Actul normativ juridic:

1.Conceptul si trasaturile actului normativ juridic.

„Actul normativ juridic poate fi definit ca fiind izvorul de drept

creat de organele
autorităţii publice (Parlament, Guvern, Preşedinte, organele
autorităţilor publice.

Conceptul actului normativ se aprobă de către autoritatea care

a decis asupra necesităţii elaborării proiectului actului
normativ.
Conceptul şi noţiunile determinate trebuie să fie compatibile
sau similare celor utilizate în legislaţia Uniunii Europene.
Caracterul statal creat de catre stat estecreat de catre organelle
de stat ministerul parlamentul in limitele competentei lor.
2.Analizati natura juridica ale actelor normative juridice
subordinate legii.

3. Apreciati deosebirile dintre actul normative juridic si actul

aplicativ juridic.
Actele normativ-juridice, care includ norme de drept, se
deosebesc, de asemenea,
de alte tipuri de acte juridice cu caracter general. Astfel,
dispoziţiile adresate unui
larg cerc de organe şi organizaţii (bunăoară, tuturor
ministerelor şi departamentelor
sau organelor locale) cu prescripţiile „de a intensifica controlul“
în vederea respectării ordinii „de a se lua măsuri pentru
îndeplinirea planurilor“ au o importanţă
generală, şi nu individuală.

2.Raspunderea juridica.
1. Conceptul si esenta principiilor raspunderii juridice
Conceprul si esenta principiilor rasunderii juridice sunt:
a)Principiul legalității faptei și sancțiunii juridice-doar pentru faptele ilicite prevăzute în normele
juridice survine pedeapsa.
b)Principiul răspunderii juridice pentru fapta proprie (caracterul personal al răspunderii
juridice)- se exclude prezenta reprezentanților (doar în dreptul civil se permite răspunderea pentru
fapta altuia).
c)Principiul individualizării răspunderii juridice și sancțiunii juridice –în fiecare caz examinat
de organul judecătoresc sancțiunea juridică este raportată la un șir de împrejurări care atenuează
sau agravează răspunderea făptuitorului.
d)Principiul justeței răspunderii juridice (proporționalizării sancțiunei și faptei) – balanța ,cu
cît este mai gravă fapta cu atît sancțiunea mai dură.
e)Principiul umanismului –legea penală nu permite aplicare tratamente inumane (art.4 Codul
penal).
f)Principiul celerității –tragerea la răspundere juridică trebuie să aibă loc cît de rapid posibil.
g)Principiul unicității tragerii la răspundere  - o pedeapsă pentru o faptă săvîrșită, dar nu exclude
pedeapsa cumulativă .

2. Analizati conditiile atragerii la raspundere juridica.

Condiţiile răspunderii juridice, necesare cumulativ, pentru declanşarea şi realizarea răspunderii
juridice sânt:

Fapta ilicită (acţiunea sau inacţiunea), prevăzută de normele dreptului pozitiv, săvârşită de

către făptuitor şi care implică răspunderea juridică.
Rezultatul prejudiciabil este prejudiciul material, moral, fizic, etc. înregistrat în urma săvârţirii
faptei ilicite. De ex. decesul omului, leziunea corporală, degradarea, diminuarea averii publice,
dezonorarea persoanei, etc.
Legătura cauzală dintre fapta ilicită şi  prejudiciul produs. Legătura respectivă trebuie să fie
directă, cauza este fapta ilicită, iar efectul este rezultatul prejudiciabil. Stabilirea legăturii
cauzale este pusă în sarcina organelor de urmărire penală, organelor judecătoreşti şi altor
organe care efectuează cercetarea cauzei.
 Vinovăţia făptuitorului este starea psihică a făptuitorului faţă de fapta ilicită săvârşită şi
rezultatul prejudiciabil al faptei.
Absența unor împrejurări care înlătură caracterul ilicit al faptei și răspunderea juridică.
-minoritatea (persoana nu și-a atins vîrsta de 16 ani și nu poate fi luată la răspundere).

3. Evaluati esenta diferitor forme de atragere la raspundere

juridica.
Formele răspunderii juridice sânt determnate de tipurile încălcărilor de drept (faptelor ilicite).
Astfel, distingem următoarele forme ale răspunderii juridice:

1. a) răspunderea juridică penală;

2. b) răspunderea juridică contravenţională;
3. c) răspunderea juridică disciplinară;
4. d) răspunderea juridică civilă;
5. f) răspunderea juridică materială 

aceste forme se intemeiaza pe norme de drept în urma cărora organele competente aplică
sancţiuni cum ar fi: nulitatea actelor juridice civile, clauza penală penalitatea de întârziere, repararea
prejudiciilor, executarea obligaţiilor în natură.