GRILE PENAL GENERAL

– seminarul on line 8 – recapitulare 1 –

1. Pedeapsa detențiunii pe viață:

a) poate fi înlocuită cu pedeapsa închisorii pe durata de 30 de ani, în momentul în care
condamnatul împlinește vârsta de 65 de ani;
b) se înlocuiește cu pedeapsa închisorii pe durata de 30 de ani, în momentul în care
condamnatul împlinește vârsta de 60 de ani;
c) se înlocuiește cu pedeapsa închisorii pe o durată cuprinsă între 10 și 20 de ani, în
cazul în care este prevăzută ca sancțiune unică, iar instanța reține o circumstanță atenuantă
judiciară.

2. Numărul zilelor‐amendă:
a) nu poate fi, în niciun caz, mai mare de 400;
b) se stabilește de instanță în funcție de situația materială a condamnatului și de
obligațiile legale ale acestuia față de persoanele aflate în întreținerea sa;
c) poate fi, în concret, mai mic de 60, dacă legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu
pedeapsa închisorii de cel mult doi ani.

3. Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi se execută:

a) de la data liberării condiționate din pedeapsa închisorii;
b) de la data împlinirii termenului de supraveghere, în cazul condamnării la pedeapsa
închisorii, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere;
c) după executarea pedepsei închisorii care a înlocuit pedeapsa amenzii.

4. Interzicerea străinului de a se afla pe teritoriul României, ca pedeapsă

complementară:
a) nu se aplică în cazul condamnării la pedeapsa închisorii, a cărei executare a fost
suspendată sub supraveghere;
b) va opera de la liberarea condiționată din penitenciar a persoanei condamnate la
pedeapsa detențiunii pe viață;
c) nu se mai execută dacă executarea pedepsei principale s‐a prescris.

5. Degradarea militară:
a) se aplică obligatoriu militarului condamnat la pedeapsa închisorii de 12 ani pentru o
infracțiune din culpă;
b) se aplică obligatoriu militarului condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani pentru o
infracțiune intenționată;
c) poate fi aplicată militarului condamnat la pedeapsa închisorii de 4 ani, cu reținerea
circumstanțelor atenuante, pentru o infracțiune intenționată.

6. Interzicerea exercitării dreptului de a purta și folosi arme se poate dispune cu

titlu de:
a) pedeapsă accesorie;
b) pedeapsă complementară;
c) măsură de siguranță.

7. Criteriile generale de individualizare a pedepsei servesc la:

a) alegerea uneia dintre pedepsele prevăzute alternativ de lege;
b) stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei;
c) stabilirea modalității de executare a pedepsei.

1
 8. În cazul stării de provocare:
a) actul provocator poate fi comis numai cu intenție;
b) riposta trebuie să se îndrepte împotriva provocatorului;
c) riposta trebuie să fie intenționată.

9. La fel ca circumstanțele atenuante legale, cele agravante legale:

a) produc efecte obligatorii asupra pedepsei principale;
b) reținerea lor este obligatorie pentru instanță;
c) produc un singur efect asupra pedepsei principale, chiar dacă sunt incidente
concomitent două sau mai multe.

10. Circumstanțele atenuante nu produc efecte asupra:

a) pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi;
b) sumei corespunzătoare unei zile amendă;
c) pedepsei detențiunii pe viață.

11. La săvârșirea faptei au participat un instigator major, un complice anterior

major, un complice concomitent minor și un autor major. În acest caz, se va reține, ca
circumstanță agravantă:
a) săvârșirea faptei de 3 sau mai multe persoane împreună;
b) săvârșirea faptei de către un major împreună cu un minor, în sarcina tuturor
participanților;
c) săvârșirea infracțiunii de către un major împreună cu un minor, cel puțin în sarcina
autorului.

12. În cazul unei infracțiuni pedepsite cu închisoarea între 1 și 3 ani, atunci când
reține circumstanțe agravante, instanța poate aplica pedeapsa concretă de:
a) 4 ani închisoare;
b) 4 ani și 6 luni închisoare;
c) 3 ani închisoare.

13. Renunțarea la aplicarea pedepsei:

a) nu poate fi dispusă în cazul unui concurs real, decât dacă, în cazul aplicării unor
pedepse, rezultanta ar fi fost de cel mult cinci ani închisoare;
b) nu poate fi dispusă dacă inculpatul a comis în urmă cu 2 ani o faptă a cărei pedeapsă
a fost suspendată sub supraveghere, în baza art. 91 C.pen.;
c) nu poate fi dispusă față de infractorul care în timpul procesului său a evadat din arest
preventiv.

14. Amânarea aplicării pedepsei:

a) înlătură executarea măsurilor de siguranță pe parcursul termenului de supraveghere;
b) implică suspendarea executării pedepsei stabilite;
c) poate fi dispusă doar față de major.

15. În cazul revocării amânării aplicării pedepsei:

a) determinată de neexecutarea cu rea‐credință a obligațiilor impuse de instanță, aceasta
poate dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei stabilite în urma revocării;
b) pentru comiterea unei infracțiuni în termenul de supraveghere, infractorul trebuie să
fie descoperit înăuntrul acestui termen;
c) infracțiunea continuă ce a atras revocarea se poate consuma și înainte de hotărârea
definitivă de amânare a aplicării pedepsei.

2
 16. Autorul a comis o faptă cu intenție, pentru care instanța a amânat aplicarea
pedepsei. Ulterior, acesta a comis o faptă din culpă în termenul de supraveghere al
acestei amânări. În acest caz:
a) dacă pentru noua faptă se dispune suspendarea sub supraveghere a executării
pedepsei, dipoziția de amânare a aplicării pedepsei pentru fapta intenționată se menține;
b) dacă pentru fapta din culpă s‐a aplicat o pedeapsă a cărei executare a fost suspendată
sub supraveghere, în cazul comiterii unei a treia fapte, se poate ajunge la o rezultantă finală
calculată în ordine, după regulile pluralității intermediare și apoi ale concursului de
infracțiuni;
c) dacă această faptă a fost dezincriminată după revocarea amânării, va începe să curgă
un nou termen de supraveghere de la data constatării dezincriminării

17. În cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei de 8 luni

închisoare, termenul de supraveghere:
a) este de 2 ani și 8 luni; Tohătan / Ciaușu
b) nu poate fi mai mare de 8 luni;
c) poate fi de 4 ani.

18. Se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere:

a) dacă pedepsele stabilite de instanță pentru cele două infracțiuni concurente care fac
obiectul judecății sunt de 2 ani și 3 luni fiecare;
b) infractorul a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii de 1 an cu executare în
regim de detenție, pentru o infracțiune intenționată;
c) infractorul s‐a sustras de la urmărire penală, dar a fost prezent la judecată.

19. O pedeapsă a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere:

a) poate constitui primul termen al unei recidive postexecutorii;
b) va determina inaplicabilitatea confiscării speciale;
c) poate fi însoțită de pedepse accesorii, dacă instanța apreciază necesar.

20. Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere:

a) se dispune obligatoriu, chiar dacă persoana condamnată îndeplinește parțial
obligațiile civile stabilite prin hotărâre;
b) se dispune dacă persoana condamnată comite o infracțiune pe parcursul termenului
de încercare, indiferent de pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune;
c) se dispune doar dacă persoana condamnată nu respectă măsurile de supraveghere și
obligațiile impuse de instanță sau prevăzute de lege, cu excepția celor civile.

21. Liberarea condiționată în cazul pedepsei detențiunii pe viață:

a) nu se poate dispune;
b) se poate dispune dacă persoana condamnată a executat efectiv 15 ani de detențiune;
c) presupune un termen de supraveghere de 10 ani.

22. Cel condamnat la pedeapsa închisorii de 28 de ani și care nu a prestat muncă în

penitenciar poate fi liberat condiționat anterior împlinirii vârstei de 60 de ani, doar
după ce a executat efectiv:
a) 21 de ani;
b) 20 de ani;
c) 18 ani și 8 luni.

23. Persoana condamnată la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea

infracțiunii de ucidere din culpă, încarcerată la vârsta de 57 de ani și 6 luni, care a

3
prestat muncă în penitenciar, poate fi liberată condiționat după executarea efectivă a
unei perioade de:
a) 1 an închisoare;
b) 1 an și 6 luni închisoare;
c) 9 luni închisoare.

24. Serviciul de probațiune:

a) este obligat să sesizeze instanța dacă persoana liberată condiționat nu respectă
obligațiile ce îi revin;
b) supraveghează obligația de a urma un curs de calificare profesională, impusă de
instanță persoanei liberate condiționat;
c) supraveghează obligația de a nu conduce autovehicule, impusă de instanță persoanei
liberate condiționat.

25. Pe durata termenului de supraveghere al liberării condiționate, instanța poate

dispune, pentru a asigura condamnatului șanse mai mari de reintegrare socială:
a) încetarea executării unora dintre obligațiile pe care le‐a impus inițial;
b) impunerea unor noi obligații în sarcina celui liberat condiționat;
c) diminuarea condițiilor de executare a obligațiilor existente.