PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII ŞI INTEGRĂRII avansate a infrastructurii navale şi a unei uzuri a materialului rulant.
În
TRANSPORTULUI DE MĂRFURI DIN REPUBLICA
MOLDOVA ÎN CONTEXTUL EUROPEAN
Igor Melnic, conf. univ., dr., A.S.E.M.
The present article highlights the importance and benefices of
goods transportation within economy. It also gives an analysis of the
present situation within this field in the Republic of Moldova. The article
treats as well the experience and measures taken by the European
Union concerning the enhancement and efficiency of transportation
logistics within the framework of the European Union. In the end, there
are given some examples of countries that had taken different measures
and enhanced the situation in this field.
O infrastructură de transport eficientă, conectată la reţeaua
europeană şi internaţională de transport contribuie la creşterea
competitivităţii economice, facilitează integrarea în structurile
economice şi permite dezvoltarea de noi activităţi pe piaţa internă.
În ceea ce priveşte situaţia existentă în domeniul transporturilor
din Republica Moldova putem evidenţia faptul că starea actuală a
sistemului naţional de transport este caracterizată prin inexistenţa
autostrăzilor şi de conexiuni la nivel de autostradă sau drum rapid cu
statele vecine şi cele membre ale Uniunii Europene, de variante
ocolitoare, de linii feroviare electrificate, de existenţa unei degradări
aceste condiţii se impune modernizarea şi dezvoltarea reţelei naţionale
de transport în parametrii de calitate a serviciilor prestate efectiv şi a
satisfacerii necesităţilor de mobilitate a persoanelor şi fluxurilor de
mărfuri în ceea ce priveşte capacitatea, calitatea şi siguranţa care să
asigure creşterea gradului de accesibilitate a Republicii Moldova,
precum şi promovarea unei dezvoltări durabile a sistemului de transport.
În acest context, scopul strategiei pentru dezvoltarea şi
modernizarea infrastructurii de transport este de a genera o dezvoltare
echilibrată a tuturor modurilor de transport prin asigurarea
infrastructurilor de transport moderne şi durabile împreună cu o creştere
a calităţii serviciilor şi realizarea unui sistem funcţional de ”unitate în
diversitate”.
Dacă ne referim la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a
adoptat o serie de iniţiative care au drept obiectiv îmbunătăţirea
eficienţei şi durabilităţii transportului de mărfuri în cadrul Uniunii. Acest
pachet de măsuri reuneşte o serie de propuneri privind logistica, o reţea
feroviară care acordă prioritate mărfurilor şi porturilor europene, precum
şi două documente privind spaţiul european de transport maritim fără
bariere şi autostrăzile maritime. Adoptarea simultană a acestor măsuri
diferite constituie un mesaj clar care demonstrează legăturile strânse
dintre logistică şi diferitele moduri de transport. Obiectivul comun al
acestor iniţiative este promovarea tehnologiilor şi practicilor inovatoare
în domeniul infrastructurii, dezvoltarea mijloacelor de transport,
îmbunătăţirea gestionării transportului de mărfuri, stimularea
1
creării unor lanţuri de transport de mărfuri, simplificarea procedurilor
administrative, precum şi consolidarea calităţii la nivelul întregului lanţ
logistic.
Europa are nevoie de alternative de transport performante,
integrate, care să protejeze mediul şi să răspundă exigenţelor
utilizatorilor. Acest pachet de măsuri prezentate va contribui, de
asemenea, la consolidarea capacităţii de atracţie exercitate de transportul
maritim şi fluvial, a competitivităţii în scopul realizării comodalităţii.
Integrarea acestor moduri de transport în lanţuri logistice performante
este indispensabilă pentru reconcilierea eficienţei economice a
transportului şi a evoluţiei acestuia pe termen lung.
Planul de acţiune european privind îmbunătăţirea activităţii
logistice propune treizeci de măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei şi
eficacităţii transportului în Uniunea Europeană prin diminuarea
costurilor şi economisirea timpului şi a energiei. Planul de acţiune are
drept obiectiv îmbunătăţirea fluxului de informaţii aferent transportului
fizic de mărfuri, simplificarea procedurilor administrative, consolidarea
competenţei şi a capacităţii de atracţie a sectorului logistic şi
promovarea serviciilor de calitate. De altfel, acesta susţine inovarea
logisticii în mediul urban şi a transportului pe distanţe mari concentrat în
„coridoarele verzi”.
Referindu-ne la transportul maritim, Comisia Europeană continuă
promovarea acestui mod de transport care rămâne cel mai eficient din
punct de vedre al consumului de energie şi protejează mediul în ceea ce
priveşte emisiile de gaze cu efect de seră. Simplificarea procedurilor
administrative pentru transportul maritim în cadrul Uniunii este
indispensabilă pentru consolidarea capacităţii de atracţie a acestui mod
de transport. Documentele privind spaţiul european de transport maritim
fără bariere şi autostrăzile maritime indică progresele înregistrate în
procesul de elaborare a acestor două iniţiative şi invită toate părţile
interesate să-şi exprime opinia în acest sens. Comunicarea privind
politica portuară europeană are drept obiectiv stimularea dezvoltării unui
sistem portuar eficient în Europa, care să dispună de capacitatea de a
răspunde exigenţelor în materie de transport actuale şi viitoare. Această
comunicare elaborează un plan de acţiune pentru Comisie pentru a
permite porturilor europene să se confrunte cu provocările generate de
creşterea cererii de transport, progresele tehnologice şi necesitatea
reducerii emisiilor.
Având în vedere îmbunătăţirea continuă a eficienţei transportului
rutier, transportul feroviar trebuie să devină, de asemenea, mai
competitiv. Comisia are drept obiectiv, promovarea creării unei reţele
feroviare europene în cadrul căreia transportul de mărfuri să poată oferi
servicii de calitate mai bună în ceea ce priveşte timpul de călătorie,
fiabilitatea şi capacitatea. În scopul completării măsurilor deja adoptate,
Comisia propune o serie de noi iniţiative pentru crearea unei reţele
europene orientate spre transportul de mărfuri, în cadrul căreia serviciile
oferite să fie mai fiabile şi mai performante decât în prezent.
Transportul de mărfuri este esenţial pentru competitivitatea
economiei europene şi pentru calitatea vieţii cetăţenilor Uniunii. Se
estimează că volumul de transport de mărfuri în Europa va creşte cu
2
50% în perioada 2000 – 2050. În anii următori, transportul de mărfuri
trebuie să se confrunte cu provocările generate de eficienţă, calitate şi
durabilitate. Astfel, acesta trebuie să ofere răspunsuri adecvate
problemelor privind blocajele, schimbările climatice (transportul de
mărfuri este responsabil pentru o treime din emisiile de CO2 datorate
transporturilor), aprovizionarea cu energie şi siguranţa. În paralel, atât
noile tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor, cât şi influenţa
transportului de mărfuri european pe piaţa mondială oferă oportunităţi
semnificative pentru viitor.
Nivelul tot mai crescut al poluării şi aglomerarea traficului rutier
au făcut ca autorităţile internaţionale să îşi îndrepte atenţia către
dezvoltarea soluţiilor de transport combinat. Iar atunci când vine vorba
de transportul mărfurilor în acest mod, operatorii resimt eficienţa şi prin
reducerea considerabilă a costurilor.
Cercetările arata că în jur de 80-90% din întreaga cantitate de
dioxid de carbon produsa de industria de transport la nivel global şi
degajată în atmosferă rezultă de la autoturisme şi camioane, adică de la
vehiculele rutiere. Soluţia o reprezintă orientarea transporturilor către
calea ferata. Redirecţionarea transportul de marfa dinspre şosele către
liniile feroviare, se dovedeşte a fi soluţia ideala de rezolvare a problemei
supraaglomerării şi distrugerii şoselelor. Aceasta, deoarece în
transportul feroviar de marfă se foloseşte de patru ori mai puţină energie
decât folosesc camioanele pentru aceeaşi cantitate de marfă transportată.
Un alt aspect demn de luat în seamă este cel al securităţii, căile ferate
garantând siguranţa pentru marfa transportată.
Pornind de la aceste considerente, am crede ca această modalitate
de transport este ideala pentru societăţile comerciale din Republica
Moldova care, împovărate de alte considerente financiare, şi-ar dori să
aibă posibilitatea de a-şi reduce costurile legate de transport. Din păcate
însa, la nivelul guvernului, nu exista o strategie bine întemeiata cu
privire la planurile, aşteptările şi sursele de finanţare pentru dezvoltarea
transportului combinat, deşi componentele naturale ale teritoriului din
ţara noastră oferă posibilitatea îmbinării tuturor modalităţilor de
transport existente în prezent. Referirile la dezvoltarea acestui tip de
transport sunt făcute doar în cadrul strategiilor ce vizează dezvoltarea
întregului sistem. O mai buna concentrare a atenţiei pe transportul de
marfă combinat ar putea conduce la îndeplinirea obiectivului menţionat
în cadrul programului privind dezvoltarea transportului.
Evident atingerea acestui obiectiv nu se poate face fără investiţii,
iar când vine vorba de dezvoltarea transportului de marfă intermodal
acestea sunt de ordinul sutelor de milioane de euro pentru un singur
proiect. După cum precizează şi experţii, finanţarea acestui gen de
proiecte se realizează prin atragerea de fonduri din partea companiilor
internaţionale, atragerea capitalului privat în realizarea proiectelor de
tipul centrelor logistice precum şi prin sprijin guvernamental.
Deşi punerea pe picioare a unui sistem de transport combinat este
costisitoare din punct de vedere al investiţiilor, atragerea atenţiei asupra
costurilor sociale ce vor trebui plătite în cazul în care nu se va pune
accent pe acest sistem de transport. Societăţile de transport care nu vor
dovedi flexibilitate şi disponibilitate către acest nou tip de transport vor
3
fi eliminate de pe piaţa de transport. Lucrul cel mai important este
coordonarea între diferitele societăţi care colaborează pentru realizarea
proiectelor. Aceasta deoarece proiectele de transport combinat pot
acoperi distanţele continentale şi intercontinentale prin combinarea
transporturilor terestre, aeriene şi maritime. Bineînţeles, realizarea
acestui mod de transport trebuie să se facă în acord cu prevederile
Uniunii Europene care vizează, în principal, dezvoltarea capacitaţii
interoperabile a mijloacelor de transport, Uniunea pornind în construcţia
sa legislativă de la principiul liberei circulaţii, aspect extrem de
important în dezvoltarea iniţiativei particulare.
Unul dintre programele prin care Uniunea Europeană sprijină
dezvoltarea transportului combinat este Marco Polo. Companiile
interesate să dezvolte astfel de activităţi au putut depune cererile de
finanţare până la finele lunii ianuarie ale anului 2007, suma totala pusă
în joc prin intermediul acestui program fiind de 30,13 milioane euro.
Principalele obiective ale acestui program vizează diminuarea
congestionării drumurilor şi îmbunătăţirea transportului modal, pentru a
se contribui astfel la crearea unui sistem de transport mai eficient şi mai
sustenabil.
În urma realizării proiectelor alese ca fiind eligibile în cadrul
acestui proiect se aşteaptă menţinerea cotelor de marfa manevrate între
diferite tipuri de transport la nivelul anului 1998 şi schimbarea creşterii
prognozate a traficului internaţional rutier cargo combinat, cu
transportul pe mare de scurta durata, cu cel feroviar sau cel fluvial, sau
cu combinarea tipurilor de transport astfel încât traseele rutiere sa fie pe
cât de scurte posibil.
În ceea ce priveşte îmbunătăţirea şi perfecţionarea transportului de
mărfuri, pot fi prezentate cîteva exemple care confirmă faptul că ţările
europene depun eforturi considerabilă în acest context.
Austria. Autorităţile au conceput Programul pentru promovarea
transportului combinat de bunuri, costurile implicate fiind estimate la
circa 2,9 milioane de euro pe an. Se aşteaptă astfel o reducere de până la
30% a investiţiilor pentru infrastructura rutieră şi de până la 50% a
fondurilor pentru studii de fezabilitate. Pe lângă sprijinirea financiara a
dezvoltării transportului combinat, autorităţile au decis ca toate
vehiculele înmatriculate de stat care depăşesc 3,5 tone să fie exceptate de
la plata taxei pe vehicul pe întreaga perioadă de timp în care apelează
exclusiv la terminalele de transport combinat.
Bulgaria. Dată fiind creşterea traficului între ţările Uniunii
Europene şi estul Europei, ministerul de transport bulgar a stabilit ca
măsurile din domeniul transportului combinat să se ia conform normelor
Uniunii Europene. Finanţarea proiectelor de transport reprezintă o
prioritate a guvernului bulgar, în promovarea investiţiilor căutându-se şi
alte surse decât bugetul de stat - finanţări din partea unor organizaţii
internaţionale, concesiuni, fonduri de finanţare specializate existente sau
nou-create. Demn de menţionat este faptul că în Bulgaria a fost elaborat
Programul de dezvoltare a transportului combinat până în 2011, în care
este radiografiată situaţia reală a transporturilor feroviare, maritime,
fluviale şi rutiere.
4
 Ungaria. Guvernul maghiar a luat o serie de măsuri pentru Bibliografie:
promovarea susţinută a acestui mod de transport. Printre acestea se 1. Bălan Carmen. Logistica. Editura Uranus, Bucureşti, 2004.
numără crearea unui parc de vehicule specializate, dezvoltarea 2. Kotler Philip. Managementul marketingului. Editura Teora,
transportului de containere, realizarea de terminale şi de centre logistice Bucureşti, 1998.
speciale şi perfecţionarea pregătirii specialiştilor din domeniu. Anual, 3. Stock R. James, Lambert M. Douglas. Strategic Logistics
sume considerabile de la bugetul de stat vor fi alocate dezvoltării acestui Management. McGraw-Hill, Irwin, 2001.
mod de transport. Printre iniţiativele fiscale destinate atragerii 4. http://ec.europa.eu/transport/logistics/index_en.htm
operatorilor rutieri către transportul combinat se numără exceptarea de
la licenţiere şi de la anumite taxe a celor care folosesc serviciile
societăţii internaţionale Rolling Motorway între Ungaria şi Austria.
Polonia. Condiţiile de desfăşurare şi performanţele ce
caracterizează în prezent transportul combinat practicat în Polonia sunt
comparabile cu cele din ţările Uniunii Europene. Statul asigură suportul
financiar necesar pentru investiţiile făcute în infrastructura rutelor
incluse în reţeaua AGTC şi oferă exceptări de la taxe pentru operatorii
de transport combinat. La toate acestea se adaugă şi alte masuri fiscale
menite să susţină dezvoltarea pe viitor a acestui tip de transport. Spre
exemplu, vehiculele utilizate în transportul combinat sunt scutite de la
taxele suplimentare impuse traficului rutier în zilele de sfârşit de
săptămâna şi de sărbătoare.