata conducerea-org. statelor-majore in diferite servicii
D-directionare-modalitatea de luare a deciziilor si criteriile avute in vedere,la
nivelul fiecarui compartiment
CO-coordonare-desemneaza studiul interrelatiilor din interiorul unei institutii
adm si dintre institutii administrative de acelasi grad.
R-recrutare-metodele si criteriile utilizate pt selectia corespunzatoare a funct.
publici.
B-bugetare-transpunerea in termeni bugetari,finantarea si evaluarea costurilor
Dificultati in utilizarea sistemului traditional managerial:
-formularea insuficient de clara a obiectivelor politicii guvernamentale
-lipsa coordonarii si a specializarii necesare pt aplicarea modelului.
-dificultatea evaluarii costurilor totale ale unui anumit program
-gradul ridicat de teoretizare a modelului care duce la aparitia unei decizii dificil
sau chiar greu aplicabile in practica
b) Modelul politic(incremental)-consta in eliminarea caracterului ambiguu al
multora dintre obiectivele politicilor publice.Accentueaza necesitatea ca functionarii
publici sa raspunda cerintelor comunitatii,sa fie reprezentativi pt clasa politica si sa
consulte cetatenii in elaborarea deciziilor administrative.
Avantaje-evita solutiile radicale si raspunde prompt nevoilor cetateanului.
Dezavantaje-are un caracter conservator
-poate duce la obtinerea de rezultate neprevazute,chiar nedorite
-necesita un nivel ridicat de stabilitate sociala,de maturitate a claei
politice
c) Modelele mixte-modelul cosului de gunoi
4. Etapele elaborarii deciziei administrative
a) Initierea proiectului de decizie-vine din afara institutiei publice
Initiativa poate apartine organelor legislative sau celor administrative
ierarhic superioare,organelor emitente ori celor subordonate,organizatiilor
obstesti(prin cereri,sesizari si reclamatii)
b) Pregatirea proiectului de decizie-are un caracter dinamic si
intern,referindu-se la actiunea participantilor la procesul decizional.
Etape:-determinarea obiectivului deciziei-se stabilesc de catre institutiile publice
-documentarea sau informarea-cunoasterea exacta a situatiei reale
-analiza materialului documentar-interpretarea datelor selectionate.
-elaborarea proiectului de decizie-operatie de evaluare a ansamblului si a
evolutiei situatiei de fapt.
c) Evaluarea variantelor proiectului de decizie si deliberarea-revin in
sarcina conducatorului institutiei
In orice deliberare se au in vedere urmatoarele elemente:
-delimitarea intinderii analizei si identificarea normelor stiintifice sau tehnice ce
urmeaza a fi respectate si aplicate
-stabilirea procedurii legale de deliberare sau precizarea acesteia,daca nu este
prevazuta in actele normative.

50
 -determinarea metodelor folosite pt culegerea cunostiintelor stiintifice necesare
-utilizarea unei tehnologii adecvate deliberarii.
d) Adoptarea deciziei-constituie un drept si o obligatie ale conducerii.
Proecedural-pt adoptarea unei decizii-principii:
-principiul definitiei-stabilindu-se exact continutul si ce anume trebuie rezolvat.
-principiul justificarii suficiente-decizia trebuie luata pe baza unor motive
temeinic studiate,astfel incit oricine er fi chemat,pt rezolvarea problemei,sa ajunga la
aceeasi solutie sau la una apropiata.
-principiul identitatii-este necesar sa se analizeze ca faptele implicate sa aiba
aceeasi semnificatie cu faptele de referinta si sa nu fi primit,intre timp alte interpretari.
5. Participarea cetatenilor la procesul decizional al administratiei publice
Administratia locala va fi pregatita :
-sa impartaseasca informatiile intr-o maniera onesta,completa si clara
-sa ofere cetatenilor posibilitatea de a-si exprima opiniile si de a influenta deciziile
administratiei intr-un mod corect si deschis
-sa incurajeze cetatenii sa profite de aceste posibilitati
-sa se angajeze in explicarea argumentelor si a ratiunii care a stat la baza luarii unei
anumite decizii administrative.
Responsabilitatie cetatenilor:
-sa observe ce face administratia locala si in ce scop
-sa fie pregatiti si sa isi aduca aportul cind adm. planifica sa faca ceva pt
comunitate
-sa abordeze reprezentantii administratiei cu o atitudine pozitiva
-sa manifeste interes in a intelege problemele
-sa-si exprime interesele si ideile clar si complet.
-sa lucreze constructiv cu oficialii administratiei locale
Participarea cetateneasca se realizeaza prin:intilniri publice,audieri publice si
dezbateri publice.
Intilnirile publice-cele mai flexibile si mai informale modalitati de realizare a
schimbului de informatii dintre administratie si cetateni-schimb activ de idei.
Audierile publice-mult mai formale decit intilnirile publice si este caracterizata
prin ascultarea atenta a oficialilor alesi.Se organizeaza atunci cind administratia are un
plen,se ocupa de campania de informare publica si intentioneaza sa faca un
angajament.
Dezbatere publica-descrie o intilnire publica care ofera o oportunitate formala pt
un schimb de informatii.
Participarea cetatenilor in procesul decizional al adm publice locale este necesara
in:procesul bugetar,planificarea investitiilor,dezvoltarea economica locala.
Cetatenii se pot implica si in procesul de planificare a investitiilor:starea
drumurilor,furnizarea agentului termic,reteaua de apa,sistemul de salubritate,parcuri si
scoli.
6. Modalitati de imbunatatire a procesului decizional in adm publica
Realizarea unui mediu adecvat punerii in valoare a potentialului uman-etape:
-structura problemei care trebuie rezolvata
-ordonarea obiectivelor si a motivatiilor,in vederea stabilirii prioritatilor
-imbunatatirea calitatii alternativelor propuse decidentului
-cresterea calitatii inforamatiilor disponibile si a felului in care sunt prezentate
-preocuparea permanenta pt imbunatatirea pregatirii profesionale a factorilor de
decizie

51
 Judecata profesionala-caracteristici:
-judecata care evita conflictul de interese-condiuta profesionala care nu are voie sa
fie influentata de interese sau loialitate fata de terte parti.
-judecata bazata pe educatie
-judecata bazata pe autonomia profesionala
-judecata bazata pe puterea discretionara a persoanei care ia decizia de a depasii
limitele impuse de regulament
-judecata este rezultatul unui proces complex,fundamentat pe interpretarea si
analiza informatiei disponibile
-judecata este de calitate,corecta si bazata pe experienta practica a celor care decid
7. Efectele deciziilor administrative-sunt consecinte pe care acestea le garanteaza
prin simplul fapt al adoptarii sale.
Ca urmare a adoptarii,decizia devine obligatorie pt toti aceia carora li se
adreseaza.Functionarii urmeaza sa-si realizeze activitatea profesionala,in conformitate
cu deciziile luate.Decizia poate atrage sanctiuni asupra celor care nu se conformeaza
prevederilor sale.
Decizia beneficiaza de executarea ei din oficiu:poate fi executata de adm publica
prin proprii agenti(servicii publice,forta publica),utilizind daca este necesar mijloace
de constringere(materiala)
In cazul in care decizia se dovedeste ilegala sau inoportuna,administratia poate sa
o anuleze sau retracteze tot printr-o decizie unilaterala fara sa fie necesar
consimtamintul partilor.
Efectele deciziei adm pot fi anihilate,suspendate,incetinite sau accelerate,prin
politica statului,modificarea cadrului legal sau a activitatii si structurii administratiei.
Eficienta unei decizii adm se bazeaza pe prevederea si calcularea efectelor pe care
le genereaza si care pot fi directe si indirecte.
Efectele directe-din momentul in care a fost adoptata decizia,dreptul
administrativ pune capat deliberarilor si clarifica problemele prin rezolvarea lor in
practica.
Nu este suficienta unirea celor doua elemente(intelegerea si vointa),mai este
necesar ca cei care adopta decizia sa fie convinsi ca aceasta corespunde si satisface
cerintelor vietii sociale.
Efecte indirecte-privesc pe functionarii care decid,autoritatile publice si
administratiile.Reflecta raspuderea asumata de cei care au luat o anumita decizie
Efectele unei decizii adm sunt influentate de modul de executie a acestora:
Recomandari:
-separarea indeplinirii unei decizii,de celelalte actiuni ale administratiei
-o buna executare depinde de experienta si cnostiintele functionarilor publici
-executarea operativa a deciziei
-executarea este mai facila,atunci cind decizia se integreaza in cadrul traditional al
activitatilor administrative sau poate fi mai dificila daca impune inovatii in materie.
Executia unei decizii se impleteste cu activitatea de control,care verifica atit
derularea procesului decizional,cit mai ales,rezultatele obtinute.Controlul furnizeaza
informatii necesare in elaborarea deciziilor viitoare si,in fond,marcheaza dinamica
deciziei adm.

52
 I. REPERE GENERALE PRIVIND BUGETUL PUBLIC

1.Notiunea bugetului public si trasaturile acestuia

Bugetul public-documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an
veniturile si cheltuielile sau,dupa caz,numai cheltuielile,in functie de sistemul de
finantare a institutiilor publice.
Trasaturi:
-act de previziune prin care se stabileste un raport intre veniturile publice si nevoile
sociale,urmarindu-se evitarea inechitatii in repartitia sarcinilor fiscale asupra
membrilor societatii.
-act de autorizare-un document prin care puterea executiva este inputernicita de
puterea legislativa sa cheltuiasca si sa perceapa venituri in raport cu prevederile
bugetare.
-act anual-plan limitat la o perioada care sa permita programarea si urmarirea
executiei bugetare.
-este esentialmente un act politic-reprez.expresia financiara a unei viziuni politice.

2. Notiunea de buget public national si notiunea de sistem unitar de bugete

2. Bugetul public national: bugetul de stat,bugetul asigurarilor sociale de stat si
bugetele unitatilor administrativ-teritoriale.
Sistem bugetar-este inteles ca sistem unitar de bugete ce cuprinde: bugetul de
stat,bugetul asigurarilor sociale de stat,bugetele fondurilor speciale,bugetul trezoreriei
statului,bugetele institutiilor publice autonome,bugetele institutiilor finantate integral
sau partial din bugetul de stat,bugetele institutiilor publice finantate integral din
venituri proprii,bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau
garantate de stat,bugetul fondurilor externe nerambursabile.

II. PRINCIPIILE DREPTULUI BUGETAR

1. Principii comune:
a) p.universalitatii bugetare-cuprinderea in bugetul public a tuturor veniturilor
si cheltuielilor publice,cu sumele lor brute(totale) din fiecare exercitiu bugetar
b) p.publicitatii bugetare-asigura un caracter deschis si transparent sistemului
bugetar prin;
-dezbaterea publica a proiectelor de buget
-dezbaterea publica a conturilor generale anuale de executie a acestora
-publicarea in Mof ,Partea I,in presa locala,la sedeiul unitatii adm locale
-mijloacele de informare in masa pt difuzarea informatiilor continutului
bugetului
c) p.unitatii bugetare-are semnificatia inscrierii veniturilor si cheltuielilor intr-
un singur document
d) p.anualitatii bugetare-veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate,in
conditiile legii,pe o perioada de un an,care corspunde exercitiului bugetar.
e) p.specializarii bugetare-presupune aprobarea de catre Parlament a veniturilor
pe surse de provenienta si a cheltuielilor pe categorii de cheltuieli,grupate dupa natura
lor economica si destinatia acestora,potrivit clasificatiei bugetare.
f) p.unitatii monetare-toate operatiunile bugetare sa fie exprimate in moneda
nationala

53
 g) p.echilibrului bugetar-are semnificatia egalitatii dintre veniturile si
cheltuielile bugetare in cadrul unui exercitiu bugetar,a acoperirii integrale a
cheltuielilor unui buget prin veniturile bugetului respectiv.
h) p.realitatii bugetare-de realitatea bugetara ar trebuii atasata si rectificarea
anuala a bugetelor publice
i) p.neafectarii bugetare-inseamna perceperea si utilizarea lor pt acoperirea
cheltuielilor publice prevazute in ansamblul lor,si nu pt finantarea unei cheltuieli
anuale.
2. Principii specifice
-pt bugetul asigurarilor sociale de stat: unicitatea,egalitatea,solidaritatea
sociala,obligativitatea,contributivitatea,repartitia autonomia.
-pt bugetele unitatilor adm-teritoriale; transparentei,solidaritatii,autonomiei
locale financiare,proportionalitatii,consultarii.

III. BUGETUL DE STAT

1.Natura juridica a bugetului de stat

Bugetul de stat este un act juridic in care sunt inscrise veniturile de realizat si
cheltuielile de efectuat pt o perioada de un an.
Opinii:-bugetul de stat este act conditiune de natura administrativa
-este atit lege,cit si act administrativ
-bugetul de stat este o lege
2.Competente si responsabilitati in cadrul procesului bugetar
Competente si responsabilitati:Parlamentul(adoptarea legii bugetului de
stat),Guvernul(asigura realizarea politicii fiscal bugetare ),Ministerul Economiei si
Finantelor(organ central al administratiei de stat de specialitate
financiara),ordonatorii de credite(cei care au calitatea de conducatori ai institutiilor
publice),compartimentele financiar-contabile(structuri organizatorice in cadrul
institutiilor publice,verifica instrumentele justificative si intocmeste instrumentele de
plata a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice)
Ordonatori principali-ministrii,conducatorii celorlalte organe de specialitate a
adm publice centrale,conducatorii altor unitati publice si conducatorii institutiilor
publice autonome-repartizeaza creditele bugetare secundarilor si tertiarilor de credite.
Ordonatori secundari-conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica
din subordinea ordonatorilor principali -repartizeaza creditele bugetare aprobate,pt
bugetul propriu si pt bugetele institutiilor publice subordonate,ai caror conducatori
sunt ordonatori tertiari de credite,in raport cu sarcinile acestora
Ordonatori tertiari-utilizeaza creditele bugetare care le-au fost repartizate,numai pt
realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc
Ordonatorii de credite raspund,potrivit legii:
-angajarea,lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare
repartizate si aprobate,potrivit legii.
-realizarea veniturilor
-angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni financiare
-integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc
-organizarea si tinerea la zi a contabilitatii
-organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a
programului de lucrari de invetitii publice
-organizarea evidentei programelor,indicatorilor aferenti acestora
-organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului,conform legii.

54
 3.Procesul bugetar
a) Elaborarea bugetului de stat-elaborarea proiectului se face de catre Guvern,prin
Ministerul Finantelor Publice
In fapt,proiectul bugetului de stat se realizeaza de catre Ministerul Finantelor
Publice,pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.
Cerinte juridice:
-legalitatea impunerii-impozitele,taxele si orice alte venituri se inscriu in bugetul
de stat numai daca au fost stabilite prin lege.
-interzicerea perceperii,sub orice titlu si sub orice denumire,de contributii directe
sau indirecte,in afara celor stabilite prin lege.
-nici-o cheltuaiala nu poate fi inscrisa in buget daca nu exista baza legala pt
aceasta
-o documentare completa
b)Aprobarea bugetului de stat si legea bugetara anuala
Termen legal-regula o constituie aprobarea bugetului de stat cu cel putin 3 zile
inante de expirarea exercitiului bugetar
Daca nu s-a reusit incadrarea in acest termen,Legea finantelor publice ofera doua
posibilitati:
-incredintarea Guvernului de a indruma executia bugetara,conform cifrelor de
venituri si cheltuieli din exercitiul bugetar anterior
-incredintarea Guvernului de a indruma executia bugetara pina la adoptarea noului
buget,limitele normale de cheltuieli fiind de 1/12 din sumele propuse in proiectul de
buget,in situtia in care acestea sunt mai mici decit cele din anul precedent.
Legea bugetara anuala-prevede si autorizeaza,pt anul bugetar,veniturile si
cheltuielile bugetare,precum si reglementari specifice exercitiului bugetar.
Cuprinde:-la venituri,estimarile anului bugetar
-la cheltuieli,creditele bugetare determinate de autorizarile continute in
legi
-deficitul sau excedentul bugetar
-reglementari specifice exercitiului bugetar
Legea bugetara contine si unele anexe:
-sinteza bugetului de stat,fondurilor speciale,creditelor externe contractate si
garantate de stat si fondurilor externe nerambursabile
-bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele la acestea
-sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si criteriile de repartizare
a acestora.
-alte anexe specifice.
c) Executia bugetului de stat-activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de
efectuare a platii cheltuielilor bugetului de stat.
Executia are la baza repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetului
de stat,avind semnificatia,,programarii” in functie de termenele legale de incasare a
veniturilor,termenele si posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a deficitului
bugetar,perioada in care este necesara efectuarea chetuielilor.
Repartizarea pe trimestre se aproba de catre Ministerul Economiei si Finantelor si
ordonatorii principali si secundari de credite.
Realizarea partii de venituri echivaleaza cu incasarea acestora la termenul si in
cuantumul legal
Realizarea partii de cheltuieli.Creditele bugetare

55
 Executia cheltuielilor se face cu respectarea stricta a legii,in conditii de eficienta
sociala/economica si are la baza institutia creditelor bugetare(sume aprobate prin
buget,reprezentind limita maxima pina la care se pot ordonanta si efectua plati in
cursul anului bugetar pt angajamentele contractate in cursul exercitiului bugetar si/sau
din exercitii anterioare pt actiuni multianuale,respectiv se pot angaja,ordonanta si
efectua plati din buget pt celelalte actiuni.
Creditele bugetare au regim juridic instituit prin Legea Finantelor Publice:
-au caracter temporar-pt un an de zile,cel al exercitiului bugetar.
-creditele bugetare aprobate reprez.limite maxime ce nu pot fi depasite
-au o destinatie prestabilita prin legea bugetara anuala
-pot fi modificate pe parcursul executiei bugetare(majorate sau diminuate)
-reglementare juridica diferita
-aprobarea lor cu respectarea unor conditii diferite
-nu sunt supuse restituirii,au un caracter definitiv
-nu sunt purtatoare de dobinzi
-sunt aprobate pt destinatii publice
Baza legala a cheltuielilor legale
a) cuprinderea cheltuielii in bugetul institutiei respective
b) deschiderea de credite bugetare-aprobare comunicata ordonatorului principal
de credite de catre MEF prin trezoreria statului,in limita careia se pot efectua
repartizari de credite bugetare si plati.
c) Aprobarea efectuarii cheltuielii-angajare,lichidare,ordonantare de catre
ordonatorul de credite
Etape in efectuarea cheltuielilor bugetare:
-angajament-are semnificatia incheierii actelor juridice din care rezulta sau ar
putea sa rezulte o obligatie pe seama fondurilor publice
-lichidare-faza in care se verifica existenta angajamentelor,se determina si se
verifica realitatea sumei datorate,se verifica conditiile de exigibilitate ale
angajamentului,pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile
respective.
-ordonantare-se confirma ca livrarile de bunuri si de servicii au fost efectuate
sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi efectuata.
-plata-actul final,prin care institutia publica achita obligatiile sale fata de terti.
-exercitarea controlului financiar preventiv si a auditului intern
-existenta actelor justificative
Platile in avans-sunt permise pt a da posibilitatea partilor contractante-executante
de lucrari,furnizare de bunuri-de a-si organiza activitatea in vederea executarii
obligatiilor ce le revin din actele juridice incheiate cu institutiile publice(pina la 30%
din fondurile publice alocate acestora)
Executia de casa a bugetului de stat-complex de operatiuni care se refera la
incasarea veniturilor si la plata cheltuielilor bugetare.-prin trezoreria statului.
Trezoreria asigura urmatoarele activitati:
-incasarea veniturilor bugetare
-efectuarea platilor
-efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind datoria publica interna si externa
rezultata din imprumuturi contactate direct sau garantate de stat
-alte operatiuni financiare in contul adm publice centrale si locale
Alte operatiuni:
-pastrarea disponibilitatilor reprez fonduri externe nerambursabile sau
contravaloarea in lei a acestora

56
 -efectuarea de plasamente financiare din disponibilitatile aflate in contul
trezoreriei statului,prin BNR.
-finantarea temporara a deficitului bugetului de stat,in conditiile legii
-acoperirea temporara a golurilor de casa inregistrate in bugetele locale
Resursele tezaurului se pastreaza in contul curent deschis la BNR,pe numele MEF,
Incheierea executiei,control si raportare
Contul anual general de executie a bugetului de stat-alaborat de MEF,pe baza
situatiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite si a conturilor
privind executia de casa a bugetului de stat si a bugetelor fondurilor
speciale,prezentate de organele care au aceasta sarcina,dupa verificarea si analizarea
lor,pe care il prezinta apoi Guvernului care are competenta de a analiza lucrarile si de
a prezenta Parlamentului,pina la data de 1 iulie a anului urmator,contul general anual
de executie a bugetului statului,precum si celelalte conturi anuale de executie
Contul general anual de executie se aproba prin lege dupa verificarea acestora de
catre Curtea de Conturi.
a) la venituri
-prevederile bugetare aprobate initial
-prevederile bugetare definitive
-incasarile realizate
b) la cheltuieli
-creditele aprobate initial
-creditele definitive
-platile efectuate
Cu ocazia aprobarii contului general anual de executie,se poate aprecia
excedentul,deficitul sau situatia de buget echilibrat,stabilit ca diferenta intre veniturile
incasate si platile efectuate pina la inchiderea exercitiului bugetar.
Efectele incheierii exercitiului bugetar
a) toate operatiunile efectuate in cursul unui an(venituri incasate,cheltuieli
efectuate) in contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a
bugetului respectiv,ca atare:
-orice venit neincasat se va incasa in contul bugetului pe anul urmator.
-orice cheltuiala nerealizata,dar angajata,lichidata si ordonantata in cadrul
prevederilor bugetare pina la 31 decembrie se va platii in contul bugetului pe anul
urmator.
b) creditele bugetare neutilizate pina la sfirsitul anului sunt anulate de drept
c) excedentele rezultate din executia bugetelor fondurilor speciale,echilibrate
prin subventii de la bugetul de stat sub forma transferurilor consolidabile,se
regularizeaza la sfirsitul exercitiului bugetar cu bugetul de stat,in limita subventiilor
primite.
d) disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile,ramine la finele
exercitiului bugetar in conturile structurilor de implementare,se raporteaza in anul
urmator.
Cuprinsul bugetului de stat
Partea de venituri
Veniturile bugetare au fost grupate conform criteriilor:
-provenienta-de la agenti economici,de la pers fizice
-locul acestor venituri-relizate prin redistribuirea veniturilor nete ale agentilor
ec,venituri realizate prin redistribuirea veniturilor nete ale populatiei
-destinatie-destinate bugetului de stat,gugetul asig sociale de stat,bugetele locale
-inscrierea in evidenta curenta-venituri cu debit,venituri fara debit

57
 Veniturile sunt grupate in bugetul de stat pe baza clasificatiei bugetare in aplicarea
principiului universalitatii si specificatiei bugetare.
Clasificarea bugetara-gruparea,numerotarea si denumirea legala a veniturilor si
cheltuielilor apartinind statului.
Conform clasificatiei bugetare veniturile sunt grupate in capitole,subcapitole de
venituri curente si de capital,iar cheltuielile in parti,capitole,subcapitole,titluri si
articole,precum si alineate de cheltuieli,dupa caz.
Conform clasificatiei bugetare-gruparea economica sau legala-veniturile sunt
grupate:
a) venituri curente
-fiscale-pe grupe unitare de impozite(impozitul pe venit,profit si pe cistiguri
din capital,impozite pe salarii,impozite si taxe pe proprietate,impozite si taxe pe
bunuri si servicii,impozit pe comertul exterior si tranzactiile internationale,alte
impozite si taxe fiscale)
-contributii de asigurari
-nefiscale-veniturile obtinute de stat de la intreprinderile sau de pe domeniile
sale,reprezentind prelevari cu caracter nefiscal,venituri din proprietate,vinzari de
bunuri si servicii.
b) venituri din capital-veniturile realizate din valorificarea unor bunuri ale
institutiilor publice,venituri realizate din valorificarea stocurilor de rezerva si de
mobilizare ale statului,venituri din vinzarea locuintelor construite din fondurile
statului,venituri din privatizare,incasari din valorificarea activelor bancare,venituri din
vinzarea unor bunuri apartinind domeniului privat,alte venituri din valorificarea unor
bunuri.
c) operatiuni financiare-incasari din rambursarea imprumuturilor acordate
d) subventii-donatii din strainatate.
Partea de cheltuieli
a) criteriul economic
-cheltuieli care prezinta o avansare de venit national-pentru
investitii,constructii,modernizari,considerate si cheltuieli productive.
-cheltuieli de consum de venit national-administratia publica,organele
statului si intretinerea institutiilor publice,considerate si cheltuieli neproductive.
b) destinatia specifica
-cheltuieli pt sanatate,invatamint si educatie,asistenta si prot sociala
-cheltuieli pt economia nationala
-cheltuieli cu caracter administrativ pt organele de stat,ordine publica si
armata
Folosind drept criteriu doar destinatia;
-actiuni social-culturale
-aparare nationala
-ordine publica,autoritati publice-legislative,executive,judecatoresti.
-domeniu economic-transporturi ,comunicatii,cercetare
-datorie publica si fonduri banesti de rezerva si interventie.
Clasificarea legala sau oficiala a cheltuielilor publice sunt continute de actele
normative interne sau ale organizatiilor internationale.Cheltuielile publice sunt
cuprinse in legile bugetare anuale,grupate pe baza clasificatiei economice si
functionale,obligatorie pt toate bugetele publice.
Gruparea economica-cheltuieli curente
-cheltuieli de capital
Gruparea functionala

58
 Gruparea cheltuielilor pe institutii
Factorii cresterii cheltuielilor publice
Determinarea cheltuielilor publice,compozitia si marimea acestora se fac in
raport cu politica financiara a statului.
Cheltuielile publice variaza de la un an la altul,de la o categorie la alta,de la un
mandat parlamentar la altul,pe baza urmatorilor
factori:demografici,economici,sociali,dezvoltarea infrastructurii,militari,dezvoltarea
retelei de institutii publice

IV. BUGETELE UNITATILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Organizarea distincta a finantelor locale

Tutela si independenta in domeniu
Prin autonomie locala se intelege ,,dreptul si capacitatea autoritatilor locale de a
rezolva,administra si genera in cadrul legii,pe propria lor raspundere siin folosul lor
interesul populatiei,o parte importanta din treburile publice.
Drepturile autoritatilor publice locale,ce definesc autonomia financiara:
-dreptul la resurse financiare proprii suficiente,proportional cu competentele
autoritatilor locale
-sistemul resurselor financiare sa fie adaptabil evolutiei reale a cheltuielilor ce se
prtevad in bugetele locale
-protejarea colectivitatilor locale mai slabe din punct de vedere financiar
-dreptul colectivitatilor locale de a fixa cote redeventelor si impozitelor locale,de
a decide finantarea si cheltuielile bugetelor locale.
-accesul acestor colectivitati la pietele nationale de capitaluri
Principii specifice
-p autonomiei locale financiare-pt finantele publice locale,legiferat.
-p transparentei si publicitatii-publicarea in presa locala
-p solidaritatii-la cererea publica a primarilor sau din proprie initiativa.
-p proportionalitati
-p consultarii
Procesul bugetar-Legea nr.273/2006
a) Elaborarea bugetelor locale-proiectul de buget se realizeaza de catre
ordonatorii principali de credite-primarul,presedintele cons judetean,respectiv
primarul general al municipiului Bucuresti ajutati de functionarii de specialitate
financiar-contabila
Pt un buget echilibrat,real un rol esential il au operatiunile specifice de
fundamentare a veniturilor si cheltuielilor acestor bugete.
Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaza pe constatarea si
evaluarea materiei impozabile si a bazei de impozitare in functie de care se calculeaza
impozitele si taxele,pe evaluarea servicilor prestate si a veniturilor obtinute din
acestea,precum si pe alte elemente specifice,inclusiv pe serii de date,in scopul
evaluarii corecte a veniturilor.
Cheltuielile pt investitiile publice si alte cheltuieli de investitii finantate din
fonduri publice locale se cuprind in proiectul de buget,in baza programului de
investitii publice,al fiecarei unit adm-teritoriale,intocmit de ordonatorii principali de
credite,care se prezinta ca anexa la bugetul initial,respectiv rectificat si se aproba de
consiliul local,judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

59
 Includerea investitiilor in proiectul bugetului poate avea loc numai daca exista
documentatiile tehnico-economice si/sau notele de fundamentare privind necesitatea
si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii.
Competenta de aprobare fiind diferita,in functie de sursa de finantare a acestora:
-consiliile locale,judetene si Cons General al Mun. Bucuresti-pt documentatiile
tehnico-economice pt obiectivele de investitii noi,a caror finantare se asigura integral
sau in completare din bugetele locale,imprumuturi interne sau externe,contractate
direct de catre autoritatile adm publice locale.
-Guvernul-pt documentatiile tehnico-economice,pt obiectivele de investitii noi,a
caror finantare se asigura din imprumuturi externe si,in completare din transferuri de
la bugetul de stat si din alte surse,precum si cele finantate integral sau in completare
din imprumuturi externe contractate ori garantate de stat,indiferent de valoarea
acestora.
-ordonatorii principali de credite-pt documentatiile tehnico-economice pt
investitiile destinate prevenirii sau inlaturarii efectelor produse de actiuni accidentale
si calamitati naturale.precum si pt notele de fundamentare pt celelalte cheltuieli de
investitii cuprinse in pozitia globala,,alte cheltuieli de investitii”
-ordonatorii tertiari de credite-pe propria lor raspundere,pt valoarea fiecarui
obiectiv de investitii nou,actualizata de ei in functie de evolutia indicelui de
preturi,indiferent de sursele de finantare ori de competenta de aprobare,operatiunea
fiind supusa controlului financiar propriu.
Legea a creat si posibilitatea inscrierii unui fond de rezerva la dispozitia cons
local,judetean etc in cota de pina la 5% din totalul cheltuielilor programate pt
finantarea actiunilor si sarcinilor urgente intervenite in cursul exercitiului bugetar
In functie de nivelul veniturilor se pot atrage sume completatoare de la bugetul
statului;cote defalcate din impozitul pe venit;sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat si transferuri consolidate pt bugetele locale,cu respectarea procedurii
prevazute de lege.
b) Aprobarea bugetelor locale-de cons locale,judetene si CG al Mun. Buvuresti
Bugetele locale trebuie aprobate in maxim 45 de zile de la data publicarii legii
bugetului de stat in Mof al Romaniei Partea I,decalarea fiind impusa de nevoia
corelarii acestor bugete cu bugetul de stat cu privire la sumele defalcate si la
transferurile consolidabile prevazute si aprobate prin acesta.
Etape:
-publicarea proiectului in presa locala sau afisarea la sediul unitatii adm teritoriale-
termen de contestatie 15 zile de la data afisarii publicarii.
-pronuntarea asupra contestatiilor si votarea proiectului bugetului local pe
capitole,subcapitole,titluri,articole,alineate dupa caz si anexe.
-adoptarea proiectului bugetului local
Actul de adoptare este o hotarire,luata cu votul majoritatii membrilor in functie,are
caracter normativ si produce efecte prin ea insasi,nefiind nevoie de vreo
aprobare,avizare din partea unui alt organ,fapt ce reconfirma autonomia financiara.
Dupa aprobarea lor,bugetele locale,ale cons jud etc se depun la directiile generale
ale finantelor publice,care intocmesc si transmit MFP bugetele pe ansamblul fiecarui
judet
Daca bugetele locale au fost aprobate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea
exercitiului bugetar,executia bugetara a bugetului neaprobat se va face in dispozitiile
bugetare ale anului precedent,dar numai mult de 45 de zile de la intrarea in vigoare a
legii bugetului de stat

60
 c) Executia bugetelor locale
Executia partii de venituri
Executia bugetara este definita ca activitatea de incasare a veniturilor si de
efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget.
Executia partii de cheltuieli-are la baza procedeul creditelor
bugetare.Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale se repartizeaza pe
trimestre,in functie de teremenele de incasare,respectiv,perioada in care este necesara
efectuarea cheltuielilor,de catre MEF si ordonatorii principali de credite ai bugetelor
locale,in termenele si potrivit distinctiilor facute in lege.
Deschiderea de credite bugetare se face in limita sumelor aprobate prin bugetul
local,potrivit destinatiei stabilite si cu respectarea dispozitiilor legale care
reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.
Un rol esential in executia bugetelor locale il au ordonatorii de credite care sunt:
-ordonatori principali-presedintii cons judetene,primarul general al Mun
Bucuresti,primarii celorlalte unitati adm-teritoriale.
-ordonatori secundari-cond institutiilor publice finantate integral sau partial din
bugetele publice
-ordonatori tertiari-cond institutiilor publice-competenta limitata.
Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin unitatile teritoriale ale
Trezoreriei Statului,operatiunile specifice acestora fiind evidentiate in conturi
distincte,in timp ce derularea imprumuturilor contractate de autoritatile publice
locale,altele decit cele din disponibilitatile contului curent al trezoreriei statului,se
poate face prin conturi deschise la banci.
d) Incheierea executiei bugetare locale
Dupa expirarea anului financiar,pina la 31 mai a anului urmator,ordonatorii
principali de credite intocmesc si prezinta spre aprobare,consiliilor locale,conturile
anuale de executie a bugetelor locale dupa ,,judecarea” lor de organele de control
ale Curtii de Conturi.
Excedentul anual al bugetului local,rezultat la incheierea exercitiului
bugetar,dupa regularizare in limita sumelor defalcate si a transferurilor consolidate
din bugetul de stat sau din alte bugete se utilizeaza,in ordine,pentru:
-achitarea datoriei publice restante si a costului acesteia
-constituirea fondului de rulment-deschis la unitatile teritoriale ale trezoreriei
statului,pe seama fiecarei unit adm-teritoriale,purtatoare de dobinda si avind
destinatia acoperirii,temporar,a unor goluri de casa provenite de decalaje dintre
venituri si cheltuieli,precum si pt acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar
rezultat la finele exercitiului bugetar.Fondul de rulment poate fi utilizat si pt
finantarea unor investitii de competenta autoritatilor publice locale sau pt dezv
serviciilor publice locale

Continutul bugetelor locale

Veniturile bugetelor locale-structurate pe capitole si subcapitole,iar cheltuielile pe
parti,capitole,subcapitole,titluri,articole,alineate si paragrafe,dupa caz.
I. Pentru bugetele proprii ale judetelor
A) venituri proprii
1. impozit pe profit de la regiile autonome si soc comerciale de sub autoritatea cons
jud.
2. cote defalcate din impozitul pe venit
bugetelor locale.
3.alte impozite pe venit,profit si cistiguri din capital

61
 4.taxe pe utilizarea bunurilor,autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de
activitati.
5.venituri din proprietate
6.venituri din prestari de servicii si alte activitati
7.amenzi,penalitati si confiscari
8.venituri din valorificarea unor bunuri
B) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
C) donatii si sponsorizari
D) subventii de la bugetul de stat si de la alte administratii
E) operatiuni financiare
Administrarea acestora-intocmirea si depunerea declaratiilor,stingerea obligatiilor
bugetare,solutionarea contestatiilor,controlul fiscal,executarea creantelor fiscale este
supusa legislatiei in domeniu,Codul de procedura fiscala.
Venituri completatoare-bugetelor locale li se aloca pt complementare,sume de
bani de la bugetul de stat,,subventii”(cote defalcate,sume defalcate,transferuri
consolidate)
a) Cote defalcate din impozitul pe venit-procentul stabilit din unele venituri ale
bugetului de stat,care se aloca bugetelor locale.
I. Pt comune,orase,municipii, judete
a) cote fixe sau uniforme-pe categorii de unitati adm teritoriale,sumele variind in
raport cu baza de impunere
- o cota de 47% de impozitul pe venit incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei
unit adm teritoriale,alocata bugetelor locale a comunelor,oraselor si municipiilor pe al
caror teritoriu isi desfasoara activitatea platitorii de impozite,in termen de 5 zile
lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest impozit.
-o cota de 13% la bugetul local al judetului
b) cota de echilibrare a bugetelor locale de 22%-colectata intr-u cont
distinct,deschis pe seama directiilor generale ale finantelor publice judetene,la
trezoreria municipiului resedinta de judet pt echilibrarea bugetelor locale ale
comunelor,oraselor,municipiilor
II. Pt sectoarele Municipiului Bucuresti si pt Municipiul Bucuresti
a) cote fixe sau uniforme
-23% la bugetele locale alesectoarelor municipiului Bucuresti
-47,5% la bugetul local al municipiului Bucuresti
b) cota de echilibrare-de 11%
B) Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat-sumele defalcate din
TVA
-sume defalcate pt echilibrarea bugetelor locale-27% se aloca bugetului propriu
al judetului iar diferenta se repartizeaza pt bugetele locale ale comunelor,oraselor,etc
-sume defalcate cu destinatie speciala-pt finantarea serviciilor publice
descentralizate sau a unor noi cheltuieli publice.
C) Transferuri consolidate pt bugetele locale-sunt aprobate anual prin legea
bugetului de stat,in pozitie globala,pt investitii finantate din imprumuturi externe,la a
caror realizare contribuie si Guvernul.
Cheltuielile bugetelor unitatilor adm-teritoriale
Clasificatia economica a cheltuielilor bugetare
-cheltuielile curente-sunt cuprinse in sectiunea de functionare,sunt obligatorii
si se refera la cheltuielile de personal,cheltuieli materiale si cu prestarea
serviciilor,subventiile si transferurile necesare realizarii atributiilor si competentelor
autoritatilor adm publice locale,in conditiile legii.

62
 -cheltuielile de capital-cuprinse in sectiunea de dezvoltare,ambele fiind
aprobate ca anexe ale bugetului local.

Criza bugetara a unit adm-teritoriale

Criza bugetara- nerespectarea obligatiilor bugetare de catre unit adm-
teritoriala,in diversitatea lor,neexecutarea in cursul anului a obligatiilor decurgind
din imprumuturile pe termen scurt si/sau depasirea limitelor legale ale
acestuia,neachitarea obligatiilor de plata,lichide si exigibile,in perioada prevazuta
de lege,depasind un anumit procent din bugetul anual,neachitarea drepturilor
salriale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli in perioada prevazuta de lege.
Forme:-verificari exceptionale
-situatia de criza financiara
-insolventa
Verificari exceptionale-este generata de nerambursarea tuituror obligatiilor de
plata ale imprumuturilor pe termen scurt,pina la sfirsitul anului bugetar,in care
acestea au fost angajate si/sau depasirea,pe durata anului bugetar,a limitei lor
Se constata de catre Curtea de Conturi ,la sesizarea motivata a cel putin 1/3 din
nr membrilor ce compun autoritatea deliberativa.
Autoritatile adm publice locale,la solicitarea Curtii de Conturi,vor intocmi si vor
depune un plan de redresare la Curtea de Conturi si la directia generala a
finantelor publice prin care se obliga sa se incadreze in limitele legale ale
imprumuturilor contractate Imprumutul neachitat este acoperit printr-un alt
imprumut-o consolidare a datoriei publice.
Criza financiara
Situatie financiara precara a unitatii adm-teritoriale-situatii;
-neachitarea obligatiilor de plata,lichide si exigibile,mai vechi de 90 de zile si
care depasesc15% din bugetul anual,cu exceptia celor care se afla in litigiu
contractual.
-neachitarea drepturilor salariale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli pe
o perioada mai mare de 90 de zile de la data scadentei.
Procedura situatiei de criza financiara:
-sesizarea starii de criza financiara- de catre orice persoana
interesata(ordonatorul principal de credite,conducatorul compartimentului
financiar-contabil,ordonatorii secundari de credite,conducatorii soc comerciale sa
regiilor autonome din subordinea consiliului local,diversi creditori,directorul
directiei generale a finantelor publice)
-planul de redresare financiara-elaborat de catre ordonatorul principal de
credite,impreuna cu directia generala a finantelor publice si cu structurile
teritotoriale ale Curtii de Conturi,in termen de 30 de zile de la stabilirea starii de
criza de catre autoritatea deliberativa.
-incetarea starii de criza financiara
-publicitatea starii de criza financiara-incetarea acesteia se inregistreaza in
termen de 5 zile de la declararea situatiei de criza
Insolventa unit adm-teritoriale
Insolventa-stare a patrimoniului debitorului,care exprima neputinta acestuia de a
platii datoriile comerciale scadente,datorita lipsei de lichiditati
Caracteristici:
-caracter general-este reglementata si se aplica ,invariabil,fata de toti debitorii.
-unicitatea procedurii-se realizeaza prin modalitatea prevazuta de lege.

63
 -caracter judiciar-procedura la care este supus debitorul are caracter
judiciar,asigurind protectia creditorului cit si a debitorului.
-caracterul de remediu-procedura ionsolventei constituie un instrument de
remediu,si nu de executare silita a averii debitorului,ca urmare a absentei masurii
extreme,a falimentului.
Procedura:
-cererea de deschidere a proceduri insolventei-poate fii introdusa de catre orice
creditor sau un grup de creditori care au una sau mai multe creante certe,lichide si
exigibile impotriva acestuia,cu o valoare insumata care depaseste50% din bugetul
acestuia pe o perioada de 120 de zile consecutive,la tribunalul a carei circumscriptie
isi are sediul unit adm-teritoriala.
-planul de redresare a insolventei-se supune aprobarii consiliului local,devine
obligatoriu atit pt autoritatea deliberativa,cit si pt ordonatorul principal de credite al
unit adm-teritoriale.
-incetarea starii de insolventa-se face la propunerea administratorului printr-o
sedinta de inchidere a procedurii de insolventa a unit adm-teritoriale-
administratorul este descarcat de orice indatoriri sau responsabilitati,fata de
ordonatorul de credite,fata de patrimoniul unitatii si fata de creditori.

V. CONTROLUL EXECUTIEI BUGETARE

Control legislativ sau parlamentar

Parlamentul are competenta de a dezbate si de a aproba contul anual general
de executie a bugetului de stat la care trebuie anexate si bugetele ordonatorilor
principali de credite,contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de
stat,conturile anuale de executie ale bugetelor fondurilor speciale,avind ca scop
descarcarea autoritatilor executive de gestiunea financiara a acestor bugete.
Controlul administrativ
Control administrativ(de specialitate)-cel care poate asigura o verificare
completa,de specialitate,asupra executiei bugetare,in toate dimensiunile sale si este
exercitat de organele de specialitate financiara.
-controlul exercitat de Curtea de Conturi-autoritatea publica de control care
exercita auditul financiar extern,certifica conturile de executie bugetara ale entitatilor
audiate.Este o institutie publica autonoma,singura entitate care ii poate ,,dirija”
activitatea fiind Parlamentul,in sensul stabilit de Constitutie si Legea nr.94/1992.
Atributiile sale de control financiar au ca scop certificarea conturilor ,dupa expirarea
anului bugetar.
Controlul judecatoresc
Control judiciar-exercitat de care instantele judecatoresti specializate,pt stabilirea
raspunderii juridice pt modul defectuos de administrare si gestionare a patrimoniului
public de catre entitatile supuse auditului financiar extern al Curtii de Conturi si al
altor entitati..Instantele judecatoresti sunt singurele entitati competente cu
solutionarea acestor litigii.

64
 1. DREPTUL MUNCII IN SISTEMUL DREPTULUI ROMANESC

Notiunea si obiectul dreptului muncii

Dreptul muncii cuprinde regulile juridice aplicabile relatiilor individuale si
colective care se nasc intre patronat si salariatii care muncesc sub autoritatea lor,cu
ocazia prestarii muncii.
Notiunea de relatii(raporturi de munca)-cuprinde totalitatea relatiilor care se
formeaza intre oameni in procesul muncii,pe baza aplicarii directe a fortei de munca
la mijloacele de productie.
Obiectul dreptului muncii este constituit din raporturile juridice de munca nascute
din contractul individual de munca si din raporturile juridice conexe lor.

Izvoarele dreptului muncii

a) Izvoare comune cu ale altor ramuri de drept:Constitutia,Legile si alte acte
normative,hotaririle si ordonantele Guvernului,ordinele si instructiunile ministrilor.
b) Izvoare specifice
-izvoare specifice interne-contractele colective de munca ce se incheie intre
patroni si salariati;statutele de personal si disciplinare;regulamentele de ordine
interioara;regulamentele de organizare si functionare;instructiuni.
Regulamentul intern-act intern al angajatorului,de regula persoana juridica,prin
care se rglementeaza concret,in baza legislatiei muncii,probleme de ordin disciplinar
din cadrul unitatii respective.
Regulamentul intern cuprinde dispozitiile:
-reguli privind protectia,igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii
-reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si a inlaturarii oricarei forme
de incalcare a demnitatii.
-drepturile si obligatiile angajatorului si al salariatilor
-procedura de solutionare a cererilor si reclamatiilor individuale ale salariatilor
-reguli corecte privind disciplina muncii in unitate
-abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile.
-reguli referitoare la procedura disciplinara
-modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice.
-criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.
Intocmirea regulamentului intern la nivelul fiecarui angajator se realizeaza in termen
de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a noului cod al muncii.
In cazul angajatorilor infiintati dupa intrarea in vigoare a acestui cod,termenul de 60
de zile incepe sa curga de la data dobindirii personalitatii juridice
Contractul colectiv de munca-reprez. conventia incheiata in forma scrisa intre
angajator sau organizatia patronala,de o parte,si salariati,reprezentati prin sindicate,ori
in alt mod prevazut de lege,de cealalta parte,prin care se stabilesc clauze privind
conditiile de munca,salarizarea,precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din
rapoarturile de munca.
c) Izvoare internationale-actele Organizatiei Internationale a Muncii,conventii si
recomandari-insusi Constitutia OIM.
Conventiile OIM fac parte din categoria tratatelor internationale,constituindu-se
intr-un act juridic prin care se creaza,se modifica sau se sting norme si raporturi
juridice internationale.
Din punct de vedere al numarului de participanti-tratate multilaterale
Din punct de vedere al termenului de valabilitate-tratate fara termen
Din punct de vedere al posibilitatii de ratificare-tratate deschise.

65
 Conventiile OIM nu sunt afectate nici de termene si nici de conditii.
Recomandarea este de cele mai multe ori un accesoriu al conventiei,folosita pt a
completa,iar in alte cazuri recomandarea poate reprezenta o reglementare mult mai
avansata in raport cu conventia.

Principiile dreptului muncii

a) Libertatea muncii-dreptul la munca nu poate fi ingradit,alegerea profesiei sau
a locului de munca fiind libere.
b) Neingradirea dreptului la munca –inseamna posibilitatea fiecarui cetatean
fara nici o deosebire bazata pe rasa,sex,apartenenta politica sau religioasa,de a
desfasura o anumita activitate potrivit aptitudinilor si pregatirii sale profesionale.
c) Interzicerea muncii fortate-o persoana sa nu poate fi obligata sa desfasoare o
munca pe care nu si-a ales-o,sau nu a acceptat-o liber,sau sa munceasca intr-un loc de
munca pe care nu l-a acceptat in mod liber.
d) Egalitatea de tratament-fata de toti salariatii si angajatorii
e) Dreptul la protectie multilaterala-orice salariat care presteaza o munca
beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii desfasurate,de protectie
sociala,de securitate si sanatate in munca,precum si de respectarea demnitatii si a
constiintei sale,fara nici o discriminare.
Tuturor salariatilor care presteaza o munca le sunt recunoscute:
-dreptul la negocieri colective
-dreptul la protectia datelor cu caracter personal
-dreptul la protectie impotriva concedierilor nelegale
Stabilirea drepturilor si obligatiilor dintre patroni si salariati se realizeaza de comun
acord,prin negocieri.
f) Libertatea de asociere-salariatii si angajatorii se pot asocia liber pt apararea
drepturilor si promovarea intereselor lor profesionale,economice si sociale.
g) Principiul bunei credinte si al consensualismului
Buna credinta in domeniul raporturilor juridice de munca se manifesta sub forma
loialitatii,la incheierea contractelor de munca,si a fidelitatii si cooperarii,pe parcursul
executarii acestora.
2. RELATIILE COLECTIVE DE MUNCA

Dialogul social
Dialog social-procesul voluntar prin care partenerii sociali se consulta si negociaza
in vederea stabilirii unor acorduri in probleme de interes comun.
Forma de comunicare,informare si negociere colectiva intre salariati,sau
reprezentantii lor,pe de o parte,angajatori sau reprezentantii acestora,pe de alta
parte,cu participarea statului ca mediator so arbitru.
Comisiile de dialog social au caracter consultativ si activitatea lor vizeaza:
-asigurarea unor relatii de parteneriat social intre administratie,organizatiile
patronale si organizatiile sindicale
-consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra initiativelor legislative
-alte probleme din fera de activitate a adm publice centrale
Din comisiile de dialog social organizate la nivelul ministerelor si institutiilor
publice fac parte;
-reprezentanti ai ministerelor sau institutiilor publice,numiti prin ordin al
ministrului,rspectiv al conducatorului institutiei respective.
-reprez numiti de confederatiile patronale reprezentative la nivel national
-reprez numiti de confederatiile sindicale reprez la nivel national

66
 Din comisiile de dialog social reprez la nivel teritorial fac parte;
-prefectul,reprez ai prefectului si ai serviciilor publice deconcentrate,ministere,adm
publica centrala
-presedintele consiliului judetrean,pt Bucuresti,primarul general
-cite un reprezentant numit de fiecare confederatie patronala reprez la nivel national
-cite un reprez numit de confederatie sindicala-reprez la nivel national

Reprezentantii salariatilor
Reprezentantii salariatilor sunt alesi in cadrul adunarii generale a salariatilor,cu
votul a cel putin jumatate din numarul total al salariatilor.
Pot fi alesi ca reprezentanti ai salariatilor,salariatii care au deplina capacitate de
exercitiu,care au impinit 18 ani ,indiferent de vechime.
Salariatii cu functii de conducere nu pot fi alesi ca reprezentanti ai slariatilor.
Durata mandatului reprezentantilor salariatilor nu poate fi mai mare de 2 ani.
Reprezentantii salariatilor-atributii;
-sa urmareasca respectarea drepturilor salariatilor,in conformitate cu legislatia in
vigoare,cu contractul colectiv de munca aplicabil,cu CIM si cu regulamentul intern.
-sa participe la elaborarea regulamentului intern
-sa promoveze interesele salariatilor referitoare la salariu,conditii de munca,timp
de munca si timp de odihna,stabilitate in munca.
-sa sesizeze inspectoratul de munca cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale si
ale contractului colectiv de munca aplicabil.
-sa negocieze contractul colectiv de munca,in conditiile legii.

Contractele colective de munca

Notiune si natura juridica
Contractul colectiv de munca-conventia incheiata in forma scrisa intre angajator
sau organizatia patronala,de o parte,si salariatii,reprezentati prin sindicate ori in alt
mod prevazut de lege,de cealalta parte,prin care se stabilesc clauze privind conditiile
de munca,salarizarea,precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de
munca.
Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al
conventiilor colective sunt garantate
Are caracter de drept privat,dar produce efecte ca si normele de drept public,fiind
act juridic bilateral dar si izvor de drept,deoarece; are caracter general(vizeaza
raporturile de munca pt un colectiv de salariati),este permanent,pe perioada
valabilitatii sale si obligatoriu,incalcarea clauzelor sale fiind sanctionata de lege.

Partile si reprezentarea acestora la negocierea colectiva

Partile contractului colectiv de munca sunt angajatorii si angajatii,reprezentati la
negocieri,dupa cum urmeaza:
a) din partea angajatorilor
-la nivel de unitate-de catre organul de conducere al acesteia
-la nivel de grup de unitati-de catre angajatorii care au acelasi obiect principal de
activitate
-la nivel de sector de activitate-de catre organizatiile patronale legal constituite
reprezentative,potrivit legii.

67
 b) din partea angajatilor
-la nivel de unitate-de catre sindicatul legal constituit si reprezentativ
-la nivelul grupurilor de unitati-de catre organizatiile sindicale
-la nivel de sector de activitate-de catre organizatiile sindicale legal constituite
Contractele colective de munca,incheiate la orice nivel,un pot fi semnate decit de
reprezentantii mandatati in acest sens ai partilor care au negociat.
In sectorul bugetar,partile contractului colectiv de munca sunt angajatorii si
angajatii reprezentati dupa cum urmeaza;
a) din partea angajatorilor
-la nivel de unitate-de catre conducatorii institutiei bugetare sau de catre persoana
mandatata in acest scop
-la nivel de grup de unitati-de catre reprezentantul legal al ordonatorilor principali
de credite
-la nivel de sector de activitate-de catre reprezentantul legal al autoritatii publice
centrale competente
b) din partea angajatilor-la nivel de unitate,grup de unitati sau sector de
activitate,de organizatiile sindicale legal constituite si reprezentative conform
prevederilor legii.
Prin contractele/acordurile de munca incheiate in sectorul bugetar un pot fi
negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi in bani si in natura,altele decit cele
prevazute de legislatia in vigoare pt categoria respectiva de personal.

Negocierea contractelor colective de munca

Contractele colecvtive de munca se pot negocia la nivel de unitati,grupuri de unitati
si sectoare de activitate.
Negocierea colectiva este obligatorie numai la nivel de unitate,cu exceptia cazului
in care unitatea are mai putin de 21 salariati,iar initiativa negocierii apartine
angajatorului sau organizatiei patronale.
Este necesar ca initierea negocierii colective sa se faca cu cel putin 45 de zile
calendristice inaintea expirarii contractelor colective de munca sau a expirarii
perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate in actele aditionale la contractele
colective de munca.
Durata negocierii colective un poate depasii 60 de zile calendaristice decit prin
acordul partilor.
In termen de 5 zile calendaristice de la data declansarii procedurilor de
negociere,angajatorul sau organizatia patronala are obligatia sa convoace toate partile
indreptatite in vederea negocierii contractului colectiv de munca.

Executarea,interpretarea,modificarea,suspendarea si incetarea contractului

colectiv de munca
Clauzele contractelor colective de munca produc efecte:
-pt toti angajatii din unitate
-pt toti angajatii incadrati in unitatile care fac parte din grupul de unitati
-pt toti angajatii incadrati in unitatile din sectorul de activitate
Clauzele contractului colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul executarii
lui,in conditiile legii,ori de cite ori toate partile indreptatite sa negocieze contractul
colectiv de munca convin acest lucru.
Suspendarea reprez o incetare temporara a executarii obligatiilor asumate prin
contractul colectiv de munca,cu reluarea acestora dupa trecerea unui interval de timp.

68
 -pe durata grevei,daca nu este posibila continuarea activitatii de catre salariatii care
nu participa la greva.
-prin acordul partilor
-datorita fortei majore sau altui eveniment imprevizibil,inevitabil si insurmontabil
Contractul colectiv de munca inceteaza:
-la implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pt care a fost incheiat,daca
partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia,in conditiile legii.
-la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a unitatii
-prin acordul partilor.
Litigiile in legatura cu executarea,modificarea sau incetarea contractului colectiv de
munca se solutioneaza de catre instantele judecatoresti competente.

3. RELATIILE INDIVIDUALE DE MUNCA

Notiunea si trasaturile caracteristice CIM

Definitie:contractul in temeiul caruia o persoana fizica,denumita salariat,se obliga
sa presteze munca pt si sub autoritatea unui angajator,persoana fizica sau juridica,in
schimbul unei remuneratii denumite salariu.
Trasaturi:
-este un act juridic bilateral guvernat de principiul libertatii de vointa
-este un contract numit,reglementat ca atare prin normele dreptului muncii.
-nu poate avea decit doua parti,salariatul si unitatea(angajatorul)
-obligatia salariatului este de a face(de a muncii)si trebuie executata in natura
-are caracter sinalagmatic,obligatia uneia dintre parti fiind temeiul juridic al
obligatiei celeilalte.
-are un caracter oneros,fiecare dintre parti urmarind sa-si procure un
avantaj,salariatul sa incaseze remuneratia iar angajatorul rezultatul muncii salariatului.
-este un contract comutativ.ambele prestatii principale,munca si salariul fiind
cunoscute de parti din momentul incheierii CIM.
-are caracter intuitu personae-persoana angajata nu-si poate executa obligatiile din
contract prin intermediul sau cu ajutorul altei persoane,iar pe de alta parte contractul
de munca nu poate fi transmis prin mostenire.
-este un contract cu executare succesiva,in timp,munca este esalonata in timp.
-nu poate fi afectat de o conditie suspensiva sa de o conditie rezolutorie,numai
exceptional poate fi afectat de un termen extinctiv,in cazul contractului individual de
munca incheiat pe o durata determinata.
-este un contract consensual-se incheie prin simplu acord de vointa al partilor.
-obligatia asumata este,in principiu,de mijloace si nu de rezultat-angajatul se obliga
de a presta munca si de a da un produs final

Incheierea CIM
Conditii:
a) capacitatea juridica a persoane fizice
Pt ca o persoana fizica sa poate incheia un contract de munca nu ii este necesara
numai capacitatea de folosinta ci trebuie sa dispuna si de capacitatea de exercitiu
Persona fizica dobindeste capacitatea deplina de a incheia un contract de munca la
implinirea virstei de 16 ani,in mod cu totul exceptional putind incheia contract de
munca si minorii care au implinit 15 ani,putind spune ca intre 15 si 16 ani,persoana
dispune de o capacitate restrinsa de a se incadra in munca.

69
 In Constitutia Romaniei precizeaza virsta minima de incadrare in munca ca fiind
de 15 ani.
Persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat la
impliiurea virstei de 15 ani,cu acordul parintilor sau a reprezentantilor legali,pt
activitati potrivite cu dezvoltarea fizica,aptitudinile si cunostintele sale,daca astfel nu
ii sunt periclitate sanatatea,dezvoltarea si pregatirea profesionala.
Minorul nu are deloc capacitate contractuala pina la 15 ani,iar dupa 16 ani are
capacitate contractuala deplina
Nu pot incheia contract de munca minorii in virsta de pina la 15 ani si nici
persoanele puse sub interdictie din cauza alienatiei sau debilitatii mintale,chiar daca
au peste 16 ani,intrucit nu dispun de capacitatea de exercitiu si le lipseste
discernamintul.
Incadrarea in munca a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de virsta
constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani.
In cazul in care angajatorul este o persoana fizica,acesta va trebuii sa aiba deplina
capacitate de exercitiu la data incheierii CIM,adica sa fio depasit 18 ani.
Cit priveste capacitatea juridica a angajatorului persoana juridica,poate incheia
CIM,in calitate de angajator,din momentul dobindirii personalitatii juridice.
b) examenul medical,calitatea persoanei fizice
O persoana poate fi angajata in munca,numai in baza unui certificat medical,care
constata faptul ca cel in cauza este apt pt prestarea acelei munci.
Examenul(controlul)medical constituie o conditie prealabila si obligatorie pt
incheierea CIM,concluzia examenului medical il constituie avizul medical
final,eliberat de unitatea sanitara competenta.
Obligativitatea certificatului medical-situatii:
-la reinceperea activitatii dupa o intrerupere mai mare de 6 luni,pt locurile de
munca avind expunere la factori nocivi profesionali si de 1 an in celelalte situatii
-in cazul detasarii sau trecerii intr-un alt loc de munca ori alta activitate,daca se
schimba conditiile de munca
-la inceperea misiunii in cazul salariatilor incadrati cu contract de munca
temporara
-in cazul ucenicilor,practicantilor,elevilor si studentilor
-periodic in cazul celor care lucreaza in conditii de expunere la factori nocivi
profesionali
-periodic in cazul celor care desfasoara activitati cu risc de transmitere a unor boli
Controlul medical periodic se efectueaza obligatoriu tuturor angajatilor,indiferent de
tipul contractului de munca.
c) consimtamintul-acordul de vointa a celor doua parti.
Consimtamintul se evidentiaza in mod concret prin semnarea contractului demunca
de catre ambele parti.Trebuie exprimat de o persoana cu discernamint si sa nu fie
afectat de un viciu de consimtamint(eroare,dol sau violenta)
Eroarea de fapt cind salariatul isi formeaza o convingere gresita asupra clauzelor
esentiale ale contractului de munca
Dolul cind salariatul il induce in eroare pe angajator cu privire la pregatirea sa.
Eroarea de drept-invocarea necunoasterii legii este exclusa,iar violenta la incheierea
contractului de munca este aproape exclusa.
d) repartizarea in munca
Dispozitia de repartizare in munca emisa de agentia pt ocuparea fortei de munca are
numai rostul de a concretiza medierea intre cel care cauta un loc de munca si posibilul
sau angajator.

70
 e) avizul prealabil sau autorizarea
Consimtamintul la incheierea CIM este conditionat in anumite cazuri de obtinerea
prealabila a unui aviz(incadrarea in munca a paznicilor)
f) conditia de vechime in munca sau in specialitate
Munca prestata in baza unui CIM constituie vechime in munca.
Vechime in munca-totalitatea perioadelor in care o persoana a desfasurat activitati
in temeiul unui raport de munca tipic si chiar atipic.(alte perioade de timp
reglementate de lege;perioada cit o persoana este indreptatita sa primeasca ajutor de
somaj sau reintegrare profesionala,perioada in care a desfasurat activitate ca jandarma
angajat pe baza de contract,perioada de activitate in cadrul asociatilor cu scop lucrativ
Vechimea in specialitate constituie o speciie a vechimii in munca,pe care o
reprezinta perioada de timp in care o persoana a lucrat in activitati corespunzatoare
functiei(meseriei) si care urmeaza sa fie promovata.
g) autorizatia(permisul) de munca necesar la incadrarea in munca a cetatenilor
straini
Cetatenii straini si apatrizi pot fi angajati prin contract individual de munca in baza
permisului de munca eliberat potrivit legii.
h) obligatia de informare a angajatorului
Anterior incheierii sau modificarii CIM,angajatorul are obligatia de a informa
persoana selectata in vederea angajarii,ori dupa caz,salariatul cu privire la clauzele
esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice.
Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se
considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii CIM pt noul salariat sau
a actului aditional de catre propriul salariat.
Forma si inregistrarea CIM.
CIM se incheie in baza consimtamintului partilor,in forma scrisa,in limba romana.
Obligatia de incheiere a CIM in forma scrisa ii revine angajatorului.
Legislatia muncii prevede o dubla inregistrare a CIM:in registrul general de
evidenta a salariatilor si la inspectoratele teritoriale de munca.
CIM se incheie in baza consimtamintului partilor,in forma scrisa,in limba romana.
Forma scrisa este obligatorie pt incheierea valabila a contractului.
Angajatorul este obligat ca anterior inceperii activitatii sa inmineze salariatului un
exemplar din CIM,Pe exemplarul care ramine la angajator,salariatul poate mentiona
sub semnatura si cu precizarea datei ca a primit un exemplar de pe CIM.
Fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a
salariatilor,care se va inregistra in prealabil la autoritatea publica competenta in a
carei raza se afla domiciliul,respectiv sediul angajatorului,data de la care devine
document oficial.
Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza si se transmite ITM in
ordinea angajarii si cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariatilor,data
angajarii,functia,ocupatia,alte acte normative,tipul CIM,salariul,sporurile si cuantumul
acestora,perioada si cauzele de suspendare a CIM,perioada detasarii si data incetarii
CIM.
Registrul general este pastrat la domiciliul,respectiv sediul angajatorului urmind sa
fie pus la dispozitia ITM sau oricarei alte autoritati care il solicita,in conditiile legii.
La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat,angajatorul este obligat,sa elibereze
un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta,durata activitatii,salariul si
vechimea in munca,in meserie si in specialitate.

71
 Registru se intocmeste in forma electronica si cuprinde:
-elemente de identificare a tuturor salariatilor:nume,prenume,CNP,cetatenia si tara
de provenienta.
-data angajarii
-perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea
-functia,ocupatia
-tipul CIM
-durata normala a timpului de munca si repartizarea acestuia
-salariul de baza lunar brut si sporurile
-perioada si cauzele de suspendare a CIM
-data incetarii CIM
Registrul se transmite la ITM in format electronic-modalitati:
-prin completarea on-line a bazei de date existente pe portalul Inspectiei Muncii
-prin e-mail,pe baza de semnatura electronica
-prin depunerea la sediul ITM in format electronic,insotit de o adresa de inaintare
semnata de angajator.

Verificarea aptitudinilor profesionale ale persoanei selectate in vederea angajarii

CIM se incheie dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale
ale persoanei care solicita angajarea.
In sectorul privat,modalitatea de verificare a aptitudinilor ramine la latitudinea
patronului angajator,dar numai in masura in care pt ocuparea unei anumite functii
legea nu impune conditii speciale de verificare.
Angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea,de
la fostii sai angajatori,dar numai cu privire la activitatile indeplinite si la durata
angajarii si numai cu incunostiintarea prealabiala celui in cauza.
In sectorul privat regula o constituie verificarea cunostiintelor si aptitudinilor
profesionale prin concurs/examen,perioada de proba,proba practica,interviu.
Si angajatorii din sectorul privat trebuie sa respecte conditiile minime de studii(de
calificare) prevazute in actele normative.
Incadrarea salariatilor la institutiile si autoritatile publice si alte unitati bugetare se
face numai prin concurs sau examen.Conditie esentiala ca posturile vacantexistente in
statul de functii sa fie scoase la concurs,in raport cu necesitatile fiecarei unitati si de
alte cerinte:sa nu fi suferit vreo condamnare pt fapte ce ar face-o incompatibila cu
functia pe care candideaza,sa prezinte o recomandare de la ultimul loc de munca si un
curriculum vitae.
Examenul prevazut se practica,de regula,in loc de concurs,atunci cind la proba de
verificare a cunostintelor se prezinta un singur candidat sau numarul celor inscrisi este
egal sau mai mic decit numarul posturilor vacante.
In sectorul public se foloseste,de sine statator sau asociat concursului sau
examenului,interviul,care consta intr-un dialog intre angajator si candidat pt a se
clarifica problemele legate de pregatirea profesionala,aptitudini,optiuni viitoare.
Perioada de proba
Pt verificarea aptitudinilor salariatului la iincheierea contractului de munca se poate
stabilii,o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pt functiile de
executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pt functiile de conducere.
Pe durta perioadei de proba salariatul beneficiaza de toate drepturile prevazute in
legislatia muncii,in contractul colectiv de munca aplicabil,in regulamentul
intern,precum si in CIM.

72
 Pt absolventii institutiilor de invatamint superior,primele 6 luni dupa debutul in
profesie se considera,perioada de stagiu.
Pe durata executarii unui CIM nu poate fi stabilita decit o singura perioada de proba.
Perioada de proba constituie vechime in munca.
Perioada in care se pot face angajari succesive de proba ale mai multor persoane pt
acelasi post este maximum 12 luni.In 12 luni pot fi angajate succesiv cel mult 4
persoane pe functii de executie si 3 persoane pe functii de conducere.

Continutul CIM
Continutul contractului de munca este alcatuit din drepturil si obligatiile partilor
Clauzele contractului de munca;
a) Clauze esentiale:
-felul muncii-este determinat prin profesia,functia sau meseria exercitata de
catre salariat.Profesia reprez. specialitate dobindita de o persoana prin studii,ocupatia
se poate exprima prin functia sau meseria exercoitata de cel in cauza,iar functia consta
in totalitatea atributiilor sau sarcinilor de serviciu pe care o persoana incadrata trebuie
sa le aduca la indeplinire pe baza unei anumite calificari profesionale.
Functii specifice pt anumite categorii de angajatori(cadru didactic,chimist);functii
comune pt toti angajatorii(jurist,paznic,gestionar)
Stabilirea felului muncii depinde si de calificarea corecta a functiei salariatului
respectiv in cadrul ierarhiei functionale-functii de conducere si functii de executie.
-locul muncii-localitatea si angajatorul in care se presteaza munca,fiind necesar
sa se precizeze daca salariatul isi va desfasura munca intr-un singur loc(la sediul
angajatorului,la domiciliu),intr-o anumita raza determinata(santiere,puncte de
lucru),ori alte localitati decit cea in care se afla angajatorul.
-salariul-se stabileste orin negocieri colective sau individuale,nefind
plafonat,limitat si nu poate fi inferior salariului minim pe economie care se stabileste
prin hotariri ale Guvernului dupa consultarea sindicatelor si patronatului.
In CIM se stipuleaza si sporurile de care pot beneficia salariatul
(pt conditiile de munca grele,nocive sau penibile,pt orele lucrate peste programul de
lucru sau in zilele de sarbatori legale si in zilele de repaus saptaminal)precum si datele
la care se plateste salariul
b) Clauze specifice:
-clauze cu privire la formarea profesionala-sporirea pregatirii profesionale
intr-o anumita functie sau profesie.
-clauza de mobilitate-clauza prin care partile CIM stabilesc,ca in considerarea
specificului muncii,executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza
intr-un loc de munca stabil
-clauza de neconcurenta-obliga pe salariat sa nu presteze,in interesul propriu
sau al unui tert,o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau
ori sa nu presteze o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta
cu angajatorul sau si il obliga pe angajator sa ii plateasca salariatului o indemnizatie
lunara.
Indemnizatia de neconcurenta lunara datorata salarioului nu este de natura
salariala,se negociaza si este de cel putin 50%din media veniturilor salariale brute ale
salariului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii CIM,in cazul in care durata
CIM a fost mai mica de 6 luni,din media veniturilor salariale lunare anterioare datei
incetarii CIM.

73
 -clauza de confidentialitate-clauza prin care partile convin ca pe toata durata
contractului si dupa incetarea acestuia sa nu transmita date sau informatii de care au
luat cunostiinta in timpul executarii CIM,in conditiile stabilite in regulamentele
interne,contractele colective de munca sau contractele individuale de munca.

Durata CIM
Se incheie pe durata nedeterminata si numai prin exceptie se poate incheia pe
durata determinata.-obligatia revine angajatorului
Diferenta esentiala pe plan juridic intre contractele de munca cu durata
nedeterminata si cele cu durata determinata consta in conditiile de incetare.
Daca CIM pe durata nedeterminata poate fi rupt in orice moment de catere
parti,contractul pe durata determinata isi implineste de regula termenul si la data
respectiva,el expira fara sa existe demisie sau concediere
Contractul individual de munca pe durata determinata poate fi prelungit si dupa
expirarea termenului initial,cu acordul scris al partilor,dar numai inauntrul termenului
prevazut si de cel mult doua ori consecutiv.
Se poate incheia numai in forma scrisa cu precizarea expresa a duratei pt care se
incheie.
Contractul individual de munca poate fi incheiat pe o durata determinata-cazuri:
a) inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca,cu exceptia
situatiei in care acel salariat participa la greva.
Suspendarea contractului individual de munca poate intervenii de drept,prin acordul
partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti.Pe perioada suspendarii
contractului individual de munca,de regula incheiat pe durata
nedeterminata,angajatorul poate inlocuii acel salariat cu altul,incheind cu acesta un
contract de munca pe durata determinata
b) cresterea si /sau modificarea temporara a structurii activitatii angajatorului
c) desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier
d) in situatia in care este incheiat in temeiul unor dispozitii legale emise cu scopul de
a favoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca
e) angajarea unei persoane care,in termen de 5 ani de la data angajarii indeplineste
conditiile de pensionare pt limita de virsta
f) ocuparea unei functii eligibile in cadrul organizatiilor sindicale,patronale sau al
organizatiilor neguvernamentale,pe perioada mandatului.
g) angajarea pensionarilor care,in conditiile legii,pot cumula pensia cu salariul
h) in alte cazuri prevazute expres de legi speciale ori pt desfasurarea unor
lucrari,proiecte,programe..
Incheierea CIM pe durata determinata-perioada max de 36 luni.
Salariatul incadrat cu CIM pe durata determinata,poate fi supus unei perioade de
proba care nu va depasii:
-5 zile pt o durata a CIM mai mica de 3 luni.
-15 zile-intre 3 si 6 luni
-30zile-mai mare de 6 luni
-45 zile in cazul salariatilor incadrati in functii de conducere –mai mare de 6 luni
La incetarea celui de-al treilea CIM pe durata determinata cind este vorba de
contracte succesive,fie la depasirea termenului de 36 de luni,cind este vorba despre un
singur CIM pe durata determinata,se incheie obligatoriu contract de munca pe
perioada nedeterminata
Intre aceleasi parti se poate incheia succesiv cel mult 3 CIM pe durata determinata.

74
 CIM cu timp partial
CIM cu timp partial-permite o mai buna conciliere intre viata personala a
lucratorului si constringerile profesionale-forma flexibila de prestare a muncii.
Este incadrat cu timp partial acel salariat a carei durata de lucru,calculata
saptaminal sau in medie pe an,este inferioara duratei muncii prestate de salariatul
incadrat pe timp integral.-cel putin 2 ore/zi-durata saptaminala nu mai mica de 10 ore.
Contractul se incheie numai in forma scrisa.
CIM cu timp partial cuprinde;
-durata muncii si repartizarea programului de lucru
-conditiile in care se poate modifica programul de lucru
-interdictia de a efectua ore suplimentare,cu exceptia cazurilor de forta majora

Contractul de munca la domiciliu

Acei salariati care indeplinesc la domiciliul lor atributiile specifice functiei pe care
o detin.-isi stabilesc singuri programul de lucru.
Contractul se incheie numai in forma scrisa si contine;
-precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu
-programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea
salariatului sau si modalitatea concreta de realizare a controlului.
-obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul
salariatului,dupa caz,al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in
activitate,precum si al produselor finite pe care le realizeaza.
Contractul de munca temporara-munca prin agent de munca temporara
Munca prestata de un salariat temporar care,din dispozitia agentului de munca
temporara,presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Misiunea de munca temporara-acea perioada in care salariatul temporar este pus la
dispozitia utilizatorului pt a lucra temporar sub supravegherea si conducerea
acestuia,pt executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar.-se stabileste pt un
termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni
Durata misiunii de munca temporara poate fi prelungita pe perioade succesive,care
adaugate la durata initiala a misiunii,nu poate depasii 36 de luni.
Agentul de munca temporara pune la dispozitie utilizatorului un salariat angajat prin
contract de munca temporara,in baza unui contract de punere la dispozitie incheiat in
forma scrisa.
Contractul de punere la dispozitie trebuie sa cuprinda:
-durata misiunii
-caracteristicile specifice postului,in special,calificarea necesara,locul executarii
misiunii si programul de lucru
-conditiile concrete de munca
-echipamentele individuale de protectie si de munca
-orice alte servicii si facilitati in favoarea salariatului temporar
-valoarea comisionului de care beneficiaza agentul de munca temporara,precum si
remuneratia la care are dreptul salariatul.
-conditiile in care utilizatorul poate refuza un salariat temporar pus la dispozitie de
un agent de munca temporara.
Contractul de munca temporara este un contract individual de munca ce se incheie
in scris intre agentul de munca temporara si salariatul temporar,pe durata unei misiuni

75
 In contractul de munca temporara se precizeaza conditiile in care urmeaza sa se
desfasoare misiunea,durata misiunii,identitatea si sediul utilizatorului precum si
cuantumul si modalitatile remuneratiei salariatului temporar.
Contractul temporar de munca se poate incheia si pt mai multe misiuni,cu
respectarea termenului-pt fiecare noua misiune intre parti se incheie un contract de
munca temporara.
Inceteaza la terminarea misiunii pt care a fost incheiat sau daca utilizatorul renunta
la serviciile sale inainte de incheierea misiunii,in conditiile contractului de punere la
dispozitie.
Pe toata durata misiunii salariatul temporar beneficiaza de salariul platit de agentul de
munca temporar(prin negociere si nu poate fi mai mic decit salariul minim brut pe tara
garantat in plata.
Prin contractul de munca temporara se poate stabilii,o perioada de proba pt
realizarea misiunii a carei durata nu poate fi mai mare:
-2 zile lucratoare in care contr. de munca temporara este incheiat pt o perioada mai
mica sau egala cu 1 luna.
-5 zile lucratoare-perioada cuprinsa intre 1 luna si 3 luni
-15 zile lucratoare-3 si 6 luni
-20 zile lucratoare-mai mare de 6 luni
-30 zile lucratoare-salariatii incadrati in functii de conducere-mai mare de 6 luni
Agentii de munca temporara nu percep nici o taxa salariatilor temporari in schimbul
demersurilor in vederea recrutarii acestora.

Cumulul de functii
Orice salariat ar dreptul de a muncii la angajatori diferiti sau la acelasi angajator,in
baz unor CIM,beneficiind de salariul corespunzator pt fiecare dintre acestea.
Fac exceptie situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pt cumulul
unor functii.
Cumulul de functii este complet interzis in cazul salariatilor straini.
Este interzis cumulul calitatii de salariat cu cea de administrator,in cadrul aceleiasi
societati pe actiuni.
Salariatii nu vor mai fi obligati sa declare angajatorilor locul unde exercita functia
de baza.

Modificarea CIM
Nu poate fi modificat CIM decit prin acordul partilor
Cu titlu de exceptie modificarea unilaterala a CIM este posibila numai in cazurile
si conditiile prevazute de Codul Muncii.Modificarea CIM se refera la:durata
contractului,locul muncii,felul muncii,conditiile de munca,salariul,timpul de munca si
timpul de odihna.
Locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau
detasarea salariatului intr-un alt loc de munca decit cel prevazut in CIM.
Pe durata delegerii respectiv a detasarii salariatul isi pastreaza functia si celelalte
drepturi prevazute in CIM.
a) Delegarea-exercitarea temporara,din dispozitia angajatorului,de catre salariat
a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor sale de serviciu,in afara locului
sau de munca.Aceasta masura poate fi dispusa pt o perioada de cel mult 60 de zile
calendaristice in 12 luni si se poate prelungii pt perioade succesive de maximum 60 de
zile calendaristice,numai cu acordul salariatului.

76
 Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare,precum si la
o indemnizatie de delegare,in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv
de munca aplicabil.
Persoana aflata in delegare sau detasare intr-o localitate aflata la o distanta mai mare
de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca primeste o
indemnizatie zilnica de 13 lei,indiferent de functia pe care o indeplineste
Delegarea reglementata mai este denumita si deplasare in interesul serviciului
b) Detasarea-actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de
munca,din dispozitia angajatorului,la un alt angajator,in scopul executarii unor lucrari
in interesul acestuia.
Poate fi dispusa pe o perioada de cel mult 1 an,si numai in mod exceptional cu
acordul ambelor parti din 6 in 6 luni.
Masura detasarii este luata ca urmare a solicitarii exprese a unei alte unitati decit cea
la care este angajat salariatul.Pe durata detasarii salariatul isi desfasoara activitatea in
baza deciziei de detasare emisa,la solicitarea angajatorului la care este detasat,de
angajatorul care il detaseaza.
Completarea,respectiv inregistrarea in registru si transmiterea registrului pt
salariatii detasati,o face angajatorul de baza.
Salariatul poate refuza detasarea dispusa de angajatorul sau numai in mod
exceptional si pt motive personale temeinice.
In doctrina s-a apreciat ca va constituii un abuz de drept din partea salariatului
refuzul detasarii in lipsa unui motiv personal temeinic.
Salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare,la o
indemnizatie de detasare,in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de
munca aplicabil-se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea.
Detasarea inceteaza la expirarea duratei pe care aceasta a fost luata.Detasarea mai
poate inceta prin revocarea ei de catre unitatea care a dispus-o precum si prin
incetarea contractului de munca.
c) Trecerea temporara in alta munca-angajatorul poate modifica temporar locul
si felul muncii,fara consimtamintul salariatului,si in cazul unor situatii de forta
majora,cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului,in
cazurile si in conditiile prevazute de Codul muncii.
Masura de trecere temporara in alta munca este obligatorie daca pe baza
recomandarii medicale salariatul trebuie sa presteze o munca mai usoara privind
asigurarea pt accidente de munca,nu isi mai pot desfasura activitatea la locul de
munca ca urmare a manifestarii riscului asigurat,pot trece temporar in alta
munca,situatie in care beneficiaza de o indemnizatie,in situatia in care la noul loc de
munca,realizeaza un venit salarial brut lunar inferior mediei veniturilor lunare din
ultimele 6 luni,calculate de la momentul depistarii afectiunii.
Obligatia angajatorului de a repartiza femeile gravide sau care alapteaza la alte
locuri de munca fara riscuri pt sanatatea si securitatea lor ori sa le transfere de la
locurile de munca de noapte la cele de zi,precum si la alte locuri de munca decit cele
ce prezinta conditii cu caracter insalubru sau penibil.
Masurile privind modificarea locului si felului muncii fara consimtamintul
salariatului au caracter temporar,nu definitiv.

77
 Suspendarea CIM
1. Suspendarea de drept-cazuri:
-concediu de maternitate-pt protejarea sanatatii mamei si copilului de
acorda femeii salariate un concediu de maternitate sub forma concediului prenatal si a
concediului postnatal-au dreptul la concedii pt sarcina si leuzie pe o perioada de 126
de zile calendaristice,perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate.
De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care nasc in termen de 9 luni de la data
pierderii calitatii de asigurat.
Concediul se acorda pt o perioada de 63 de zile inainte de nastere,iar concediul de
lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere.
Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza,la cerere,de concediu pt sarcina
incepind cu luna a 6-a de sarcina.
Contractul de munca pe acesta perioada de 126 de zile,este suspendat,iar beneficiara
acestui concediu,fiind lipsita de salariu,deoarece nu presteaza munca,primeste o
indemnizatie de asigurari sociale,al carui cuantum brut lunar este de 85% din baza de
calcul(ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calitatii de asigurat)
Salariatei in cauza nu i se poate desface,in acesta perioada contractul de
munca,angajatorul fiind obligat sa mentina postul in cauza,putind incadra o alta
persoana,insa,numai cu titlu temporar.Perioada in care salariata beneficiaz de
indemnizatia de maternitate constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii.
Distinct de concediu de maternitate se poate acorda concediu de risc maternal,care
nu poate depasii 120 de zile,pt care salariata primeste o indemnizatie de risc material
in acelasi cuantum ca pt concediu de maternitate,insa fara conditie de stagiu de
cotizare.
-concediu pt incapacitate temporara de munca-ca urmare a unei boli
profesionale sau obisnuite,ori a unui accident de munca sau in afara muncii,care
determina o incapacitate temporara in munca-determina neplata salariului pe intreaga
perioada a incapacitatii.
-carantina-se acorda o indemnizatie pt carantina prin durata stabilita de
Inspectoratul pt Sanatate Publica in cuantum de 75% din baza de calcul.
-exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive,legislative ori
judecatoresti-senator sau deputat care constituie vechime in munca
-indeplinirea unei functii de conducere salarizate in sindicat
-forta majora-catastrofe naturale,criza grava de materii prime,dificultati in
aprovizionare si transport,deteriorarea utilajelor e productie,grevele.
-in cazul in care salariatul este arestat preventiv
-de la data expirarii perioadei pt care au fost emise avizele,autorizatiile
ori atestarile necesare pt exercitarea profesiei.
Daca in termen de 6 luni salariatul nu si-a reinnoit avizele,autorizatiile ori atestarile
necesare pt exercitarea profesiei,CIM inceteaza de drept
-in alte cazuri expres prevazute de lege
Suspendarea contractelor de munca poate intervenii de drept in cazul in care se
inregistreaza temperaturi extreme.(+37 grade C sau sub -20 grade C)-angajatorul are
obligatia de a lua masuri de ameliorare a conditiilor de munca si de mentinere a starii
de sanatate a salariatilor.
2. Suspendarea din initiativa angajatului-situatii;
-concediu pt cresterea copilului in virsta de pina la 2 ani-75% din media
veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni.
Dreptul la indemnizatie inceteaza incepind cu ziua urmatoare celei in care copilul a
implinit virsta de 2 ani,respectiv de 3 ani.

78
 Perioada concediului pt cresterea copilului constituie vechime in munca si in
serviciu,precum si in specialitate.
-concediu pt ingrijirea copilului bolnav in virsta de pina la 7 ani,sau in
cazul copilului cu handicap,pt afectiuni intercurente,pina la implinirea virstei de
18 ani-beneficioaza optional unul dintre parinti.
Cuantumul brut lunar-85% din baza de calcul.
Regimul copilului cu handicap s-a modificat-se acorda concediu pina la virsta de
7(in loc de 3);intre 7 si 18 ani persana care il are in ingrijire beneficiaza de un
program redus de 4 ore zilnic.
Oricare dintre parintii firesti-drepturi:
-program de lucru redus la 4 ore
-concedii medicale acordate,in conditiile legii
-sprijin lunar in cuantum de 0,9 ISR acordat persoanei cu dizabilitate grava pina
la 3 ani si 0,6 ISR pina la 7 ani-0.3 ISR-2-7 ani
Drepturile inceteaza in situatiile:
-nu mai sunt indeplinite conditiile
-copilul a implinit virsta de 7 ani
-copilul nu mai este incadrat intr-un grad de dizabilitate
-persoanele realizeaza alte venituri
-a avut loc decesul copilului
-beneficiarul nu are achitate obligatiile fata de bugetul local
-concediu paternal-se acorda un concediu paternal de 5 zile lucratoare in scopul
de a asigura participarea efectiva a tatalui la ingrijirea noului nascut.Se acorda la
cerere in primele 8 saptamini de la nasterea copilului si este platit daca titularul
dreptului de concediu paternal este asigurat in cadrul sistemului asigurarilor sociale de
stat.
Indemnizatia se plateste din fondul de salarii al unitatii si este egala cu salariul
corespunzator perioadei respective.
In cazul in care tatal copilului nou nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului
de puericultura durata concediului se majoreaza cu 10 zile lucratoare,salariatul va
beneficia de 15 zile,in care salariul i de va platii in mod corespunzator.
In cazul decesului mamei copilului,in timpul nasterii su in perioada de lauzie,tatal
copilului beneficiaza de restul concediului neefectuat de mama si de o indemnizatie
egala cu ajutorul pt sarcina si lauzie cuvenit mamei sau,la alegere,de o indemnizatie
calculata dupa salariul si vechimea in munca a acestuia.
3. Suspendarea din initiativa angajatorului-situatii:
-pe durata cercetarii disciplinare-daca se constata nevinovatia celui in
cauza,salariatul isi reia activitatea anterioara si i se plateste o despagubire egala cu
salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.
-in cazul in care angajatorul a formulat plingere penala impotriva salariatului
sau acesta a fost trimis in judecata pt fapte penale incompatibile cu functia
detinuta,pina la raminerea definitiva a hotaririi judecatoresti
-in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii,fara incetarea
raportului de munca,pt motive economice,tehnologice,structurale sau similare.
Salariatii beneficiaza de o indemnizatie care nu poate fi mai mica de 75% din
salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat.
-pe durata detasarii
-pe durata suspendarii de catre autoritatile competente a avizelor,autorizatiilor
sau atestarilor necesare pt exercitarea profesiilor.

79
 4. Suspendarea prin acordul partilor-in cazul concediilor fara plata pt studii sau
interese personale.Persoana incadrata isi pastreaza calitatea de salariat.
Pe durata concediilor fara plata mai mari de 30 de zile lucratoare,pot fi incadrate,pe
acele posturi,alte persoane cu contracte de munca pe durata determinata.
Cazurile in care se acorda concediile fara plata si durata lor se stabilesc,prin
contracte colective de munca,iar in situatia salariatilor din administatia publica sau
regiile autonome cu specific deosebit si in unitatile publice prin hotarire a Guvernului.
Incetarea CIM
Este dominata de principiul legalitatii,modurile si cazurile in care poate
intervenii,motivele,conditiile,procedura,efectele si controlul incetarii acestui
contract,precum si raspunderile partilor sunt reglementate in lege.
CIM poate inceta;
-de drept
-ca urmare a acordului partilor,la data convenita de acestea
-ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti,in cazurile si in conditiile legii
Incetarea de drept a CIM
Situatii:
a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoana fizica,precum si in
cazul dizolvarii angajatorului persoana juridica,de la data la care angajatorul si-a
incetat existenta conform legii.
b) la data raminerii ierevocabile a hotaririi judecatoresti de declarare a mortii sau a
punerii sub interdictie a salariatului sau a angajatorului persoana fizica.
c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de virsta standard si a stagiului minim
de cotizare pt pensionare’la data comunicarii deciziei de pensionare in cazul pensiei
de invaliditate,pensiei anticipate partiale,pensiei pt limita de virsta cu reducerea virstei
standard de pensionare
Incetarea de drept a CIM in termen de 5 zile lucratoare de la momentul indeplinirii
cumulative a conditiilor de pensionare pt limita de virsta iar decizia angajatorului se
comunica in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data emiterii acesteia.
d)ca urmare a constatarii nulitatii absolute a CIM,de la data la care nulitatea a fost
constatata prin acordul partilor sau prin hotarire judecatoreasca definitiva.
In situatia dezacordului intre partile contractului de munca,nulitatea,ca si in dreptul
civil,este judiciara.
e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de salariat a unei
persoane concediate nelegal sau pt motive neintemeiate,de la data raminerii definitive
a hotaririi judecatoresti de reintegrare
f) ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse private de libertate,de la data
raminerii definitive a hotaririi judecatoresti.
g) de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a
avizelor,autorizatiilor ori atestarilor necesare pt exercitarea profesiei.
h) ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii sau a unei functii,ca masura de
siguranta ori pedeapsa complementara,de la data raminerii definitive a hotaririi
judecatoresti prin care s-a dispus interdictia.
Pedeapsa complementara se poate aplica cind pedeapsa principla este de cel putin
2 ani
Desfacerea contractului de munca in ipoteza interdictiei temporare de exercitare a
profesiei este obligatorie si nu facultativ pt angajator.
i) la data expirarii termenului CIM incheiat pe durata determinata
j) retragerea acordului partilor sau a reprezentantilor legali,in cazul salariatilor cu
virsta cuprinsa intre 15 si 16 ani.

80
 Incetarea contractului de munca prin acordul partilor
Salariatul face o cerere care constituie o oferta,iar aprobarea angajatorului
constituie acceptarea-verbal fie in scris.
Incetarea CIM din initiativa angajatorului-Concedierea
Este interzisa concedierea salariatilor pe criterii de sex,virsta,origine
sociala,apartenenta la o etnie,rasa sau popor,orientare sexuala,pt opinii
politice,convingeri religioase,handicap,apartenenta sociala,apartenenta
sindicala,exercitarea dreptului la greva sau alte drepturi sindicale,ori pt cauze
ilicite,imorale sau abuzive.
Pt protejarea salariatului si garantarea drepturilor sale de eventualele abuzuri.
Concedierea salariatilor nu poate fi dispusa temporar-situatii:
-pe durata incapacitatii pemporare de munca stabilita prin certificat medical
conform legii
-pe durata suspendarii activitatii ca urmare a instituirii carantinei
-pe durata in care femeia salariata este gravida
-pe durata concediului de maternitate
-pe durata concediului de cresterea copilului in virsta de pina la 2 ani,sau in cazul
copilului cu handicap,pina la implinirea virstei de 3 ani
-pe durata concediului pt ingrijirea copilului bolnav in virsta de pina la 7 ani,sau in
cazul copilului cu handicap pt afectiuni intercurente pina la implinirea virstei de 18
ani
-pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un oraganism sindical
-pe durata efectuarii concediului de odihna
Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de
serviciu in cazul;
-salariatului care se afla in concediu pt cresterea copilului in virsta de pina la 1
an,respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap
-salariatului care se afla in plata stimulentului de insertie.
Este interzia concedierea o perioada de pina la 6 luni,dupa revenirea definitiva a
salariatei din concediu crestere copil de pina la 1 an sau 3 ani,
a) Concedierea pt motive care tin de persoana salariatului;
-in cazul in care salariatul a savirsit o abatere grava sau abateri repetate de la
regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin CIM,contractul colectiv de
munca aplicabil sau regulamentul intern,ca sanctiune disciplinara.
-in cazul in care salariatul este arestat preventiv pt o perioada mai mare de 30
de zile,in conditiile Codului de procedura penala.
-in cazul in care,prin decizie a organelor competente de expertiza medicala se
constata inaptitudinea fizica/psihica a salariatului,fapt ce nu permite cestuia sa isi
indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat.
Salariatul are la dispozitie 3 zile lucratoare de la comunicarea angajatorului,pt a-si
manifesta in scris consimtamintul cu privire la noul loc de munca oferit.
-in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care
este incadrat(acea imprejurare de natura obiectiva sau subiectiva care conduce ori este
apta sa conduca la performante profesionale mai scazute decit cele pe care,in mod
rezonabil,angajatorul este indrituit a le astepta de la salariat.
Necorespunderea profesionala nu poate constituii cauza diminuarii salariului chiar
daca salariatul si-ar da acordul

81
 Angajatorul are obligatia de a-i propune salariatului alte locuri de munca vacante in
unitate,compatibile cu pregatirea profesionala a acestuia,iar daca nu dispune de locuri
vacante se adreseaza ATM in vederea redistribuirii salariatului corespunzator
pregatirii profesionale.
Salariatul are la dispozitie 3 zile lucratoare de la comunicarea angajatorului,pt a-si
manifesta in scris consimtamintul cu privire la noul loc de munca oferit.
Daca salariatul nu isi manifesta consimtamintul-concediere.
b) Concedierea pt motive care nu tin de persoana salariatului
Incetarea CIM determinata de desfintarea locului de munca ocupat de salariat
Concedierea colectiva-concedierea intr-o perioada de 30 de zile
calendaristice,dispusa din unul sau mai multe motive a unui nr;
- cel putin 10 salariati,daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai
mult de 20 de salariati si mai putin de 100 salariati
- cel putin 10% din salariati daca angajatorul care disponibilizeza are incadrati
cel putin 100 de salariati dar mai putin de 300 salariati.
-cel putin 30 de salariati-are incadrati cel putin 300 de salariati.
Angajatorul se obliga sa aiba consultari cu reprezentantii salariatilor in vederea
obtinerii unui acord si sa le furnizeze acestora in timp util toate informatiile relevante
pt a le da posibilitatea de a face propuneri constructive.
Angajatorul are obligatia sa comunice o copie a notificarii ITM si agentiei teritoriale
de ocupare a fortei de munca la aceeasi data la care a comunicat-o sindicatului
sau,dupa caz,reprezentantilor salariatilor.
Sindicatul sau dupa caz reprezentantii salariatilor pot propune angajatorului masuri
in vederea evitarii concedierilor intr-un termen de 10 zile calendaristice de la data
primirii notificarii iar angajatorul are obligatia de a raspunde in scris si motivat in
termen de 5 zile calendaristice vde la primirea acestora
Angajatorul are obligatia de a notifica in scris ITM si agentia de ocupare a fortei de
munca cu cel putin 30 de zile calendaristice ulterioare datei emiterii deciziei de
concediere.
Angajatorul are obligatia sa comunice o copie a notificarii sindicatului sau
reprez.salariatilor la aceeasi data la care a comunicat-o ITM si agentiei teritoriale de
ocupare a fortei de munca
In termenul de 45 de zile calendaristice de la data concedierii,salariatul concediat
prin concediere colectiva are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reinfiintat
in aceeasi activitate,fara examen,concurs sau perioada de proba.
Salariatii au la dispozitie un termen de maximum 5 zile calendaristice de la data
comunicarii angajatorului,pt a-si manifesta in scris consimtamintul cu privire la locul
de munca oferit,si daca nu isi manifesta in scris consimtamintul in termenul de 5 zile
sau refuza locul de munca oferit,angajatorul poate face noi incadrari pe locurile de
munca ramase vacante.
Concedierea colectiva nu se aplica salariatilor din institutiile publice si autoritatile
publice
Incetarea CIM din initiativa salariatului-Demisia
Demisie-actul unilateral de vointa a salariatului care,printr-o notificare
scrisa,comunica angajatorului incetarea CIM,dupa implinirea unui termen de preaviz.
Poate opera asupra tuturor categoriilor de contracte,pe durata determinata sau
nedeterminata.
Angajatorul este obligat sa inregistreze demisia salariatului.

82
 Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.Actul unilateral al salariatului de
desfacere al contractului sau de munca este definitiv si opereaza de drept,retractarea
demisiei fiind inadmisibila daca angajatorul nu este de acord.
Termenul de preaviz nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare pt salariatii cu
functii de executie,mai mare de 45 de zile pt salariatii care ocupa functii de conducere
Scopul preavizului este acela de a asigura angajatorului posibilitatea de a lua
masurile necesare inlocuirii salariatului demisionar,evitindu-se consecintele negative
pe care le-ar putea avea incetarea intempestiva a contractului de munca.
Pe durata preavizului CIM continua sa isi produca toate efectele.Salariatul trebuie sa
se prezinte la locul de munca si sa-si indeplineasca intocmai obligatiile sale
profesionale,in caz contrar,angajatorul este indreptatit sa aplice sanctiuni
diciplinare,inclusiv concedierea.
In situatia in care in perioada de preaviz CIM este suspendat,termenul de preaviz va
fi suspendat corespunzator.
CIM inceteaza la data expirarii termenului de preaviz sau la data renuntarii totale ori
partiale de catre angajator la termenul respectiv.
Salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu isi indeplineste
obligatiile asumate prin CIM.
Nu este necesara nici emiterea unei decizii(dispozitii)privind incetarea CIM.

Controlul si sanctionarea concedierilor nelegale

Concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de
nulitate absoluta.
Decizia de concediere reprezinta un act emis de angajator sau persoana desemnata
in acest sens prin care este adusa la cunostinta salariatului incetareaCIM.
Decizia se emite in scris,trebuie sa fie motivata in fapt si in drept si sa cuprinda
precizari cu privire la instanta judecatoreasca ala care se contesta.
Decizia de concediere se comunica salariatului in scris si trebuie sa contina:
-motivele care deremina concedierea
-durata preavizului
-criteriile de stabilire a ordii de prioritati-in cazul concedierilor colective
-lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii
urmeaza sa opteze pt a ocupa un loc de munca vacant.
Persoanele concediate pt motive care nu tin de persoana lor –termen de preaviz care
nu poate fi mai mic de 20 de zile.
Neacordarea termenului de preaviz constituie contraventie si se sanctioneaza cu
amenda.
Preavizul nu se acorda in cazul concedierii disciplinare si nici in situatia cind
salariatul este arestat preventiv pt o perioada mai mare de 60 de zile
In cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal,instanta
va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu
salariile indexate,majorate si actualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat
salariatul.

La solicitarea salariatului,instanta care a dispus anularea concedierii va repune

partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere,iar daca salariatul nu
solicita repunerea in situatia anterioara emiterii actului de concediere,CIM va inceta
de drept la data raminerii definitive si irevocabile a hotaririi judecatoresti.

83
 4. RASPUNDEREA JURIDICA SPECIFICA DREPTULUI MUNCII

Raspunderea disciplinara
a) Raspunderea disciplinara consta intr-un ansamblu de norme legale privind
sanctionarea faptelor de incalcare cu vinovatie de catre persoana incadrata,indiferent
de functie sau de postul pe care il ocupa,obligatiilor asumate prin contractul de
munca,aceste fapte fiind numite abateri disciplinare.
Abaterea disciplinara consta in incalcarea cu vinovatie de catre salariat a obligatiilor
sale,inclusiv a normelor de compotare.
Natura juridica a raspunderii disciplinare este contractuala,temeiul acestei
raspunderii izvorind din CIM.
Spre a raspunde disciplinar trebuiesc intrunite elementele:
-subiectul-o persoana fizica(salariatul,elevii si studentii care efctueaz practica)
-obiectul-relatiile sociale de munca,ordinea si disciplina la locul de munca
-latura obiectiva-o actiune sau inactiune care infringe obligatiile izvorite din
rapotul de munca
-latura subiectiva-vinovatia sub forma intentiei sau culpei,apreciata in concret in
functie de pregatirea profesionala si experienta salariatului respectiv
Cauze de exonerare de raspundere:legitima aparare,starea de
necesitate,constringerea fizica sau constringerea morala,cazul fortuit,forta majora si
eroarea de fapt.
Executarea unui ordin de serviciu,vadit ilegal,emis cu incalcarea normelor juridice
privind competenta organului emitent,continutul si forma ordinului respectiv,nu-l
exonereaza pe salariat de raspundere disciplinara.
In nici o imprejurare salariatul nu este obligat sa aprecieze el,singur,oportunitatea
unui ordin primit,raspunderea,unui astfel de caz,opereaza intotdeauna in sarcina celui
care a dat culpabil ordinul,prin ipoteza,inoportun.
In situatia in care functionarul public apreciaza ca dispozitia primita este ilegala are
obligatia sa motiveze in scris refuzul indeplinirii dispozitiei respective.
Daca functionarul public care a dat dispozitia staruie in executarea ei,trebuie sa-si
formuleze aceasta pozitie in scris,in aceasta situatie dispozitia va trebuii sa fie
executata de cel care a primit-o.
Raspunderea disciplinara are un caracter exclusiv personal.
Sanctiunile disciplinare,proprii dreptului muncii sunt determinate strict de lege,de la
acest regim sanctionar nu se poate deroga prin contractul colectiv de munca sau prin
regulamentul intern.
Sanctiunile disciplinare constituie mijloace de constringere prevazute de lege,avind
ca scop apararea ordinii disciplinare,dezvoltarea spiritului de raspundere pt
indeplinirea constiincioasa a indatoririlor de serviciu si respectarea normelor de
comportare,precum si prevenirea producerii unor acte de indisciplina.
Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care
salariatul savirseste o abatere disciplinara:
-avertismentul scris
-retrogadarea din functie,cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a
dispus retrogadarea,pt o perioada ce nu poate depasii 60 de zile.
-reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%
-desfacerea disciplinara a contractului individual de munca

84
 a) Avertismentul-comunicare scrisa facuta salariatului prin care i se atrage atentia
asupra faptei savirsite si i se pune in vedre,ca daca nu se va indrepta si va savirsii noi
abateri,va fi sanctionat disciplinar mai grav,mergindu-se pina la desfacerea
contractului de munca.
b) Retrogadarea din functie,cu acordarea salariului corespunzator functiei in
care s-a dispus retrogadarea,pt o durata ce nu poate depasii 60 de zile-aceasta
sanctiune se aplica pt incalcari grave ale ordinei si disciplinei muncii,pt aducerea unor
insemnate prejudicii unitatii,pt abateri repetate,abateri pt care angajatorul considera
totusi ca nu se impune desfacerea CIM.
-Trecerea temporara in alta munca-angajatorul poate modifica temporar locul
si felul muncii,fara consimtamintul salariatului,si in cazul unor situatii de forta
majora,cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului,in
cazurile si conditiile prevazute de Codul muncii
Nu se aplica in cazul necorespunderii profesionale
c) Reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%
Retinerea vizeaza numai salariul de baza.
Reducerea salariului de baza si /sau dupa caz,a indemnizatiei de conducere pe o
perioada de 1-3 luni cu 5-10%-functii de conducere-se reduce concomitent atit salariul
cit si indemnizatia de conducere.
d) desfacerea disciplinara a contractului de munca-incetarea raporturilor de munca
intre salariat si angajator si se aplica atunci cind salariatul savirseste o abatere grava
sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii sau de la cele stabilite prin
CIM,contractul aplicabil sau regulamentul intern.
In situatia in care se dispune concedierea pt motive care tin de persoana
salariatului,angajatorul are obligatia de a emite decizia de concediere in termen de 1
luna de la data constatarii cauzei cae a determinat-o,dar numai tirziu de 6 luni de la
momentul in care a intervenit acea cauza de concediere.
Decizia se transmite in scris si,sub sanctiunea nulitatii absolute,trebuie sa fie
motivata in fapt si indrept si sa cuprinda mentiuni cu privire la termenul si instanta la
care poate fi contestata.
Faze ale actiunii disciplinare:
a) constatarea abaterii disciplinare
b) cercetarea abaterii disciplinare-salariatul va fi convocat in scris de persoana
inputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea,precizindu-se obiectul,data,ora
si locul intrevederii-termenul este de 5 zile-termen de recomandare.
Neprezentarea salariatului la convocarea facuta fara un motiv obiectiv da dreptul
angajatorului sa dispuna sanctionarea,fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
c) aplicarea sanctiunilor disciplinare
Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea
abaterii disciplinare savirsite de salariat,avindu-se in vedere urmatoarele:
-imprejurarile in care fapta a fost savirsita
-gradul de vinovatie a salariatului
-consecintele abaterii disciplinare
-comportarea generala in serviciu a salariatului
-eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.
Aplicarea sanctiunii disciplinare se poate face,prin decizie emisa in forma scrisa,in 30
de zile de la data cind cel in drept a luat cunostinta de savirsirea abaterii,dar nu mai
tirziu de 6 luni de la data savirsirii acesteia.

85
 Termenul de 30 de zile fiind un termen de prescriptie extinctiva,susceptibil de
intrerupere si suspendare,ce de 6 luni este un termen de decadere,dupa trecerea
lui,angajatorul nu-l mai poate sanctiona pe salariat.
d) comunicarea deciziei de sanctionare-se comunica salariatului in cel mult 5 zile
calendaristice de la date emiterii si produce efecte de la data comunicarii-termen de
recomandare.
Comunicarea se preda personal salariatului,cu semnatura de primire,ori in caz de
refuz al primirii,prin scrisoare recomandata,la domiciliul sau resedinta comunicata de
acesta.
Decizia de concediere reprezinta un act emis de angajator sau persoana desemnata
in acest sens,prin care este adusa la cunostinta salariatului incetarea CIM.
Decizia se emite conform Codului muncii,in scris si ,sub sanctiunea nulitatii
absolute,trebuie sa fie motivata in fapt si in drept si sa cuprinda precizari cu privire la
termenul in care poate fi contestata si la instanta judecatoreasca la care se contesta.
e) contestarea deciziei de sanctionare-impotriva oricarei sanctiuni disciplinare
exista posibilitatea exercitarii unei cai de atac,prin plingere
Poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti(tribunalul) in termen de 30
de zile de la data comunicarii.
f) radierea sanctiunilor disciplinare-reabilitarea disciplinara
Sanctiunile disciplinare se prescriu in termen de 1 an de la data aplicarii lor de catre
angajator.
Radierea sanctiunii disciplinare presupune stergerea acesteia din evidentele
angajatorului,din dosarul personal al salariatului,desfiintarea,lipsa ei de efecte.
Radierea poate produce consecinte numai pentru viitor si are ca efect repunerea
salariatului in situatia anterioara.
Radierea sanctiunilor disciplinare se constata prin decizie a angajatorului emisa in
forma scrisa.

Raspunderea patrimoniala a salariatilor

Raspunderea patrimoniala a salariatilor-acea forma de raspundere juridica,care
consta in obligatia acestora de a repara pagubele materiale produse angajatorului din
vina si in legatura cu munca lor.
Raspunderea patrimoniala(reparatorie)-trasaturi:
-este conditionata de existenta raportului juridic de munca dintre salariatul
raspunzator si angajatorul pagubit,fiind deci o raspundere contractuala.
-la baza raspunderii patrimoniale sta vinovatia(culpa)celui in cauza
-este o raspundere individuala
-reglementarea raspunderii patrimoniale prin norme legale imperative
-este o raspundere integrala,nu numai pt paguba efectiva si actuala,ci si pt foloasele
nerealizate
-prezinta un caracter limitat sub aspectul executarii silite,care se efectueaza numai
asupra unei cote din salariu.
Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor,nu poate fi mai mare,decit
echivalentul a 5 salarii minime pe economie.
Formele raspunderii patrimoniale
a) Raspunderea unipersonala(individuala)-salariatul vinovat raspunde
individual pt prejudiciul cauzat angajatorului la care este incadrat in munca.
b) Raspunderea conjuncta-cind paguba a fost cauzata de mai multi salariati-
cuantumul raspunderii fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care in care au
contribuit la producerea ei.

86
 c) Raspunderea subsidiara
Conditiile raspunderii patrimoniale a salariatului
a) cel care a produs prejudiciul trebuie sa fie salariatul unitatii pagubite
Nu raspund patrimonial: salariatii delegati fata de unitatea unde au fost
delegati,salariatul agentului de munca temporara,persoanele care presteaza munca pt o
persoana fizica sau juridica,fara a avea calitatea de salariati(ucenici si elevi in
practica,voluntari)
b) fapta ilicita si personala a salariatului,care poate consta fie dintr-o actiune(fapt
comisiv),fie dintr-o inactiune(fapt omisiv),fie dintr-un comportament care imbina
ambele aspecte
c) prejudiciul material produs angajatorului care consta fie intr-o diminuare a
activului,fie intr-o crestere a pasivului patrimonial.Valoarea prejudiciului cuprinde atit
prejudiciul efectiv cit si beneficiul nerealizat.
Pt ca salariatul sa raspunda patrimonial,prejudiciul trebuie sa indeplineasca conditii:
-prejudiciul trebuie sa fie efectiv,real
-cert(evaluat precis intr-o suma de bani)
-prejudiciul sa fie actual
-sa fie direct-cauzat direct angajatorului
-sa aiba caracter material
-prejudiciul sa nu fi fost reparat inca
d) legatura(raportul)de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu
e) vinovatia sau culpa salariatului
Ca element subiectiv al raspunderii patrimoniale,vinovatia presupune:
-discernamintul salariatului
-vointa libera a salariatului existenta in momentul savirsirii faptei
Salariatul care a produs un prejudiciu prin fapta sa personala in legatura cu munca
nu va raspunde patrimonial daca a intervenit una din urmatoarele cauze:
-executarea unui ordin legal de serviciu
-starea de necesitate-in situatia in care a savirsit fapta pt a salva de la un pericol
iminent-si care nu putea fi inlaturat altfel-viata,integritatea corporala sau sanatatea
sa,a altuia sau un bun important al sau ori al altuia,ori un interes public.
-forta majora si cazul fortuit-salariatii nu raspund pt pagube provocate din cauza
unor imprejurari imprevizibile care determina in raport cu pregatirea si cunostintele
profesionale specifice celui in cauza,potrivit functiei sale/postului sau.Salariatii nu
raspund in ipoteza in care imprejunarea care a intervenit si care a determinat fapta
pagubitoare era si imposibil de inlaturat,avea caracter invincibil(forta majora)
-riscul normal al serviciului-efectele pagubitoare a unor factori inerenti procesului
muncii care,atunci,cind se inscriu in sfera normalului,transfera riscul,adica incidenta
acestor efecte,asupra patrimoniul angajatorului.
Riscul –prin diferite actiuni:producerea si comercializarea unor bunuri care au
caracter de noutate,experimentarea,pentru prima data,a unor procedee de fabricatie.
Riscul normat cuprinde pierderile inerente procesului de fabricatie ce se
incadreaza in limitele prevazute de lege.
Riscul nenormat-volumul foarte mare de operatii,ritm accelerat,durata timpului
peste cel normal,folosirea unor obiecte sau unelte uzate,invechite.
Modalitati de recuperare a prejudiciului de catre angajator-invoiala partilor si
actiunea in justitie.
Codul muncii nu ingradeste dreptul salariatului sa consimta de buna voie la
recuperarea daunelor cauzate de el,fara sa astepte pronuntarea unei hotariri
judecatoresti.

87
 In masura acceptarii angajamentului de plata,angajatorul nu poate retine din salariul
celui obligat la plata nici o suma,urmind ca acesta din urma sa efectueze plata
distinct,in conditiile,modalitatile si la termenele prevazute in angajament.
In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina
si in legatura cu munca sa,va putea solicita salariatului,printr-o nota de constatare si
evaluare a pagubei,recuperarea contravalorii acesteia,prin acordul partilor intr-un
termen de 30 de zile de la data comunicarii.
Suma stabilita pt acoperirea daunelor se retine,in rate lunare din drepturile salariale
care se cuvin persoanei in cauza.
Ratele nu pot fi mai mari de 1/3 din salariul lunar net,fara a putea depasii impreuna
cu celelate retineri pe care le-ar avea cel in cauza jumatate din salariul respectiv.
In cazul in care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu nu se poate
face in termen de 3 ani,angajatorul se poate adresa executorului judecatoresc
Urmarirea silita,potrivit dreptului comun este admisibila,cu titlu de exceptie in doua
situatii:
-daca salariatul nu mai este incadrat la alt angajator sau institutie publica
-in cazul in care acoperirea prejudiciului,prin retineri lunare din salariu,nu se poate
face intr-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rata de
retineri.

Obligatia de restituire a salariatului

Salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o
restituie.Daca salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau si care nu mai pot fi
restituite in natura sau daca acestuia i s-a prestat servicii la care nu era indreptatit este
obligat sa suporte contravaloarea lor .Obligatia de restituire a unei sume necuvenite
incasate de la angajator de catre salariat,nu constituie o forma a raspunderii materiale
si nici forma a raspunderii patrimoniale-plata lucrului nedatorat.
Contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se stabileste potrivit valorilor acestora
de la data platii
Obligatia de restituire poate intervenii;
-cind salariatul a incasat sume nedatorate
-cind a primit bunuri ce nu i se cuveneau si care nu mai pot fi restituite in natura
-cind salariatului i s-a prestat servicii la care nu era indreptatit
Angajatorul care a platit despagubirea isi va recupera suma aferenta de la salariatul
vinovat de producerea pagubei.

Raspunderea patrimoniala a angajatorului

Angajatorul este obligat,in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile
contractuale,sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un
prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor
de serviciu sau in legatura cu serviciul.
Despagubirea trebuie raportata la prejudiciul moral suferit,la gravitatea,importanta
si consecintele acesteia pt persoana vatamata.
Trebuie sa se aprecieze ce a pierdut persoana vatamata pe plan
fizic,psihic,social,profesional si familial din ceea ce ar insemna o viata
normala,linistita si fericita.Se face o apreciere a prejudiciului moral si apoi,in raport
cu acesta,se stabileste indemnizatia.Daca gravitatea prejudiciului moral este mai mare
si indemnizatia trebuie sa fie justa,echitabila,rationala

88
 Situatii frecvente:
-in situatia anularii desfacerii contractului de munca si reintegrarii in munca
-in cazul constatarii nevinovatiei penale a salariatului suspendat din functie de
angajator
-in situatia concediului de odihna neefectuat pina la sfirsitul anului calendaristic si
sunt intrunite conditiile legale de compensare in bani
-in cazul sustragerii echipamentului de protectie sau de lucru,datorita neluarii
masurilor de paza
-in cazul neplatii unor drepturi banesti datorate salariatului
In cazul in care angajatorul refuza sa il despagubeasca pe salariat,acesta se poate
adresa cu plingere instantelor judecatoresti competente.
Raspunderea contraventionala
Contraventia este o fapta ilicita savirsita cu vinovatie,care prezinta pericol pt
societate si constituie temeiul raspunderii contraventionale.
Este individuala si personala,persoana vinovata raspunde in nume propriu,fiind
exclusa raspunderea pt altul,aceasta raspundere nu este transmisibila.
Contraventii:
-nerespectarea dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului minim brut pe
tara
-la solicitarea salariatului sau al unui fost salariat,angajatorul este obligat sa
elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta
-impiedicarea sau obligarea,prin amenintari ori prin violenta,a unui salariat sau
unui grup de salariati,sa participe la greva ori sa munceasca in timpul grevei
-stipularea in CIM a unor clauze contrare dispozitiilor legale
-primirea la munca a pina la 5 persoane fara incheierea unui CIM.
-prestarea muncii de catre o persoana fara incheierea unui CIM(se aplica celui care
presteaza munca fara forme legale)
-omisiunea angajatorului care foloseste un salariat in zilele de sarbatoare legala si
nu asigura compensarea cu timpul liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile sau
plata unui spor la salariul de baza.
-nerespectarea hotaririlor de Guvern care stabilesc programe de lucru adecvate pt
unitatile sanitare si cele de alimentatie publica,in scopul asigurarii asistentei
-nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara
-nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptaminal
-neacordarea indemnizatiei
-incalcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte
-lipsa certificatului medical
-neinminarea salariatului a unui exemplar din CIM
Constarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor- de catre inspectorii de munca
Contravenientul va platii integral amenda.
Raspunderea penala
Raspunderea penala are la baza vinovatia
Fapte care constituie infractiune:
a) neexecutarea unei hotariri judecatoresti definitive privind plata salariilor in
termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de catre partea
interesata-inchisoare de la 3 la 6 luni sau amenda.
Conditii:
-sa existe o hotarire judecatoreasca definitiva care sa oblige angajatorul la plata
salariilor catre partea interesata

89
 -salariatul sa se adreseze angajatorului printr-o cerere care sa solicite expres plata
salariului
-sa curga un termen de 15 zile de la data cererii de executare adresata angajatorului
-angajatorul sa nu plateasca salariul la care a fost obligat prin hotarire
judecatoreasca.
Pedeapsa cu inchisoare se poate aplica prepusului angajatorului(director,manager)
vinovat de neplata salariului in termenul prevazut de lege,amenda se aplica persoanei
juridice,aceasta putind-o recupera de la angajatul vinovat de savirsirea faptei
Actiunea penala se pune in miscare la plingerea persoanei vatamate,iar impacarea
partilor inlatura raspunderea penala.
b) neexecutarea unei hotariri judecatoresti definitive privind reintegrarea in munca a
unui salariat-inchisoare de la 6 luni la 1 an sau amenda.
c) fapta persoanei care in mod repetat stabileste pentru salariatii incadrati,in baza
CIM salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata,prevazut de
lege-inchisoare de la 6 luni la 1 an sau amenda penala.
d) refuzul repetat al unei persoane de a permite,potrivit legii,accesul inspectorilor de
munca in oricare dintre spatiile unitatii sau de a pune la dispozitia acestora
documentele solicitate,potrivit legii-6 luni la 1 an sau amenda penala.
e) primirea la munca a mai mult de 5 persoane,indiferent de cetatenia acestora fara
incheierea unui CIM-inchisoare de la 1 la 2 ani sau amenda penala
f) primirea la munca a unei persoane afalata in situatie de sedere ilegala in
Romania,cunoscind ca aceasta este victima a traficului de persoane-1 an la 2 ani sau
amenda penala.Daca munca prestat este de natura sa ii puna in pericol
viata,integritatea sau sanatatea-6 luni la 3 ani.
g) incadrarea in munca a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de virsta sau
folosirea acestora pt prestarea unor activitati cu incalcarea prevederilor legale
referitoare la regimul de munca al minorilor-inchisoare de la 1 an la 3 ani.

5. CONFLICTELE DE MUNCA

Conflictele colective de munca

Pot fi declansate de salariati,in legatuira cu inceperea,desfasurarea si incheierea
negocierilor contractelor colective de munca-acest drept fiind garantat de lege.
Nu pot constituii obiect al conflictelor colective de munca revendicarile
angajatilor pt a caror rezolvare este necesara adoptarea unei legi sau a altui act
normativ.
Pot avea loc pt apararea intereselor colective cu caracter economic,profesional
sau social.
In cazzul conflictelor colective de munca angajatii sunt reprezentati de
organizatiile sindicale reprezentative sau reprez. angajatilor,care participa la
negocierile colective ale contractului sau acordului de munca aplicabil.
Conflictele colective de munca pot fi declansate in situatiile:
-angajatorul sau organizatia patronala refuza sa inceapa negocierea unui contract
ori acord colectiv de munca
-angajatorul ori organizatia patronala nu accepta revendicarile formulate de
angajati
-partile nu ajung la o intelegere privind incheierea unui contract sau acord colectiv
de munca la data stabilita de comun acord pt finalizarea negocierilor.

90
 Angajatorul ori organizatia patronala are obligatia de a raspunde in scris sindicatelor
sau in lipsa acestora reprez angajatilor,in termen de 2 zile lucratoare de la primirea
sesizarii,cu precizarea punctului de vedere pt fiecare dintre revendicarile formulate.
Pe durata valabilitatuu unui contract sau acord colectiv de munca,angajatii nu pot
declansa conflictul colectiv de munca.
Conflictul de munca se dclanseaza numai dupa inregistrarea prealabila a acestuia.
Concilierea conflictelor colective de munca
In toate cazurile,sesizarea pt concilierea conflictului colectiv de munca se
formuleaza in scris si va cuprinde obligatoriu urmatoarele mentiuni:
-obiectul conflictului colectiv de munca si motivarea acestuia
-dovada indeplinirii cerintelor
-desemnarea nominala a persoanelor delegate sa reprezinte la conciliere organizatia
sindicala reprezentativa sau,dupa caz,reprezentantii angajatilor.
In cazul in care in urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la solutionarea
revendicarilor formulate,conflictul colectiv de munca se considera incheiat,iar in
situatiile in care acodul cu privire la solutionarea conflictului colectiv de munca este
numai partial,in procesul-verbal se vor consemna revendicarile asupra carora s-a
realizat acordul si cele ramase nesolutionate,impreuna cu punctele de vedere ale
fiecarei parti referitoare la acestea din urma.
Rezultatele concilierii vor fi aduse la cunostinta angajatilor de catre cei care au
facut sesizarea pt efectuarea concilierii.
Medierea si arbitrajul
In vederea promovarii solutionarii amiabile si cu celeritate a conflictelor colective
de munca se infiinteaza Oficiul de Mediere si Arbitraj al Conflictelor Colective de
Munca de pe linga Ministerul Muncii,Familiei si Protectiei Sociale.
Pe intraga durata a conflictului colectiv de munca,partile aflate in conflict pot hotarii
prin consens,ca revendicarile formulate sa fie supuse arbitrajului Oficiului.
Hotaririle arbitrale pronuntate de Oficiu sunt obligatorii pt parti,completeaza
contractele colective de munca si devin executorii din momentul pronuntarii lor.
Medierea sau arbitrajul conflictului colectiv de munca este obligatorie/obligatoriu
daca partile de comun acord,au decis acest lucru inainte de declansarea grevei ori pe
parcursul acesteia.
Greva
Greva-orice forma de incetare colectiva si voluntara a lucrului in tr-o unitate.
Greva poate fi declarata,numai dupa desfasurarea grevei de avertisment.
Hotarirea de a declara greva se comunica in scris angajatorului.
Grevele pot fi:de avertisment,de solidaritate si propriu-zise.
Greva de avertisment nu poate avea o durata mai mare de 2 ore,daca se face cu
incetarea lucrului,si trebuie,in toate cazurile,sa preceada cu cel putin 2 zile lucratoare
greva propriu-zisa.
Greva de solidaritate poate fi declarata in vederea sustinerii revendicarilor
formulate de angajati din alte unitati apartinind aceluiasi grup de unitati sau sector de
activitate. Nu poate avea o durata mai mare de 1 zi lucratoare si trebuie anuntata in
scris conducerii unitatii cu cel putin 2 zile lucratoare inainte de data incetarii lucrului.
Greva poate fi declarata numai pt interese cu caracter profesional,economic si
social ale angajatilor si nu poate urmari realizarea unor scopuri politice.
Participarea la greva este libera.

91
 Pe durata grevei,conducerea unitatii nu poate fi impiedicata sa isi desfasoare
activitatea de catre angajatii aflati in greva sau de organizatorii acesteia,iar
conducerea unitatii nu poate incadra alti angajati care sa ii inlocuiasca pe cei aflati in
greva.
Pe toata durata participarii la greva CIM sau raportul de seviciu al angajatului se
suspenda de drept
In orice moment al grevei orice parte poate solicita participarea unui reprezentant
al ITM pt constatarea eventualelor contraventii.
In timpul grevei,organizatorii acesteia continua negocierile cu conducerea
unitatii,in vederea solutionarii revendicarilor care formeaza obiectul conflictului
colectiv de munca.
Refuzul organizatorilor grevei de a indeplinii obligatia negocierii cu conducerea
unitatii atrage raspunderea juridica a acestora pt pagube cauzate unitatii.
Tribunalul si Curtea de apel solutioneaza cererea sau,dupa caz,recursul,potrivit
procedurii prevazute pt solutionarea conflictelor colective de munca.

Conflictele individuale de munca

Jurisdictia muncii
Jurisdictia muncii-activitatea de solutionare a conflictelor de munca de catre
organe competente
Infaptuirea justitiei este atribuitia proprie a instantelor judecatoresti,prin exceptie
este data in competenta altor organe care alcatuiesc jurisdictiile speciale.
Jurisdictia muncii ste chemata sa rezolve litigiile de munca,obiectul acesteia consta
in activitatea de solutionare a acestor litigii de catre instantele judecatoresti
Are ca obiect solutionarea conflictelor de munca cu privire la
incheierea,executarea,modificarea,suspendarea si incetarea CIM,sau dupa
caz,colective de munca.
Principii ale jurisdictiei muncii:
-apropierea judecatii de domiciliu sau resedinta reclamantului
-sesizarea organelor de jurisdictie a muncii numai de partea interesata,nu si din oficiu
-accesibilitatea prin inlaturarea taxelor de timbru si a timbrului judiciar
-celeritatea solutionarii cauzelor de munca si aplicarii hotaririlor privind comflictele
de munca.
Competenta instantelor judecatoresti
Competenta-capacitatea unei autoritati publice sau a unei pers fizice sau juridice
de a rezolva o anumita problema-reguli de competenta.
Justitia este unica,apartine statului si se infaptuieste prin instantele judecatoresti.
Aptitudinea uneia sau alteia dintre instante de a rezolva o cerere sau un proces se
determina prin intermediul competentei jurisdictionale,sub doua forme:materiala sau
de atributiune si teritoriala.
Judecarea conflictelor de munca este de competenta instantelor stabilite conform
Codului de procedura civila.
Sub aspect material,instanta care are competenta generala in solutionarea
conflictelor individuale si colective de drepturi, este tribunalul prin sectiile
specializate.
Toate litigiile de munca in cazul functionarilor publici sa fie solutionate de
instantele specializate sa judece conflictele de munca
Cererile referitoare la solutionarea conflictelor individuale de munca,se adreseaza
instantei judecatoresti competente in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau locul
de munca reclamantul.

92
 Partile conflictelor individuale
Partile sunt: salariatul(salariatii) si angajatorul(unitatea).
Pot fi parti in conflictele de munca;
-salariatii precum si o alta persoana titulara a unui drept sau a unei obligatii in
temeiul prezentului cod,al altor legi sau contractelor colective de munca.
-angajatorii-pers fizice sau juridice-agentul de munca temporara,utilizatori
-sidicatele si patronatele
-alte persoane juridice sau fizice
Procurorul poate fi parte principala sau parte alaturata numai in interes procesual.
Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil,in orice faza a acestuia,daca
apreciaza ca este necesar,pt apararea ordinii de dept,a drepturilor si libertatilor
cetatenilor.
Organizatiile sindicale-au dreptul sa apere .chiar fara mandat expres interesele
membrilor lor ce decurg din lege si din contractele colective de munca in fata
instantelor judecatoresti,organelor de justitie,a institutiilor sau autoritatilor
statului,prin aparatorii proprii sau alesi.
In practica judecatoreasca s-a recunoscut expres sindicatului calitate procesuala si in
ceea ce priveste formularea contestatiei impotriva unei decizii de concediere
individuala
Mai pot fi parti in conflictele de munca agentii de munca
temporara,utilizatorii,orice alta persoana care beneficiaza de munca desfasurata in
conditiile Codului muncii,patronatele,precum si alte persoane juridice sau fizice care
au aceasta vocatie in temeiul legilor speciale sau al Codului de procedura civila.
Termenele de exercitare a dreptului la actiune
Cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate:
-in termen de 30 de zile calendaristice de la dta in care a fost comunicata decizia
unilaterala a angajatorului referitoare la
incheierea,executarea,modificarea,suspendarea sau incetarea CIM.
-in termen de 30 de zile calendaristice dela data in cre s-a comunicat decizia de
sanctionare disciplinara.
-in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune,in situatia in care
obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale
neacordate,sau a unor despagubiri catre salariat,precum si in cazul raspunderii
patrimoniale a salariatilor fata de angajator.
-pe toata durata existentei contractului,in cazul in care se solicita constatarea
nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia.
-in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune,in cazul neexecutarii
contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia.
Procedura de judecata
Cauzele privind conflictele individuale de munca se judeca in prima instanta cu
celeritate-completul se constituie dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari(unul reprez
asociatiile patronale,iar celalalt reprez. sindicatele)
Asistentii judiciari sunt numiti pe o perioada de 5 ani de catre ministrul justitiei la
propunerea Consiliului Economic si Social,dintre persoanele care au studii juridice
superioare,vechime in specialitate de cel putin 5 ani si indeplinesc majoritatea
conditiilor legale pt numirea ca magistrat.
Cererile referitoare la solutionarea conflictelor de munca se judeca in regim de
urgenta.Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10 zile.

93
 Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului,fiind obligat sa depuna
dovesile in apararea sa la prima zi de infatisare-sarcina probei impusa angajatorului
este determinata de pozitia mai puternica a acestia fata de cea a salariatului
In fata instantei sunt posibil de administrat orice fel de
probe(inscrisuri,martori,interogatorii,expertiza),apreciate ca necesare de partile aflate
in conflict si admise de instanta.
Angajatorul,in apararea sa ,trebuie sa dovedeasca legalitatea si temeinicia masurii
de concediere,fiind obligat sa prezinte probele in acest sens inainte de prima zi de
infatisare.
Daca angajatorul intirzie,in mod nejustificat,administrarea acestor probe,el poate fi
decazut chiar si din probele admise anterior.
Hotarirea se redacteaza si se comunica partilor in termen de cel mult 15 zile de la
pronuntare.
Hotaririle instantei de fond in cazul conflictelor de munca se motiveaza
intotdeauna,sunt definitive si executorii de drept.
Caile de atac impotriva hotaririlor prin care se solutioneaza litigiile de munca
Impotriva hotaririi,Legea prevede un termen de 10 zile,termen derogator de la
termenul general de 15 zile si care curge de la data comunicarii hotaririi.
Se utilizeaza o singura cale de atac,recursul si suprimarea caii de atac a apelului
in materia conflictelor de munca
In caz de admitere a recursului,instanta va judeca in fond cauza,ipoteza in care
instanta se va comporta ca o instanta de fond,regulile aplicabile fiind cele de la
judecata in prima instanta.
In cazul in care instanta a carei hotarire este recurata a solutionat procesul fara a
intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat
citata atit la administraea probelor,cit si la dezbaterea fondului,instanta de recurs,dupa
casare trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotarirea casata sau
altei instante de acelasi grad.
In materia conflictelor de munca sunt posibile caile extraoredinare de atac
impotriva hotaririlor prin care se solutioneaza litigii de munca,prevazute in dreptul
comun,hotaririle judecatoresti pronuntate in solutionarea conflictelor de munca
definitive sau,dupa caz,irevocabile,vor putea fi atacate daca sunt indeplinite conditiile
legale prin contestatie in anulare,revizuire sau recurs in interesul legii.
Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac retractare prin intermediul
careia partile sau procurorul pot obtine desfiintarea unei hotariri judecatoresti in
cazurile limitativ prevazute de lege,ce poate fi exercitata in scopul retractarii hotaririi
judecatoresti pronuntate cu nesocotirea unor norme procedurale,dar si pt netemeinicie.
a) Contestatia in anulare obisnuita-calea extraordinara de atac prin intermediul
careia partile pot obtine retractarea unei hotariri judecatoresti irevocabile numai daca
motivele care o legitimeaza nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.
Contestatia in anulare obisnuita sau comuna-poate fi exercitata impotriva oricarei
hotariri judecatoresti ramase irevocabile,in timp ce contestatia in anulare in timp ce
contestatia in anulare speciala poate fi exercitata numai impotriva hotaririlor
pronuntate de instantele de recurs si de judecatorii in ultima instanta.
Motivele:
-cind procedura de chemare a partii,pt ziua cind s-a judecat pricina nu a fost
indeplinita potrivit cu cerintele legii.

94
 Are in vedere nesocotirile dispozitiilor procedurale privitoare la citare:partea nu
este citata la domiciliul indicat,citatia nu cuprinde elementele esentiale,s-a considerat
in mod gresit ca partea are tyermenul in cunostiinta,agentul de procedura nu a
inminat citatia in conditiile legii,citarea prin publicitate s-a facut cu rea credinta.
-cind hotarirea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica
privitoare la competenta.
Incalcarea normelor de competenta absoluta,a competentei generale,a celei
materiale si a competentei teritoriale exclusive.-in fata instantei a carei hotarire se
ataca sa nu se fi ridicat si respins exceptia de necompetenta absoluta.
b) Contestatia in anulare speciala-cale extraordinara de retractare ce se poate
exercita numai impotriva deciziilor pronuntate de instantele de recurs.
Motivele:
-cind dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale
-cind instanta respingind recursul sau admitindu-l numai in parte ,a omis din
greseala sa cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Contestatia in anulare se judeca de urgenta si cu precadere,instanta se pronunta
printr-o hotarire de admitere sau de respingere.
Revizuirea este o cale extraordinara de atac,de retractare,nedevolutiva,comuna si
nesuspensiva de drept de executare-vizeaza indreptarea erorilor de fapt.

6. DREPTUL SECURITATII SOCIALE IN SISTEMUL DREPTULUI

Notiunea si obiectul dreptului securitatii sociale
Dreptul securitatii sociale isi are originile in modelul social francez care a cautat sa
combine logica acordarii ajutoarelor sociale cu securitatea sociala.
Este ramura de drept ce apartine dreptului public.
Dreptul securitatii sociale este guvernat de principii comune normelor de drept
comun,avind o configuratie de sine statatoare in sistemul unitar al dreptului,alaturi de
principii ca :principiul universalitatii,princ asigurarii obligatorii,princ finantarii de la
bugetul statului a prestatiilor necontribuitiveprinc indexarii si compensarii
cuantumului prestatiilor,princ consensualismului,al egalitatii partilor,al fortei
obligatorii,princ irevocabilitatii si relativitatii efectelor actului juridic,al ocrotirii si
garantarii drepturilor subiective,proprii institutiilor dreptului civil.
Riscurile sociale
Sunt evenimente,mai mult sau mai putin previzibile,legate de conditia umana si de
desfasurarea vietii,modificind nevoile individului si familiei sale.
Riscurile sociale se refera si la alte imprejurari si situatii care trebuie
protejate(marginalizrea sociala,egalitatea de sanse intre barbati si femei) sau poe care
persoanele interesate doresc sa le protejeze(plati compensatorii in cazul concedierilor
colective,daune interese in executarea necorespunzatoare a contractului de
munca,incheierea unor contracte de solidaritate)
Clasificare;
a) riscuri care maresc nevoile materiale ale familiei;booala necesitind hrana mai
buna si serviciile medicale;nasterile marind consumul obisnuit al menajului
b) riscurile care dimunueaza veniturile menajului;boala,prin oprirea
lucrului,necesitind venituri pt inlocuire,batrinetea care conduce la pierderea
productivitatii,invaliditatea,decesul,somajul,riscurile economice care schimba
domeniul social.
In sinteza,riscurile se clasifica;
-riscul sanatatii care cuprinde boala,accidentele de munca si bolile profesionale

95
 -riscul batrinetii care implica supravietuirea
-riscul de maternitate si familial
-riscul salariatului care cuprinde somajul,inadaptarea profesionala,formarea
profesionala
-riscul saraciei si excluderii sociale care corespunde protectiei sociale a unei
anumite categorii de populatie
-riscul locuintei care cuprinde in mod esential alocatiile apartinind locuintei
Maternitatea nu trebuie clasata printre riscuri.
Componentele securitatii sociale
Protectia sociala-reprez.ansamblul mijloacelor puse in opera de o colectivitate pt a-
si proteja membrii impotriva numeroaselor riscuri existente.
Ca institutie juridica,asigurarile sociale constituie un ansamblu de norme obligatorii
privind asigurarea materiala de batrinete,boala sau accident persoanelor care sunt
subiecte intr-un raport juridic de munca sau a altor categorii de persoane prevazute de
lege sau urmasilor acestora.
In Romania-asigurarile sociale de stat,care i-au nastere in temeiul legii avind ca
obiect asigurarea materiala.
Asistenta sociala-are ca obiectiv principal protejarea persoanelor care,datorita unor
motive de natura economica,fizica,psihica sau sociala,nu au posibilitatea sa isi asigure
nevoile sociale,sa isi dezvolte propriile capacitati si competente pt integrare sociala.
Nevoia sociala reprez. ansamblu de cerinte indispensabile fiecarei persoane pt
asigurarea conditiilor e viata in vederea integrarii sociale
Asistenta sociala desemneaza un serviciu public complex,specializat,care asigura
prin metode si tehnici specifice un sistem unitar de protectie sociala.
In sensul legii,asistenta sociala cuprinde drepturile acordate prin prestatii in bani
sau in natura,precum si serviciile sociale-reprez. ansamblu de institutii,masuri si
actiuni prin care statul reprezentat de autoritatile adm publice centrale si
locale,precum si societatea civila intervin pt prevenirea,limitrarea sau inlaturarea
efectelor temporare sau permanente ale situatiilor care pot genera marginalizarea sau
excluziunea sociala a persoanei,familiei,grupurilor sau comunitatilor.
Trasaturi caracteristice
-este componenta a securitatii sociale
-prin sistemul de acte normative care o reglementeaza ,pune in aplicare programe
de protectie sociala utilizate de puterea publica pt promovarea politicilor sociale
-finantarea se realizeaza de la bugetul de stat,bugetele locale si alte surse,cu
conditia ca subventiile sa nu scada sub nivelul minim de subzistenta.
Asistenta sociala este responsabilitatea institutiilor publice specializate ale
autoritatilor adm publice centrale si locale si a organizatiilor societatii civile.

96
 7. ASIGURARILE SOCIALE DE STAT

Sistemul public de pensii

Categorii de asigurati in sistemul public de pensii
Asiguratii sistemului public de pensii:cetateni romani,cetateni ai altor state sau
apatrizi,pe perioada in care au,conform legii,domiciliul sau resedinta in Romania.Pot
fii asigurati si cetatenii altor state si apatrizii care nu au domiciliul sau resedinta in
Romania,in conditiile prevazute de instrumentele juridice cu caracter international la
care Romania este parte.
In sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu,prin efectul legii:
-persoanele care desfasoara activitati pe baza de CIM,inclusiv soldatii si gradatii
voluntari.
-functionarii publici
-cadrele militare in activitate,soldatii si gradatii voluntari,politistii si functionarii
publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare,din domeniul apararii
nationale,ordinii publice si sigurantei nationale.
-persoane care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in
cadrul autoritatii executive,legislative ori judecatoresti,pe durata mandatului.
-persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare,ce se asigura din bugetul
asigurarilor pt somaj,in conditiile legii.
-persoanele care realizeaza in mod exclusiv,un venit brut pe an calendaristic
echivalent cu cel putin de 4 ori cistigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurarilor sociale de stat.
-cadrele militare trecute in rezerva,politisti si functionari publici cu statut
special,penitenciare,aparare nationala si ordine publica
-persoanele care real;izeaza venituri de naturav profesionala,altele decit cele
salariale:drepturi de autor si drepturi conexe,cu regularitate sau ocazional;contracte
conventii incheiate potrivit Codului civil.
Persoanele care au virsta de cel putin 18 ani sunt obligate sa se asigure pe baza
declaratiei individuale de asigurare(se depune in termen de 30 de zile de la data
incadrarii in situatia prevazuta de lege)Venitul lunar nu poate fi mai mic de 35% din
cistigul salarial mediu brut si mai mare decit valoarea corespunzatoare de 5 ori
cistigul salarial mediu brut.
Se pot asigura in sistemul public de pensii,pe baza de contract de asigurare,in
conditiile legii:avocatii,personalul clerical si cel asimilat din cadrul cultelor.
Stagiul de cotizare
Constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii:
-vechimea in munca recunoscuta pt stabilirea pensiilor pina la date de 1 aprilie 2001
-vechimea in seviciu recunoscuta pt stabilirea pensiilor
-perioada cuprinsa intre 1 aprilie 2001 la data intrarii in vigoare a acestei legi,in care
persoanele au fost asigurate privind sistemul public de pensii
-perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2010 si data intrarii in vigoare a prezentei legi
Se acorda perioade suplimentare la vechimea in munca sau la vechimea in
serviciu,care constituie stagii de cotizare;
-3 luni pt fiecare an lucrat in conditii deosebite de munca
-6 luni pt fiecare an lucrat in conditii speciale de munca
-12 luni p fiecare an lucrat in alte conditii de munca.
In sistemul public de pensii sunt contribuabili:
-asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale
-angajatorii si institutiile care efectueaza plata ajutoarelor.

97
 -persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii
-ANOFM care administreaza bugetul asigurarilor pt somaj
Locurile de munca in conditii speciale sunt:
-unitatile miniere
-activitatile de cercetare,explorare,exploatare sau prelucrare a materiilor prime
nucleare,zonele I si II de expunere la radiatii.
-activitatile in domeniul apararii,ordinii publisce si sigurantei nationale
-aviatia civila
-activitatea artistica
Contributia de asigurari sociale
Contributia de asigurari sociale se datoreaza din momentul incadrarii in una din
situatiile prevazute sau de la data incheierii contractului de asigurare sociala.
Contributia de asigurari sociale pt someri se suporta integral din bugetul de
asigurari sociale pt someri,pt conditiile normale de munca,cu exceptia platilor
compensatorii si a veniturilor de completare acordate salariatilor din industria de
aparare,in perioada de reducere temporara a activitatii.
Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale:
-cistigul salarial brut/solda bruta
-suma reprez 35% din cistigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurarilor sociale de stat,in cazul indemnizatiilor de asigurari sociale de
sanatate,corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical,cu exceptia
cazurilor de accident de munca sau boala profesionala,veniturilor din drepturi de autor
si drepturi conexe.
-venitul brut pt veniturile din activitatea desfasurata in baza
contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil
Contributia de asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentind:
-prestatii suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat,inclusiv cele acordate pt
accidente e munca si boli profesionale.
-diurne de deplasare si delegare,indemnizatii de delegare,detasare si transfer
-participarea salariatilor la profit
-indemnizatia de sedinta pt consilierii locali si judeteni
-contributii platite la fonduri de pensii facultative
-compensatiile lunare pt chirie
-contravaloarea echipamentelor tehnice,de protectie,alimentatiei,medicamentelor si
dreptului de echipament.
-sumele primite potrivit legii pt acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul
serviciului
-indemnizatiile de instalare
-valoarea financiara a normei de hrana
-contravaloarea transportului ocazionat de plecarea in CO ,precum si a transportului
la si de la locul de munca.
Contributia individuala de asigurari sociale datorata de asigurati se retine integral din:
-cistigul salarial brut/solda realizat lunar
-venitul brut diminuat cu cota de cheltuiala forfetara
-indemnizatia de asigurari sociale de sanatate stabilita potrivit legii,in situatia
asiguratilor aflati in concediu medical.
In sistemul public de pensii se asimileaza stagiului de cotizare si perioadele
necontributive-denumite perioade asimilate,in care asiguratul a beneficiat:
-de pensie de invaliditate
-a urmat cursurile de zi ale invatamintului universitar

98
 -a satisfacut stagiul militar ca militar in termen sa cu termen redus,a fost
concetrat,mobilizat sau in prizonierat.
-a beneficiat in perioada 1 aprilie 2001-1 ianuarie 2006 de indemnizatii de asigurari
sociale,acordate potrivit legii.
-a beneficiat incepind cu data de 1 ianuarie 2005,de concediu pt incapacitate
temporara de munca cauzata de accident de munca si boli profesionale.
-a beneficiat,incepind cu data de 1 ianuarie 2006,de concediu pt cresterea copilului
in virsta de pina la 2 ani,sau in cazul copilului cu handicap,de pina la 3 ani.
-a fost elev al unei scoli militare,politie sau student al unei institutii de invatamint
din sistemul de aparare nationala,ordine publica si siguranta nationala
Principalele categorii de pensii
Pensia pt limita de virsta-se cuvine persoanelor care indeplinesc,cumulativ,la data
pensionarii,conditiile privind virsta standard de pensionare si stagiul minim de
cotizare sau in specialitate,dupa caz,prevazute de lege.
Virsta standard de pensionare-65 de ani pt barbati si 63 de ani pt femei
Stagiu minim de cotizare este de 15 ani atit pt femei cit si pt barbati.
Pt cadrele militare in activitate,soldati si gradati voluntari,politisti si functionari
publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare,din domeniul apararii
nationale,virsta standard de pensionare este de 60 de ani,atit pt femei cit si pt
barbati,iar stagiul minim de cotizare in specialitate deste de 20 de ani
Virsta standard de pensionare redusa nu poate fi mai mica de 45 de ani.
Virstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pt femei si de 52 de
ani pt barbati
Pensia anticipata-se cuvine,cel mult 5 ani inaintea implinirii virstei standard de
pensionare,persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 8 ani ,mai
mare decit stagiul de cotizare prevazut de lege.
Transformarea pensiei anticipate in pensie pt limita de virsta se face din oficiu.
Pensia anticipata partiala-se cuvine cu cel mult 5 ani inaintea implinirii virstei
standard de pensionare,persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare,precum
si celor care au depasit stagiul complet de cotizare cu pina la 8 ani
Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pt limita de
virsta care s-ar fi cuvenit,prin diminuarea acestuia cu 0.75% pt fiecare luna de
anticipare,pina la indeplinirea conditiilor pt obtinerea pensiei pt limita de virsta
Pensia de invaliditate-se cuvine persoanelor care si-au pierdut total sau cel putin
jumatate din capacitatea de munca,din cauza;
-accidentelor de munca si bolilor profesionale
-neoplaziilor,schizofreniei si SIDA
-bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca
In raport cu gradul de reducere a capacitatii de munca:
-de gradul I-pierderea totala a capacitatii de munca
-de gradul II-pierderea totala a capacitatii de munca,cu pastrarea capacitatii de
autoingrijire.
-de gradul III-pierderea a cel p[utin jumatate din capacitatea de munca,persoana
putind sa presteze o activitate profesionala,corespunzatoare a cel mult jumatate din
timpul normal de munca.
Pensionarii de invaliditate incadrati in gradul I de invaliditate au dreptul in afara
pensiei,la o indemnizatie de insotitor,in cuantum fix.(reprez. 80% din valoarea unui
punct de pensie,se suporta de la bugetul de stat-cu data de 1 ianuarie 2012-587 lei)
Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale periodic,la intervale
cuprinse intre 1 an si 3 ani,pina la implinirea virstelor standard de pensionare)

99
 Dupa fiecare revizuire medicala,medicul expert al asigurarilor sociale,respectiv
comisiile centrale de expertiza medico militara emit o noua decizie medicala asupra
capacitatii de munca,prin care se stabileste:
-mentinerea in acelasi grad de invaliditate
-incadrarea in alt grad de invaliditate
-redobindirea capacitatii de munca
Nu mai sunt supusi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
-prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca
-au implinit virstele standard de pensionare prevazute de lege
-au virsta mai mica cu pina la 5 ani fata de virsta standard
Pensia de urmas-se cuvine copiilor,sotului supravietuitor,daca sustinatorul decedat
era pensionar sau indeplinea conditiile pt obtinerea unei pensii.
Copii au dreptul la pensie de urmas:
-pina la virsta de 16 ani
-daca isi continua studiile intr-o forma de invatamint organizata potrivit
legii,pina la terminarea acestora,fara a depasii virsta de 26 de ani.
-pe toata durata invaliditatii de orice grad
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii,la implinirea
virstei standard de pensionare,daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.In cazul
in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani,dar cel putin 10 ani,cuantumul
pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pt fiecare
luna,respectiv cu 6,0% pt fiecare an de casatorie in minus.
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas,indiferent de virsta,pe o perioada
in care este invalid de gradul I sau II,daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas,indiferent de virsta si de durata
casatoriei,daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de
munca sau a unei boli profesionale si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o
activitate profesionala pt care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai
mici de 35% din cistigul salarial mediu brut.
Sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului,unul sau mai
multi copii in virsta de pina la 7 ani,in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare
dintr-o activitate profesionala sau daca acestea sunt mai mici de 35% din salariul brut.
Pensia de urmas se stabileste,dupa caz,din:
-pensia pt limita de virsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul,in conditiile
legii,sustinatorul decedat.
-pensia de invaliditate gradul I,in cazul in care decesul sustinatorului a survenit
inaintea indeplinirii conditiilor pt obtinerea pensiei pt limita de virsta
Cuantumul pensiei de urmas se stabileste procentual din punctajul mediu anual
realizat de sustinator,aferent pensiei,in functie de numarul urmasilor indreptatiti,astfel;
-50% -pt un singur urmas
-75% -pt doi urmasi
-100%- pt 3 sau mai multi urmasi.
Stabilirea si plata pensiilor
Pensia se acorda la cererea persoanei indreptatite,a tutorelui sau a curatorului
acesteia,a persoanei careia i s-a incredintat sau i s-a dat in plasament copilul
minor,dupa caz,depusa personal ori prin mandatar desemnat prin procura speciala.
Pensia este un drept,nu o obligatie,care se acorda la cererea persoanei indreptatite
depusa

100
 Pensia este un drept,nu o obligatie,care se acorda la cererea persoanei indreptatite
depusa personal sau prin mandatar desemnat prin procura speciala,incpind cu data
indeplinirii conditiilor prevazute de lege.
Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisa de casa
teritoriala de pensii,in termen de 45 de zile de la data inregistrarii cererii.
Pensia poate fi recalculata prin adaugarea veniturilor si/sau a stagiilor de cotizare
prevazute de lege,nevalorificate la stabilirea acesteia.
Pensionarii pt limita de virsta care,dupa data inscrierii la pensie,ralizeaza stagiu de
cotizare,pot solicita recalcularea pensiei,in conditiile lgii.
In sistemul public de pensii,plata pensiei se face lunar.
In sistemul public de pensii,plata pensiei inceteaza-cauze:
-pensionarul a decedat
-nu mai indeplineste conditiile legale in temeiul carora i-a fost acordata pensia
-pensionarul de invaliditate,urmas si-au redobindit capacitatea de munca.
-au expirat 12 luni de la data la care nu s-a prezentat la revizuirea medicala
obligatorie,convocari sau programele recuperatorii.
-copilul beneficiar al pensiei de urmas a implinit virsta de 26 de ani.
-pensionarul urmas a fost condamnat,printr-o hotarire judecatoreasca ramasa
definitiva,pt infractiunea de omor sau tentativa de omor,comisa asupra sustinatorului.
In sistemul public de pensii,plata pensiei se suspenda-cauze:
-pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat,cu care Romania a incheiat
conventie de reciprocitate in domeniul asigurarilor sociale,daca,potrivit prevederilor
acesteia,plata se plateste de catre celalalt stat.
-pensionarul urmas a implinit virsta de 16 ani si nu face dovada continuarii studiilor
-sotul supravietuitor-daca veniturile realizate mai mari de 35% -salariul mediu brut
-sotul supravietuitor s-a recasatorit
-sotul supravietuitor opteaza pt o alta pensie din acelasi sistem sau din altul
-pensionarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege,referitoare la cumulul
pensiei cu salariul.
Plata indemnizatiei pt insotitor se suspenda pe perioada in care pensionarul este
internat intr-o institutie de asistenta sociala sau intr-o unitate medicala specializata,in
care se asigura supraveghere si ingrijire permanenta,cu exceptia situatiilor in care
pensionarul este nevazator.
In sistemul public de pensii,reluarea platii pensiei se face,la cerere,astfel:
-incepind cu luna urmatoare celei care a fost inlaturata cauza,a dus la
suspendare(depusa in termen de 30 de zile)
-incepind cu luna urmatoare celei in care a fost depusa cererea,daca depunerea
acesteia s-a facut dupa expirarea termenului
-de la data inceperii anului scolar
Incetarea,suspendarea sau reluarea platii pensiei,precum si orice modificare a
drepturilor de pensie se face prin decizie emisa de casele teritoriale de pensii,casele de
pensii sectoriale,in conditiile respectarii regimului juridic al deciziei de inscriere la
pensie.
In sistemul public de pensii,pot cumula pensia cu venituri provenite din activitati
profesionale pt care asigurarea este obligatorie,potrivit legii,categoriile de pensionari:
-pensionarii pentru limita de virsta
-nevazatorii
-pensionarii cu invaliditate gradul III.precum si copii de urmas,pensionari de
urmas,incadrati in gradul III de invaliditate.
-copiii,pensionari de urmas.

101
 Alte drepturi de asigurari sociale
In sistemul public de pensii,in afara pensiilor,se mai pot acorda,urmatoarele prestatii:
-tratament balnear
-bilete de odihna pt asigurati
-ajutor de deces
Asiguratii si pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de tratament
balnear,dupa cum urmeaza;
-gratuit-pensionari de invaliditate
-cu suportarea de catre beneficiar a uni contributii banesti
Durta de tratament balnear este de 12-18 zile
In cazul decesului asiguratului sau al pensionarului,beneficiaza de ajutor de deces o
singura persoana care face dovada ca a suportat cheltuielile ocazionale de deces si
care poate fi:sotul supravietuitor,parintele,copilul,tutorele,sau in lipsa acestora orice
persoana care face aceasta dovada,care se poate face prin orice mijloc de proba admis
de lege.
Cuantumul ajutorului de deces nu poate fi mai mic decit valoarea cistigului
salariului mediu brut.
Asiguratul sau pensionarul beneficiaza de ajutor de deces in cazul decesului unui
membru al familiei care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
Se considera membru de familie in sensul legii;
-sotul
-copii proprii,copiii adoptati,copii aflati in plasament familial sau cei incredintati
spre crestere si educare familiei,in virsta de pina la 18 ani,sau daca isi continua
studiile,pina la terminarea acestora,fara a depasii virsta de 26 de ani,precum si copii
incapabili de munca,indiferent de virsta,daca si-au pierdut capacitatea de munca
inaintea virstelor mentionate.
-parintii si bunicii oricaruia dintre soti
Ajutorul de deces se achita in termen de 24 de ore de la solicitare de;
-angajator
-institutia care gestioneaza bugetul asigurarilor pt somaj
-casa teritoriala de pensii
Jurisdictia asigurarilor sociale
Deciziile de pensie emise de catre casele teritoriale de pensii si de casele de pensii
sectoriale pot fi contestate in termen de 30 de zile de la comunicare.
Termenul de solutionare a contestatiei este de 45 de zile de la data inregistrarii.
Jurisdictia asigurarilor sociale se realizeaza prin tribunale si curti de apel.
Tribunalele solutioneaza in instanta litigiile privind:
-modul de calcul si de depunere a contributiei de asigurari sociale
-modul de stabilire a dobinzilor si penalitatilor de intirziere
-inregistrarea,evidenta si certificarea contributiei de asigurari sociale.
-hotaririle Comisiei Centrale de Contestatii(MAN,MI,SRI)
-deciziile comisiilor medicale de contestatii si ale comisiilor centrale de expertiza
medico-militara.
-refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asig.sociale
-modul de stabilire si de plata a pensiilor si a altor drepturi de asigurari sociale.
-plingerile impotriva proceselor-verbale de contraventie
-contestatiile impotriva masurilor de executare silita,dispuse in baza legii
-alte drepturi si obligatii de asigurari sociale nascute in temeiul legii.

102
 Sistemul public al asigurarilor sociale de sanatate
Persoanele asigurate
Sunt asigurati,toti cetatenii romani cu domiciliul in tara,precum si cetateni straini si
apatrizi care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au
domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond,in conditiile legii.
Categorii de persoane care beneficiaza de asigurare ,fara plata contributiei;
-toti copii pima la virsta de 18 ani
-tineri cu virsta de pina la 26 de ani,inclusiv cei care parasesc sistemul de protectie a
copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social
-persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca,pensie sau alte surse
-bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate,daca nu realizeaza
venituri din munca,pensie sau din alte surse.
-femeile insarcinate si lauzele daca nu au nici-un venit
Asigurati cu scutire de la coplata;
-copii pina la virsta de 18 anitinerii intre 18 si 26 de ani(elevi,absolventi de
liceu,pina la inceperea anului universitar dar nu mai mult de 3 luni,ucenicii sau
studentii,daca nu realizeaza venituri din munca)
-bolnavii cu afectiuni cuprinse in programele nationale de sanatate
-pensionarii cu venituri numai din pensii de pina la 740 lei/luna.

Drepturile si obligatiile asiguratilor

Asiguratii au dreptul la un pachet de servicii de baza in conditiile acestei legi
Contractul cadru reglementeaza,in principal conditiile acordarii asistentei
medicale cu privire la :
-pachetul de servicii de baza la care au dreptul persoanele asigurate
-lista serviciilor medicale,a serviciilor de ingrijiri,inclusiv la domiciliu,a
medicamentelor,dispozitivelor medicale
-criteriile si standardfele calitatii pachetului de servicii
-alocarea resurselor si controlul sistemului de asigurari sociale de sanatate
-tarifele utilizate in contractarea pachetului de servicii de baza,modul de decontare
si actele necesare in acest scop.
-internarea si externarea bolnavilor
-masuri de ingrijire la domiciliu si recuperare
-modul de informare a asiguratilor
-prescrierea si eliberarea medicamentelor
-coplata pt unele servicii medicale
Drepturile asiguratilor:
-sa aleaga furnizorul de servicii medicale,precum si casa de asigurari de sanatate
-sa fie inscrisi pe lista unui medic de familie pe care il solicita
-sa isi schimbe medicul de familie ales numa dupa 6 luni de la adata inscrierii
-sa beneficieze de servicii medicale,medicamente,materiale sanitare
-sa efectueze controale profilactice conform contractului-cadru
-sa beneficieze de servicii medicale ambulatorii si in spiotale
-sa beneficieze de servicii medicale de urgenta
-sa beneficieze de unele servicii de asistenta stomatologica
-sa beneficieze de tratament fizioterapeutic si de recuperare.
-sa beneficieze de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu
-sa li se garanteze confidentialitatea privind datele(diagnostic si tratament)
-sa aiba dreptul la informatie in cazul tratamentelor medicale
-sa beneficieze de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate

103
 Obligatiile asiguratilor:
-sa se inscrie pe lista unui medic de familie
-sa anunte medicul de familie ori de cite ori apar modificari in starea de sanatate
-sa se prezinte la controale profilactice si periodice stabilite prin cotractul-cadru
-sa anunte in termen de 15 zile medicul de familie si casa de asigurari asupra
modificarilor datelor de identitate sau modificarile aparute.
-sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului
-sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar
-sa achite suma datorata fondului si suma reprezentind coplata
-sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documente justificatiove care atesta
calitatea de asigurat.
Servicii medicale suportate din fondul national unic de asigurari sociale de
sanatate
Serviciile medicale profilactice suportate din fond;
-monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauziei,indiferent de statutul de asigurat al femeii
-urmarirea dezvoltarii fizice si psihomotorii a sugarului si a copilului
-controalele periodice pt depistarea bolilor ce pot avea consecinte majore in
morbiditate si mortalitate.
-servicii medicale din cadrul programului national de imunizari
-servicii de planificare familiala ,indiferent de statutul de asigurat al femeii
Serviciile medicale curative suportate din fond:
-serviciile medicale de urgenta
-serviciile medicale acordate persoanei bolnave pina la diagnosticarea
afectiunii:anamneza,examen clinic,examene de investigatii paraclinice.
-tratamentul medical,chirurgical si unele proceduri de recuperare
-prescrierea tratamentului necesar vindecarii,inclusiv indicatiile privind regimul de
viata si munca,precum si igieno-dietetic.
Asiguratii au dreptul la sistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie la
indicatia medicului de familie,in conditiile contractului-cadru.

Asigurarile pentru accidente de munca si boli profesionale

Accidentele de munca si bolile profesionale
Accidentul este un eveniment fortuit,imprevizibil,care intrerupe mersul normal al
lucrurilor,provocind avarii,raniri,mutilari sau chiar moartea.
Pacient de munca-vatamarea violenta a organismului,precumintoxicatia acuta
profesionala,in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3
zile,invaliditate sau deces.
Notiunea de accident de munca implica urmatoarele elemente:
-un fapt si consecintele acestuia
-calitatea persoanei vatamate
-circumstantele in care s-a produs faptul
Vatamarea violenta a organismului intervine in mod brusc,angajatul neavind
posibilitatea sa actioneze pt a inlatura accidentul.Acest element deosebeste accidentul
de munca de boala profesionala,care este caracterizata prin aceea ca factorul nociv
actioneaza un timkp mai indelungat asupra organismului.
Accidentul de munca poate avea loc chiar in afara programului obisnuit de
lucru,atunci cind persoana incadrata in munca are cde indeplinit o obligatie ce-I
revine in temeiul contractului de munca sau executa anumite dispozitii din partea
superiorilor in afara programului afectat pt munca.

104
 Sunt considerate accidente de munca si cele suferite de salariati,in timpul
deplasarii,deplasarea in alte localitati pt indeplinirea obligatiilor de serviciu indiferent
de mijlocul de transport utilizat.
Este accident de munca;
-accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere/unitate,cu
permisiunea angajatorului.
-accidentul suferit de persoane care indeplinesc sarcini de stat sau de interes
public
-accidentul survenit in cadrul unor activitati cultural-sportive organizate
-accidentul survenit de orice persoana,ca urmare a unei actiuni intreprinse din
proprie initiativa pt salvarea de vieti omenesti.
-accidentul de traseu
-accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului.daca victima preda sau
prelua materialele,utilajul,uneltele de lucru.
-accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare
-accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare,recalificare sau
perfectionare a pregatirii profesionale.
-accidentuil determinat de fenomene sau calamitati naturale,daca victima se afla
in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu.
-disparitia unei persoane,in conditiile unui accident de munca si in imprejurari
care indreptatesc presupunerea decesului acestuia.
-accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de srviciu,ca
urmare a unei agresiuni.
Clasificarea accidentelor in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor
accidentate:
-accidente care produc incapacitate temporara de munca vde cel putin 3 zile
calendaristice.
-accidente care produc invaliditate
-accidente mortale
-accidente colective-cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.
Accidentul de munca inregistrat de angajator ,se raporteaza de catre acesta la
ITM,precum si la asigurator,potrivit legii
Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
Inregistrarea accidentului de munca se face de catre organul abilitat sa il cerceteze si
de catre angajator,pe baza procesului-verbal de cercetare.
Accidentul de munca de traseu se inregistreaza de catre angajatorul la care este
angajata victima sau,dupa caz,de angajatorul raspunzator de conducerea/organizarea
activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului,conform concluziilor
cercetarii.
Inregistrarea accidentelor de munca se realizeaza la angajator(de regula)sau la
autoritati/institutii exterioare lui in functie de locul producerii si circumstantele
lor concrete.
Boala profesionala-consta in afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii
unei meserii sau profesii,cauzate de factori nocivi fizici,chimici ori biologici
caracteristici locului de munca,precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau
sisteme ale organismului,in procesul de munca.
Boala profesionala instervine ca rezultat al exercitarii indelungate a meseriei sau
profesiei in anumite conditii nocive de munca.
Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din
cadrul autoritatilor de sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti.

105
 Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale,in vederea confirmarii sau
infirmarii lor,precum si stabilirea de masuri pt porevenirea altor imbolnaviri,se fac de
catre specialistii autoritatilor de sanatate publica teritoriale,in colaborare cu inspectorii
din ITM.
Cercetarea se face in prezenta angajatorului sau a reprezentantului acestuia,sau
dupa caz,a persoanelor fizice autorizate in cazul profesiilor liberale,precum si a
inspectoratului din cadrul inspectiei teritoriale de munca la solicitarea autoritatii de
sanatate publica teritoriale sau a municipiului Bucuresti.
Solutiile adoptate in aceste situatii vor fi comunicate in scris celor interesati,in
termen de 20 de zile de la data primirii contestatiei si ramin definitive.
Procesul verbal de cercetare se inmineaza angajatorului,medicului care a semnalat
imbolnavirea pt evidenta imbolnavirilor profesionale si pt a urmarii realizarea
masurilor prescrise,precum si medicului de medicina muncii din autoritatea teritoriala
de sanatate publica.
Raporturile de asigurare si riscurile asigurate
Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:
-persoanele care desfasoara activitati pe baza unui CIM,indiferent de durata
acestuia,precum si functionarii publici.
-persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in
cadrul autoritatii executive,legislative ori judecatoresti,pe durata mandatului,precum
si membrii cooperatori
Prevederile legii nu se aplica personalului militar si civil angajat pe baza de
contract si personalului asigurat in sistemul propriu al MAN,MI,SRI,SIE,SPP si
structurile militarizate ale Ministerului Justitiei.
Calitatea de asigurat se dobindeste,iar raporturile de asigurare se stabilesc la data:
-incheierii CIM
-stabilirea raporturilor de serviciu in cazul functionarilor publici
-validarii mandatului pt persoanele care desfasoara activitati in functii elective
-numiri in cadrul autoritatii executive,legislative,judecatoresti
-inceperii practicii profesionale pt someri,ucenici,elevi si studenti
-incheierea contractului individual de asigurare
Prestatii si servicii pentru reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de
munca
Asiguratii au dreptul la tratament medical,precum si la prestatii si servicii pt
reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca.
Asiguratorul are obligatia de a achita contravaloarea serviciilor medicale acordate
pina cind se realizeaza:
-restabilirea starii de sanatate sau ameliorarea deficientelor de sanatate survenite in
urma unuin risc asigurat
-prevenirea diminuarii ori a pierderii capacitatii de munca si a necesitatii de
ingrijire permanenta
Contravaloarea biletelor se suporta integral din contributiile de asigurare pt
accidentele de munca si boli profesionale.
Asiguratii au dreptul la tratament medical,dupa cum urmeaza;
-asistenta medicala de urgenta la locul accidentului
-tratament medical ambulatoriu,prescris de medic
-analize medicale si medicamente
-servicii medicale-spitale sau clinici
-tratament de recuperare functionala in unitati speciale
-servicii de chirurgie plastica si reparatorie

106
 -servicii de fizioterapie
-cure balneoclimaterice prescrise de medicul asiguratorului
Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile si se stabileste de medicul
asiguratorului,in functie de tipul afectiunii si de natura tratamentului.
Prestatii si servicii pentru reabilitare si reconversie profesionala
Se acorda de catre asigurator la solicitarea asiguratilor care,desii nu si-au pierdut
complet capacitatea de munca,nu mai pot desfasura activitatea pt care s-au calificat,ca
urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale.
Asiguratorul preia in sarcina sa:
-cheltuielile privind serviciile medicale si psihologice pt aprecierea starii
fizice,mentale si aptitudinale in vederea conversiei profesionale
-costul cursurilor de calificare sau de reconversie
-plata unei indemnizatii pe durata cursurilor de calificare si de reconversie
Indemnizatia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acorda lunar si
reprezinta 70% din salariul de baza brut al persoanei asigurate,avut la data survenirii
accidentului de munca sau a bolii profesionale.
Indemnizatia se acorda numai daca persoana asigurata nu beneficiaza,pe durata
cursurilor de calificare sau de reconversie,de indemnizatie pt incapacitate temporara
de munca sau de pensie de invaliditate de gradul III,acordata potrivit legii.
Cuantumul indemnizatiei pt incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din
media veniturilor salariale brute realizatre in ultimele 6 luni.
Indemnizatia pt incapacitate temporara de munca in cazul accientului de munca sau
al bolii profesionale se suporta in primele 3 zile de incapacitate de catre anagajator,iar
din a 4-a zi de incapacitate,din contributia de asigurare pt accidente de munca si boli
profesionale.
Durata de acordare a indemnizatiei pt incapacitate temporara de munca este de 180
de zile in intervalul de 1 an,socotita din prima zi de concediu medical-cu prelungire
pina la 180 de zile.
Pelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pt cel mult 90 de zile,in
functie de evolutia cazului si rezultatele actiunilor de recuperare.
Contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale
Datoreaza contributii de asigurare pt accidente de munca si boli profesionale:
-angajatorii-pentru asigurati
-asiuguratii
Contributia datorata de persoanele fizice este unica in valore de 1 %,aplicata asupra
venitului lunar asigurat,indiferent de activitatea prestata.
Jurisdictia asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale
Jurisdictia asigurarilor pt accidente de munca si boli profesionale se realizeaza prin
sectiile de asigurari sociale sau,dupa caz,prin complete specializate pt asigurari
sociale,constituite la nivelul tribunalelor si curtilor de apel.
In prima instanta tribunalele solutioneaza litigii privind:
-modul de calcul al contributiei,precum si majorarea sau micsorarea cotei de
contributie
-inregistrarea si evidenta contributiei de accidente de munca si boli profesionale
-incadrarea intr-o clasa de risc a angajatorului
-refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile la asigurari
-modul de stabilire si de plata a prestatiilor si serviciilor cuvenite beneficiarilor de
asigurare
-plingerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor,incheiate
conform legii.

107
 Sistemul asigurarilor pentru somaj

Categorii de asigurati
Asiguratii;
-cetatenii romani care sunt incadrati in munca si realizeaza venituri in Romania,in
conditiile legii,cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari.
-cetatenii romani care lucreaza in strainatate,in conditiile legii
In sistemul asigurarilor de somaj sunt asigurate obligatoriu,prin efectul legii;
-persoanele care desfasoara activitati pe baza de CIM sau pe baza de contract de
munca temporara,in conditiile legii,cu exceptia persoanelor care au calitatea de
pensionari.
-functionarii publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza actului de
numire
-persoanele care isi desfasoara activitati in functiile elective sau care sunt numite in
cadrul autoritatii executive,legislative ori judecatoresti,pe durata mandatului.
-soldatii si gradatii voluntari
-persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator
-alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii
Se pot asigura in sistemul asigurarilor pt somaj,persoanele:
-asociat unic,asociati
-administrator care a incheiat contracte potrivit legii
-persoane autorizate sa desfasoare activitati independente
-membrii ai asociatiei familiale
-cetateni romani care lucreaza in strainatate,conform legii
-alte persoane care desfasoara venituri din acivitati potrivit legii.
Venitul lunar pt care se asigura aceste persoane nu poate fi mai mic decit salariul de
baza mini brut pe tara garantat in plata stabilit conform legii,si mai mare decit
echivalentul a de 5 ori cistigul salarial brut,stabilit conform legii,in vigoare in luna pt
care se plateste contributia de asigurare pt somaj.
Indemnizatia de somaj
Somerii beneficiaza de indemnizatie de somaj- conditii:
-au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni
premergatoare duratei inregistrarii cererii
-nu realizeaza venituri,sau venituri mai mici decit valoarea indicatorului social de
referinta,in vigoare
-nu indeplinesc conditiile de pensionare,conform legii
-sunt inregistrati la AOFM in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau dupa
caz,resedinta
La stabilirea perioadei de 24 de luni,nu se ia in calcul.
-perioada de suspendare a raporturilor de munca sau de serviciu
-perioada de pensionare pt invaliditate,daca aceasta nu depaseste 12 luni
-perioada cuprinsa intre data suspendarii raporturilor de munca sau de serviciu si
data incetarii motivului pt care acestea au fost suspendate.
Indemnizatia de somaj se acorda persoanelor,la cerere,dupa caz,la data:
-incetarii CIM sau a contractului de munca temporara
-incetarii raporturilor de serviciu
-incetarii mandatului pt care au fost numite sau alese
-expirarii duratei sau desfacerii contractului militarilor angajati pe baza de
contract

108
 -incetarii motivului pt care au fost suspendate raporturile de munca sau de
serviciu
-raminerii definitive a hotaririi judecatoresti
Termenul de maximum 12 luni este termen de decadere din drepturi
Indemnizatia de somaj se acorda somerilor,pe perioade stabilite diferentiat,in
functie de stagiul de cotizare,dupa cum urmeaza ;
-3 luni pt persoanele cu stagiu de cotizare de cel putin 6 luni-75%
-6 luni pt persoanele cu stagiu de cotizare de cel putin 1 an
-9 luni pt persoanele cu stagiu de cotizare de cel putin 5 ani
-12 luni pt persoanele cu stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
Cotele procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare ;
-3%-stagiu de cotizare de cel putin 3 ani
-5%-stagiu de cotizare de cel putin 5 ani
-7%-cel putin 10 ani
-10%-cel putin 20 de ani.
Incetarea platii indemnizatiilor pt somaj:
-la data incadrarii in munca,conform legii,pe o perioada mai mare de 12 luni
-la data cind realizeaza,din activitati autorizate potrivit legii,venituri lunare mai
mari decit valoarea indicatorului social de referinta
-la 90 de zile de la data emiterii autorizatiei de functionare pt a desfasura
activitati independente
-la data refuzului nejustificat de a se incadra intr-un loc de munca conform
pregatirii sau nivelului studiilor.
-la data refuzului nejustificat de a participarea la servicii pt stimularea ocuparii si
de formare profesionala.
-daca perioada de pensionare pt invaliditate depaseste 12 luni
-la data indeplinirii conditiilor de pensionare pt limita de virsta,de la data
solicitarii pensiei anticipate sau la data cind pensia de invaliditate devine nerevizuibila
-la data plecarii in strainatate a beneficiarului pt o perioada mai mare de 3 luni
-la data inceperii executarii unei pedepse private de libertate pt o perioada mai
mare de 12 luni.
-in cazul decesului beneficiarului
-la data de la care isi desfasoara activitatea in functii elective sau la data in care
sunt numite in cadrul autoritatii executive,legislative sau judecatoresti,pe durata
mandatului.
-la data angajarii conform legii,pe baza de contract,in situatia soldatilor si
gradatilor voluntari
-la data promovarii concursului national de rezidentiat pe locuri sau pe posturi,in
conditiile legii.
Suspendarea platilor indemnizatiilor de somaj:
-la data la care nu si-a indeplinit obligatia
-pe perioada indeplinirii obligatiilor militare
-la data incadrarii in munca,conform legii,pe o perioada de cel mult 12 luni
-la data plecarii din tara pe o perioada mai mica de 3 luni
-pe o perioada in care este arestat preventiv sau pt executarea unei pedepse private
de libertate de pina la 12 luni
-la data pensionarii pt invaliditate
-pe perioada acordarii indemnizatiei pt incapacitate temporara de
munca,maternitate,cresterea copilului pina la implinirea virstei de 2 ani,respectiv 3 ani
in cazul copilului cu handicap.

109
 -pe perioada incapacitati temporare de munca mai mare de 3 zile datorita
accidentelor survenite in perioada cursurilor de calificare,recalificare,perfectionare
-pe perioada acordarii platilor compensatorii,potrivit legii.

8. PROTECTIA SOCIALA SPECIALA A UNOR CATEGORII DE

PERSOANE

Protectia tinerilor si studentilor

Incadrarea in munca a elevilor si studentilor
Angajatorul care incadreaza in munca elevi si studenti pe perioada vacantelor
beneficiaza de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din salariul minim brut pe
tara garantat in plata,pt fiecare elev sau student incadrat.
Elevii si studentii pot fi incadrati in munca numai cu CIM pe durata determinata
Cit priveste capacitatea juridica a angajatorului,elevii pot incheia un contract de
munca la implinirea virstei de 16 ani,in mod cu totul exceptional putind incheia un
contract de munca si minorii care au implinit 15 ani (cu incuviintarea prealabila a
parintilor sau a tutorilor,si numai pt munci potrivite cu dezvoltarea fizica,aptitudinile
si cunostintele minorilor)
Lipsa acordului antreneaza incetarea de drept a CIM,fiind vorba de o nulitate totala
Durata maxima a unui asemenea CIM pe durata determinata,care poate fi cu norma
intreaga sau cu timp partial,nu poate fi mai mare de 60 de zile,angajatorul nu ar mai
avea interes ,intrucit stimulentul financiar prevazut de lege se acorda la cererea
angajatorului din bugetul asigurarilor pentru somaj pe o perioada maxima de 60 de
zile lucratoare intr-un an calendaristic.
Termenul de 60 de zile lucratoare care reprezinta durata maxima de acordare a
stimulentulu,este un termen de prescriptie,acesta fiind susceptibil de suspendare.
Din termenul de 60 de zile face parte concediul de odihna cuvenit,insa pt acesta
stimulentul nu se acorda.
Pe parcursul executarii CIM elevul sau studentul beneficiaza de toate drepturile ce
se acorda celorlalti salariati si in plus acestia,daca nu au 18 ani impliniti beneficiaza si
de masuri speciale de protectie prevazute de legislatia muncii,in sensul ca nu pot
presta munca suplimentara sau munca de noapte,beneficiaza de un program redus si
de un interval de 30 de minute pt pauza de masa,de zile suplimentare de
concediu,intre doua zile de munca,tinerii beneficiaza de o perioada minima de repaus
de 12 ore consecutive,si in general trebuie sa presteze munci usoare.
Angajatorul este obligat sa informeze,in scris,nu numai tinerii asupra eventualelor
riscuri si asupra tuturor masurilor luate in ceea ce priveste securitatea si sanatatea
lor,dar si parintilor si reprezentantilor legali ai copiilor angajati care nu au implinit
virsta de 16 ani
Un CIM mai pot incheia elevii si studentii si in perioada de practica(activitatea
desfasurata de elevi si studenti in conformitate cu planul de invatamint si are drept
scop verificarea aplicabilitatii cunostiintelor teoretice insusite de acestia in cadrul
programului de instruire)
Practica elevilor si studentilor
Activitatea desfasurata de elevi si studenti in conformitate cu planul de invatamint
si are drept scop verificarea aplicabilitatii cunostiintelor teoretice insusite de acestia in
cadrul programului de instruire.
Aceasta se organizeaza si se desfasoara pe baza unui contract-cadru de colaborare
sau a unei conventii,dupa caz,incheiata intre organizator si partenerul de practica.

110
 Activitatea de practica se poate desfasura cu un program saptaminal sau cumulat
,la sfirsit de semestru sau de an de studii,in conformitate cu planul de invatamint,pe
baza unei programe analitice.
Planul de invatamint cuprinde atit durata practicii cit si formele de evaluare,de
notare si creditele acordate pt aceasta activitate,care este obligatorie si constituie
conditie de promovare.
Partenerul de practica-obligatii:
-sa detina o dotare corespunzatoare-logistica,tehnica si tehnologica
-sa aiba specialisti cu studii medii si superioare care sa coordoneze si sa participe la
evaluarea desfasurarii practicii
-sa desfasoare programul de activitate astfel incit sa permita realizarea activitatilor
de practica a elevilor si studentilor in conditii normale,fara a depasii ora 20,00.
Prezenta la practica este obligatorie.
Pe perioada de practica,partenerul de practica il poate angaja pe practicant,pe baza
unui contract de munca pe durata determinata,prin negocierea remuneratiei.
Organizatorii de practica,unitati si institutii de invatamint,beneficiaza de o subventie
financiara suplementara,echivalenta cu 5% din alocatia anuala pt fincare elev sau
student,sume utilizate exclusiv pt organizarea si desfasurarea practicii
Interzicerea muncii periculoase pentru copii
Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva exploatarii si un poate fi constrins la o
munca ce comporta un risc potencial sau care este susceptibila sa ii compromita
educatia ori sa ii dauneze sanatatii sau dezvoltarii sale fizice,mentale,spirituale,morale
ori sociale.
Este interzisa orice practica prin intermediul careia un copil este dat de unul sau de
ambii parinti ori de reprezentantul lui legal in schimbul unei recompense sau nu,in
scopul exploatarii copilului sau a muncii acestuia.
In situatiile in care copii de virsta scolara se sustrag procesului de
invatamint,desfasurind munci cu nerespectarea legii,unitatile de invatamint sunt
obligate sa sesizeze de indata serviciul public de asistenta sociala.
Muncile periculoase pt copii sunt determinate de urmatoarele criterii:
-expunerea la riscuri fizice,psihologice sau sexuale
-efectuarea de activitati sub pamint,sub apa,la inaltimi periculoase sau in spatii
restrinse.
-efectuarea de activitati intr-un mediu in care copii sunt expusi la actiunea unor
substante, agenti sau proceduri periculoase ori in conditii de temperatura,umiditate
sau vibratii care le-ar prejudicia sanatatea.
-efectuarea de activitati in conditii extrem de dificile,pe parcursul mai multor ore
sau in timpul noptii
-expunerea la riscuri de accidente sau de imbolnavire profesionala
Parintii sau reprezentantii legali ai copilului depistati ca permit copilului sau
folosesesc copilul la efectuarea de munci periculoase sunt obligati sa frecventeze
programe de educatie parentala sau,dupa caz,de consiliere-refuzul este contraventie si
se sanctioneaza cu amenda de la 100 la 1000 lei.
Fapta persoanei fizice care foloseste copiii la efectuarea de munci periculoase-
contraventie-amenda de la 500 la 1500 lei.

111
 Contractul de solidaritate sociala
Contractul de solidaritate nu este un contract de munca ci unul de securitate
sociala,care genereaza incheierea unui contract de munca
Compartiment social personalizat pt tinerii cu virsta intre 16 si 25 de ani aflati in
dificultate si confruntati cu riscul excluderii profesionale,in scopul facilitarii accesului
lor la un loc de munca.
In scopul integrarii in munca,tinerii pot beneficia de plasare la un angajator avizat
de agentie,in baza unui contract de solidaritate.
Angajator avizat de Agentie-angajatorul a carei oferta de loc de munca a fost
selectat de agentia teritoriala ca fiind corespunzator pregatirii profesionale a
beneficiarului.
Prin marginalizare sociala se intelege pozitia sociala periferica,de izolare a
indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice,politice,educationale
si comunicationale ale colectivitatii.
Contractul de solidaritate este un contract de sine statator-caracteristici:
- contract numit-i-a nastere in temeiul legii
- un contract bilateral
- contract consensual-acordul de vointa al ambelor parti
-se incheie pe durata determinat,de pina la 2 ani dar nu mai putin de 1 an
-contract cu executare instantanee-dintr-o data
-nu este susceptibil de a fi afectat de conditii sau sarcini
-da nastere unei obligatii de a face in sarcina ANOFM
-este un contract tip de adeziune
Angajatorul care angajeaza tinerii in conditiile unui contract de solidaritate,denumiti
angajatori de insertie,incheie conventii cu agentia prin care aceasta se angajeaza sa
ramburseze lunar salariul de baza stabilit la data angajarii tinerilor,dar nu mai mult de
75% din cistigul salariului net pe economie.
Daca la data incetarii contractului de solidaritate angajatoriiin de insertie angajeaza
tineri cu contract de munca pe durata nedeterminata ,vor beneficia de rambursarea
lunara a unei sume in cuantum de 50%din indemnizatia de somaj,indemnizatie pe
care tinarul ar fi primit-o daca ar fi fost disponibilizat la acel momento.De aceasta
suma angajatorul poate beneficia maxim 2 ani,pina la implinirea de catre angajat a
virstei de 25 de ani-aceste sume sunt acordate din bugetul asigurarilor de somaj.
In cazul in care agentia a incheiat contracte de solidaritate cu toate persoanele aflate
in evidenta acesteia in ultimele doua luni ale anului bugetar,in limita sumelor
disponibile,poate incheia si alte contracte de solidaritate,beneficiarii putind fii
persoane in virsta de pina la 35 de ani.
Protectia tinerilor incadrati in munca
In cadrul comunitar se face distinctia intre copil(orice tinar care nu a atins virsta de
15 ani),adolescent(15-18 ani),tinar(orice peroana in virsta de pina la 28 de ani avind
contract sau raport de munca)
Angajatorul este obligat sa asigure tinerilor conditii d munca adaptate virstei lor.
Interdictia generala de a muncii nu se aplica in urmatoarele cazuri:
-copiilor care exercita activitati culturale sau similare
-copiilor in virsta de cel putin 14 ani care lucreaza in cadrul unui sistem de formare
in alternanta sau stagiu in intreprindere
-copiilor in virsta de cel putin 14 ani care presteaza munci usoare
Angajatorul trebuie sa puna in practica masurile prevazute pe baza evaluarii
riscurilor existente pt tineri:
-echipamentul de munca si organizarea locului de munca si a postului de lucru

112
 -natura,nivelul si durata expunerii la agenti fizici,biologici si chimici
-organizarea,categoria si modul de utilizare a echipamentelor de munca
-stabilirea procedeelor de munca si desfasurarii muncii,organizarea muncii
-nivelul pregatirii profesionale si al instruirii acordate tinerilor
Angajatorul este obligat sa informeze in scris,nu numai tinerii,asupra eventualelor
riscuri si asupra tuturor masurilor luate in ceea ce priveste sanatatea si securitatea
lor,dar si parintii si reprezentantii legali ai copiilor.

Este interzisa angajarea tinerilor pt activitati care;

-depasesc in mod evident capacitatile lor fizice sau psihologice
-implica o expunere nociva la agenti toxici,cancerigeni
-implica o expunere nociva la radiatii
-prezinta riscuri de accidente
-pun in pericol sanatatea acestora-frig,caldura extrema,zgomot,vibratii.
In cazul tinerilor durata timpului de munca-max 6 ore/zi-30/saptamina
In cazul copiilor-7ore/zi-40 ore/saptamina.
Tinerii nu pot presta munci suplimentare sau munca de noapte.
Tinerii beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute consecutive,in
cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate.
Intre doua zile de munca tinerii beneficiaza de o perioada minima de repaus de 12
ore consecutive,iar copii incadrati in munca beneficiaza de o perioada minima de
repaus de 14 ore consecutive.Tinerii beneficiaza de o perioada de repaus saptaminal
de doua zile consecutive,de regula simbata si duminica.
Tinerii beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile
lucratoare.

Protectia maternitatii
Angajatorii-obligatii privind salariatele gravide sau care alapteaza:
-sa adopte masurile necesare,sa previna riscurile ce le pot afecta sanatatea si
securitatea
-salariatele nu pot fi constrinse sa efectueze o munca daunatoare sanatatii sau starii lor
de graviditatte ori copil,nou-nascut
-este obligat sa evalueze anual,modificarile conditiilor de munca
-trebuie sa informeze in scris salariatele asupra evaluarii privind riscurile la care pot fi
supuse la locurile lor de munca
-in termenul de 10 zile lucratoare de la data la care angajatorul a fost anunta in scris
de catre o salariata(gravida,a nascut recent sau care alapteaza),acesta are obligatia sa
instiinteze medicul de medicina muncii,precum si ITM
-angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a
salariatei si nu va anunta alti angajati decit cu acordul scris a acesteia si doar in
interesul bunei desfasurari a procesului de munca cind starea de graviditate nu este
vizibila
-angajatorul este obligat sa ii modifice conditiile si/sau orarul de munca fara riscuri
pentru securitatea sau sanatatea sa.,conform recomandarii medicului de medicina
muncii si medicului de familie,cu mentinerea veniturilor salariale.
Femeile gravide,lauzele si cele care alapteaza,nu pot fi folosite in locuri de munca
cu conditii vatamatoare,grele sau periculoase,ori contraindicate medical,in aceste
situatii vor fi trecute in alte locuri de munca,fara ca prin aceasta sa li se scada salariul
si nu pot fi obligate sa presteze munca de noapte.

113
 La un concediu de maternitate platit(126 zile)-indemnizatia de maternitate este de
85% din mediul veniturilor lunare din ultimele 6 luni,din cele 12 anterioare lunii pt
care se acorda concediu de maternitate,luni ce constituie stagiu de cotizare.
Salariatele pot beneficia si de concediu de risc maternal-concediul pe care poate sa
il solicite o salariata in cazul in care angajatorul ,ca urmare a evaluarii riscurilor
prezente la locul de munca al salariatei,nu poate,din motive justificate in mod
obiectiv,sa dispuna masura modificarii conditiilor si/sau programului de munca al
acesteia sau masura repartizarii ei la alt loc de munca,fara riscuri pt sanatatea sau
securitatea sa si/sau a fatului sau copilului.
Salariata sa fie indreptatita la acordarea concediului de risc maternal-conditii:
-sa fie atestata starea fiziologica de graviditate sau faptul ca salariata a nascut recent
ori alapteaza de catre medicul de familie sau /si medicul specialist.
-salariata sa isi desfasoare activitatea intr-un loc de munca care prezinta riscuri pt
sanatate sau securitatea sa ori cu repercursiuni asupra sarcinii si alaptarii
-angajatorul sa fie in imposibilitatea justificata obiectiv de a modifica
conditiile,orarul de munca sau de a-i oferii un alt loc de munca.
-salariata care a nascut recent precum si salariata care alapteaza sa nu fi
solicitat:concediu si indemnizatia pt cresterea si ingrijirea copilului pina la implinirea
virstei de 2 ani sau,in cazul copilului cu handicap pina la 3 ani
-sa existe solicitarea expresa a salariatei de a i se acorda concediu de risc maternal
dupa luarea la cunostinta de continutul informarii privind protectia maternitatii la
locul de munca.
Concediul de risc maternal se acorda salariatelor gravide inainte de solicitarea
concediului de maternitate,se poate acorda,in intregime sau fractionat,pe o perioada ce
nu poate depasii 120 de zile ,de catre medicul de familie sau medicul specialist,care
va elibera un certificat medical.
Acordarea concediului de risc maternal-efecte:
-suspendarea CIM din initiativa salariatului pe toata durata concediului de risc
maternal
-pe durata concediului,salariata are dreptul la indemnizatia de risc maternal care se
suporta din bugetul asigurarilor sociale.
-durata conc de risc maternalreprez perioada asimilata stagiului de asigurare
-in conditiile in care s-a solicitat si acordat concediu de risc maternal,salariata nu mai
poate solicita concediul si indemnizatia pt cresterea si ingrijirea copilului pina la
implinirea virstei de 2 ani,sau, in cazul copilului cu handicap,pina la 3 ani.
Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza,in cursul programului
de lucru,,doua pauze pentru alaptare de cite 1 ora fiecare.
Masuri speciale de protectie a femeilor salariate:
-concediul platit pt cresterea copilului in virsta de pina la 2 ani
-in cazul copilului cu handicap,pina la implinirea virstei de 7 ani
Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca in cazul:
-salariatei gravide,care a nascut recent sau care alapteaza
-salariatei care se afla in timpul concediului de risc maternal
-salariatei care se afla in timpul concediului de maternitate
-salariatei sau salariatului care se afla in timpul concediului pt cresterea copilului
in virsta de pina la 2 ani,sau in cazul copilului cu handicap,in virsta de pina la 3 ani
-salariatei sau salariatului care se afla in timpul concediului pt ingrijirea copilului
bolnav in virsta de pina la 7 ani ,sau in cazul copilului cu handicap,in virsta de pina la
18 ani.

114
 Protectia persoanelor care au calitatea de veteran de razboi sau vaduva de
razboi
Au calitatea de veteran de razboi persoanele care au participat la primul sau al
doilea razboi mondial in armata romana si s-au aflat in situaiile:
-au luptat in unitati militare-subunitati,mari unitati sau comandamente-la diferite
esaloane ori au facut parte din formatiunile logistice
-au actionat in unitatile speciale din zona interioara la dezamorsarea
proiectilelor,precum si la curatarea teritoriului de mine pina la 31 decembrie 1946.
-au fost comandanti militari sau comandanti ai garzilor militare ori membrii in
comisiile militare de control si receptie in intreprinderi furnizoare de material de
razboi.
-au luptat pe teritoriul national vremelnic ocupat de inamic,impotriva acestuia,in
unitati ori formatiuni constituite,recunoscute ca atare de Marele Stat Major.
-au facut parte din justitia militara,politia militara,jandarmerie,din unitati de
pompieri militari si companii de politie din cadrul Ministerului de Interne
-au devenit invalizi de razboi
-au fost prizonieri de razboi
Sunt considerati veterani de razboi :
-cetateni romani din orice teritoriu care s-au inrolat voluntar si au luptat in rindurile
armatelor Natiunilor Unite
-locuitorii din provinciile romanesti,vremelnic ocupate in perioada 1940-1945,care
au fost incorporati sau mobilizati in mod obligatoriu si au luptat in armatele altor
state,in cazul in care si-au pastrat sau redobindit cetatenia romana si domiciliul in
Romania.
-peresoane de nationalitate germana care au fost incadrate obligatoriu in unitati ale
armatei germane,in cazul in care si-au pastrat sau si-au redobindit cetatenia romana si
domiciliul in Romania.
Calitatea de veteran de razboi se stabileste de catre MAN,pe baza datelor din livretul
militar,ori in lipsa acestora,pe baza de acte oficiale de catre organele stabilite de acest
minister.
Drepturile decurgind din calitatea de veteran de razboi decorat,legat de
improprietarirea cu loc de casa sau echivalent,sunt transmisibile mostenitorilor
legali,daca titularul a depus cererea de obtinere a acestor drepturi in timpul vietii.
Vaduva de razboi este sotia supravietuitoare a celui decedat pe front,in prizonierat
sau ca urmare a ranilor ori bolilor contractate pe front sau in prizonierat.-calitatea de
vaduva de razboi se stabileste pe baza de documente,in conditiile prevazute in
reglementarile Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
Timpul participarii la razboi,perioadele de prizonierat,de spitalizare si de concedii
medicale se considera vechime in munca sau in serviciu la calcularea pensiei.
Vaduva de razboi care are dreptul la pensia IOVR,in conditiile legii primeste,si
pensia de asigurari sociale.
Sotul supravietuitor al veteranului de razboi care nu s-a recasatorit,beneficiaza de
jumatate din indemnizatia de veteran de razboi si de renta lunara precum si jumatate
din nr calatoriilor gratuite,la care avea ori trebuia sa aiba dreptul,potrivit legii,sotul
decedat.
Vaduvele de razboi care nu s-au recasatorit vor beneficia de 100% din
indemnizatia de veteran de razboi,daca sotii acestora inaintea decesului au fost
decorati cu ordine sau medalii de razboi.
Veteranii de razboi si vaduvele de razboi-drepturi:
-cite 12 calatorii interne gratuite dus-intors sau 24 calatorii simple

115
 -gratuitati pe mijloacele de transport in comun in mediu urban
-prioritate la repartizarea si inchirierea locuintelor din fondul locativ de stat
-prioritate la acordarea de credite pt construirea si cumpararea de locuinte
-scutirea de plata impozitelor si taxelor locale
-scutirea de plata abonamentului unui post telefonic,radio si televiziune-50%
vaduvelor supravietuitoare care nu s-au recasatorit.
-acordarea unui ajutor anual pt acoperirea unei parti din costul chiriei,energiei
electrice si termice-aprovizionarii cu combustibil lichid,solid sau gaze naturale.
-asigurarea gratuita a 4 mc de lemne de foc sau echivalent carbuni pt mari mutilati
de razboi.
-asigurarea de facilitati la obtinerea buteliilor de aragaz
-asistenta medicala gratuita,medicamente gratuite,tratamente gratuite.
-bilete de transport gratuite in statiunile balneoclimaterice-10% repartizate
vaduvelor de razboi care nu s-au recasatorit.
-reduceri cu 50% a costului biletelor-spectacole
-acces gratuit la manifestarile cultural sportive organizate de MAN si MI
Veteranilor si vaduvelor de razboi li se asigura in mod gratuit locuri de inhumare
Veteranilor de razboi li se asigura funeralii cu onoruri,potrivit gradului avut la adata
decesului.
Contestatiile privind modul de stabilire a calitatii de veteran de razboi si de vaduva
de razboi se solutioneaza conform Legii contenciosului administrativ.
Terenurile de 500 mp cu care au fost improprietariti veteranii de razboi in vederea
construirii de case pot fi transmise prin succesiune,daca pe acestea au fost construite
case de locuit in termen de 10 ani de la data dobindirii terenului.
Mostenitorii veteranului de razboi pot dobindii terenurile neconstruite,daca
deschiderea succesiunii a avut loc anterior expirarii termenului de 10 ani.Obligatia de
construire a casei de locuit revine si mostenitorilor in termen de 5 ani de la preluarea
mostenirii.

9. ASISTENTA SOCIALA

Trasaturile caracteristice sistemului national de asistenta sociala

Sistemul national de asistenta sociala-ansamblul de institutii,masuri si actiuni prin
care statul reprezentat de autoritatile publice centrale si locale,precum si societatea
civila intervin pt prevenirea,limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau
permanente ale situatiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea sociala a
persoanei,familiei,grupurilor sau comunitatilor.
Se compune din sistemul de beneficii sociale si sistemul de servicii sociale.
Toti cetatenii romani care locuiesc in Romania ,precum si strainii care au domiciliul
in Romania au dreptul la asistenta sociala.
Dreptul la asistenta sociala se acorda la cerere sau din oficiu,dupa caz,in
conformitate cu prevederile legii.
Principiile generale ale sistemului national de asistenta sociala
Valori si principii generale:
-solidaritatea sociala-intreaga comunitate participa la sprijinirea persoanelor
vulnerabile care necesita suport si masuri de protectie sociala.
-subsidiaritatea-in situatia in care persoana sau familia nu isi poate asigura
integral nevoile sociale,intervine colectivitatea locala si structurile ei asociative
si,complementar,statul.
-universalitatea-fiecare persoana are dreptul la asistenta sociala in conditiile legii

116
 -respectarea demnitatii umane-fiecarei persoane ii este garantata dezvoltarea
libera si deplina a personalitatii,ii este respectat statutul individual si social si dreptul
la intimitate si protectie impotriva oricarui abuz fizic,intelectual sau economic.
-abordarea individuala-masurile de asistenta sociala trebuie adaptate situatiei
particulare de viata ale fiecarui individ
-parteneriatul-conlucrarea tuturor autoritatilor
-participarea beneficiarilor
-transparenta-se asigura cresterea gradului de responsabilitate a administratiei
publice centrale si locale fata de cetatean
-nediscriminarea-fara restrictie sau preferinta
-eficienta-utilizarea resurselor publice are la baza respectarea raportului cost-
beneficiu.
-respectarea dreptului la autodeterminare-fiecare persoana are dreptul de a face
propriile alegeri
-activizarea-masurile de asistenta sociala au ca obiectiv final incurajarea
ocuparii,in scopul integrarii/reintegrarii sociale si cresterii calitatii vietii persoanei.
-nesupunerea dreptului la beneficiile sociale-pt aceeasi nevoie sau situatie de risc
social se poate acorda un singur beneficiu de acelasi tip
-proximitatea-serviciile sunt organizate cit mai aproape de beneficiar.
-complementaritatea si abordarea integrata-pt asigurarea intregului potential de
functionare sociala a persoanei ca membru deplin al familiei,comunitatii si
societatii,serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului si acordate
integrat cu o gama larga de masuri si servicii din domeniul economic,de sanatate si
cultural.
-concurenta si competitivitatea-prin cresterea calitatii serviciilor
-egalitatea de sanse-acces in mod egal si tratament egal pe piata serviciilor publice
-confidentialitatea-beneficiarii au dreptul la pastrarea confidentialitatii asupra
datelor personale si informatiilor referitoare la viata privata si situatia de dificultate in
care se afla.
-echitatea-toate persoanele beneficiaza de drepturi sociale egale.
-focalizare-masurile de asistenta sociala se adreseaza celor mai vulnerabile
categorii de persoane si se acorda in baza testarii veniturilor.

Sistemul beneficiilor sociale

Clasificarea beneficiilor sociale
Beneficiile sociale reprez.o forma de suplimentare sau de substituire a veniturilor
individuale obtinute din munca,in vederea asigurarii unui minim social acceptabil de
trai,precum si o forma de sprijin in scopul promovarii incluziunii sociale si cresterii
calitatii vietii anumitor categorii de persoane ale caror drepturi sociale sunt prevazute
expres de lege.
In functie de conditiile de eligibilitate-clasificare:
-beneficii sociale selective-bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei
singure sau familiei.
-beneficii sociale universaliste-acordate pt anumite categorii de beneficiari,cu sau
fara conditia de testare a mijloacelor de trai ale acestora.
Testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure/familiei are in vedere:
-evaluarea veniturilor monetare-toate veniturile realizate
-evaluarea bunurilor si a veniturilor potentiale obtinute prin valorificarea/utilizarea
bunurilor mobile si imobile aflate in proprietate ori folosinta.
In functie de scopul lor:

117
 -beneficii sociale pt combaterea si prevenirea saraciei si riscului de excluziune
sociala
-beneficii sociale pt sustinerea copilului si familiei
-beneficii sociale pt sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale
-beneficii sociale pt situatii deosebite
Beneficiile sociale se acorda in bani sau in natura si cuprind
alocatii,indemnizatii,ajutoare sociale si facilitati.
In functie de beneficiarul acestora:
-cu caracter individual-acordate persoanei singure sau unuia sau mai multor
membrii din familie
-cu caracter familial -acordate pt cresterea calitatii vietii in familie si mentinerea
unui mediu familial propice realizarii functiilor de baza ale acesteia.
Categorii de beneficii sociale
Beneficiile sociale pt prevenirea si combaterea saraciei si riscului de excluziune
sociala se acorda ocazional sau pe perioade determinate de timp si pot cuprinde
urmatoarele categorii principale:
a) ajutoarele sociale sustinute din bugetul de stat,acordate focalizat,pt categoriile de
populatie aflate in risc de saracie;
b) ajutoare sociale comunitare,sustinute din bugetele locale acordate focalizat,ca
masuri individuale de suport pt depasirea unor situatii de dificultate punctuale.
c) ajutoare de urgenta acordate pt situatii datorate calamitatilor
naturale,incendiilor,accidentelor(Guvernul la propunerea MMFPS)
d) bursele sociale si ajutoare financiare pt facilitarea accesului la educatie
e) ajutoare in natura.
f) facilitati privind utilizarea mijloacelor de transport in comun,accesul la
comunicare si informare,alte facilitati prevazute de lege.
Beneficiile pt sustinerea copilului si a familiei au in vedere nasterea,educatia si
intretinerea copiilor-categorii principale:
a) alocatii pt copii
b) alocatii pt copiii lipsiti temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor
c) indemnizatii pt cresterea copiilor
d) facilitati
Beneficiile sociale pt sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale se acorda atit pt
asigurarea nevoilor de baza ale vietii,cit si in scopul promovarii si garantarii
exercitarii de catre acestea a drepturilor si libertatilor fundamentale si participarii
depline la viata societatii.-categorii principale:
a) indemnizatii pt persoane cu handicap
b) indemnizatii de ingrijire
c) facilitati
Administrarea beneficiilor sociale
Statul acorda beneficiile sociale prin autoritatile administratiei publice centrale,in
conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
Beneficiile sociale acordate de autoritatile publice centrale,direct sau prin
institutiile aflate in subordinea acestora,se stabilesc in bani si au in vedere
asigurarea unui standard minim de viata,masurile financiare de politica
familiala,promovarea si garantarea exercitarii de catre persoanele cu nevoi speciale
a drepturilor si libertatilor fundamentale.
Dreptul la beneficii sociale se acorda la cererea scrisa a persoanei indreptatite,a
reprezentantului familiei sau a reprez. legal al persoanei indreptatite.Cererea este
formularul tipizat care contine date privind componenta familiei,veniturile

118
realizate,membrii acesteia,bunurile detinute,date referitoare la situatia educationala
si profesionala a acestora si informatii referitoare la nevoile speciale si situatiile
particulare in care acestia se afla.
Cererea este intotdeauna insotita de documente doveditoare.
Autoritatile adm publice locale,pt beneficiile acordate din bugetele
locale,utilizeaza formulare de cerere aprobate prin hotariri ale consiliului local.
Pt solicitarea dreptului,cererea se depune si se inregistreaza la autoritatea adm
publice locale,in a carei raza teritoriala domiciliaza,isi are resedinta sau,dupa
caz,locuieste/traieste familia ori persoana singura care solicita unul sau mai multe
beneficii sociale.
Pt beneficiile sociale platite din bugetul de stat,cererea si documentele
doveditoare se transmit pina la data de 5 ale lunii urmatoare,pt luna anterioara
Solutionarea cererii se face in termen de maximum 30 zile de la inregistrarea
acesteia,prin actul administrativ de aprobare sau respingere a dreptului emis de
autoritatea adm publice centrale sau locale care plateste dreptul.
Plata beneficiilor sociale se face ,in functie de optiunea titularului,prin mandat
postal,cont bancar,sau alta forma de plata conform legii.
Pt achitarea drepturilor se stabileste un comision de transmitere.
In cont bancar(nu poate fi mai mare de 0,1%)

Sistemul de servicii sociale

Definirea si clasificarea serviciilor sociale
Serviciile sociale-activitatea sau ansamblul de activitati realizate pt a raspunde
nevoilor sociale individuale,familiale sau de grup,in vederea depasirii situatiilor de
dificultate,prevenirii si combaterii riscului de excluziune sociala,promovarii
incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii-servicii sociale de interes public.
Clasificare-criterii:
-scopul serviciului
-categoriile de beneficiari carora li se adreseaza
-regimul de asistare-regim rezidential sau nerezidential
-locul de acordare
-regimul juridic
Dupa scopul lor:
-servicii de asistenta si suport pt asigurarea nevoilor de baza ale vietii
-servicii de ingrijire personala
-de recuperare,abilitare,de insertie/reinsertie sociala.
Dupa categoriile de beneficiari:
-destinate copilului sau familiei
-persoanelor cu handicap
-persoanelor virstnice
-victimelor violentei in familie
-persoanelor fara adapost
-persoanelor dependente de consumul de droguri si alte substante toxice
-victimelor traficului de persoane
-delicventilor
-alte categorii de persoane aflate in situatii de dificultate
Dupa regimul de asistare:
-servicii cu cazare,pe o perioada determinata sau nedeterminata:centre
rezidentiale,locuinte protejate,adaposturi de noapte.

119
 -servicii fara cazare:centre de zi,centre si/sau unitati de ingrijire la
domiciliu,cantine sociale,servicii mobile de acordare a hranei,ambulanta sociala.
Dupa locul de acordare:
-la domiciliul beneficiarului
-in centre de zi
-in centre rezidentiale
Dupa regimul juridic al furnizorului:
-servicii de ingrijire personala-datorata bolii sau traumei.
Beneficiari si furnizori de servicii sociale
Beneficiarii serviciilor de ingrijire personala sunt persoanele
virstnice,persoanele cu handicap,persoanele invalide si bolnavii cronici
Furnizorii de servicii sociale-pers fizice sau juridice,de drept public ori privat :
-autoritatile adm publice loca le
-autoritatile adsm publice centrale
-institutii publice care dezvolta,la nivel comunitar,servicii sociale integrate.
Furnizorii privati:
-organizatiile neguvernamentale-(asociatii si fundatii)
-cultele recunoscute de lege
-pers fizice autorizate in conditiile legii
-filialele si sucursalele asociatiilor si fundatiilor internationale,conform legii
-organizatiile societatii civile care au atributii prevazute in statut
-orice alta persoana fizica sau juridica care realizeaza activitati economice fara
scop lucrativ.
-agentii economici,in conditii speciale,prevazute de lege.
Organizarea si administrarea serviciilor sociale
Responsabilitatea dezvoltarii,administrarii si acordarii serviciilor sociale este
partajata astfel:
-elaborarea politicilor publice,programelor si strategiilor nationale in
domeniu,reglementarea,coordonarea si controlul aplicarii lor,precum si evaluarea
si minitorizarea calitatii serviciilor sociale se afala in responsabilitatea adm publice
centrale.
-organizarea,administrarea si acordarea serviciilor sociale se afla ion
responsabilitatea autoritatilor adm publice locale
-finantarea serviciilor sociale se asigura din bugetul de stat,bugetul
local,contributia beneficiarului/a familiei acestuia si din alte venituri extrabugetare.
Furnizorii de servicii sociale asigura activitatile prevazute prin asistenti sociali
angajati in structurile proprii.
Serviciile sociale publice se infiinteaza si se organizeaza la nivel teritorial:
-servicii sociale de interes local
-servicii sociale de interes judetean
Procesul de acordare a serviciilor sociale
Serviciile sociale se acorda la solicitarea persoanei,a reprezentantului sau legal
dupa caz,precum si din oficiu.
Acordarea serviciilor sociale se realizeaza in baza unui contract incheiat intre
furnizorul de servicii sociale si beneficiar,in care se stipuleaza serviciile
acordate,drepturile si obligatiile partilorprecum si conditiile de finantare.
Procesul de acordare a serviciilor sociale-etape:
-evaluarea initiala-de catre asistentul social
-elaborarea planului de interventie
-evaluarea complexa

120
-elaborarea planului individualizat de asistenta si ingrijire
-implementarea masurilor prevazute in planul de interventie si in planul individualizat
-monitorizarea si evaluarea acordarii serviciilor
Acordarea serviciilor de ingrijire personala la ddomiciliu se planifica si se
programeaza in vizite zilnice, saptaminale sau lunare repartizate la intervale
regulate.
Ingrijirea personala la domiciliu poate fi formala(se asigura de persoana
calificata,certificata profesional,in conditiile legii) si informala(se asigura de
membrii de familie,prieteni,vecini sau o alta persoana necalificata care isi asuma
responsabilitatea ingrijirii persoanei)
Persoana dependenta care necesita asistenta si/sau supraveghere permanenta
poate beneficia de ingrijire zilnica acordata la domiciliu de ingrijitorul formal pt
maximum, 8 ore/zi.

Masuri de integrare in asistenta sociala

Prevenirea si combaterea saraciei si riscului de excluziune sociala
Persoanele si grupurile aflate in situatie de saracie si de privare materiala sunt
expuse,in cel mai inalt grad,riscului de excluziune sociala.
Nivelul de viata minimal reprezinta limita exprimata in lei care asigura nevoile de
baza(hrana,igiena personala si salubrizarea locuintei,mentinerea unei locuinte sau
adapost si se calculeaza in raport cu pragul saraciei.
Beneficiile sociale acordate pt prevenirea si combaterea saraciei:
-venitul minim de insertie,acordat din bugetul de stat in scopul garantarii unui
venit minim fiecarei persoane din Romania.
-ajutoarele sociale comunitare,acordate din bugetele locale persoanelor
vulnerabile in scopul depasirii unor situatii de dificultate temporare
-ajutoarele de urgenta acordate din bugetul de stat/bugetele locale in caz de
situatii deosebite,prevazute de lege.
-burse sociale,burse de ajutor social
-ajutoare in natura alimentare si materiale
-ajutorul pt refugiati,din bugetul de stat
Pt persoanele care traiesc in strada,autoritatile adm publice centrale au obligatia
de a organiza adaposturi de urgenta pe timp de iarna.
Asistenta sociala a copilului si familiei
Copii au dreptul la protectie si asistenta in realizarea si exercitarea deplina a
drepturilor lor,,in conditiile legii.
Statul asigura protectia copilului si garanteaza respectarea tuturor drepturilor sale
prin activitatea specifica realizata de autoritatile/institutiile publice cu atributii in
domeniu
Autoritatile adm publice centrale si locale sustin familia prin acordarea de
beneficii sociale,precum si prin asigurarea de servicii sociale.
Beneficiile sociale in bani destinate copilului si familiei pot fi acordate sub
forma de alocatii,indemnizatii,stimulente financiare,facilitati fiscale si alte facilitati
de natura financiara.
Alocatiile pot fi universale si selective si cuprind alocatii pt copii destinate
copilului din familie si copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea
parintilor(alocatia de stat,alocatia de plasament si alte locatii acordate in conditiile
legii).Alocatii,indemnizatii si stimulente pt familie acordate in raport cu veniturile
familiei si numarului de copii aflati in intretinere(indemnizatia pt cresterea
copilului,stimulentul de insertie,alte alocatii familiale si indemnizatii.

121
 Orice copil,lipsit temporar sau definitiv,de ocrotirea parintilor sai are dreptul la
protectie alternativa care consta in instituirea tutelei,masuri de protectie speciala si
adoptia.
Principalele categorii de servicii sociale;
-servicii de preventie a riscului de abandon si de sprijin al copilului si familioei
aflate in dificultate
-servicii de tip familial,cu sau fara cazare
-servicii de ingrijire si educare a copiilor pe timpul zilei.
Principalele categorii de servicii sociale organizate ca centre rezidentiale cu
gazduire pe o perioada determinata;
-centre de primire in regim de urgenta a victimelor violentei in familie
-centre de recuperare pt victimele violentei in familie
-locuinte protejate
Principalele categorii de servicii sociale organizate ca centre de zi:
-centre de consiliere pt prevenirea si combaterea violentei in familie
-centre pt servicii de informare si sensibilizare a populatiei
Combaterea violentei in familie
Prin ,,violenta in familie”-agresarea fizica sau verbala savirsita cu intentie de
catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii,care
provoaca o suferinta fizica,psihica,sexuala sau un prejudiciu material-
Constituie violenta in familie impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si
libertatile fundamentale.
Prin membru de familie,se intelege :sotul,ruda apropiata.
Se infiinsteaza Agentioa Nationalapentru Protectia Familiei,ca organ de
specialitate in subordinea Ministerului Sanatatii si Familiei.
Agentia-atributii;
-elaborarea,fundamentarea si aplicarea strategiei si a programelor in domeniul
ingrijirii si protectiei victimelor violentei in familie
-controlarea aplicarii reglementarilor in domeniul propriu si al activitatii
unitatilor din subordine
-infiintarea sau,dupa caz,cofinantarea programelor specifice in domeniul
apararii si consolidarii familiei,a ingrijirii si protectiei victimelor viol in familie.
-infiintarea de adaposturi de de linii telefonice de urgenta
-instruirea, autorizarea si coordonarea activitatii profesionale a asistentilor
familiali.
-organizarea de cursuri de cunoastere a formelor de violenta in familie
-efectuarea de studii si cercetari,elaborarea de strategii,prognoze,realizarea si
publicarea de materiale stiintifice si promotionale.
-realizarea bazei de date pt ghestionarea situatiilor de violenta in familie.
-impliocarea si sprijinirea initiativelor partenerilor sociali in rezolvarea
problemei violentei in familie.
-infiintarea de centre de recuperare pt victimele violentei in familie
-infiintarea de centre de asistenta destinate agresorilor.
Agentia stabileste criterii de virsta,pregatire profesionala,sanatate fizica si
mentala,precum si de moralitate pt ocuparea functiei de asistent familial.
Asistent familial-atributii:
-identifica si tin evidenta familiilor in care apar conflicte ce pot cauza violente
-urmaresc desfasurarea activitatii de prevenire a violentei in familie
-identifica solutii neviolente prin legatura cu persoanele in cauza
-solicita sprijinul unor pers fizice sau juridice pt rezolvarea situatiilor

122
 -monitorizeaza respectarea drepturilor persoanelor nevoite sa recurga la
serviciile adaposturilor.

Asistentii familiali instrumenteaza cazul impreuna cu persoana desemnata de

Ministerul de Interne.
Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cererea partilor
Centrele pt adapostirea victimelor violentei in familie(adaposturi),sunt unitati de
asistenta sociala,de regula fara personalitate juridica,care asigura protectie,gazduire
ingrijire si consiliere victimelor violentei in familie,nevoite sa recurga la acest
serviciu, de asistenta sociala.
Asistenta sociala a persoanelor cu handicap
Asigurarea si facilitarea accesului la dispozitive medicale destinate recuperarii
unor deficiente organice sau functionale care constituie conditie esentiala pt
depasirea handicapului.
Persoanele cu handicap,in functie de gradul de handicap,situatia familiala si
socio-economica beneficiaza de indemnizatii si facilitati,precum si alte forme de
sprijin financiar si in natura.
Persoana cu handicap beneficiaza de servicii de ingrijire personala la domiciliu.
Principalele categorii de centre rezidentiale pt persoane cu handicap care asigura
gazduire pe o perioada nedeterminata sau determinata;
-centre de ingrijire si asistenta
-centre de recuperare si reabilitare
-centre de integrare prin terapie acupationala
-centre respiro/centre de criza
-locuinte protejate.
Protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap-principii;
-respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului
-prevenirea si combaterea discriminarii
-egalizarea sanselor
-egalitatea de tratament pt incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca
-solidaritatea sociala
-responsabilizarea comunitatii
-subsidiaritatea
-adaptarea societatii la persoana cu handicap
-interesul persoanei cu handicap
-abordarea integrata
-parteneriatul
-libertatea optiunii si controlul sau decizia asupra propriei vieti.
-abordarea centrata pe persoana in furnizarea de servicii
-protectie impotriva neglijarii si abuzului
-integrarea si incluziunea sociala a persoasnelor cu handicap,cu drepturi si
obligatii egale ca toti ceilalti membrii ai societatii.
Persoanele cu handicap-drepturi:
-ocrotirea sanatatii-prevenire tratament si recuperare
-educatie si formare profesionala
-ocuparea si adaptarea locului de munca,orientare si reconversie profesionala
-asistenta sociala-servicii sociale si prestatii sociale
-locuinta,transport,acces la mediul fizic,informational si comunicational.
-petrecerea timpului liber,acces la cultura,sport,turism
-asistenta juridica

123
 -facilitati fiscale
-evaluare si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile
de catre membrii comisiei de evaluare,la un interval de 2 ani.
Persoana care are in ingrijire,supraveghere si intretinereun copil cu
handicap,beneficiaza de urmatoarele drepturi:
-concediu si indemnizatie pt cresterea copilului cu handicap,stimulent lunar pina
la implinirea virstei de 3 ani.
-concediu si indemnizatie-450 lei-virsta cuprinsa intre 3-7 ani
-program de lucru redus la 4 ore-pina la 18 ani
-concedii medicale
-indemnizatie lunara pt crestere copilului cu handicap-450 lei pina la 3 ani.
-indemnizatie lunar pt cresterea copilului cu handicap-300 lei-3-7 ani
-alocatie lunara de plasament in cuantum majorat cu 50%
Persoana cu handicap grav are dreptul in baza evaluarii sociopsihomedicale la un
asistent personal
Asistenta sociala a persoanelor virstnice
Persoanele virstnice reprez o categorie de populatie vulnerabila cu nevoi
particulare,datorita limitarilor fiziologice si fragilitatii caracteristice fenomenului
de imbatrinire.
Beneficiile sociale se acorda pers virstnice,vulnerabile,astfel:
-nu realizeaza venituri proprii sau veniturile lor ori ale sustinatorilor legali nu sunt
suficiente pt asigurarea unui trai decent si mediu sigur de viata
-se afla in imposibilitatea de a-si asigura singure activitatile de baza ale vietii
zilnice,nu se pot gospodarii singure si necesita asistenta si ingrijire.
-nu au locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza
resurselor proprii.
-se afla in situatii de urgenta sau de necesitate,prevazute de lege
Beneficiile sociale pt persoane virstnice sunt:
-beneficiile sociale pt prevenirea si combaterea saraciei si a riscului de
excluziune sociala
-indemnizatii de ingrijire acordate in conditiile legii
-alocatii sau contributii pt asigurarea calitatii serviciilor sociale
-facilitati privind transportul urban si interurban,radio-tv,achizitia de produse
alimentare,bilete de transport balnear sau pt recreere
-ajutoare pt situatii care pun in pericol viata si siguranta persoanei
virstnice,precum si evitarea institutionalizarii.
-ajutoare in natura pt;alimente,incaltaminte,imbracaminte,medicamente si
dispozitive medicale,materiale de constructii.
Acordarea serviciilor de ingrijire personala la domiciliu a persoanelor virstnice se
realizeaza de catre personal de ingrijire formal sau informal
Centrele rezidentiale destinate pers virstnice,pot fi organizate;
-centre de ingrijire temporara
-centre de ingrijire pe o perioada nedeterminata(vamine pt pers virstnice)
-locuinte protejate,complex de servicii si alte tipuri de centre.
Contributia lunara de intretinere pt persoanele virstnice care au venituri este
de 60% din veniturile personale lunare ,fara a depasii costul mediu lunar de
intretinere aprobat pt fiecare camin.
Dreptul la asistenta sociala se stabileste pe baza anchetei sociale,cu respectarea
criteriilor prevazute in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor virstnice.
Ancheta sociala se ealizeaza de un colectiv format din 2 asistenti sociali.

124
 Personalul din asistenta sociala
In domeniul asistentei sociale activeaza asistnti sociali,alt personal de
specialitate,precum si personal cu profesii,calificari si competente diferite.
Personalul care activeaza in domeniul asistentei sociale are obligatia:
-sa isi desfasoare activitatea in conformitate cu legislatia in vigoare
-sa asigure confidentialitatea informatiilor obtinute in exercitarea profesiei
-sa respecte intimitatea beneficiarilor
-sa respecte libertatea beneficiarului de a alege serviciile sociale
-sa respecte etica profesionala
-sa implice activ beneficiarii de servicii socialesi,dupa caz,familiile acestora in
procesul decizional si de acordare a serviciilor sociale.
-sa respecte demnitatea si unicitatea persoanei
Pot fi asistenti sociali urmatoarele persoane;
-cetateni romani
-cetatenii statelor membre ale UE,ai celorlalte state din Spatiul Economic
European si ai Confederatiei Elvetiene.
-cetatenii statelor terte cu care Romania are acorduri bilaterale de reciprocitate si
care au resedinta temporara sau permanenta in Romania.
Scopul principal al activitatii asistentului social este acela de a asista persoanele
sau comunitatile aflate in nevoie,implicindu-se in
identificarea,intelegerea,evaluarea corecta si solutionarea problemelor sociale.
Profesia de asistent social poate fi exercitata de persoana care indeplineste
cumulativ conditiile;
-este cetatean roman sau cetatean al altui stat
-are studii de specialitate in asistenta sociala
-este inregistrata in Registrul national al asistentilor sociali din Romania
-nu se gaseste in vreuna din cazurile de incompatibilitate prevazute de lege.
Jurisdictia sistemului national de asistenta sociala
Actele administrative enise de autoritatile publice locale privind acordarea
beneficiilor sociale si furnizarea serviciilor sociale pot fi atacate pe calea
contenciosului administrativ-se solutioneaza cu celeritate(scutite de taxa de timbru)
Personalul implicat in acordarea serviciilor sociale raspunde,in conditiile
legii,disciplinar,patrimonial,contraventional sau penal,dupa caz.
Incalcarea eticii profesionale se constata si se sanctioneaza de catre comisiile de
disciplina infiintate in cadrul serviciilor sociale cu personalitate juridica,in cadrul
serviciilor publice de asistenta sociala din subordinea autoritatilor locale,precum si
de comisiile de disciplina ale asociatiilor profesionale.
Deciziile comisiilor de disciplina pot fi atacate in justitie,in termen de 30 de zile
de la data comunicarii.

125