Profesor : conf. univ. dr.

Ignătescu Camelia

CUTUMA
NUNTA EVREIASCĂ
Echipă formată din : Gînga Lavinia, Gorban Paraschieva, Durnea
Cosmina, Adomnicăi Nicoleta, Cînpan Denisa
 CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA ROLUL CUTUMEI

• Cutuma, denumită şi tradiţie, obicei sau consuetudine, a reprezentat pe parcursul timpului unul dintre cele
mai importante izvoare formale ale dreptului, chiar dacă astăzi, în multe sisteme de drept, nu i se mai
recunoaşte această calitate sau nu i se mai acordă aceeaşi importanţă. Studiul cutumelor are un rol deosebit
în descifrarea modului de formare a dreptului pozitiv şi în explicitarea specificului naţional al unui sistem
juridic.

• Prin studierea aşa numitului folclor juridic, care implică cercetarea analitică a conţinutului juridic
existent în obiceiuri, datini, tradiţii, pot fi conturate nu numai normele juridice ale unei comunităţi în
evoluţia sa istorică, ci şi concepţiile şi principiile ei juridice generale. Cutuma este cel mai vechi izvor
formal al dreptului. Aşa cum arăta un renumit sociolog al dreptului, înainte de existenţa legilor şi a normelor
de organizare decretate expres, termenii de datină şi tradiţie erau singurii utilizabili în acest domeniu .
 NUNTA EVREIASCĂ
Globul pământesc ascunde o mulțime de tradiții si obiceiuri,
diversificate la fiecare popor. Unul dintre acestea, cel evreu, are o
cultura mai mult decât complexa, bazata pe bogăția credinței. Iar
nunta evreiasca este cel mai reprezentativ ritual din aceasta
perspectiva. Acest moment scoate in evidenta legătura profunda
dintre soți, la temelia căreia stau respectul, responsabilitățile unuia
fata de celălalt si împletirea tuturor trăirilor cu religia.

În cultura israelită, logodna era percepută cu totul diferit decât în

prezent. Astăzi emfaza cade pe nuntă, dar în timpul Vechiului
Testament rolul cel mai important îl avea logodna deoarece
majoritatea tradițiilor importante erau împlinite atunci. O căsătorie
începea cu negocieri, toate negocierile având loc înainte de
logodnă. În cadrul acesteia, se semna ceea ce fusese negociat
precedent. De aceea, se poate spune că mariajul era privit atunci ca
pe o afacere. De fapt, mireasa era aceea asupra căruia era pus
prețul, după cum se va observa în continuare.
 În cele șapte zile ramase până la nunta cei doi logodnici se mai vad doar cu prilejul ritualului de acoperire cu voal a miresei,
numit Baddeken. Mirele, însoțit de familie și prieteni, intră în camera fetei și îi acoperă chipul cu voal. Tradiția acestui gest
datează din vremuri biblice, Isac fiind cel care și-a acoperit viitoarea soție, pe Rebecca, cu un voal menit să arate că dragostea lui
este mult mai profundă și nu se limitează la aspectul fizic. In simbolistica moderna, gestul semnifică faptul că, din momentul
căsătoriei, mirele este cel care-i va asigura miresei hainele și toată protecția necesară.
 Ceremonia Chupah are loc sub un baldachin alb, care reprezintă casa mirilor, iar aceștia ajung aici însoțiți de
membrii familiei, care poarta in mâini lumânări aprinse. Mireasa îl va înconjura pe mire de șapte ori, după cum
lumea a fost creata in 7 zile, rabinul sau un membru de onoare al familiei va recita pasaje din “Cele 7 binecuvântări”
a lui Sheva Brachot iar după fiecare binecuvântare, mirele va lua o înghițitura de vin. După recitarea binecuvântărilor,
cu piciorul drept, mirele sparge cupa din care a băut vin, gest ce simbolizează distrugerea Templului Sfânt din
Ierusalim. In cadrul acestei ceremonii se semnează certificatul de căsătorie (Ketubah), in prezenta a doi martori si
mirele pune inelul pe degetul miresei, rostind: „Mă cunun cu tine prin acest inel, după legile lui Moise si ale
poporului evreu”. Inelul va fi din aur, fără pietre prețioase sau gravări, așa cum va fi căsătoria: pura si modesta.
 Petrecerea de nunta începe cu servirea unei pâini tradiționale, împletite, iar primul fel de mâncare, Sutlach, este
o budincă din orez dulce cu lapte de cocos, miere si migdale, toate simboluri ale unei vieți dulci și prospere.
Bineînțeles că se servesc apoi alte mâncăruri tradiționale, de obicei din pui si peste, simboluri ale fertilității.

Pe lângă mâncare, o altă cutumă evreiască este dansul “Hora”, când mirii, așezați pe scaune, sunt ridicați pe
ritmuri de dans deasupra tuturor, si dansul Krenzel, dedicat părinților mirilor care sunt așezați pe scaune, in
mijlocul ringului de dans, in timp ce invitații dansează in jur, sărutând-i atunci când trec prin fața lor.
 Petrecerea se încheie cu Birkat Hamazon, binecuvântarea dată după ospăț când se citesc rugăciuni, în
timp ce mirii închină două pahare de vin, care sunt ulterior turnate într-unul, simbolizând crearea unei
vieți împreuna intr-un nou mariaj.
După încheierea petrecerii mirii se retrag in camera lor, urmând sa petreacă prima lor noapte in
calitate de soț si soție (Yichud). In următoarele șapte zile, săptămâna Sheva Brachot, prietenii si
familia noului cuplu vor da mai multe petreceri in cinstea acestora, la finalul cărora se vor rosti
binecuvântări pentru tinerii căsătoriți.