Răspunderea juridică-forma juridică

1.Noțiunea și trăsăturile răspunderii juridice;

2.Formele răspunderii juridice;
3.Condițiile răspunderii juridice;
4.Principiile și scopurile răspunderii juridice

1. Noțiunea și trăsăturile răspunderii juridicerma juridică

Răspunderea juridică este un raport juridic instituit de regulă de către un organ
competent de stat ,în urma săvîrșirii unei fapte ilicite,de către un făptuitor ,cel din
urmă fiind ținut să execute o sancțiune juridică corespunzătoare faptei săvîrșite.
Observăm într-un raport de răspundere juridică prezența necesară a statului
judecătorul ,procurorul,ofițerul de urmărire penală ,organul serviciului
vamal,organul de interne. În afară de stat în raportul juridic de răspundere
juridică participă făptuitorul și victima (sau partea prejudiciată)

Trăsăturile răspunderii juridice

a)Caracterul social (răspunderea juridică este o varietate a responsabilităţii

sociale);
b) Caracterul statal (răspunderea juridică este instituită, iniţiată, de regulă, de
către un organ competent al statului);
c) Caracterul coercitiv (răspunderea juridică implică constrângerea statală faţă
de făptuitor);
d) Caracterul legal (răspunderea juridică are un temei legal: normele de drept
material şi de drept procesual în vigoare);
e) Caracterul procedural (răspunderea juridică se desfăşoară conform unei
ordini (proceduri) prestabilite de către stat în legislaţia în vigoare);
f) Caracterul negativ (răspunderea juridică implică valorificarea de către
făptuitor a consecinţelor negative ale faptei ilicite săvârşite);
g) Caracterul privator (răspunderea juridică implică suportarea de către
făptuitor a unor contraprestaţii: privaţiuni patrimoniale
 Raportul de răspundere juridică este constituit din:
a) Subiectele raportului de răspundere juridică sunt, de regulă, făptuitorul şi
organul statului (de urmărire penală, organul judecătoresc, etc.) competent
de a aplica sancţiunea juridică corespunzătoare faţă de făptuitor. Cercul
participanţilor la raportul procesual de răspundere juridică nu se limitează
la făptuitor şi organul competent de tragere la răspundere juridică,
antrenând subiectul prejudiciat, reprezentanţii părţilor ş.a. potrivit normelor
dreptului procesual.
b) Obiectul raportului de răspundere juridică este fapta ilicită care
prejudiciază o valoare socială consacrată prin normele dreptului material.
c) Conţinutul raportului de răspundere juridică este ansamblul drepturilor
subiective şi obligaţiilor juridice ale participanţilor (făptuitor, 256 subiectul
prejudiciat (victima), organul competent al statului etc.) la raportul juridic
corespunzător.

2.Formele răspunderii juridice

Formele răspunderii juridice sânt determnate de tipurile încălcărilor de drept (faptelor
ilicite).
Astfel, distingem următoarele forme ale răspunderii juridice:
a) răspunderea juridică penală;
b) răspunderea juridică contravenţională;
c) răspunderea juridică disciplinară;
d) răspunderea juridică civilă;
f) răspunderea juridică materială ş. A

a)Răspunderea juridică penală este acea formă a răspunderii juridice care se

întemeiază pe normele dreptului penal şi pe infracţiunile săvârşite, în urma
cărora organele competente aplică pedepse corespunzătoare (amenda
(penală), privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a
exercita anumite activităţi, munca neremunerată în folosul comunitţii,
închisoarea, detenţiunea pe viaţă, etc.)
b) Răspunderea juridică contravenţională este acea formă a răspunderii juridice
care se întemeiază pe normele dreptului contravenţional şi pe contravenţiile
săvârşite, în urma cărora organele competente aplică sancţiuni
contravenţionale adecvate (amenda, privarea de un drept special, acordat
cetăţeanului respectiv, privarea de a deţine anumite funcţii şi de a
exercita anumite activităţi, arestul contravenţional, expulzarea etc.)

c)Răspunderea juridică disciplinară este acea formă a răspunderii juridice care se

întemeiază pe normele dreptului muncii (Codului muncii, regulamentelor
disciplinare etc.) şi pe contravenţiile (abaterile) disciplinare săvârşite, în
urma cărora organele competente aplică sancţiuni disciplinare adecvate
( mustrarea, mustrarea aspră, retrogradarea în funcţie, concedierea
salariatului, etc.)

d) Răspunderea juridică civilă este acea formă a răspunderii juridice care se

întemeiază pe normele dreptului civil şi pe delictele civile săvârşite sau pe
neexecutarea obligaţiilor contractuale, în urma cărora organele competente
aplică sancţiuni juridice civile corespunzătoare (nulitatea actelor juridice
civile, clauza penală (penalitatea de întârziere), repararea prejudiciilor,
executarea obligaţiilor în natură, etc.)

f) Răspunderea juridică materială este acea formă a răspunderii juridice care se

întemeiază pe normele dreptului muncii şi pe prejudiciile materiale cauzate
de către angajatul salariat/angajator, în urma cărora angajatorul/organele
competente aplică sancţiuni materiale corespunzătoare faţă de făptuitor
(compensarea prejudiciului material, repararea prejudiciului material,
restituirea bunului material, etc.)
 3.Condițiile răspunderii juridice
Condiţiile răspunderii juridice, necesare cumulativ, pentru declanşarea şi
realizarea răspunderii juridice sânt:

 Fapta ilicită (acţiunea sau inacţiunea), prevăzută de normele dreptului

pozitiv, săvârşită de către făptuitor şi care implică răspunderea juridică.

1)Faptele ilicite, în dependenţă de tipul normelor juridice, sânt:

a)penale (infracţiunile).
b)contravenţionale (contravenţiile administrative).
c)disciplinare (abateri disciplinare).
d) civile (delictele civile).
e)internaţionale (crimele şi delictele internaţionale) .

2) Rezultatul prejudiciabil este prejudiciul material, moral, fizic, etc.

înregistrat în urma săvârţirii faptei ilicite. De ex. decesul omului, leziunea
corporală, degradarea, diminuarea averii publice, dezonorarea persoanei,
etc.

3) Legătura cauzală dintre fapta ilicită şi prejudiciul produs. Legătura

respectivă trebuie să fie directă, cauza este fapta ilicită, iar efectul este
rezultatul prejudiciabil. Stabilirea legăturii cauzale este pusă în sarcina
organelor de urmărire penală, organelor judecătoreşti şi altor organe care
efectuează cercetarea cauzei.
4) Vinovăţia făptuitorului este starea psihică a făptuitorului faţă de fapta ilicită
săvârşită şi rezultatul prejudiciabil al faptei.

Formele vinovăţiei sânt: intenţia şi imprudența(culpa).

Intenția se exprimă în conștientizarea faptei ilicite în previziunea prejudiciului

și dorința survenirii prejudiciului.
În dependenţă de atitudinea făptuitorului faţă de rezultatul prejudiciabil,
intenţia este directă (dacă făptuitorul doreşte rezultatul prejudiciabil)
sau indirectă (dacă făptuitorul admite rezultatul prejudiciabil).

Imprudența se exprimă în conștientizarea faptei ilice de către făptuitor dar fără

previziunea prejudiciului,cu toate că făptuitorul putea și trebuie să-l
prevadă.
În dependenţă de atitudinea făptuitorului faţă de rezultatul prejudiciabil, culpa
se divizează în culpă cu previziune dar cu speranța ușuratică de a-l
evita (imprudenţă), care atestă o lipsă de diligenţă, şi culpă fără
previziune (neglijenţă). De ex., conform art. 17 şi art 18 ale Codului penal al
R. Moldova formele vinovăţiei sânt: intenţia şi imprudenţa. Iar art.19 al
Codului penal prevede două forme de vinovăție.

5)Absența unor împrejurări care înlătură caracterul ilicit al faptei și

răspunderea juridică.

-minoritatea (persoana nu și-a atins vîrsta de 16 ani și nu poate fi luată la

răspundere).
-iresponabilitatea (alienația mentală constatată printr-un act de expertiză
psihiatrică la momentul săvîrșirii faptei ilicite.(art 23 Codul Penal).
-starea de legitimă apărare(art.36 Codul Penal).
-starea de extremă necesitate (art. 38 Codul Penal).
-starea de ebrietate (stare agravată).
Doar în prezența tuturor condițiilor arătate mai sus are loc răspunderea
juridică.
 4.Principiile și scopurile răspunderii juridice

Ideile care ghidează organele de aplicare a dreptului în procesul tragerii la

răspundere a făptuitorului.

a)Principiul legalității faptei și sancțiunii juridice-doar pentru faptele ilicite

prevăzute în normele juridice survine pedeapsa. Respectiv și sancțiunile
juridice trebuie să fie prevăzute în normele juridice prevăzute de lege. (art. 3
Codul Penal Principiul legalității).

b)Principiul răspunderii juridice pentru fapta proprie (caracterul personal al

răspunderii juridice)- se exclude prezenta reprezentanților (doar în dreptul
civil se permite răspunderea pentru fapta altuia).

c)Principiul individualizării răspunderii juridice și sancțiunii juridice –în

fiecare caz examinat de organul judecătoresc sancțiunea juridică este
raportată la un șir de împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea
făptuitorului.

d)Principiul justeței răspunderii juridice (proporționalizării sancțiunei și

faptei) – balanța ,cu cît este mai gravă fapta cu atît sancțiunea mai dură.

e)Principiul umanismului –legea penală nu permite aplicare tratamente

inumane (art.4 Codul penal).

f)Principiul celerității (operativițății) –tragerea la răspundere juridică trebuie

să aibă loc cît de rapid posibil.

g)Principiul unicității tragerii la răspundere (non bis in idem) (nu de două

pentru aceeași faptă)- o pedeapsă pentru o faptă săvîrșită, dar nu exclude
pedeapsa cumulativă .
Finalitățile(scopul) răspunderii juridice– scopurile răspunderii juridice sunt
elementele de viitor ale răspunderii juridice pe care și le propune
legiutorul ,organele de tragere la răspundere juridică,în procesul aplicării
sancțiunilor juridice .
a)scopul general de prevenție a altor fapte ilicite
b)scopul educativ de tragere la răspundere
c)scopul de a promova dreptatea și justiția.
d)consolidarea ordinii legale