Continutul infractiunii

Continutul infractiunii

Orice infractiune prezinta un continut legal (totalitatea conditiilor impuse de legiuitor prin norma de
incriminare pentru ca un act de conduita sa fie considerat de natura infractionala).

Aceste conditii vizeaza aspecte de genul: cine poate savarsi o anumita infractiune, ce conditii se cer a
fi intrunite pentru persoana faptuitorului,conditii privitoare la locul si timpul in care poate fi
savarsita fapta respectiva pentru a fi considerata de natura infractionala dar si conditii privitoare la
actul de conduita efectiv realizat, adica la actiunea sau inactiunea incriminata, precum si forma de
vinovatie cu care se poate savarsi fapta respectiva. Pe de alta parte, literatura de specialitate a
distins in mod separat notiunea de continut concret al infractiunii, adica elementele de ordin
obiectiv realizate de o persoana si care sunt regasite in tiparul abstract al infractiunii descris prin
norma de incriminare.

In literatura de specialitate continutul constitutiv cuprinde conditiile cerute de lege cu privire la actul
de conduita, adica actiunea sau inactiunea pe care o realizeaza infractorul si care este interzisa prin
norma de incriminare. Legiuitorul a mai prevazut si diferite conditii pentru realizatea diferitelor
infractiuni. Acestea pot sa vizeze actul de conduita in sine, persoana faptuitorului, altele pot sa
priveasca obiectul infractiunii sau conditii privitoare la locul si timpul savarsirii infractiunii.

-conditii preexistente actului de conduita ( sa fie situata in timp anterior actului de executare a
infractiunii: ex: articolul 189 litera g)

-conditii concomitente( cele care sunt intrunite in momentul in care este realizat actul de conduita
incriminat : articolul 229)

-conditii subsecvente (dupa indeplinirea actului de cond incriminat si privesc producerea unor
consecinte agravate fata de forma de baza a infractiunii:articolul 309)

Conditii esentiale: cele care privesc insusi actil de conduita si realizeaza insasi continutul infractiunii

conditii circumstantiale: cele care daca se regasesc in cauza respectiva determina un continut
atenuat sau agravat (calificat) pentru infractiunea savarsita

Din perspectiva continutului juridic al unei infractiuni in continutul oricarei infractiuni distingem:

-Obiectul infractiunii: este valoarea sociala si relatiile sociale creeate in jurul acestei valori care sunt
periclitate prin fapta infractionala.

Obiectul juridic general este format din totalitatea relatiilor sociale ocrotite prin normele dreptului
penal; obiectul juridic generic este format din fasciculul (grupul) de valori sociale de aceeasi natura
ocrotite prin normele penale; obiectul juridic specific consta in valoarea sociala concreta careia i se
aduce atingere; obiectul material sau direct si nemijlocit care consta in obiectul asupra caruia se
rasfrange actiunea infractionala.

-Subiectii infractiunii: persoanele implicate in savarsirea unei infractiuni fie prin savarsirea actiunii
sau inactiunii incriminate, caz in care este subiect activ al infractiunii, fie prin suportarea
consecintelor acesteia, caz in care este subiect pasiv. Atat subiectul activ cat si pasiv al unei
infractiuni poate fi orice persoana fizica sau juridica, cu exceptia situatiei in care in persoana
subibiectului activ sau pasiv al infractiunii legiuitorul impune a fi regasita o conditie speciala sau o
Continutul infractiunii

calitate speciala. In acest sens exista infractiuni cu subiect activ calificat sau infractiuni cu subiect
pasiv calificat.

-Locul si timpul savarsirii infractiunii: sunt infractiuni care impun in continutul legal al acestora
animite conditii privitoare la locul si timpul savarsirii unei infractiuni

-continutul constitutiv: desemneaza tot Conditiilor impuse de norma de incriminare cu privire la

actul de conduita interzis pe care il indeplineste faptuitorul sau care devin repevante prin savarsirea
actiunii sau inactiunii. In teoria dr penala au fost grupa dpdv obiectiv si subiectiv, sens in care
distingem latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii.

Latura subiectiva desemneaza totalitatea conditiilor cerute de norma de incriminare privitoare la

actul de conduita pentru existenta infractiunii.

In structura laturii obiective avem:

1-elementul material (desemneaza actul de conduita interzis prin norma de incriminare si este
desemnat printr-un cuvant sau o expresie ce descrie actiunea sau inactiunea interzisa -verbum
regens)

Actiunea desemneaza o atitudine a faptuitorului prin care face ceva ce legea penala interzice a se
face. Ea se realizeaza prin: acte materiale (lovire, distrugere) sau prin cuvinte (prin adresarea
decuvinte jignitiare, amenintari) sau in scris (denuntare calomnioasa)

Inactiunea desemneaza actiunea faptuitorul care nu face ceea ce legea penala in obliga sa faca. Ea
nu constituie element material al laturii obiective al unei infractiuni daca nu exista o obligatie legala
de a nu ramane in pasivitate.

Exemplu: Elementul material al latului obiectiv al infractiunii de nedenuntare consta intr-o inactiune,
intr-o actiune de abtinere de la indeplinirea obli legale de a instiinta autoritatile in situatia in care are
cunostinte despre savarsirea unei infractiuni.

2-Cerintele esentiale: vizeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca actiunea sau inactiunea ce
realizeaza elementul material al laturii obiective si ele se pot referi la natura obiectului asupra caruia
se exercita actiunea, la mijloacele folosite pentru aceasta, la locul savarsirii infractiunii respective.

Exemplu: La infractiunea de furt cerintele esentiale sunt: actiunea sa vizeze un bun mobil, bunul sa
se afle in posesia sau detentia altuia, luarea bunului sa se faca fara consimtamantul persoanei care il
detine, actiunea de luare sa se realizeze in scopul insusirii pe nedeprept a bunului.

3-Urmarea imediata: pentru existenta infractiunii este obligatoriu sa existe o vatamare a ordinii de
drept sau a drepturilor unui individ, sens in care prin savarsirea unei infractiuni se pericliteaza fie
anumite relatii sociale, fie se produce o vatamare a intereselor legitime ale unei persoane. Urmarea
imediata consta intr-o paguba evaluabila pecuniar sau intr-o stare de pericol.

4-Legatura de cauzalitate: este liantul dintre elementul material si urmarea imediata. Exista doua
teorii: teoria molista si teoria pluralista.

Teoria molista sustine ca urmarea imediata are o singura cauza si de aceea in situatia unei pluralitati
de contributii, trebuie indentificata acea contributie care are legatura directa cu rezultatul
infractiunii, celelalte fiind considerate conditii fara semnificatie penala.
Continutul infractiunii

Teoria pluralista considera ca producerea rezultatului se poate datora unui concurs de cauze.

Latura subiectiva: cuprinde totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la atitudinea constiintei si
vointei infractorului fata de fapta si urmarile acesteia.

In cadrul laturii subiective, prezinta importanta deosebita mobilul sau cauza interna a actului de
conduita.