Răspunderea juridică este un raport juridic instituit de regulă de către un organ competent

de stat ,în urma săvârșirii unei fapte ilicite, de către un făptuitor ,cel din urmă fiind ținut să
execute o sancțiune juridică corespunzătoare faptei săvârșite. Observăm într-un raport de
răspundere juridică prezența necesară a statului judecătorul ,procurorul, ofițerul de urmărire
penală ,organul serviciului vamal, organul de interne. În afară de stat în raportul juridic de
răspundere juridică participă făptuitorul și victima (sau partea prejudiciată)

Raportul de răspundere juridică este constituit, ca și orice raport juridic, din:

1. a) subiectele raportului;
2. b) obiectul raportului
3. c) conținutul raportului.

Subiectele raportului de răspundere juridică sunt, de regulă, făptuitorul și organul statului

(de urmărire penală, organul judecătoresc, etc.) competent de a aplica sancțiunea juridică
corespunzătoare față de făptuitor. Cercul participanților la raportul procesual de răspundere
juridică nu se limitează la făptuitor și organul competent de tragere la răspundere juridică,
antrenând subiectul prejudiciat, reprezentanții părților ş.a. potrivit normelor dreptului
procesual.
Obiectul raportului de răspundere juridică este fapta ilicită care prejudiciază o valoare
socială consacrată prin normele dreptului material.
Conținutul raportului de răspundere juridică este ansamblul drepturilor subiective și
obligațiilor juridice ale participanților (făptuitor, 256 subiectul prejudiciat (victima), organul
competent al statului etc.) la raportul juridic corespunzător.

Trăsăturile (semnele) răspunderii juridice:

a)Caracterul social (răspunderea juridică este o varietate a responsabilității sociale);

1. b) Caracterul statal (răspunderea juridică este instituită, inițiată, de regulă, de

către un organ competent al statului);
2. c) Caracterul coercitiv (răspunderea juridică implică constrângerea statală față
de făptuitor);
3. d) Caracterul legal (răspunderea juridică are un temei legal: normele de drept
material și de drept procesual în vigoare);
4. e) Caracterul procedural (răspunderea juridică se desfășoară conform unei
ordini (proceduri) prestabilite de către stat în legislația în vigoare);
5. f) Caracterul negativ (răspunderea juridică implică valorificarea de către
făptuitor a consecințelor negative ale faptei ilicite săvârșite);
6. g) Caracterul privator (răspunderea juridică implică suportarea de către
făptuitor a unor contraprestații: privațiuni patrimoniale, nepatrimoniale).
2.Formele răspunderii juridice

Formele răspunderii juridice sunt determinate de tipurile încălcărilor de drept (faptelor

ilicite).
Astfel, distingem următoarele forme ale răspunderii juridice:

1. a) răspunderea juridică penală;

2. b) răspunderea juridică contravențională;
3. c) răspunderea juridică disciplinară;
4. d) răspunderea juridică civilă;
5. f) răspunderea juridică materială ș. a.

a)Răspunderea juridică penală este acea formă a răspunderii juridice care se întemeiază pe
normele dreptului penal și pe infracțiunile săvârșite, în urma cărora organele competente
aplică pedepse corespunzătoare (amenda (penală), privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcții sau de a exercita anumite activități, munca neremunerată în folosul comunității,
închisoarea, detențiunea pe viață, etc.)

b) Răspunderea juridică contravențională este acea formă a răspunderii juridice care se

întemeiază pe normele dreptului contravențional și pe contravențiile săvârșite, în urma
cărora organele competente aplică sancțiuni contravenționale adecvate (amenda, privarea
de un drept special, acordat cetățeanului respectiv, privarea de a deține anumite funcții și de
a exercita anumite activități, arestul contravențional, expulzarea etc.)

c)Răspunderea juridică disciplinară este acea formă a răspunderii juridice care se

întemeiază pe normele dreptului muncii (Codului muncii, regulamentelor disciplinare etc.) și
pe contravențiile (abaterile) disciplinare săvârșite, în urma cărora organele competente
aplică sancțiuni disciplinare adecvate ( mustrarea, mustrarea aspră, retrogradarea în funcție,
concedierea salariatului, etc.)

d) Răspunderea juridică civilă este acea formă a răspunderii juridice care se întemeiază pe
normele dreptului civil și pe delictele civile săvârșite sau pe neexecutarea obligațiilor
contractuale, în urma cărora organele competente aplică sancțiuni juridice civile
corespunzătoare (nulitatea actelor juridice civile, clauza penală (penalitatea de întârziere),
repararea prejudiciilor, executarea obligațiilor în natură, etc.)

f) Răspunderea juridică materială este acea formă a răspunderii juridice care se întemeiază
pe normele dreptului muncii și pe prejudiciile materiale cauzate de către angajatul
salariat/angajator, în urma cărora angajatorul/organele competente aplică sancțiuni
materiale corespunzătoare față de făptuitor (compensarea prejudiciului material, repararea
prejudiciului material, restituirea bunului material, etc.)
3.Condițiile răspunderii juridice
Condițiile răspunderii juridice, necesare cumulativ, pentru declanșarea și realizarea
răspunderii juridice sânt:

 Fapta ilicită (acțiunea sau inacțiunea), prevăzută de normele dreptului pozitiv,

săvârșită de către făptuitor și care implică răspunderea juridică.

Faptele ilicite, în dependență de tipul normelor juridice, sunt:

a)penale (infracțiunile).
b)contravenționale (contravențiile administrative).
c)disciplinare (abateri disciplinare).

d) civile (delictele civile).

e)internaționale (crimele și delictele internaționale) .

2) Rezultatul prejudiciabil este prejudiciul material, moral, fizic, etc. înregistrat în urma
săvârșirii faptei ilicite. De ex. decesul omului, leziunea corporală, degradarea, diminuarea
averii publice, dezonorarea persoanei, etc.
3) Legătura cauzală dintre fapta ilicită și prejudiciul produs. Legătura respectivă trebuie să
fie directă, cauza este fapta ilicită, iar efectul este rezultatul prejudiciabil. Stabilirea legăturii
cauzale este pusă în sarcina organelor de urmărire penală, organelor judecătorești și altor
organe care efectuează cercetarea cauzei.
4) Vinovăția făptuitorului este starea psihică a făptuitorului față de fapta ilicită săvârșită și
rezultatul prejudiciabil al faptei.

Formele vinovăției sunt: intenția și imprudența(culpa).

Intenția se exprimă în conștientizarea faptei ilicite în previziunea prejudiciului și dorința
survenirii prejudiciului.
În dependență de atitudinea făptuitorului față de rezultatul prejudiciabil, intenția
este directă (dacă făptuitorul dorește rezultatul prejudiciabil) sau indirectă (dacă făptuitorul
admite rezultatul prejudiciabil).
Imprudența se exprimă în conștientizarea faptei ilice de către făptuitor dar fără previziunea
prejudiciului, cu toate că făptuitorul putea și trebuie să-l prevadă.
În dependență de atitudinea făptuitorului față de rezultatul prejudiciabil, culpa se divizează
în culpă cu previziune dar cu speranța ușuratică de a-l evita (imprudență), care atestă o lipsă
de diligență, și culpă fără previziune (neglijență). De ex., conform art. 17 și art 18 ale Codului
penal al R. Moldova formele vinovăției sunt: intenția și imprudența. Iar art.19 al Codului
penal prevede două forme de vinovăție.
5)Absența unor împrejurări care înlătură caracterul ilicit al faptei și răspunderea juridică.
-minoritatea (persoana nu și-a atins vârsta de 16 ani și nu poate fi luată la răspundere).
-iresponsabilitatea (alienația mentală constatată printr-un act de expertiză psihiatrică la
momentul săvârșirii faptei ilicite.(art 23 Codul Penal).
-starea de legitimă apărare(art.36 Codul Penal).
-starea de extremă necesitate (art. 38 Codul Penal).
-starea de ebrietate (stare agravată).
Doar în prezența tuturor condițiilor arătate mai sus are loc răspunderea juridică.

4.Principiile și scopurile răspunderii juridice

Ideile care ghidează organele de aplicare a dreptului în procesul tragerii la răspundere a
făptuitorului.
a)Principiul legalității faptei și sancțiunii juridice-doar pentru faptele ilicite prevăzute în
normele juridice survine pedeapsa. Respectiv și sancțiunile juridice trebuie să fie prevăzute
în normele juridice prevăzute de lege. (art. 3 Codul Penal Principiul legalității).
b)Principiul răspunderii juridice pentru fapta proprie (caracterul personal al răspunderii
juridice)- se exclude prezenta reprezentanților (doar în dreptul civil se permite răspunderea
pentru fapta altuia).
c)Principiul individualizării răspunderii juridice și sancțiunii juridice –în fiecare caz examinat
de organul judecătoresc sancțiunea juridică este raportată la un șir de împrejurări care
atenuează sau agravează răspunderea făptuitorului.
d)Principiul justeței răspunderii juridice (proporționalizării sancțiunii și faptei) – balanța ,cu
cât este mai gravă fapta cu atât sancțiunea mai dură.
e)Principiul umanismului –legea penală nu permite aplicare tratamente inumane (art.4
Codul penal).
f)Principiul celerității (operativității) –tragerea la răspundere juridică trebuie să aibă loc cât
de rapid posibil.
g)Principiul unicității tragerii la răspundere (non bis in idem) (nu de două pentru aceeași
faptă)- o pedeapsă pentru o faptă săvârșită, dar nu exclude pedeapsa cumulativă .

Finalitățile(scopul) răspunderii juridice– scopurile răspunderii juridice sunt elementele de

viitor ale răspunderii juridice pe care și le propune legiuitorul ,organele de tragere la
răspundere juridică, în procesul aplicării sancțiunilor juridice . a)scopul general de prevenție
a altor fapte ilicite
b)scopul educativ de tragere la răspundere
c)scopul de a promova dreptatea și justiția. d)consolidarea ordinii legale