Drept penal sem II, anII

Raspunderea penala
Notiune
Raspunderea penala + Infractiunea + Sanctiunea reprezinta institutiile juridice fundament ale
dr. pen.
Rasp. Pen. este o forma a raspunderii juridice si reprezinta incalcarea normei de dr. pen.
Constrangerea juridica se realizeaza prin intermediul raspunderii juridice care este obligatia unei
personae de a suporta o anumita consecinta juridica sau o anumita sanctiune, fiindca a incalcat
dispozitia unei norme.
Ras. Pen. are ca temei savarsirea unei infractiuni, iar continutul raportului juridic este unul de
conflict nascut intre stat (care are dreptul de a trage la raspundere pe infractor, de a-i aplica
sanctiunea prevazuta pentru infractiunea savarsita si de a-l constringe sa o execute) si infractor (care
area obligatia de a suporta sanctiunea aplicata).
Principiile raspunderii penale
1. Prin. Legalitatii
- n domeniul rspunderii penale presupune c apariia, desfurarea, ca i soluionarea raportului
penal are loc pe baza legii i n strict conformitate cu aceasta este un principiu fundamental al
ntregului sistem dedrept.
- impedimentele n exercitarea aciunii de tragere la rspundere penal, cauzele care exclud
caracterul penal al faptei sau cele care exclud rspunderea penal sunt de domeniul exclusiv al legii,
fr a fi permis stabilirea lor prin intervenia, de exemplu, a judectorului.
- legalitatea rspunderii penale este menit s dea for, fermitate legii penalen raport cu
infraciunile, ca manifestri antisociale deosebit de grave n sfera faptelor ilicite i s nlture, n
acelai timp, posibilitatea unor abuzuri n activitatea de aplicare a legii.
2. Infractiunea singurul temei al raspunderii penale
- dispoziiile art. 17 alin. 2 Cod penal presupun c rspunderea penal este doar consecina s
vririi unei infraciuni, a unei fapte prevzute de legea penal, svrit cu vinovia cerut de
lege i care prezint pericolul social concret al unei infraciuni. Principiul servete la delimitarea
rspunderii penale de alte forme de r spundere juridic (civil, administrativ, etc.) i fixeaz
specific cadrul instituirii acesteia cu toate consecinele sancionatorii ce le presupune (nu vom gsi,
de exemplu, sanciuni privative de libertate pentru alte forme de r spundere juridic).
- pericolul social este de 2 feluri generic si concret
- daca pericolul social este mai mic decat valoarea generala a ilicitului penal se poate aplica o
pedeapsa administrative.
3. Prin. Umanismului
- legea este cea care determina sistemul de valori sociale ocrotite penal, exigentele acestei ocrotiri si
constrangerii juridice
- raspunderea penala nu trebuie sa duca la umilirea si dgradarea finite umane, ci, dimpotriva la
reintegrarea sociala a infractorului.

- pe baza acestui principiu se realizeaza individualizarea legala si cea judiciara (de instante)
4. P. Raspuderii penale personale
- raspunderea penala revine doar persoanei care a savarsit ori a participat la savarsirea unei
infractiuni in oricare dintre formele participatiei penale
- aceasta nu poate intervene pentru fapta altuia, dupa cum nu poate fi nici colectiva, moartea
infractorului conducand la stingerea rasp.pen.
- in cazul minorului de 16-18 ani acesta raspunde penal iar parintii acestuia raspund din punct de
vedere civil (in cazul despagubirilor); in cadrul procesului penal este deschisa o actiune penala dar
poate fi deschisa si o actiune civila care se judeca in cadrul sectiei penale; in cazul despagubirii
trebuie sa fie formulata in mod expres o actiune in civil in cadrul procesului penal.
5. P. Unicitatii raspunderii penale
- potrivit acestui principiu o persoana poate fi trasa la raspundere penala o singura data pentru aceasi
fapta, acest lucru este cunoscut in dreptul procesual penal dar si in practica judiciara sub denumirea
de autoritate de lucru judecat
- totusi conform acestui principiu se pot aplica unui infractor pentru savarsirea unei infractiuni mai
multe sanctiuni penale, dar numai in masura in care aceste sanctiuni se cumuleaza din ratiuni diferite
si daca ele au functii diferite; prin uramare, pedepsele principale pot fi insotite de pedepse
complementare ori de o pedeapsa acesorie
6. P. Inevitabilitatii raspunderii penale
- rasp. Penala este consecinta inevitabila a savarsirii unei infractiuni
- odata stabilita vinovatia infractorului, acesta trebuie sanctionat pentru a se asigura restabilirea
ordinii de drept
- acest principiu este garantat si de un alt principiu cel al oficialitatii actiunii penale care are in
vedere tragerea la raspunedere penala a infractorului si functioneaza pentru marea majoritatea a
infractiunilor (organele abilitate au obligatia de a trage la raspundere prin demararea actiunile
corespunzatore de tragere la raspundere)
- exceptie fac actiunile care se pun in miscarea la plangerea prealabila deoarece in acest caz
legiuitorul nu se sesizeaza din oficiu, ea trebuie formulata de victima daca aceasta se considera
vatamata (ex. Infractiunea de lovire sau alte violente care sunt fara leziuni sau leziuni minore).
- inlaturarea rasp. Pen. in cazurile prevazute de lege (amnistia, lipsa plangerii prealabile, etc) nu
diminueaza importanta principiului caci ele intervin ulterior stabilirii raspunderii penale care a fost
consecinta a savarsirii infractiunii.
7. P. individualizarii raspunderii penale
- rasp. Pen. intervine diferentiat in functie de gravitatea infractiunii, de persona infractorului, pentru
a asigura atat sanctionarea corecta a infractorului, cat si realizarea preventii generale.
- individualizarea rasp. Pen. are loc in mai multe etape:
- indiv.legala poate fi absoluta sau relative; iar cea relative prevede pedeapsa
cu limite de la 5 ani la 10 ani sau prevede pedepse alternative inchisoarea cu amenda
- indiv. Judiciara
- indiv.administrativa
- in functie de individualizarea legala relativ penala se stabileste individualizarea judiciara (adica
cata inchisoarea sau cata amenda)

- acest principiu este cel mai important principiu al raspunderii penale.

8. P. prescriptibilitatii raspunderii penale
- pentru a fi eficienta raspunderea penala trebuie sa intervina prompt, cat mai aproape de momentul
savarsirii infractiunii
- conform acestui principiu se realizeaza atat preventia speciala, cat sic ea generala, se restabileste
ordinea de drept incalcata, se intareaste increderea in autortatea legii.
- atunci cand raspunderea penala intervine mai tarziu, - dupa savarsirea infractiunii, se diminuaza
eficienta ei, iar rezonanta infractiunii scade treptat
- in privinta infractorului, care s-a aflat in toata acesta
perioada sub amenintarea raspunderiii penale si a pedepsei, s-a putut indrepta si ca atare nu mai este
necesara o limitare in timp a rasp. Pen.
- exceptii de la acest principiu fac infractiunile: - deosebit de grava (de omor)
- intentionate (cons. Moartea victimei)
- pacii si omenirii
Persoana juridica raspunde, si ea tot, conform acestor principii; antrenarea raspunderii penale
a pers j. poate antrena si tragerea la raspunderea pen. a persoanei fiz. Rasp.pen nu poate fi antrenata
impotriva statului.
Inlocuirea raspunderii penale
Notiune
- este acea institutie juridica in baza careia instanta de judecata, in conditiile legii, poate
dispune, neaplicarea raspunderiii penale pentru infractiunea savarsita si substituirea ei cu o
alta forma de raspundere, extrapenala, care atrage o sactiune cu character administrative.
- Ea se poate aplica faptelor descriese de legea penala, dar care, in concret, prezinta un pericol
social redus si se are in vedere cazurile in care aplicarea constrangerii penale s-ar dovedi
neoportuna pentru atingerea scopului pedepsei.
Natura juridica
- inlocuirea raspunderii penale se poate confunda foarte usor cu institutia prevazuta la art.18
indice 1 cod p. (Fapt care nu prezint pericolul social al unei infraciuni nu constituie infractiune
fapta prevzut de legea penal, dac prin atingerea minim adus uneia din valorile aprate de lege
i prin coninutul ei concret, fiind lipsit n mod vdit de importan, nu prezint gradul de pericol
social al unei infraciuni. La stabilirea n concret a gradului de pericol social se ine seama:

de modul i mijloacele de svrire a faptei,

de scopul urmrit,

de mprejurrile n care fapta a fost comis,

de urmarea produs sau care s-ar fi putut produce,

precum i de persoana i conduita fptuitorului, dac este cunoscut.

n cazul faptelor prevzute n prezentul articol, procurorul sau instana poate aplica una dintre
sanciunile cu caracter administrativ prevzute la art. 91.)
-

desi cele 2 institutii ale dreptului penal urmaresc aceeasi finalitate, diferenta dintre acestea
reiese tocmai din natura lor juridica:
in cazul institutiei inlocuirii raspunderii penale fapta continua sa constituie infractiune, insa
ea nu va antrena raspunderea penala, ci raspunderea administrativa, ea fiind un mijloc de
individualizarea a constrangere

in cazul institutiei prevazuta la art 18 ind.1 ea inlatura caracterul penal al faptei, fapta nu
constituie infractiune intrucat ii lipseste trasatura pericolului social.

daca o fapta concreta prezinta un pericol social scazut, judecatorul ar putea sa reduca
pedeapsa la minimul posibil sau ar putea san u aplice pedeapsa (renuntarea la pedeapsa sau
amanarea aplicarii ei);
- astfel legiuitorul a lasat la indemana
organelor competente (judecatorul) inlocuirea raspunderii penale cu o alta forma de
raspundere penala care este reglementata prin trei art. 90,91 si 98 din Cod p

ex: Gigel, minor, fura cirese de la vecina bunicii sale si fura si a doua oara aici judecatorul nu
va cataloga fapta ca furt calificat ci va dispune o forma alternativa de ..
Conditiile raspunderii penale
Acestea pot fi clasificate in:
- conditii referitoare la pedeapsa si la infractiunea savarsita
- conditii referitoare la persoana faptuitorului
1. Conditii referitoare la pedeapsa si la infractiunea savarsita
-

pentru a se putea dispune inlocuirea raspunderii penale care atrage o sanctiune cu character
administrative, este necesar ca pedeapsa prevazuta de le sa pentru infractiunea savarsita sa fie
inchisoare de cel mult un an sau amenda sau s-au savarsit infractiunile de la art. 208 (furt
simplu); 213 (abuz de incredere); 215 alin 1(inselaciunea forma cea mai simpla); 215 ind.1
alin.1(delapidarea forma cea mai simpla); 217 alin.1(distrugerea forma cea mai simpla); art
219 alin.1( distrugerea din culpa daca valoarea pagubei nu depaseste 10 lei) sau infractiunea
prevazuta la art 249 (neglijenta in serviviu daca valoarea pagubei nu depaseste 50 lei.

Inlocuirea raspunderii se poate dispune,atat in cazul infractiunilor la care pedeapsa prevazuta

de lege este inchisoarea de cel mult un an sau amenda, act si ain cazul infractiunilor
enumerate limitative de lege numai daca paguba pricinuita prin infractiune a fost integral
reparata pana la pronuntarea hotararii

Fapta, in continutul ei concret si in imprejurarile in care afost savarsita, trebuie sa prezinte un

grad de pericol social redus si sa nu fi produs urmari grave.

continutul concret desemneaza modul prin care se realizeaza in fiecare caz in parte,
elementele constitutive ale continutului legal al infractiunii

In aceasta situatie instanta va trebui sa tina seama de importanta obiectului juridic, de

realizarea elementului matrial prin mai multe actiuni alternative sau cumulative, de valoarea
obiectului material, locul si timpul savarsirii faptei, mijloacele si metodele de utilizarea a ei,
urmarile pe care fapta le-a produs sau le-ar fi putut produce.

2. Conditii privitoare la persoana faptuitorului

-

aceasta institutie se poate aplica numai daca din atitudinea faptuitorului dupa savarsirea
infractiunii rezulta ca acesta regreta fapta si sunt suficiente date ca faptuitorul poate fi
indreptat fara a I se aplica o pedeapsa.

Inlocuirea raspunderii penale nu se poate dispune daca faptuitorul a mai fost anterior
condamnat sau I s-au mai aplicat de doua ori sanctiuni cu caracter administrativ; EXCEPTIE
fac situaitiile prevazute la articolul 38, in aceste situatii condamnarea se considera inexistenta

Conform cod pen este prevazuta interdictia inlocuirii raspunderii penale in cazul a doua
categorii 1) recidivistii si 2) persoanele carora li s-au mai aplicat de doua ori sanctiuni cu
character administrativ.

De asemenea este instituita in codul penal si coditia ca din atitudinea faptuitorului dupa
savarsirea infractiunii sa rezulte ca acesta regreta fapta, astfel in indeplinirea acestei conditii
judecatorul trebuie sa tina seama si de alte aspecte (ex. Ajutorul acordat victimei, plata, de
bunavoie, a unor despagubiri banesti, etc) in afara de declaratia expresa a faptuitorului in
acest sens.

Legea nu arata care sunt acele date date suficiente care dovedesc ca faptuitorul se poate
indrepta fara aplicarea unei pedepse si lasa la aprecierea instantelor largi sa hotararasca acest
lucru.

Sanctiunile ce se aplica in cazul inlocuirii raspunderiii penale

-

cand instanta dispune inlocuirea raspunderii penale, se aplica una din urmatoarele sanctiuni
cu character administrative:
mustrarea

mustrarea cu avertisment

amenda de la 10 lei la 1000 de lei

Mustrarea si mustrarea cu avertisment:

- constau in atragerea atentiei faptuitorului asupra consecintelor faptei savarsite, insotita de
recomandarea
de
a
nu
persevera
in
conduita
infractionala;

- aceste sanctiuni sunt aplicabile numai in cazul unor infractiuni de mica importanta;
- se executa de catre instanta de judecata indata dupa pronuntarea hotararii, daca faptuitorul este
present. Cand acesta a lipsit de la pronuntare, instanta fixeaza un termen pentru cand va dispune
aducerea faptuitorului si va proceda la executare.
Amenda
- se aplica in cazul in care se apreciaza ca mustrarea sau mustrarea cu avertisment nu ar fi eficienta;
- in acest caz amenda nu are character de pedeapsa ci exclusive un character administrativ;
- se pune in excutare tot de catre instanta, prin trimiterea unui extras de pe dispozitivul hotararii la
oraganul financiar al consiliului local al localitatii in care domiciliaza faptuitorul;
- faptuitorul are obligatia sa depuna recipisa de plata integrala a amenzii la instanta de executare, in
termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii; daca se afla in imposibilitate de plata,
faptuitorul se poate adresa instantei de executare cu cerere pentru esalonarea platii, daca cererea ii
este admisa, esalonarea platii se poate face pe o perioada de cel mult 2 ani. ce se intampla daca nu
efectueaza plata?
Conform art. 98 Cod pen, inlocuirea raspunderii penale poate avea loc si in caz de
participatie, dar numai fata de acei participanti fata de care sunt indeplinite conditiile inlocuirii.
De asemenea, acest lucru poate fi posibil si in caz de concurs de infractiuni, cu conditia ca
inlocuirea sa fie posibila pentru fiecare dintre infractiunile aflate in concurs.

Cauze care inlatura raspunderea penala

Notiune si clasificare
-

raspunderea penala este consecinta obligatorie a savarsirii unei infractiuni.

Principiul inevitabilitatii resp. penale evidentiaza aspectul de constrangerii al raspunuderii
pen., care se caracterizeaza pirn dereptul si obligatia statului de a aplica pedeapsa sau alte
sanctiuni penale persoanelor care au savarsit infractiuni.

Dreptul penal, in ansamblul sau si raspunderea penala in mod particular sunt instrumente ale
politicii penale, datorita acestui lucru puterea politica poate sa inlature raspunderea penala
pentru anumite infractiuni cand considera ca acest lucru este necesar in scopul apararii
ordinii de drept (si tine cont de anumite schimbari intervenite in viata social-politica, relatia
dintre infractor si persoana vatamata)

Acestea sunt cunoscute in dreptul penal sub denumirea de cauze care inlatura
raspunderea penal.

Cauzele care inlatura raspunderea penala au fost definite ca institutii de dr.pen destinate se asigure
constrangeri juridice penale, o incidenta si o functionare care sa corespunda scopurilor legii penale si
copurilor pedepsei.

Cauzele care inlatura raspunderea penala sunt:

1. amnistia
2. prescriptia raspunderii penale
3. lipsa plangerii prealabile si retragerea plangerii prealabile
4. impacarea partilor
- in stiinta dreptului penal se face distinctie inatre cauze generale si cauze speciale.
- cauzele generale sunt cuprinse in partea generala a Codului pen si privesc orice infractiune
si sunt: amnistia art.119, prescriptia raspunderii penale art.121, lipsa plangerii prealabile art.131,
impacarea partilor art.132
Cauzele speciale care inlatura raspunderea penala se mai numesc si cauze de nepedepsire ori
cauze de impunitate se regasec reglementate atat in Partea Grnerala, cat si in partea Speciala a Cod
pen.
Cauzele speciale de nepedepsire prevazute in partea Generala au o sfera intinsa de incidenta si sunt:
desistarea si impiedicarea producerii rezultatului; - cauzele de impunitate prevazute in partea
speciala sunt mult mai numeroase si sunt prevazute in legatura cu anumite infractiuni; exemple de
cauze speciale de nepedepsire : - denuntarea faptei de catre mituitor (art.255), retragerea marturiei
mincinoase (art.260), calitatea de sot sau de ruda apropiata a tainuitorului (art.221).
Efectele cauzelor care inlatura raspunderea penala
-

acestea inlatura efectul savarsirii unei infractiuni, adica raspunderea penala.

Fapta a fost, este si va ramane infractiune, doar consecinta ei este inlaturata datorita
interventiei ulterioare a unei astfel de cauze.

Conform acestei caracteristici se face diferenta intre cauzele care inlatura raspunderea penala
de cauzele care inlatura caracterul penal al faptei (cand fapta nu mai este infractiune
raspunderea penala nu va mai interveni in acest considerent)

Cauzele care inlatura raspunderea penala nu produc efecte in ce priveste consecintele civile
ale comiterii infractiunii

1. Amnistia
-

este actul de clementa al Parlamentului Romaniei, prin care din considerente de politica
penala este inlaturata raspunderea penala pentru infractiuni comise pana la data aparitiei legii
de amnistie

este o institutie juridical complex ace contine norme juridice de drept constitutional, cat si
norme de drept penal.

Ea constituie atat un act politic cat si un act juridic

Nu suprima infractiunea in sine, ci doar anihileaza consecintele penale ale acesteia, prin
inlaturarea pentru totdeauna a raspunderii penale.

Nu are ca effect repunerea in situatia anterioara savarsirii infractiunii, neparand astfel un o

restitutio in integrum

Felurile amnisteii:
Dupa aria de cuprindere, amnistia poate fi:
1. generala cand priveste si este acordata pentru orice infractiune, indifferent de gravitate,
natura sau sediul de incriminare a faptei (Cod pen. legi speciale, legi extrapenale);
- presupune o schimbare radicala sau esvenimente deosebite, rasturnarea sistemului social-politic
- acestea sunt rare si se regasec cu precadere in tarile lumii a treia caracterizate printr-o puternica
instabilitate si foarte multe lovituri de stat
- la noi in tara toate amnistiile au fost
speciale.
2. speciala cand priveste anumite infractiuni, particularizate prin cuantumul pedepsei natural
ori calitatea faptuitorului (minori, femei gravide, batrani)
Dupa conditiile in care amnistia devine incidenta se disting:
1. amnistia neconditionata (numita pura sau simpla) a carei incidenta nu este subordonata
indeplinirii vreunei conditii speciale;
2. amnistia conditionata a carei incidenta este subordonata indeplinirii anumitor conditii
referitoare la: persoana infractorului, timpul savarsirii infractiunii, urmarea infractiunii,
antecedenta penala a infractorului, conduita dupa ramanerea definitiva a hotararii de
condamnare.
3. amnistia restrictive este atunci cand sunt exclusi recidivistii
4. amnistia este comuna cand este acordata fara deosebire tuturor infractorilor care au savarsit
aceeasi fapta
Dupa stadiul procesului in care se gaseste infractiunea amnistiata se disting:
1. amnistia inainte de condamnare (antecondamnatorie) proprie poate interveni oricand in
timpul efectuarii actelor premergatoare, a urmaririi penale si a judecatii in prima instanta, in
apel sau in recurs.
2. amnistia dupa condamnare (postcondamnatorie) improprie poate aprea oricand intre
perioada cuprinsa intre data ramanerii definitive a hotararii si cea a inplinirii termenului de

reabilitare de drept sau a intervenirii reabilitarii judecatoresti. poate intervene si in cazul in

care persoana a fost eliberata dar nu s-a implinit termenul prevazut de lege pentru reabilitare?
-

in cazul concursului de infractiuni, beneficiarul amnistiei se urmareste in raport cu fiecare

infractiune (conform sistemului de sanctionare a concursului, infractiunile raman in
individualitatea lor bine determinate).

Obiectul si caracterele amnistiei

-

amnistia actioneaza in rem, fiindca se renunta la aplicarea legii penale pentru anumite
infractiuni aratate in actul de clementa, comise anterior aparitiei acesteia
aplicarea actului de clementa se intemeiaza pe prezumtia existentei infractiunii

amnistia poate avea un character mixt, ea putand opera nu numai in rem (pentru
infractiuni), dar si in personam (pentru persoanele care indeplinesc conditiile legii)

determinarea actului de clementa se face in moduri diferite:

- de regula, se
indica articolul si eventual aliniatul din legea penala care prevede fiecare infractiuniune;
- uneori se indica plafonul pana la care opereaza amnistia sau se indica legea care prevede
infractiunile amnistiate

Aceast determinare se realizeaz n modaliti diverse: indicarea maximuluispecial al pedepsei

prevzute de lege pentru infraciunile amnistiate; precizareaexpresa infrac
iunilor amnistiate; relevarea infraciunilor exceptate de laamnistie care alctuiesc catalogul
negativ; ar tarea obiectului juridic de grup alinfraciunilor; indicarea legii speciale extrapenale
care incrimineaz infraciunile amnistiate; evidenierea elementului subiectiv al infraciunii;
delimitareainfraciunilor pentru care s-au aplicat pedepse ce au fost executate sau graiate pn la
data adoptrii actului de clemen; referirea la pedeapsa concretaplicat sau pronunat de instana
de judecat
Efectele amnistiei
1. Efectele amnistiei antecondamnatorii (proprii)
-

prezinta o serie de consecinte juridice specifice, care sunt cuprinse intre data savarsirii
infractiunii si data ramnerii de finitive a hotararii judecatoresti

amnistia constituie, dupa caz, o cauza de incetare a urmaririi penale sau o cauza de incetare a
procesului penal

daca amnisitia intervine intervine inainte de sesizarea organelor judiciare, ea stinge insusi
dreptul persoanei vatamate de a introduce plangere prealabila; astfel, ea este considerate ca
fiind lovita de nulitate absoluta sau chiar inexistenta, iar procesul penal incetat.

Daca actul de clementa a fost adoptat in timpul efectuarii actelor premergatoare, solutia este
diferita in raport cu stadiul acestora.

o Daca din cuprinsul actelor premergatoare rezulta fapta penala savarsita si nu este
necesara identificarea persoanei (cum adica?), ori acesta este cunoscut, organelle de
cercetare penala inainteaza dosarul procurorului, cu propuneri de neincepere a
procesului penal.
o In cazul in care actele premergatoare sunt facute de procurer, acesta va dispune
neinceperea urmariii penale.
-

daca in timpul urmarii penale, pana la data aparitiei actului de clementa se constata ca exista
unul din cazurile prevazute la art.10 alin a-e cod. Procedura penala, actul de amnistie este
lipsit de obiect, se impune solutia de scoatere de sub urmarire penala.

Daca nu exista nici unul din cazurile mentionate mai sus, se va dispune incetarea urmaririi
penale, in baza actului de amnistie.

Daca actul de clementa apare in timp ce cauza se afla pendinte in curs de judecata) la instanta
de fond, apel sau recurs determina incetarea procesului penal

Incetarea procesului nu se va dispune in cazul in care urmeaza in cazul in care urmeaza a se

lua o masura educative sau una de sigurant, deoarece amnistia nu produce efecte in cazul
acestora.

Acesta nu se poate aplica nici in cazul in care infractiuna comisa este una continua, iar acesta
dureaza si dupa apritia actului de amnistie (ex: infractiunea continua de neglijenta in
serviciu).

Amnistia nu inlatura raspunderea civila (recuperarea prejudiciului) ci daoar pe cea penala.

Nu produce efecte asupra sigurantei civile (ex bonlavul psihic)
Efectele amnistiei potcondamnatorii(impropii)
-

unul dintre efectele speciale ale amnistiei intervine dupa condamnare este inlaturearea
executarii pedepsei.
Ea inlatura pedeapsa principala sau restul de pedeapsa ramas de executat, precum si pedeapsa
ccesorie care se executa o data cu pedeapsa principala.

Amnistia inlatura executarea pedepselor complimentare, in masura in care nu au fost

executate.

Produce efecte si in privinta celorlalte consecinte care decurg din condamnare, facand sa
inceteze: decaderile, interdictiile,si incapacitatile, avand aceleasi efecte ca si reabilitare.

In anumite privinte mai favorabile efectele reabilitarii sunt mai favorabile de cat amnistia, in
sensul ca cererea de reabilitare nu poate fi respinsa ca lipsita de obiect

In cazul pedepselor gratiate conditionat, amnistia produce un efect dublu o data prin
inlaturarea restului de pedeapsa negratiat, air a doua oara prin excluderea posibilitatii
revocatii gratierii condamnate

Daca actul de clementa este adoptatin timpul judecarii cererii sau propunerii de liberare
conditionata acesta se respinge ca ramasa fara obiect.

Condamnarile penuru care a intervenit amnistia nu atrag starea de recidiva (art 39 alin.b)

Limitele efectelor amnistiei

-

cod. Pen prevede ca amenda incasata anterior amnistiei nu se restituie; deci, amnistia nu
constituie o repunere in situatia anterioara savarsirii infractiuni.
Amnistia nu a are efecte asupra masurilor de siguranta, deoarece aceste sunt menite sa
conduca la inlaturarea unei stari de pericol si la preintampinarea savarsirii faptelor prevazute
de legea penala.

Amnistia nu produce efecte asupra masurilor educative, deoarece in acest caz se urmareste
socializarea si resicializarea infractorilor minori.

Amnistia, de asemenea, nu produce efecte asupra despagubirilor civile sau cheltuielilor

judiciare stabilite perin hotarare de condamnare,

Aceasta nu opereaza o restitutio in integrum (persoana careia I s-a desfacut contractul de

munca, ca urmare a comiterii infractiunii, nu poate pretinde reintegrarea in functia anterior
detinuta.

Amnistia nu produce efecte asupra favorizatorilor sau a tainuitorilor decat in ipoteza in care
legea de amnistie prevede in mod expres aceasta.

Continuarea procesului penal pentru infractiunile amnistiate

-

in cazul apritiei unui act de amnistie, faptuitorul poate cere continuarea procesului penal,
pentru a-si dovedi nevinovatia
daca acesta nu poate fi dovedita, organele de urmarire sau instanta de judecata dau efect legii
de amnistie.

Cererea de continuare a procesului penal poate fi facuta in orice stadium al procesului, de

asemenea poate reveni asupra asupra cererii sale, in orice faza a procesului, solicitand
aplicarea actului de amnistie.

2.

Prescriptia raspunderii penale

Notiune

Prescripia n general nseamn stingerea unui drept prin trecerea timpului. Prescripia
rspunderii penale nseamn stingerea rspunderii penale printrecerea unui anumit termen prevzut
de lege, termen n care nu a avut loc soluionarea cauzei privitoare la acea infraciune printr-o
hotrre judectoreasc definitiv. Ea const deci, n stingerea raportului juridic penal de conflict sau
de rspundere penal , nscut ca urmare a svririi infraciunii.
Spre deosebire de prescripia executrii pedepsei, prescrip ia rspunderii penale opereaz
prin simpla trecere a timpului, fr a se cere ndeplinirea vreuneicondi ii active, cum ar fi buna
conduit a infractorului.
Potrivit naturii sale juridice, prescripia rspunderii penale este n dreptul penal o cauz de
stingere a rspunderii penale, iar n dreptul procesual penal, ocauz care mpiedic punerea n
micare sau exercitarea aciunii penale.
Aplicarea i executarea pedepsei dup trecerea unui interval ndelungat de timp, chiar
dac
ar da satisfacie ideii abstracte de j ustiie, s-ar dovedi ineficient n raport cu scopul legii
penale. Trecerea timpului conduce la tergerea ori denaturarea probelor, cu riscul condamnrii unor
persoane nevinovate, iar rezonana social a infraciunii se diminueaz pn la dispariie. n plus,
s-a ar tat c pentru persoana autorului teama de a nu fi descoperit, pe care ani de-a rndul a
trebuit s o nfrunte, echivaleaz cu o pedeaps ndestultoare pentru svrirea infraciunii.
Efectele prescriptiei respunderii penale
- efectul pe care acesta il produce este cela de a inlatura posibilitatea aplicarii sanctiunilor de
drept penal.
- Daca prescriptia este descoperita inainte de inceperea urmaririi penale, oragnul judiciar
dispune incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal.
- Prescriptia poate fi invocat si in tot cursul procesului, instanta fiind datoare sa o constate si
din oficiu.
- Invinuitul sau inculpatul au dreptul sa ceara continuarea procesului penal pentru a-si dovedi
nevinovotiei, fara sa piarda beneficial prescriptiei.
- Nu este incidenta pentru anumite infractiuni (ex. Infractiunile contra pacii si omenirii)
- Uneori aceasta institutie se regaseste si in materia extradarii ( se respinge cererea de
extradare a unui cetatean strain daca fapta a fost prescrisa
Termenele de prscriptie a raspunderii penale
- termenele de prescriptie sunt fixate in raport cu gravitatea si in functie de natura subiectului
active. (art.122 cod pen)
- termenele de prescriptie difera de la persoanele fizice la persoanele juridice
- termenle de prescriptie se reduce la jumatate pentru cei care la data savarsirii infractiunii erau
minori.
Calculul termenelor de prescriptie
- termenele de prescriptie a raspunderii penale se socotesc de la data savarsirii infractiunii in
oricare dintre formele pedepsite de lege.
- In cazul infractiunilor continue termenul curge de la data incetarii actiunii sau inactiunii;
- In cazul infractiunilor continuate termenul curge de la data savarsirii ultimei actiuni sau
inactiuni

In cazul inf. Progressive, termenul de prescriptie curge de la data comiterii faptei, dar in
raport cu incadrarea juridical de la data epuizarii faptei adica la momentul agravarii
rezultatului.
La calcularea termenelo se are in vedere pedeapsa prevazuta de lege, facandu-se abstractie de
eveentualele circumstante atenuante sau agravante care o modifica
Probleme apar in cazul pedepsei care trebuie sa fie luata, in caz de tentative.
In caz de participatie, termenul de prescriptie incepe sa curga, pentru toti participantii de la
data savarsirii infractiunii oricare ar fi data la care diversi participanti au prestat contributia
lor
Raspunderea penala a persoanei juridice se prescrie in conditiile prevazute de lege pentru
persoana fizica art 1241-124 cod pen.

Intreruperea cursului prescriptiei

- prescriptia se intrerupe prin indeplinirea oricarui act care trebuie comunicat invinuitului sau
inculpatului in desfasurarea procesului penal (audierea faptuitorului inainte de inceperea
urmaririi penale nu are semnificatia unui act ce trebuie comunicat invinuitului sau
inculpatului).
- Dupa fiecare intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie.
- Intreruperea cursului prescriptie produce efecte fata de toti participantii la infractiune, chiar
daca actul de intrerupere priveste numai pe unii dintre ei.
- Intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale, este legala (actele care au acest effect
sunt prevazute expres de lege), este obligatorie (deoarece efectul lor intrerupator nu este lasat
la aprecierea org. judiciare), este absoluta( deoarece intreruperea poate opera in legatura cu
orice infractiune supusa prescriptiei)
- Pentru a avea efect intrerupator, actul trebuie sa fie: valabil sis a fie comunicat, potrivit legii,
invinuitului sau inculpatului ori sa fie indeplinit in prezenta acestuia; in cazul unor acte nule,
prescriptia se socoteste intrerupta la data aultimului act intrerupator valabil.
- Efectul principal consta in neluare in calcul a timpului scurs de la data savarsirii infractiunii
si pana la data indeplinirii actului adica?
- Numarulu intreruperilor este nelimitat
- Intreruperea cursului prescriptieie produce efecte in rem
- Prescriptia nu poate fi prelungita la infinit, ci numai cu o jumatate din termenul de prescriptie
prevazut in art 122 cod pen. (ex. Daca termenul de prescriptie este de 8 ani, oricate
intreruperi ar intervene, dupa 12 ani trebuie sa se dispuna incetarea urmaririi penale sau
incetarea procesului penal.
- Daca termenul de prescriptie sepeciala art 124 cod pen.se implineste in faza de judecata
(chiar in caile de atac apel sau recurs) solutia este de incetare a procesului penal.
Suspendarea prescriptiei
- cursul termenului precriptieie. este suspendat asa cum este prevazut in art 122 cod pen
- Prescriptia isi ia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare.
- In primul rand cursul prescriptiei se poate suspenda datorita interventiei unei dispozitii legale
care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal (ex lipsa
autorizarii prealabile a procurorului general impusa de art 5alin 2 cod pen.)
- In al 2-lea rand, cursul prescriptiei poate fi suspendat, datorita interventiei unor cazuri de
forta majora (ex epidemiile, inundatiile, starea de razboi, etc)

Are un effect mai putin drastic decat intreruperea, deoarece ea determina doar o prelungire a
termenului cu durata cat a existat impiedicarea
Produce efecte in personam
Proba suspendarii, ca si a intreruperii, revine procurorului.
Termenul se calculeaza prin insumarea timpului scurs anterior suspendarii cu cel care curge
dupa incetarea cauzei de suspendare
De precizat ca depasirea cu inca jumatate a termenului de prescriptie in caz de suspendare nu
atrage incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal.

4. Lipsa plangerii prealabile si retragerea plangerii prealabile

1. Lipsa plangerii prealabile
- este o institutie cu dubla natura juridical deoarece este reglementata, atat de norme de drept
penal cat si de norme de drept procesual penal
- regelementarea plangerii prelabile a fost dictat de ratiuni de politica penala care imoun, prin
exceptie de la principiul oficialitaii procesului penal, in anumite situatii, punerea in miscare a
actiunii penale sa fie conditionata de manifestarea expresa de vointa a victimei, acordandu-se
astfel prioritate ocrotirii vietii personale a acesteia
- plangerea prealabila este instiintarea organelor judiciare de catre persoana vatamata (exceptie
fac minorii sau incapabilii, in aczul acestora plangerea prealab. este facuta de reprezentantul
legal) cu privire la fapta savarsita si vatamarea suferita prin aceasta.
- Plangerea prealabila este conditia de tragere la raspundere penala a infractorului si nu doar un
simplu act de sesizare;
- In cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a ctiunii penale este conditionata de
introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, lipsa acestei palngeri
inlatura raspunderea penala, iar retragerea ei, incetarea procesului penal.
- Plangerea prealabila lipseste atunci cand persoana vatamata nu a formulat-o ca atare sau cand
s-a realizat fara respectarea dispozitiilor legale
- Conditiile plangerii prealabile
o Conditii de forma trebuie formulate de persona vatamata sau prin mandate special
sau de reprezentantul legal/ cu incuviintarea ocrotitorului legal
- este adresata organului de cercetare penala / procurorului si trebuie sa contina (numele,
prenumele, mentionarea fapte)
o conditii cu privire la termen plangrea prealabila trebuie sa fie adresata intr-un
termen relative scurt (2 luni) de la momentul cunoasterii faptuitorului.
- in plan procesual penal plangerea prealabila (ca si lipsa sau retragerea ei) produce efecte in
rem
1) in caz de participatie fapta atrage raspunderea penala a tuturor participantilor, chiar
daca plangerea s-a facut sau se mentine numai cu privire la unul dintre ei
( indivizibilitatea pasiva o singura infractiune, o singura persoana vatamata si mai
multi participanti)
2) daca prin infractiune au fost vatamate mai multe personae, fapta atrage raspunderea
penala chiar daca plangerea s-a facut sau se mentine numai de catre una din
persoanele vatamate (indivizibilitatea active o singura infractiune, un singur autor si
mai multe personae vatamate)

in cazul indivizibilitatii passive daca persoana vatamata vrea sa puna capat conflictului penal
fata de unul dintre participanti trebuie sa manifeste dorinta de a opera impacarea partilor,
deoarece retragerea plangerii prealabile va produce efecte fata de toti participantii.
2. Consecintele lipsei prealabile
- efecul lipei plangerii prealabile este de INLASTURARE A RASPUNDERII PENALE
- se considera ca lipseste plangerea prealabila cand:
nu este formulate palangerea
nu este formulate in termenul prevazut de lege
plangerea este formulate de o alta persoana fara mandate special
- constatand lipsa plangerii penale, organul de urmarire penala va dispune, dupa caz,
neinceperea sau incetarea urmaririi penale, iar instanta de judecata va dispune incetarea
procesului penal
3.
-

Retragerea plangerii prealabile

inlatura raspunderea penale in anumite conditii
se realizeaza prin manifestarea expresa de vointa (inclusive prin inscris autentic)
presupune reevaluarea unei manifestari de vointa initiale (persoana vatamata revine asupra
intentiei exprimate)
trebuie sa intervina inainte de solutionarea cauzei printr-o hotarare judecatoreasca ca
definitiva
daca retragerea a intervenit pana la ramanerea definitiva ahotararii de condamnare, aceasta
produce efecte irevocabile (in sensul ca persoana vatamata nu mai poate reveni asupra ei si
nici de a formula o alta plangere pentru aceeasi fapta)
retragerea trebuie sa fie totala si neconditionata (sa priveasca atat latura penala cat si pe cea
civila)
in cazul indivizibilitatii active / passive retragerea trebuie facuta de toti titularii plangerii /
fata de toti participantii la savarsirea infractiunii

5. Impacarea partilor
-

este si ea o cauza care inlatura raspunderea penala

este un act bilateral de vointade, intelegere care intervine intre infrector si victima, in cazurile
prevezute de lege, de a pune capat conflictului nascut din savarsirea infractiunii, inlaturand
raspunderea penala si consecintele civile ale faptei
- aceasta institutie are o natura mixta (de drept penal si de drept procesual penal)
Conditiile impacarii partilor
- este posibila numai in cazul infractiunilor pentru care legea prevede expres aceasta
posibilitate
- Este personala-produce efecte in personam-cu exceptia infractiunilor indreptate impotriva
minorilor,caz in care impacarea intervine intre infractor si reprezentantul legal/cu
incuviintarea ocrotitorului legal;
- Este totala-pe latura penala si civila;
- Este definitiva si neconditionata;
- Este expresa-acord de vointa manifestat expres de parti in sedinta publica/prin mandatari
speciali/prin inscris autentic;
- Poate interveni oricand,pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti;

Are ca efect inlaturarea raspunderii penale si stingerea actiunii civile

intrucat impacarea are carcter personal, partea vatamata trebuie sa
precizeze clar care sunt inculpatii cu care s-a impacat.

Medierea - solutionarea conflictelor pe cale amiabiala

Pentru cauzele in care retragerea plangerii prealabile/impacarea partilor inlatura raspunderea
penala exista si o alta modalitate de solutionare a conflictului de drept penal-medierea(art.1 si art.67
alin.1 din Legea nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator)-are caracter
facultativ,insa partile au obligatia participarii la o sedinta de informare cu privire la avantajele
medierii,inainte/dupa inceperea procesului penal.
Daca partile s-au impacat in procedura medierii,persoana vatamata nu mai poate sesiza organul de
urmarire penala ptr aceeasi fapta/daca partile recurg la mediere dupa inceperea procesului penal,se
suspenda urmarirea/judecata pe o durata de cel mult 3 luni.
Raspunderea penala a minorilor
Prevenirea si sanctionarea infractiunilor savarsite de minori prin:
- reglementarea raspunderii penale a minorilor incepand cu varsta de 14
ani,daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant si,in toate cazurile,de la 16 ani,fara vreo
conditionare;
- totusi este posibil ca un minor cu varsta intre 14-16 ani sa raspunda penal,
insa numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant
-fata de minorul care nu raspunde penal se pot lua masuri de protectie speciala
prev.de Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului-plasamentul si
supravegherea specializata.
Sistemul sanctionator al minorilor
- cu privire la minorii care raspund penal, Cod pen prevede un system sanctionator special,
format din masuri educative si pedepse
- este un sistem mixt, care are la baza ratiuni de politica penala si anume prin acest system se
doreste combaterea criminalitatii juvenile
- cod pen. in viguare a dat prioritate masurilor educative care sunt sanctiuni de drept penal
aplicabile minorilor care au ca scop educarea si reeducarea acestora prin instruire scolara si
profesionala, prin cultivarea in constiinta lor a respectului fata de valorile sociale
o au un character preponderant educativ, spre deosebire de pedepse care au character
preponderant coercitiv
o masurile educative nu atrag nicio consecinta penala (nu constituie antecedente penale
- potrivit art 100 alin 2 Cp, fata de minorul care a savarsit o infractiune se ia o masura
educative
Masurile educative
1. mustrarea
2. libertatea supravegheata
3. inrarea intr-un centru de reeducarea
4. internarea intr-un institute medical-educativ

1. MUSTRARE (art 102 Cp) dojenirea minorului

- aratarea pericolului social al faptei savarsite, sfatuind-l sa aiba o buna coduita pentru viitor
pentru a arata ca s-a indreptat;
- atragandu-i-se ca daca va mai savarsi din nou o infractiune se va lua fata de el o masura mai
severa sau I se va putea apica chiar o pedeapsa;
- masura mustrarii se executa de indata, de catrea judecator, cu ocazia pronuntarii hotararii.
2. LIBERTATEA SUPRAVEGHEATA (art 103 Cp)
- punerea minorului sub supraveghere deosebita pet ump de un an
- supravegherea este incredintata parintilor, naturali sau adoptatori, tutorului sau unei personae
de incredere, de preferinta unei rude apropiate, la cererea acesteia ori unei institutii legal
insarcinate cu supravegherea minorilor.
- In cazul acesteia, instanta poate impune minorului si respectarea uneia sau a mai multor
obligatii
o Sa nu frecventeze anumite locuri
o Sa nu intre in legatura cu anumite personae
o Sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public fixate de
instanta cu o durata intre 50-200 de ore, de maxim 3 ore pe zi, dupa programul de
scoala, in zilele nelucratoarea si in vacanta.
- dupa luarea masurii instanta, instiinteaza scoala unde minorul invata sau unitatea la care
lucreaza si institutia la care presteaza activitatea stabilita de instanta
- daca minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are prtari rele, ori
savarseste o fapta prevazuta de legea penala, instanta revoca libertatea supravegheata si ia
fata de minor masura internarii intr-un centru de reeducare; daca fapta prevazuta de legea
penala constituie infractiune, instanta ia masura internarii sau aplica o pedeapsa.
- Masura este temporara si durata este fixa de un an, atfel ca masura nu poate fi luata de
minorul care a deposit varsta de 17 ani deoarece nu poate fi scurtata.
3. INTERNAREA INTR-UN CENTRU DE REEDUCARE (art 104 Cp)
- se aplica minorului infractor, in scopul reeducarii acestuia in privinta caruia celelalte masuri
educative sunt neindestulatoare.
- Se aplica atunci cand minorul provine dintr-o familie dezorganizata care tolereaza
comportamentul infractional
- Masura internarii se ia pe timp nedeterminat, insa, de regula, ea nu poate dura decat pana la
implinirea varstei de 18 ani; cand minorul devine major,instanta poate prelungi termenul cu
inca cel mult 2 ani, dar numai daca aceasta este necesara pentru realizarea scopului internarii
(ex desavarsirea pregatirii profesionale)
- Daca a trecut cel putin un an de la data internarii in centrul de reeducare si a dat dovezi
temeinice de indreptare, se poate dispune liberarea acestuia inainte de a deveni major;
- Daca in perioada liberarii acordate inainte de implinirea varstei de 18 ani, minorul are o
comportare necorespunzatoare, se poate dispune revocarea liberarii.
- Daca in perioada internarii intr-un centru de reeducarea sau intr-un centru medical educativ
ori aliberarii inainte de a deveni major, minorul savarseste din nou o infractiune prevazuta de
legea penala pentru care se apreciaza ca este cazul sa I se aplice pedeapsa inchisorii, instanta

revoca, obligatoriu, internarea; in cazul in care nu este necesara aplicarea unei pedepse, se
mentine masura internarii si revoca liberarea
Masura internarii intr-un centru de reeducarea nu se poate lua daca la momentul comiterii
faptei sau al sesizarii instantei inculpatul minor avea o varsta foarte apropiata de cea a
majoratului.

4. INTERNAREA INTR-UN CENTRU MEDICAL-EDUCATIV (art 105 Cp)

- se aplica minorului infractor care, din cauza starii sale fizice sau psihice are nevoie de un
tratament medical si de un regim special de reeducare;
- masura se ia pe o perioada nedeterminata si dureaza pana la implinira varstei de 18 ani, dar
legea ingaduie instantei sa prelungeasca aceasta masura cu cel mult 2 ani, daca prelungirea
este necesara pentru realizarea scopului internarii;
- masura poate inceta si prin revocare, atunci cand minorul a comis o noua infractiune in
timpul intrenarii si instanta apreciaza ca trebuie sa I se aplice pedeapsa inchisorii
Pedepsele aplicabile minorului:
1) inchisoarea
2) amenda
- pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta
pentru indreptarea minorului
- la alegerea sanctiunii, instanta trebuie sa tina seama de:
gravitatea faptei
de starea fizica
dezvoltare intelectuala si morala
de comportarea sa
de conditiile in care afost crescut sin in care a trait
de orice alte elemente de natura sa caracterizeze persoana minorului
- limitele pedepselor principale prevazute de normele de incriminare se reduce pentru minorul
infractor la jumatate, fara ca minimul sa poata depasi 5 ani;
- dupa stabilirea pedepsei potrivit regulilor mentionate, se vor aplica dispozitiile referitoare la
tentativa, circumstante atenuante, etc.
!!!!!! Nu se aplica minorilor pedepsele complementare si nici pedeapsa
detentiunii pe viata(pedeapsa de la 5 ani la 20 de ani).
Pedepsele aplicabile minorilor
- Daca infractiunea savarsita de minor este pedepsita cu detentiunea pe viata (minorului I se
aplica inchisoare de la 5 la 20 ani) alternativ cu pedeapsa inchisorii,instanta va opta pentru
una dintre pedepse si apoi va proceda la individualizarea lor;
- Minorilor nu li se aplica pedepse coplementare, dar li se pot aplica pedepse accesorii
- Condamnarea la pedeapsa inchisorii pentru o infractiune savarsita in timpul minoritatii nu
constituie primul termen al recidivei(art.38 Cp) dar constituie antecedent penal de care se tine
cont la individualizarea pedepsei pentru o infractiune savarsita ulterior;

Daca minorul este autorul unui concurs de infractiuni pentru care i s-au aplicat atat pedepse
cat si masuri educative,se vor aplica regulile prev.de art.34 Cp(Decizia nr.XXX/16 aprilie
2007 a ICCJ-Sectiile Unite).

Pedepsele aplicabile minorului

- Condamnatii minori executa pedeapsa inchisorii in sectii speciale din cadrul locului de
detinere,separat de majori/in locuri de detinere speciale;
- Condamnatii minori isi vor continua invatamantul general obligatoriu si vor dobandi o
pregatire profesionala potrivit aptitudinilor lor.
- Dupa implinirea varstei de 18 ani-in cursul executarii pedepsei inchisorii-se va aplica
condamnatilor si pedeapsa accesorie a interzicerii exercitiului drepturilor prev.de art.64 Cp.
Suspendarea conditionata a pedepsei aplicate minorului
- Termenul de incercare se compune din durata pedepsei la care se adauga un interval de timp
cuprins intre 6 luni si 2 ani,fixat de instanta,iar cand pedeapsa este amenda,termenul de
incercare este de 6 luni.
- Odata cu suspendarea,se poate dispune incredintarea supravegherii minorului unei persoane
sau institutii in conditiile prev.de art.103 Cp-supravegherea nu poate dura decat pana la
implinirea varstei de 18 ani.
Suspendarea executariii pedepsei sub supraveghere sau sub control
- Potrivit art.110 ind.1 Cp,odata cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate
minorului se poate dispune pe durata termenului de incercare,dar pana la implinirea varstei
de 18 ani,incredintarea minorului unei persoane/institutii prev.de art.103 Cp,putand stabili
pentru minor una/mai multe obligatii prev.de art.103 alin.3 Cp iar,dupa implinirea varstei de
18 ani,respectarea de catre acesta a masurilor de supraveghere si obligatiilor prev.de art.86
ind.3 Cp-termenul de incercare se calculeaza dupa aceleasi reguli.
- Sunt aplicabile dispozitiile referitoare la revocarea si anularea suspendarii,precum si cele
referitoare la reabilitarea de drept a condamnatului.