Alexandru cel Bun

Domn al Țării Moldovei (1400-1432)

 A dus o politică de pace. A menținut echilibrul între Ungaria și Polonia. Recunoscând suzeranitatea lui
Vladislav Jagello în 1404 – a încheiat tratate de pace cu el în 1402, 1404, 1407, 1411 și 1415.
Alexandru s-a asigurat de sprijinul Poloniei în fața încercării Ungariei de a controla de a controla
drumul comercial ce lega sudul Poloniei de cetățile Chilia și Cetatea Albă
 A încurajat comerțul, organizarea politică și ecleziastică. A oferit negustorilor polonezi privilegii în
1408. A contribuit la consolidarea Mitropoliei Moldovei și a ctitorit două mănăstiri: Moldovița și
Bistrița. A pus capăt conflictului cu Patriarhul de la Constantinopol.
 A fost un bun administrator. A reconfigurat Sfatul Domnesc, astfel încât membrii sfatului încep să
primească dregătorii. Cancelaria domnească avea o bună funcționare, fiind cunoscute 96 de documente
din acea perioadă.
 A promovat cultura. Pe lângă ctitoriile sale, a refăcut sau a trimis dănii mănăstirilor Neamț, Pobrata,
Roman, Vîșnevăț. În 1424 a făcut un act de danie la Muntele Athos la Mănăstirea Zografos.

Carol cel Mare

Rege al francilor ( 768-814)

 Rege al francilor (768- 814) și fondator al Imperiului Carolingian. A fost încoronat în basilica Sf. Petru din
Roma ca Imperator Augustus de către papa Leon al III-lea pe 25 decembrie 800. A fost primul conducător al unui
Imperiu în Europa Occidentală de la prăbușirea Imperiului Roman.
 A dus războaie cu saxonii. În anul 772, încep războaiele cu saxonii (durează 32 ani) cu scopul convertirii la
catolicism și alipirea de Imperiul franc a teritoriului saxonilor care trăiau între Marea Nordului și Munții Harz,
respectiv între Elba și Rin.
 Organizează o expediție la sud de Perinei. În anul 778, trupele sale trec Perineii și asediază fără succes
Saragossa. În timp ce oastea francă se retrăgea din Nordul Spaniei, ariergarda era masacrată în trecătoarea de la
Roncevaux de către muntenii basci din Gasconia. Epizodul constituie subiectul poemului epic „Cîntecul lui
Roland”.
 Organizează expediții între anii 785-812 în urma cărora francii cuceresc de la arabi partea de nord-est a
Spaniei cu Barcelona, fondînd „Marca Spaniei”. Anexează ținuturile avarilor( 791-808) cu centrul în Panonia-
fondează „ marca de răsărit” (viitoarea Austrie).
 Sprijină biserica. În anul 795, va fi ales papă Leon al III-lea care se asigură de sprijinul lui Carol I, trimițîndu-i
acestuia ca protector al bisericii ( patricius romanorum) cheia de la mormîtul Sfîntului Petru și stindarde din
Roma. Sistemul papal era fărămițat în acel timp prin rezistența unor nobili, ajungîndu-se un conflict deschis în
lupta pentru putere între eceste fracțiuni și noul papă care duce la un atentat, în 799, contra papei. Leo al III-lea se
refugiază sub protecția lui Carol cel Mare la Padeborn. Regele franc devine pentru papalitate „un zid de apărare a
creștinității”
 A conflictat cu Bizanțul. Nicefor I (802-811), împăratul bizantin(„Basileus”) refuză să recunoască titlul de
împărat a lui Carol cel Mare, o solie francă (803) trebuie să se reîntoarcă umilită din Bizanț. Conflictele se
agravează cînd Carol pretinde apoi tratează Dalmația și Veneția ca teritorii ale sale. Nicefor I răspunde printr-o
blocadă maritimă a Veneției, fiul lui Carol,Pepin, regile Italiei, ocupă Veneția, ceea ce-l determină pe împăratul
bizantin să înceapă tratativele. La sfîrșitul anului 810 la Aachen este primită o solie bizantină (Carol nu acceptă
compromisele bizantine). După moartea lui Nicefor I puterea politică este preluată de ginerele împăratului
bizantin Mihail I Rangabe care este înteresat pentru o alianță cu francii, trimițînd o solie bizantină la Aachen, care
recunoaște oficial titlul lui Carol cel Mare, acesta din urmă trebuind să renunțe la Dalmația și Veneția.
 Va ordona restaurarea, sub autoritatea sa și a Bisericii a unui sistem școlar mai bine adaptat necesităților
timpului. Carol obligă toți demnitarii, funcționarii și consilierii să-și trimită copii la școală.
 Elisabeta I
Regina Angliei (1558-1603)

 Reformatoare. , Biserica anglicană devine Biserica oficială prin Actul de Supremație și Uniformitate
(1559) stabilind un compromis între credința protestantă si cea catolică. În timpul domniei reginei
Elisabeta, au fost ridicate la rang nobiliar doar opt persoane: un earl și șapte baroni. Elisabeta a redus de
asemenea numărul consilierilor săi privați, de la treizeci și nouă la nouăsprezece și ulterior la
paisprezece.
 A promovat cultura Primele semne ale acestei mișcări au apărut la sfârșitul anilor 1570 cu Euphues de
John Lyly și Shepheardes Calendar de Edmund Spenser. În 1590 sub influența lui Christopher Marlowe
și William Shakespeare teatrul englez a ajuns la apogeu. Perioda aceasta se numea “Era Elisabetană”
 A conflictat cu Spania. In 1588 obține victorie împotriva lui Filip II care a trimis impotriva Angliei o
flota puternica, “Invincibila Armada”.Angliei a obținut încrederea în forța sa militară, încredere ce stă la
baza transformării regatului englez în cea mai mare putere navală a lumii. Incepand de la acea data,
extinderea engleza a luat cale libera in America, primul teritoriu cucerit fiind numit Virginia, in cinstea
reginei. În plus, în aceeași perioadă, Francis Drake a devenit primul englez care a înconjurat globul;

Iustinian
Împărat al Imperiului Roman de Răsărit (527-565)

 A declanșat o campanie pentru reconstituirea Imperiului Roman. A fost cucerit nordul Africii, fiind
distrus regatul vandal de aici. În anul 535, generalul Belisarie ocupă Sicilia și sudul Italiei, apoi Roma,
Neapole, Ravenna (terit. it. cucerite vor forma Exarhatul de Ravenna). Vor fi recuperate de la vizigoți
sud- estul Spaniei.
 A elaborat un cod juridic. Corpus Juris Civilis este o colecţie de lucrări fundamentale de
jurisprudenţă alcătuită între anii 529 şi 534 la porunca împăratului Iustinian I, care a avut o influenţă
durabilă asupra dezvoltării sistemului juridic din spaţiul european prin reformele sale în domeniul
dreptului, prin reunirea într-un sistem coerent a întregului drept roman. Primul document Codul lui
Iustinian cuprinde constituţiile împăraţilor romani, de la Hadrian şi până la Iustinian însuşi.Mai multe
prevederi din Codul lui Iustinian stabilesc creştinismul ortodox ca religie de stat a Imperiului, afirmând
o fuziune a Bisericii cu statul. Aceasta făcea ca necreştinii sau neortodocşii să nu mai beneficieze de
statutul de cetăţeni cu drepturi depline ai Imperiului.
 A promovat cultura. Biserica Sfânta Sofia a fost construită din ordinul împăratului Iustinian (527-565)
și a servit drept catedrală a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol până în 1453, când a fost
transformată în moschee. A întemeiat episcopia Iustiniana Prima.

Ludovic XIV
Regele Franței (1661-1715)

 Reformator. A introdus Codul Louis în 1667. El trata cele mai variate domenii : botezul, căsătoria,
înmormântarea, compilarea registrelor statului(opuse registrelor bisericii). Codul Louis a jucat un rol
important în istoria legală a Franței, fiind baza Codului Napoleon, pe care Napoleon Bonaparte îl va
promulga la începutul secolului XIX. Aintrodus codul civil (1667), codul penal (1670), codul maritim
(1672) și codul comercial (1673), codul negrilor (1672) ce a clarificat drepturile sclavilor în coloniile
franceze.
 A susținut dezvoltarea economiei. Măsurile adoptate au asigurat o dezvoltare fără precedent a Franței
Au fot înființate manufacturi de obiecte de lux, tapițerii, stofe, mătase (manufacturile Gobelins). A
stimulat dezvoltarea comerțului prin desființarea vămilor interne, a construit canale (Languedoc care
unea Marea Mediterana cu Oceanul Atlantic) și a creat o puternică marină comercială.
 A promovat cultura. Ludovic al XIV-lea a cheltuit sume mari de bani sprijinind artiști care lucrau sub
ordinele sale, pentru a face Franța tot mai puternică și ca imagine publică. A luat sub patronajul său
Academia Franceză. A creat alte academii, printre care Academia regală de Arhitectură, Academia
regală de Științe. A fost patronul multor artiști ca pictorii Charles Le Brun, Pierre Mignard, Hyacinthe
Rigaud; sculptorii Antoine Cosevox, François Girardot; arhitecții Louis Le Vau, Jules Hardouin-
Mansard; desenatorul de grădini André Le Nôtre, a căror lucrări vor fi faimoase în toată Europa.
Muzicienii Jean Baptiste Lully, Marc-Antoin Charpentier. În acea perioadă înfloresc scriitorii Molière,
Jean Racine, Jean de la Fontaine a căror lucrări au mare influență și în zilele noastre.Ludovic dorește ca
Parisul să devină cel mai magnific oraș al Europei, în competiție cu Roma și Madrid. La Paris face să se
construiască două piețe care vor influența urbanismul în toată Europa: place Vendôme și place des
Victoire. Mărește Luvrul ca dealtfel și alte rezidențe regale din vecinătatea Parisului: Vincennes, Marly,
Meudon.

Matei Basarab
Domn al Țării Românești( 1632-1654)

 A promovat cultura. A fondat tipografiile de la Cîmpul Lung și Govora, a deschis la Tîrgoviște școala
superioară greco-latină, a fost ctitor a peste 30 de biserici și lăcașe religioase- Drăgășani, Strehaia, Arnota,
Bărbătești, Căldărușani etc. Mitropolia Țării Românești beneficiază de danii de sate și imunități fiscale și de
sprijinul domniei pentru refacerea bisericilor. În 1645 Matei Basarab a plătit taxele pentru întreg muntele Athos.A
fost cel care a adus o contribuție majoră în înlocuirea limbii slavone cu cea românească, în viața oficială,
religioasă și civilă.
 Organizează armata și ridică fortificații. S-a ocupat de organizarea armatei, efectivele ajungînd la 40000 de
ostași. A dispus construcția unor noi fortificații.
 A introdus prima legislație scrisă: „Pravila mică”, (tipărită la mănăstirea Govora, 1640), care afost tradusă din
limba slavonă, precum și” Îndreptarea legii” ( Tîrgoviște, 1652.)
 În relațiile externe a menținut relații de prietenie. A încheiat pacte cu Gheorghe Rakoczi I (1635), pe care la
reînnoit în repetate rînduri, cu Polonia (1637), Veneția ((1639) etc.

Mihai Viteazul
Domn al Țării Românești (1593-1601), al Transilvaniei (1599-1600) și al Modovei (1600).

 A intrat în alianța antiotomană. În august 1594 la Liga Creștină aderă Sigismund Bathory ( principele
Transilvaniei), în mai 1594 aderă Aron Vodă (domnul Moldovei). Mihai, fiind considerat de reprezentanții
imperiali fidel turcilor, a fost ocolit de emisarii Ligii. Domnul singur a trimis soli în Transilvania și Moldova
care au anunțat includerea Ț. Româneaști în lupta antiotomană.
 A luptat împotriva turcilor și tătarilor. În 1594, Mihai pornește o ofensivă împotriva Porții, atacînd cetățile
turcești de pe ambele părți ale Dunării ( Giurgiu, Hîrșova, Silistra), obținînd o serie de victorii împotriva
tătarilor și turcilor ( Putineiu, Stănești, și Șerpătești) culminată cu incendierea Rusciucului. În anul 1595 în
lupta cu turcii obține victorii la Călugăreni și Giurgiu.
 A fost diplomat. După cîteva confruntări pe Dunăre, Mihai decide începerea negocierilor cu otomanii,
finalizate cu semnarea păcii (1597) prin care, în schimbul acceptării suzeranității otomane și a plății
tributului, Poarta recunoștea domnia voievodului pe întreaga durată a vieții sale. În 1598, la Tîrgoviște, Mihai
închee un tratat de alianță cu Imperiul Habsburgic. Prin dubla suzeranitate practic se anula tratatul
dezavantajos al boierilor cu Sigismund Bathory(1595).
 A înfăptuit reforme. În 1595a adoptat un Așezămînt sau „legarea țăranilor de glie” prin care rumânii (țărani
fără pămînt în Țara Românească) erau siliți să rămînă pe moșia pe care se aflau în acel moment.
 A înfăptuit unirea celor trei state românești. În condițiile diminuării unitații militare a Țărilor Române din
cauza domniei lui Ieremia Movilă, devotat polonezilor și renunțarea lui Sigismund Bathory în favoarea
vărului său Andrei Bathory, decide Unirea celor trei state românești. În urma campaniei în Transilvania, unde
cîștigă bătălia de la Șelimbăr (1599), și în Moldova unde îl detronează pe Eremia Movilă (1600), reușește să
formeze un front antiotoman comun, unind politic Ț. Române.
 A consolidat unirea celor trei state românești. Pentru a consolida Unire ia o serie de măsuri:
*adoptă aceeași stemă pentru toate teritoriile;
*construiește o biserică ortodoxă la Alba-Iulia;
*acordă anumite înlesniri preoților și iobagilor români;
*numeșteca mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop.

Mircea cel Bătrân

Domn al Țării Românești (1386-1418) cu întreruperi (1395 – 1397)

 A extins la maxim Țara Românească – în timpul său a avut o întindere maximală, incluzând și
ținuturile de la gurile Dunării și în Dobrogea (1404) precum și domeniul Almașului și
Făgărașului , din Ardeal .Pe plan intern a consolidat Țara Românească
 Reformator. Prin reforma administrativă a lichidat anarhia internă și a mărit puterea domnului.
Prin reforma militară a format o oaste mare la 40.000 de militari.. S-a preocupat de economia
țării, dezvoltând mesteșugurile în orașe și în sate. Deasemenea dezvoltă sistemul defensiv al
statului construind celebre cetăți: Severin, Caliacra.
 A dus o politica externa activă fiind preocupat de stăvilirea expansiunii otomane din Balcani –
A dus lupte cu Baiazid : bătălia de la Rovine (1394), prin care obținut o victorie memorabilă.. A
participat la cruciada de la Nicopole (1396), victoria fiind de partea turcilor. In 1395 a fost
detronat in favoarea lui Vlad Uzurpatorul.
 A fost un excelent diplomat – A semnat diferite tratate: cu regele Ungariei (1395), cu regele
Poloniei (1389), îndreptată contra unui eventual conflict cu regele Ungariei, fapt prin care a
oferit Țării Românești aliați. Deasemenea cu Domnul Țării Moldovei Petru Mușatin I (1389),
mai apoi reușind să-l instaleze la tronul Țării Molodovei pe Alexandru cel Bun. Mircea cel
Bătrân s-a implicat in războiul civil din Imperiul Otoman (1402-1413), susținând, la tron, diferiți
candidați.
 A fost un promotor al Culturii – A ctitorit lăcașe sfinte, printre care Mănăstirea Cozia (1388).
Alte mănăstiri din Țara Românească ce ființau în vremea lui Mircea erau cele ale starețului
Nicodim, Vodița și Tismana, mai apoi Cotmeana în județul Argeș, ridicată de Mircea în 1389.

Petru Rareș
Domn al Țării Moldovenești (1527-1538; 1541-1546)

 A dus o politica internă de consolidare a Tarii Moldovei În plan intern, Petru Rareş, ca şi
părintele său Ştefan cel Mare, a promovat o politică ce urmărea consolidarea autorităţii centrale,
îngrădirea puterii marilor boieri, întărirea ţării.
 A fost un bun diplomat - Petru Rares reinoieste in 1527 tratatul moldo-polonez cu referire la
regiunea Pocutia, fapt ce a furnizat un razboi. In 1530-(22 august 1531) incerca ocuparea
Pocutiei, dar este respins.
 S-a implicat în problemele interne ale Ungariei – intervenind militar in problema succesiunii
la tron. A fost ajutat de regele Ungariei, prin expeditiile din Ardeal 1529 a reantors vechile feude
stapanite de Stefan cel Mare : Bistrita, Cetetea de la Balta, Ciceul.
 A luptat pentru menținerea integrității statului – S-au accentuat conflicte dintre Poartă și
PetruRareș. In 1533 se încheie pacea turco-poloneză prin care a cedat Pocuția Poloniei. A înfrânt
în 1538 pe tătari la Ștefănești. Prin acțiunile sale antiotomane, izbucnește Campania sultanului
ce a avut urmări grave pentru Țara Moldovei Petru Rares fiind detronat in favoarea lui Ștefan
Lăcustă. Petru Rares a fost reales domnitor al Țării Moldovei (1541-1546).
 Ștefan cel Mare
domn al Țării Moldovei (1457-1504)

 A dus permanente lupte pentru menținerea independenței țării cu Poarta, Regatul Polon și
Ungaria, remarcîndu-se printr-o serie de victorii strălucitoare (1467- bătălia de la Baia, 1475-
bătălia de la Vaslui, 1497- bătălia din Codrul Cosminului etc.).
 Întreprinde măsuri de consolidare materială și instituțională a puterii domnești. Duce o
politică de restaurare a domeniului domnesc prin masive cumpărări de sate cu bani din vistieria
domnească și prin confiscarea domeniilor boierilor trădători. Refacerea domeniului domnesc a
echilibrat raportul de forță economică între Ștefan cel Mare și marii posesori de pămînt.
 A ctitorit mănăstiri. A construit un număr impunător de locașe sfinte, pe care le-a înzestratbcu
obiecte de cult (cărți , icoane, cruci etc,). Tradiția populară îi atribuie zidirea a 44 de biserici:
Putna, Neamț, Voroneț, Dubrovăț, Iazlău, Rîmnicu Sărat, Feleac etc.
 A construit cetăți. Țara era apărată de cetăți ca Soroca , Tighina, și Cetatea Albă la Nistru,
cetatea Chilia la Dnăre, cetățile Hotinului și Sucevei- la Nord, spre Carpați- Cetatea Neamțului,
iar pe Siret- Cetatea Nouă a Romanului.
 A încurajat comerțul. Preocupat de dezvoltarea comerțului a stimulat atît negustorii autohtoni
cît și pe cei din Brașov (1458) și Liov (1460), sau pe cei din Ungaria (1475), dăruiți cu acte și
privelegii. Securitatea drumurilor comerciale îi atrage pe negustorii italieni, polonezi sau armeni
să trecă prin Moldova de la Marea Neagră spre Liov și invers, aducînd din Orient mirodenii,
covoare, blănuri, metale și pietre prețioase, iar din Apus postavuri și arme. Vămile culese de la
aceștea aduceau țării venituri considerabile.
 A avut diverse relații cu Țara Românească. În 1473 Ștefan înlătură de la tron pe Radu cel
Frumos și aduce la domnie pe Laiotă Basarab.

Vasile Lupu
Domn al Moldovei (aprilie 1634-aprilie 1653; mai 1653-iulie 1653)

 Domn al Moldovei (aprilie 1634-aprilie 1653; mai 1653-iulie 1653).Instaurează un regim

autoritar, subminînd rolul Sfatului domnesc. Reușește să mențină echilibrul dintre boierimea
partizană a politicii Porții și boierimea favorabilă apropierii de Polonia. În politica internă s-a
remarcat printr-o fiscalitate exesivă, prin măsuri de consolidare a servajului, prin suprimarea
anilor de prescriere. Domnul sprijină boierimea greacă. El împarte populația în unități fiscale,
ceea ce a reprezentat o inovație.
 A ținut legăruri cu vecinii și alte state. Pornind de la interesele țării, a păstrat relații bune cu
Poarta, dar spre sfîrșitul domniei s-a orientat spre o apropiere de Polonia. Avea o influență mare
în răsărit încît după dorința lui punea sau scotea din scaun Patriarhii din Constantinopol,
Alexandria și Ierusalim, pe care îi susținea cu banii săi. Intervenția lui V. Lupu l-a pus ca
Mitropolit în Alba-Iulia pe Ilie Iorest, în 1640.
 A promovat cultura. A zidit mai multe biserici printre care „Trei Ierarhi” de la Iași ( pe lîngă
care a înființat o școală și o tipografie), Golia, Orhei, Serbești, Sf. Paraschiva (Lvov), Sf. Lavra
(Moreea). Prin zelul Mitropolitului Varlaam , s-au tipărit mai multe cărți bisericești („Cartea
românească de învățătura duminicelor de peste an”, Iași 1643; „Răspunsuri la Catehismul
Calvinesc”, Suceava, 1645; dar și o carte de legi, „Pravilele împărătești”.
A întrodus limba română în biserică. „Predoslavia” domnului Vasile Lupu la „Cartea
românească de învățătură” (Cazania) a mitropolitului Varlaam, se adresa către „toată seminția
românescă, pretutinderea ce se află pravoslavnici într-aciastă limbă”, arătîmdu-se că s-a scris
pentru ca să „dăruim și noi acest dar limbii românești, carte pre limba românească”.
 Vlad Țepeș
Domn al Țării Românești în anii 1448, 1456-1462 și 1476

 A dus o politică autoritară. A oprimat opoziția boierească prin pedeapsa – tragerea în țeapă.
Această formă de execuție a folosit-o în anii 1457, 1459 și 1460 contra negustorilor transilvăneni
care nu respectaseră legile sale comerciale. Incursiunile pe care le făcea împotriva sașilor din
Transilvania erau în același timp și acte de protecționism menite să promoveze activitățile
comerciale din Țara Românească.
 A luptat împotriva Imperiului Otoman În 1459, Vlad Țepeș refuză să mai plătească tribut
turcilor (10.000 galbeni anual). În acest context politic, Vlad Țepeș încheie o alianță cu Matei
Corvin, probabil la începutul anului 1460, pe care otomanii ar fi vrut să o împiedice. Vlad Țepeș
organizează o campanie surpriză la sud de Dunăre în iarna 1461-1462. În primăvara anului 1462,
sultanul Mahomed II organizează o campanie în Țara Românească cu 120.000 oșteni. În aceste
condiții Țepeș va aplica tactica hărțuirii: pustiirea pământului - mai ales drumul spre Târgoviște
-, otrăvirea fântânilor, atacarea detașamentelor turcești plecate după hrană. Marea lovitură a lui
Vlad Țepeș a fost atacul de noapte din 16-17 iunie 1462, menit să demoralizeze și mai mult
oastea otomană.