{ A4Cuvnt ctre cititor Aceast carte se ocup de un subiect de interes mondial.

ntr -un numr fr T } precedent, programele de televiziune prezint relatri cu privire la implicarea ngerilor n treburile oamenilor. Ziare de scandal public povestiri despren u m e r o a s e a p a r i t i i d e v i z i t a t o r i e x t r a t e r e s t r i . L i b r r i i l e e t a l e a z , r a f t d u p r a f t , v o l u m e c e s e o c u p c u l u m e a supranatural, iar vnzrile sunt mari. n toate trile, oamenii si pun ntrebri de felul: Dac ngerii exist, cine sunt eide fapt? Sunt ei spiritele mortilor? Sunt ei prietenosi sau ostili? Pot ei comunica cu noi?Majoritatea rspunsurilor date de "cei autorizati" nu-l satisfac pe cuttorul sincer dup adevr. Multe dintre rspunsurireprezint doar niste speculatii. Unele dintre acestea sunt fcute ntr-adins senzationale, iar altele se bazeaz pe o interpretare eronat a Scripturii.Spre deosebire de acestea, cartea de fat cuprinde informatii inspirate. Ea ofer rspunsuri ntemeiate puternic pe Cuvntul lui Dumnezeu. Aceasta nu doar expune adevrul despre ngeri, ci, credem noi, l conduce pe cititor ntr-o mai profund experient spiritual.Primul capitol ne prezint o privire general asupra existentei si activittilor fiintelor din lumea nevzut. Capitolul aldoilea ilustreaz cteva din numeroasele ci prin care ngerii sunt implicati n viata oamenilor. ncepnd cu capitolul 3,cartea prezint, n secvente istorice, o suit de evenimente si experiente n care ngerii au jucat un rol major.{ A } T 5ncepe cu rzvrtirea lui Lucifer n cer, nainte de crearea acestei lumi, si se ncheie cu rolul ngerilor n mretele evenimente din viitor.Acest volum constituie o carte - resurs de nepretuit, ns este mai mult dect att; este o carte care d la o parte vluldintre lumea vzut si cea nevzut. Ea descoper implicarea ngerilor n evenimentele pe care istoricii seculari le aur a p o r t a t , d a r n u l e - a u p u t u t e x p l i c a , s i d c i t i t o r u l u i s i m t m n t u l c e s t e m a r t o r o c u l a r a l a c e s t o r e v e n i m e n t e - o experient ntr-adevr extraordinar! Noi credem c aceast carte va fi pretuit de cuttorii de adevr de pretutindeni din l u m e , c e a i v a a j u t a s recunoasc manifestrile contrafcute ale spiritelor si c, n viata lor de zi cu zi, Dumnezeu i va conduce s caute si sse bucure de prtsia ngerilor sfinti.Patrimoniul Ellen G. WhiteSilver Spring, Maryland 20904{ A9Cap. 1 - ngerii si tu - Scurt privire generalLegtura dintre lumea vizibil si cea invizibil, T } lucrarea de slujire a ngerilor lui Dumnezeu si actiunea spiritelor rele sunt clar descoperite n Scripturi si ntretesute n mod inseparabil cu istoria omului...ngerii au existat nainte de crearea omului; cci, atunci cnd au fost puse temeliile pmntului "stelele diminetiiizbucneau n cntri de bucurie si fiii oamenilor scoteau strigte de veselie". Iov 38,7... Prin natura lor, ngerii sunt superiori oamenilor, cci psalmistul spune c omul a fost fcut "cu putin mai prejos dect ngerii". Psalmii 8,5{TA10} Numrul si puterea ngerilor Scriptura ne prezint informatii cu privire la numrul, puterea si slava fiintelor ceresti si legtura lor cu guvernarea luiDumnezeu si, de asemenea, cu privire la relatia lor cu lucrarea de mntuire. "Domnul si-a asezat scaunul de domnie nceruri si domnia Lui stpneste peste tot". i, spune profetul, "am auzit glasul multor ngeri n jurul tronului". n prezentaRegelui regilor "stau ngeri care exceleaz n putere", "slujitori ai Si, care fac voia Lui". Psalmii 103,19-21; Apoc. 5,11Zece mii de ori zece mii a fost numrul mesagerilor ceresti, vzuti de profetul Daniel. Apostolul Pavel vorbea despre eica despre "adunarea n srbtoare a ngerilor". Daniel 7,10; Evrei 12,22. Ca soli ai lui Dumnezeu, ei merg nainte si sentorc precum "fulgerul" (Ezechiel 1,14), att este de orbitoare slava lor si att de iute este zb orul lor. ngerul care a aprut la mormntul Mntuitorului, avnd nftisarea "ca fulgerul, iar mbrcmintea alb ca zpada" i-a fcut pe strjeris tremure de frica lui si "au rmas ca niste morti". Matei 28,3.4 Cnd Sanherib, trufasul asirian, L -a ocrt si hulit pe Dumnezeu si l -a amenintat pe Israel cu nimicirea, "n noaptea aceea a iesit ngerul Domnului si a ucis n tabra asirienilor o sut optzeci si cinci de mii de oameni". A nimicit pe "totivitejii, domnitorii si cpeteniile" ostirii lui Sanherib. "si mpratul s-a ntors rusinat n tara lui". 2 mp. 19,35; 2 Cron.32,21ngerii i ajut pe copiii lui Dumnezeu n g e r i i s u n t t r i m i s i c u m i s i u n i d e h a r p e n t r u c o p i i i l u i D u m n e z e u . L a A v r a a m , a u f o s t t r i m i s i c u f g d u i n t e l e binecuvntrii; la portile Sodomei, ca s-l elibereze pe neprihnitul Lot de la o pieire iminent; la Ilie, cnd era pe punctul de a muri de oboseal si de foame n pustie; la Elisei, cu care si cai de foc, nconjurnd micul oras{ A 1n care acesta T 1} era mprejmuit de dusmanii si; la Daniel, n timp ce cuta ntelepciune divin la curtea mpratului pgnsi atunci cnd a fost dat ca prad leilor; la Petru, cnd era sortit mortii n temnita lui Irod; la cei ntemnitati n Filipi; laPavel si tovarsii lui, n noaptea cu furtuna de pe mare; spre a deschide mintea lui Corneliu pentru a primi Evanghelia;spre a-l trimite pe Petru cu solia mntuirii la strinul dintre neamuri - n acest fel, ngerii din toate veacurile au slujit poporului lui Dumnezeu.Astfel, poporul lui Dumnezeu, expus puterii n seltoare si ruttii neobosite a printului ntunericului si n conflict cutoate fortele rului, este asigurat de paza nencetat a ngerilor ceresti. Aceast protectie nu este asigurat fr a fi necesar. Dac Dumnezeu a dat copiilor Si fgduinta harului si a protectiei Sale, acest lucru se datoreaz faptului cacestia au de ntmpinat agenti puternici ai rului - agenti numerosi, hotrti, neobositi, a cror rutate nu poate fi trecutcu vederea sau ignorat fr a se expune riscului.Satana si ngerii riDuhurile rele, la nceput create fr pcat, au fost egale n natur, putere si slav cu fiintele sfinte, care sunt acum soliiluiDumnezeu. ns decznd prin pcat, ele s-au aliat pentru dezonorarea lui Dumnezeu si distrugerea oamenilor. Unindu-se cu Satana n rzvrtirea lui si alungate mpreun cu el din ceruri, ele au colaborat cu el, n veacurile ce au urmat, nrzboiul mpotriva autorittii divine. n Scriptur, ni se vorbeste despre alianta si guvernarea lor, despre diferitele lor ordine, despre inteligenta si agerimea lor si despre planurile lor pline de rutate mpotriva pcii si a fericirii oamenilor. {TA12} Nimeni nu se afl ntr -un mai mare pericol n ce priveste influenta spiritelor rele dect aceia care, netinnd seama de mrturia direct si cuprinztoare a Scripturii, tgduiesc existenta si activitatea diavolului si

a ngerilor lui. Ct timp leignorm viclesugurile, ei au un avantaj de-a dreptul uluitor; multi dau atentie sugestiilor lor, n timp ce si nchipuie curmeaz ndemnurile propriei lor ntelepciuni. Acesta este motivul pentru care, pe msur ce ne apropiem de ncheiereatimpului, cnd Satana este la lucru cu cea mai mare putere pentru a nsela si distruge, el mprstie peste tot credinta c elnu exist. Aceasta constituie metoda lui de a se ascunde pe sine si modul lui de a lucra...Datorit faptului c el s-a mascat cu o dibcie perfect, se pune att de des ntrebarea: "Oare exist cu adevrat oasemenea fiint?" O dovad a succesului su o constituie faptul c teoriile care pun minciuna pe seama celei mai claremrturii a Scripturilor sunt att de mult primite n lumea religioas. i, datorit faptului c el poate lua att de usor nstpnire mintea acelora care sunt n mod inconstient sub influenta lui, Cuvntul lui Dumnezeu ne d at t de multeexemple despre lucrarea lui plin de rutate, dezvluindu ne fortele lui secrete, punndu -ne astfel n gard mpotriva asalturilor sale.Urmasii lui Hristos sunt n sigurantPuterea si rutatea lui Satana si ale ostirii lui ar putea s ne alarmeze pe drept, dac nu ne -am putea gsi adpost siscpare n puterea cea cu mult mai mare a Mntuitorului nostru. Noi ne asigurm cu grij casele cu zvoare si lacte pentru a ne apra bunurile si vietile de oamenii ri; dar {TA13}rareori ne gndim la ngerii cei ri, care caut necontenit s ajung la noi si mpotriva atacurilor crora noi nu avem, n propria noastr putere, nici o metod de aprare. Dac li se ngduie, ei ne pot tulbura mintea, pot mbolnvi si producesuferint corpurilor noastre, pot distr uge bunurile si vietile noastre. Singura lor desftare o constituie nenorocirea sidistrugerea.nfricostoare este starea acelora care se mpotrivesc cerintelor divine si cedeaz ispitelor lui Satana pn ce Dumnezeui las n seama stpnirii duhurilor rele. ns cei care l urmeaz pe Hristos se afl ntotdeauna sub grija Lui protectoare. ngeri care exceleaz n putere sunt trimisi din ceruri pentru a -i apra. Cei nelegiuiti nu pot strbate prin paza pe care Dumnezeu a dislocat-o n jurul poporului Su. - GC 511-513, 516, 517{TA14}Cap. 2 - Lucrarea ngerilor astzingerii ne pzescUn nger pzitor este rnduit pentru fiecare urmas al lui Hristos. Acesti strjeri ceresti i apr pe cei neprihniti de puterea celor nelegiuiti. Acest lucru l -a recunoscut ns usi Satana atunci cnd a spus: "Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? Nu l-ai ocrotit Tu pe el, casa lui si tot ce este al lui? Ai binecuvntat lucrul minilor lui si turmele lui acopr tara". Iov 1,9.10. Mijlocul prin care Dumnezeu si apr poporul este prezentat n cuvintele psalmistului: "ngerul Domnului coboar n jurul celor ce se tem de El si-i scap din primejdie". Psalmii 34,7. Mntuitorul a spus despre cei cese ncred n El: "Feriti-v s nu defimati nici mcar pe unul din acesti micuti; cci v spun c ngerii lor n ceruri vd pururea fata Tatlui Meu, care este n ceruri". Matei 18,10. ngerii rnduiti pentru a sluji copiilor lui Dumnezeu au tottimpul acces n prezenta Lui. - GC 512, 513{TA15} Noi nu stim ce urmri poate avea o zi, o or sau o clip si nu ar trebui s ne ncepem niciodat ziua fr a ne ncredintaviata Tatlui ceresc. ngerii Lui sunt rnduiti pentru a veghea asupra noastr si, dac ne asezm sub protectia lor, atuncin orice timp de primejdie ei vor fi la dreapta noastr. Atunci cnd, n mod inconstient, suntem n pericolul de a exercitao influent gresit, ngerii vor fi alturi de noi, ndemnndu-ne spre o cale mai bun, alegnd cuvintele n dreptul nostrusi influentndu-ne actiunile. - COL 341, 342ngerii lui Dumnezeu sunt pretutindeni n jurul nostru... Oh, ar trebui s dorim s stim aceste lucruri, s ne cutremurmsi s cugetm mai mult dect am fcut-o pn acum la puterea ngerilor lui Dumnezeu, care vegheaz asupra noastr sine pzesc... ngerii lui Dumnezeu sunt trimisi de cer pentru a-i apra pe copiii oamenilor si, cu toate acestea, ei se sustrag influentei lor menite a-i ndrepta, si se duc acolo unde pot comunica cu ngerii cei ri... Oh, de am asculta cu totiide ndemnul apostolului. (a se citi 2 Corinteni 6, 17.18) - 5MR 125 ngerii sunt trimisi pentru a sluji copiilor lui Dumnezeu, care sunt orbi din punct de vedere fizic. ngerii vegheaz asupra pasilor lor si i scap dintr-o mie de primejdii care i nconjoar, fr ca ei s-si dea seama de acest lucru. - WM 240Astzi, urma s scriu despre umblarea pe mare a Domnului Hristos si potolirea furtunii. Oh, n ce fel a fost ntiprit nmintea mea aceast scen... Mretia lui Dumnezeu si lucrrile Lui mi-au luat n stpnire gndurile. El tine vnturile nminile Lui si are stpnire asupra apei. Fiintele mrginite, doar un fir de praf n apele imense, adnci, ale Pacificului, aufost n atentia lui Dumnezeu, si ngeri din ceruri au fost trimisi de la slava Lui minunat pentru a apra corabia cea mic,care se unduia pe deasupra valurilor. - TDG 110{TA16}ngerii implicati n viata de familieDomnul este slujit tot att de mult, da, poate chiar mai mult, de ctre cel ce lucreaz cu credinciosie n cminul su, dect de cel care predic Cuvntul. Tatii si mamele ar trebui s fie constienti c ei sunt educatori pentru copiii lor. Copiiisunt mostenirea Domnului; si ei ar trebui s fie instruiti si disciplinati spre a-si forma caractere pe care Domnul le poatea p r o b a . C n d a c e a s t lucrare este adus la ndeplinire n mod judicios s i cu credinciosie si rugciune, ngerii l u i Dumnezeu vor apra familia, iar locul cel mai comun din viat va deveni sfnt. - AUCR 6 septembrie 1909nainte de a pleca de acas la munc, toat familia trebuie adunat laolalt; iar tatl, sau mama n absenta tatlui, trebuies se roage fierbinte lui Dumnezeu pentru a -i pzi pe parcursul zilei. Veniti n umilint, cu o inim plin de blndete,constienti de ispitele si pericolele care se afl n fata voastr si a copiilor vostri; prin credint, legati-i de altar, implornd pentru ei grija Domnului. ngerii pzitori i vor pzi pe copiii care sunt n acest fel consacrati lui Dumnezeu. GC 519ngerii lui Dumnezeu, mii de mii... ne apr de ru si ndeprteaz puterile ntunericului care caut s ne distrug. Oaren-avem noi motive s fim multumitori n fiecare clip, recunosctori chiar cnd exist dificultti vdite pe calea noastr?- ML 171ngerii lui Dumnezeu vegheaz asupra noastr. Pe acest pmnt, exist mii si zeci de mii de soli ceresti, nsrcinati de Tatl ca s-l opreasc{TA17} pe Satana de a obtine vreun avantaj asupra acelora care refuz s mearg pe calea cea rea. Iar acesti ngeri, care i pzesc pe copiii lui Dumnezeu pe pmnt, comunic cu Tatl din ceruri. - HP 99Trebuie s ntelegem mai bine misiunea ngerilor.

Ar fi bine s ne amintim c fiecare copil adevrat al lui Dumnezeu are parte de cooperarea fiintelor ceresti. Armate invizibile de lumin si putere i nsotesc pe cei blnzi si smeriti, care cred sifac apel la fgduintele lui Dumnezeu. Heruvimi si serafimi, si ngeri care exceleaz n putere, stau la dreapta lui Dumnezeu, toti fiind "duhuri slujitoare, trimise s slujeasc acelora care vor fi mostenitori ai mntuirii". - AA 154ngerii ne lumineaz minteaDumnezeu cheam fiintele pe care El le-a creat, s-si abat atentia de la starea de confuzie si ncurctur, care exist n jurul lor si s admire lucrul minilor Sale. Fiintele ceresti sunt vrednice de contemplare. Dumnezeu le-a fcut n folosulomului si, pe msur ce studiem lucrrile Sale, ngerii lui Dumnezeu vor fi alturi de noi pentru a ne lumina mintea si ao pzi de nselciunea satanic. - 4BC 1145ngeri ceresti vegheaz asupra acelora care caut iluminare. Ei coopereaz cu aceia care ncearc s cstige suflete pentru Hristos. - BE&ST 10 decembrie 1900[Lucrarea] voastr cu cei bolnavi este un proces epuizant, care va seca nssi izvoarele vietii, dac nu va avea loc oschimbare, dac nu va fi dat nici o ocazie pentru recreere si{TA18}dac ngerii lui Dumnezeu nu v -ar apra. Dac ati putea vedea multele pericole prin care sunteti condusi cu bine nfiecare zi de ctre acesti mesageri ai cerului, din inimile voastre ar izvor recunostint care va fi exprimat de buzelevoastre. Dac veti face din Dumnezeu tria voastr, veti putea, n cele ma i descurajatoare mprejurri, s atingeti o n l t i m e s i o p r o f u n z i m e a d e s v r s i r i i c r e s t i n e , p e c a r e c u g r e u v - a t i p u t e a - o n c h i p u i . G n d u r i l e v o a s t r e p o t f i nnobilate, veti putea avea aspiratii nobile, o perceptie clar a adevrului si dorinta de a actiona n vederea unui anumitscop, care v va ridica mai presus de toate motivele josnice. - CH 384Mi-a fost artat pericolul n care te afli [un medic] si mi -a fost artat de asemenea ngerul tu pzitor care te ferestemereu, mereu de tine nsuti, pzindu-te de naufragiul credintei. Fratele meu, nalt standardul, nalt-l si nu fi fricos saudescurajat. - 8T 175ngerii ne ajut s facem ce este bine nvat s te ncrezi n Dumnezeu. nvat s mergi la El, care este atotputernic si poate mntui... Spune scumpuluiM n t u i t o r e x a c t c e e a c e s i m t i . E l c a r e a s p u s : " L s a t i c o p i l a s i i s v i n l a M i n e s i n u - i o p r i t i " , n u - t i v a r e s p i n g e rugciunea, ci va trimite ngerii Si s te apere si s te pzeasc de ngerii cei ri si te va face s-ti fie usor s faci ceea ceeste bine. Atunci va fi cu mult mai usor dect dac a-i ncerca s faci acest lucru prin puterea ta. Poti avea ntotdeaunasimtmntul acesta: "I-am cerut lui Dumnezeu s m ajute si El va face acest lucru. Voi face ceea ce este bine prin puterea Lui. Nu-i voi ntrista pe ngerii cei scumpi,{TA 19} pe care Dumnezeu i-a rnduit s vegheze asupra mea. Niciodat nu voi face ceva, ca s-i ndeprtez de la mine." - AY55,56Dac vei ncerca s-ti stpnesti orice gnd ru pe parcursul zilei, atunci ngerii lui Dumnezeu vor veni si vor slsluialturi de tine. Acesti ngeri sunt fiinte care exceleaz n putere. ti amintesti de ngerul care a venit la mormnt, iar soldatii romani au czut ca morti datorit nftisrii sale pline de slav; si dac un singur nger poate lucra cu o astfel de putere, cum ar fi dac toti ngerii care sunt cu noi aici ar fi prezenti? ngerii sunt cu noi n fiecare zi, pentru a ne apra si proteja de asalturile vrjmasului. Nu sunteti singuri n lupta cu rul. Dac perdeaua ar putea fi dat la o parte, ati putea vedea ngeri ceresti luptndu-se p e n t r u v o i . A c e s t l u c r u t r e b u i e s l f a c e i ; l u c r a r e a l o r e s t e d e a - i a p r a p e c e i t i n e r i . " N u s u n t o a r e t o t i d u h u r i slujitoare, trimise s ndeplineasc o slujb pentru cei ce vor mosteni mntuirea?" De zece mii de ori zece mii si mii demii de ngeri slujesc celor tineri. - YI 1 ianuarie 1903Sunt foarte multumit c am putut vizita scoala ta [acum Colegiul Oakwood]. Ani de zile, am fcut tot ce am putut pentru a-i ajuta pe oamenii de culoare si niciunde nu am gsit lucrarea att de bine nceput ca aici, n momentul de fat.n toate experientele tale, adu-ti aminte c ngerii lui Dumnezeu sunt alturi de tine. Ei stiu ce s fac; ei sunt prezenti pentru a te apra. Nu f nimic care s nu le fie pe plac. Pe msur ce tu lucrezi si ei vor lucra, scoala aceasta va deveniun teren consacrat. As vrea s aflu despre succesul tu n continuare. Tot cerul este interesat{TA20} de actiunile pe care le ntreprinzi. S facem tot ceea ce ne st n putere pentru a ne ajuta un ul pe altul spre a obtine biruinta. S trim astfel, nct lumina cereasc s poat strluci n inima si n mintea noastr, fcndu-ne n stare s avem parte de comorile ceresti. - SF Echo 1 iunie 1909ngerii depun eforturi pentru cei pierdutiCnd inteligentele ceresti i vd pe cei care sustin c sunt fii si fiice ale lui Dumnezeu, depunnd eforturi ca si Hristos, pentru a-i ajuta pe cei gresiti, manifestnd un spirit de simpatie si ntelegere fat de cei ce se ciesc si fat de ceideczuti, ngerii se apro pie de ei si le aduc n minte chiar acele cuvinte care vor nlta si alina acele suflete... DomnulIsus si -a dat viata cea scump, si -a ndreptat atentia ctre cei mai nensemnati dintre micutii lui Dumnezeu; iar ngeri care exceleaz n putere coboar n jurul celor care se tem de Dumnezeu. - HL 277ngerii sunt trimisi din curtile ceresti nu pentru a distruge, ci pentru a veghea si apra sufletele celor care sunt n primejdie, pentru a-i salva pe cei pierduti, pentru a-i aduce pe cei care s-au abtut de pe cale napoi la turm. "Am venitnu s osndesc, ci s mntuiesc", a spus Domnul Hristos. Atunci, oare, s nu gsiti voi cuvinte prin care s artati ntelegere fat de cei ce se abat de pe cale? Vreti s-i lsati s piar, sau le veti ntinde o mn n ajutor? Chiar n jurulvostru sunt suflete care sunt n primejdia de a pieri. Nu le veti atrage voi cu corzile iubirii ctre Mntuitorul? Oare nuveti conteni odat cu reprosurile si nu le veti rosti cuvinte care s le inspire credint si curaj? - RH 10 mai 1906{TA21}Este privilegiul tuturor celor care au de fcut fat anumitor conditii s fie constienti c iertarea este acordat pentrufiecare pcat. Dati la o partea ndoiala c fgduintele lui Dumnezeu nu ar fi si pentru voi. Ele sunt valabile pentrufiecare clc tor de Lege care se pocieste. Domnul Hristos a pus la dispozitie, prin ngerii slujitori, pentru fiecare credincios, putere si har. - SC 52Cei care lucreaz pentru a face bine altora lucreaz mpreun cu ngerii ceresti. Ei au parte de compania lor continu side lucrarea lor nencetat. ngeri de lumin si puternici sunt ntotdeauna aproape pentru a

apra, mngia, vindeca,instrui si inspira. Cea mai nalt educatie, cea mai autentic cultur si cea mai nobil slujire de care pot avea parte fiintele omenesti n aceast lume, se datoreaz lor. - RH 11 iulie 1912 ngerii cerului actioneaz asupra mintii omenesti pentru a strni dorinta de a cerceta temele Bibliei. O lucrare cu multmai mare dect cea care s-a fcut pn acum se va face, si slava acesteia nu va fi pus pe seama omului, cci ngerii suntcei care slujesc zi si noapte celor care vor fi mostenitori ai mntuirii, lucrnd zi si noapte. - CW 140Dumnezeu a ncredintat solia Evangheliei si toat lucrarea de slujire din iubire ngerilor ceresti. El ar fi putut ntrebuintaalte mijloace pentru a-si aduce la ndeplinire planul Su. ns n iubirea Lui infinit, El a ales s ne fac conlucrtori cuSine, cu Hristos si ngerii, ca s putem avea si noi parte de binecuvntare, bucurie, nltare spiritual, ca urmare a slujiriineegoiste. - SC 79{TA22}ngerii ne ntresc credinta"ngerul Domnului coboar n jurul celor ce se tem de El si-i scap din primejdie". Psalmii 34,7. Dumnezeu i trimite pengerii Si pentru a -i scpa pe cei alesi din nenorocire, a -i feri de "ciuma care umbl n ntuneric" si "de molima care bntuie ziua namiaza mare". Psalmii 91,6. Iar si iar, ngerii au vorbit cu oamenii asa cum omul vorbeste cu un prieten sii-au condus n locuri sigure. De multe ori, cuvintele ncurajatoare ale ngerilor au ntrit spiritul descurajat al celor credinciosi si, ndreptndu-le mintea mai presus de lucrurile de pe pmnt, i-au fcut s zreasc prin credint hainelealbe, coroanele si ramurile de palmier ale biruintei, pe care cei biruitori le vor primi cnd se vor afla n jurul marelui tronalb. - AA 153"Printre acestia care stau n asteptare" sunt ostile vrjmasului, care ncearc s arunce ocar asupra poporului luiDumnezeu, si ostile cerului, de zece mii de ori zece mii de ngeri, care vegheaz si pzesc pe popo rul lui Dumnezeu,care este ispitit, nltndu-l si ntrindu-l. Acestia sunt cei care stau n asteptare. Iar Dumnezeu spune celor credinciosi aiLui: Veti merge printre ei. Nu veti fi nvinsi de puterile ntunericului. Veti sta n fata Mea, n vzul sfintilor ngeri, caresunt trimisi pentru a sluji acelora care sunt mostenitori ai mntuirii. - GCB 2 aprilie 1901{TA23}Cap. 3 - ngerii n ceruri nainte de rzvrtireHristos Creator - Dumnezeu nainte de crearea oamenilor sau a ngerilor, Cuvntul era cu Dumnezeu si Cuvntul era Dumnezeu.Lumea a fost fcut prin El si "nimic din ceea ce a fost fcut nu a fost fcut fr El". Dac Domnul Hristos a fcut toatelucrurile, El a existat nainte de toate lucrurile. Cuvintele rostite n aceast privint sunt att de categorice, nct nimeninu trebuie s aib ndoieli. Domnul Hristos era Dumnezeu prin natura Sa si n cel mai nalt sens al cuvntului. El a fostcu Dumnezeu din vesnicie, Dumnezeu peste toti, binecuvntat pentru vesnicie.Domnul Isus Hristos, divinul Fiu al l ui Dumnezeu, a existat din vesnicie, ca o persoan distinct si totusi fiind una cu Tatl. El era slava nentrecut a cerului. El era comandantul fiintelor ceresti, iar omagiul adus Lui ca adorare din parteangerilor a fost primit de El ca fiind dreptul Su. - RH 5 aprilie 1906Prin Solomon, Domnul Hristos a spus: "Domnul m-a fcut cea dinti dintre lucrrile Lui, naintea celor mai vechi lucrriale Lui. Eu am fost asezat din vesnicie, nainte de orice nceput,{TA24}nainte de a fi pmntul... cnd nu era nc nici pmntul, nici cmpiile,... cnd a pus un hotar mrii, ca apele s nu treac peste porunca Lui; cnd a pus temeliile pmntului, eu eram mesterul Lui la lucru lng El, si n toate zilele eramdesftarea Lui, jucnd nencetat naintea Lui." [Prov. 8,22-25; 29.30]Vorbind despre preexistenta Lui, Domnul Hristos ne duce cu gndul napoi, prin veacuri nedatate. El ne asigur c nu afost niciodat vreun timp cnd El s nu fi fost n prtsie strns cu Dumnezeul cel vesnic. El... a fost una cu Dumnezeu,ca unul care a crescut o dat cu El. - ST 29 august 1900Ce este lucrarea ngerilor n comparatie cu condescendenta [lui Hristos]? Scaunul Lui de domnie este din vesnicie. El afost Cel care a ridicat fiecare bolt si stlp din templul cel mare al naturii. - HP 40Hristos Cuvntul, singurul Fiu nscut al lui Dumnezeu, a fost una cu vesnicul Tat - una n natur, n caracter si n scop -unica fiint din tot universul care poate ptrunde n toate sfaturile si planurile lui Dumnezeu. - GC 493nainte de aparitia pcatului, Dumnezeu a avut un planDumnezeu si Domnul Hristos au stiut de la nceput de apostazia lui Satana si de cderea lui Adam din cauza puteriinseltoare a celui deczut. Planul de mntuire a fost rnduit pentru a rscumpra neamul omenesc deczut, pentru a-imai oferi o sans. Domnul Hristos a fost rnduit ca s oficieze slujba de Mijlocitor de la creatiunea lui Dumnezeu si afost rnduit din vesnicie pentru a fi {TA25}nlocuitorul si garantul nostru. -1SM 250Lui Dumnezeu i sunt cunoscute toate lucrrile Sale, si legmntul harului (favoare nemeritat) a existat din veacurilevesnice n mintea Lui. Acesta se numeste legmntul cel vesnic; cci planul de mntuire nu a fost conceput dup cdereaomului, ci a fost ceea ce a fost "tinut ascuns timp de veacuri, dar a fost artat acum prin scrierile proorocilor si, prin porunca Dumnezeului celui vesnic, a fost adus la cunostinta tuturor Neamurilor, ca s asculte de credint". Rom. 16,25.26 - ST 5 decembrie 1914Planul pentru mntuirea noastr nu a fost un gnd venit dup aceea, un plan ntocmit dup cderea lui Adam. El a fost odescoperire a "tainei care a fost tinut ascuns timp de veacuri". Rom. 16,25. A constituit dezvluirea principiilor caredin veacurile vesnice au fost temelia scaunului de domnie al lui Dumnezeu... Dumnezeu nu a rnduit ca pcatul s existe, ci El i-a prevzut existenta si a luat msuri pentru a face fat acestui pericol teribil. - DA 22Crearea ngerilor Tatl a lucrat prin Fiul Su la crearea tuturor fiintelor ceresti. "Prin El au fost f cute toate lucrurile... fie scaune dedomnie, fie stpniri, fie dregtorii sau puteri; toate lucrurile au fost fcute prin El si pentru El" - PP 34ngerii au existat nainte de crearea omului;{TA26}cci atunci cnd au fost puse temeliile pmntului "stel ele diminetii izbucneau n cntri de bucurie si fiii oamenilor scoteau strigte de veselie". Iov 38,7. Dup cderea omului, ngerii au fost trimisi s pzeasc pomul vietii, si aceasta nainte ca o fiint omeneasc s moar. ngerii sunt prin natura lor superiori oamenilor, cci psalmistul spune c omul afost fcut "cu putin mai prejos dect ngerii". Psalmii 8,5 - GC 511Din veacurile vesnice, planul lui Dumnezeu a fost ca fiecare fiint creat, de la serafimul cel plin de strlucire pn laom, s fie un templu n care s locuiasc Creatorul. - DA 161

Toate fiintele create triesc prin vointa si puterea lui Dumnezeu. Ele sunt recipiente dependente de Dumnezeu, n ce priveste viata. De la serafimul cel mret pn la cea mai umil fiint nsufletit, toate sunt ntretinute de Sursa vietii. -DA 785Cnd Dumnezeu a creat aceste fiinte [angelice] pentru a sta n fata tronului Su, ele erau frumoase si pline de slav.Farmecul si sfintenia lor erau deopotriv cu pozitia lor. Ele au fost nzestrate cu ntelepciune de la Dumnezeu simbrcate cu armura cerului. - ST 14 aprilie 1898Crearea lui Lucifer Dumnezeu l-a fcut [pe Lucifer] bun si frumos, ct s-a putut de asemntor cu Sine. - RH 24 septembrie 1901D u m n e z e u l - a f c u t [ p e L u c i f e r ] n o b i l s i l - a n z e s t r a t c u m u l t e c a l i t t i . I a o f e r i t o p o z i t i e n a l t , p l i n d e responsabilitate. El nu i-a cerut nimic care s fie irational. El trebuia s administreze{TA27}ceea ce i-a fost ncredintat de Dumnezeu, ntr -un spirit de smerenie si devotiune, s caute s promoveze slava lui Dumnezeu, care i dduse si lui slav, frumusete si farmec. - SSW 1 martie 1893Desi Dumnezeu l-a creat pe Lucifer nobil si frumos si i-a acordat mult onoare n cadrul ostirii ceresti, totusi, el nu a fostasezat n afara posibilittii de a face rul. A stat n puterea lui Satana [Ellen White foloseste adesea prolepsis: adicvorbeste despre ceva n viitor ca si cnd s-ar fi ntmplat deja. Aici ea s-a referit la Lucifer folosind numele de "Satana",chiar dac acesta nc nu se rzvrtise. Deoarece ea a folosit ambele nume - Lucifer si Satana - fr a face distinctie ntreele, aceast compilatie a procedat la fel ca ea.] , dac avea s fac astfel, s perverteasc aceste daruri. 4SP 317Pozitia nalt a lui Lucifer n ceruri, Lucifer a fost, nainte de rzvrtirea sa, un nger mret si nltat, n ceea ce priveste onoarea, aproape de Fiulcel scump al lui Dumnezeu. Chipul lui, ca si al celorlalti ngeri, era blnd si exprima bucurie. Fruntea lui era mare si lat, artnd un intelect puternic. Forma lui era desvrsit; statura lui nobil si maiestuoas. O lumin special i luminanftisarea si strlucea mprejurul lui cu mai mult strlucire si mai frumos dect n jurul celorlalti ngeri; totusi Hristos,Fiul cel scump al lui Dumnezeu, avea ntietatea asupra ntregii ostiri ngeresti. El era una cu Tatl nainte ca ngerii sfie creati. - SR 13Lucifer a fost un heruvim ocrotitor, cel mai nltat dintre fiintele ceresti create; el sttea cel mai aproape de tronul {TA28}lui Dumnezeu si era cel mai strns legat si identificat cu administrarea guvernrii lui Dumnezeu; era cel mai nzestrat cuslava maiesttii si puterii Sale. - DT 28 aprilie 1890Domnul nsusi i-a dat lui Satana slav si ntelepciune si a fcut din el heruvimul ocrotitor, bun, nobil si nespus de plcut.- ST 18 septembrie 1893Printre locuitorii cerului, Satana, asemenea lui Hristos, a fost la un moment dat cel mai onorat de Dumnezeu si cel mainalt n putere si slav. - ST 23 1902Lucifer, "luceafrul diminetii", ntrecnd n slav pe toti ngerii care nconjurau tronul,... [era] unit cu cele mai strnselegturi cu Fiul lui Dumnezeu. - DA 435Lucifer, "luceafrul diminetii", era primul ntre heruvimii ocrotitori, sfnt si nentinat. El sta n prezenta marelui Creator,si razele continue ale slavei, care nvluiau pe eternul Dumnezeu, se odihneau asupra lui. - PP 35El [Lucifer] a fost cel mai nltat dintre toate fiintele create, cel dinti n a descoperi planurile lui Dumnezeu naintea universului. - DA 758nainte de aparitia ruluiPacea si bucuria, n desvrsi t supunere fat de vointa cerului, domneau pretutindeni n ostirea ngerilor. Dragostea pentru Dumnezeu era absolut, iubirea unora pentru ceilalti, nemprtit.{TA 29}Aceasta era starea care a existat timp de veacuri nainte de aparitia pcatului. - 4SP 316, 317E l [ L u c i f e r ] a v e a o c u n o s t i n t d e o i n e s t i m a b i l v a l o a r e a b o g t i i l o r v e s n i c e , p e c a r e o m u l n u o p o s e d a . E l a experimentat multumirea, pacea, fericirea si bucuria desvrsit, curat, a locuintei ceresti. El a avut parte, nainte derzvrtirea sa, d e satisfactia deplinei aprobri din partea lui Dumnezeu. El pretuise pe deplin slava care l nvluia pe Tatl si era constient c nu exist limit pentru puterea Lui. - ST 4 august 1887A fost un timp cnd... a fost bucuria lui [a lui Satana] de a aduce la ndeplinire poruncile divine. Inima lui era plin dedragoste si bucuria de a-L sluji pe Creatorul Su. - ST 18 septembrie 1893 Satana era un nger frumos, nltat si ar fi rmas astfel pentru totdeauna, dac nu s-ar fi ndeprtat de Dumnezeu. - ST 21decembrie 1891{TA30}Cap. 4 - Originea ruluiOriginea rului, o tainngerii au fost creati plini de buntate si dragoste. Ei se iubeau neprtinitor unul pe altul, iar pe Dumnezeu l iubeau celmai mult, aceast dragoste determinndu -i s i fie pe plac. Legea lui Dumnezeu nu era un jug anevoios pentru ei, ci plcerea lor era tocmai de a ndeplini poruncile Sale, de a se supune glasului Cuvntului Su. ns n acest cadru de pacesi curtie, pcatul si -a avut originea n acela care fusese desvrsit n toate cile sale. Profetul scrie despre el: "Ti s -angmfat inima din pricina frumusetii tale; ti-ai stricat ntelepciunea cu strlucirea ta". Pcatul este un lucru misterios, deneexplicat. Nu a existat temei pentru existenta lui; a-l explica nseamn a cuta un motiv pentru existenta lui si aceastaar nsemna a-l ndreptti. Pcatul a aprut ntr -un univers desvrsit, un lucru care s -a dovedit a fi fr scuz. - ST 28aprilie 1890Dumnezeu detinea cunostinta asupra evenimentelor viitorului chiar nainte de crearea lumii. El nu a lucrat astfel ca planurile Sale s se potriveasc circumstantelor, ci a ngduit ca lucrurile s se dezvolte si s se desfsoare. El nu si -aadus contributia{TA 31}la crearea unei anumite stri de lucruri, ci a stiut c o asemenea stare de lucruri avea s existe. Planul care urma s fieadus la ndeplinire o dat cu apostazia oricreia dintre inteligentele ceresti este taina, misterul care a fost ascuns timp deveacuri. Chiar si o jertf a fost pregtit n planurile vesnice pentru a se aduce la nde plinire ntocmai acea lucrare pe care Dumnezeu a nfptuit-o pentru omenire. - ST 25 martie 1897Ptrunderea pcatului n ceruri nu poate fi explicat. Dac ar fi posibil de explicat, acest lucru ar dovedi c a existat una n u m i t t e m e i p e n t r u p c a t . n s n e e x i s t n d n i c i c e a m a i m i c s c u z p e n t r u a c e s t a , o r i g i n e a l u i v a r m n e p e n t r u totdeauna nvluit n mister. - RH 9 martie 1886 Dumnezeu nu a creat rul. El a fcut doar binele, care era ca El nsusi... Rul, pcatul si moartea... reprezint urmareaneascultrii care si-a avut originea n Satana. - RH 4 august 1910Cele dinti semne ale ruluiA fost un timp cnd

Satana era n armonie cu Dumnezeu si plcerea lui era de a ndeplini poruncile divine. Inima lui era p l i n d e dragoste si bucurie n a -L sluji pe Creatorul su, pn n momentul n care a nceput s c o n s i d e r e c ntelepciunea lui nu provenea de la Dumnezeu, ci era nnscut n el nsusi si c el era tot att de vrednic ca s primeasconoare si putere ca si Dumnezeu. - ST 18 septembrie 1893Desi Dumnezeu l-a creat pe Lucifer nobil si frumos si l-a nltat mult n ce priveste onoarea n cadrul ostirii ngeresti,totusi el nu l-a asezat n afara posibilittii de a comite rul. A fost n puterea lui Satana, dac el avea s aleag a face astfel, s{TA32} perverteasc aceste daruri. Ar fi putut s rmn n gratia lui Dumnezeu, iubit si onorat de toat multimea angelic,conductor n virtutea pozitiei sale nalte, cu grij generoas, neegoist, exercitndu-si puterile nobile pentru a -i binecuvnta pe altii si a aduce slav Fctorului su. ns, ncetul cu ncetul, el a nceput s caute propria lui onoare sis-si ntrebuinteze puterile pentru a atrage atentia si s cstige lauda pentru el nsusi. De asemenea, n mod treptat, i-adeterminat pe ngerii asupra crora domnea s-i slujeasc lui, n loc de asi devota toate puterile n slujba Creatorului lor.- 4SP 317ncetul cu ncetul, Lucifer a ajuns s-si ngduie dorinta dup nltare de sine... Desi toat slava lui era de la Dumnezeu,acest nger puternic a ajuns s o priveasc drept ceva ce i apartinea lui nsusi. - PP 35Dumnezeu prezint adevrata pozitie a Domnului Hristos n a i n t e d e a n c e p e m a r e a lupt, toti trebuia s aib o prezentare clar a voii Sale [a lui Dumnezeu], din a c r u i ntelepciune si buntate avea s izvorasc toat bucuria lor. m p r a t u l u n i v e r s u l u i a a d u n a t l a o l a l t o s t i r e a c e r e a s c n a i n t e a L u i , p e n t r u c a , n p r e z e n t a l o r , s p o a t e x p u n e adevrata pozitie a Fiului Su si s arate relatia existent ntre El si toate fiintele create... n fata locuitorilor adunati aicerului, mpratul a declarat c nimeni, n afar de Domnul Hristos, singurul Fiu nscut al lui Dumnezeu, nu putea ptrunde pe deplin n planurile Sale si Lui I-a fost ncredintat misiunea de a aduce la ndeplinire sfaturile voii Sale. PP36Marele Creator a adunat oastea cereasc pentru ca, n prezenta ngerilor, s acorde onoare special Fiului Su. Fiul sttea pe tron mpreun cu Tatl, iar multimea cereasc a sfintilor ngeri era adunat n jurul lor. Tatl a fcut atunci cunoscutfaptul{TA33}c El nsusi a rnduit ca Domnul Hristos, Fiul Su, s fie egal cu Sine; asa c oriunde, prezenta Fiului Su avea s fie casi propria Lui prezent. Cuvntul Fiului Su trebuia s fie ascultat tot la fel de prompt ca si Cuvntul Tatlui. Pe Fiul SuL-a investit cu autoritate pentru a avea comanda asupra ostirii ceresti. Fiul Su avea s lucreze n mod special cu El nsusi la crearea pmntului care avea s fie adus la existent...Satana era gelos si invidios pe Domnul Isus Hristos. Totusi, atunci cnd toti ngerii s-au plecat naintea lui Isus n semnde recunoastere a suprematiei, autorittii si domniei Sale legitime, Satana s-a plecat si el mpreun cu ei; ns inima luiera plin de invidie si ur. Domnul Hristos fusese luat la sfatul special al lui Dumnezeu cu privire la planurile Sale, ntimp ce Satana era n necunostint de ele. El nu a nteles si nici nu i-a fost permis s cunoasc planurile lui Dumnezeu.ns Domnul Hristos a fost recunoscut conductor suprem al cerurilor, puterea si autoritatea Lui fiind aceleasi cu ale luiDumnezeu nsusi.Satana gndea c el este un favorit n ceruri printre ngeri. El fusese foarte mult nltat; ns... a aspirat la nltimea luiDumnezeu nsusi. El s-a glorificat n trufia lui. tia c este onorat de ngeri si c avea o misiune special de ndeplinit. Elfusese lng marele Creator si razele necontenite de lumin plin de slav, care -L nvluiau pe vesnicul Dumnezeu,strluciser n mod special asupra lui. Satana avea n vedere felul cum ngerii ascultaser de{TA34} porunca lui cu promptitudine si plcere. Nu erau vesmintele lui luminoase si frumoase? De ce s fie astfel onoratDomnul Hristos nainte de el? - 1SP 17,18 ngerii au recunoscut cu bucurie suprematia lui Hristos si s -au prosternat naintea Lui, manifestndu si dragostea siadorarea lor. Lucifer s-a plecat mpreun cu ei, ns n inima lui era un conflict ciudat, nfricostor. Adevrul, dreptateasi credinciosia se luptau cu invidia si gelozia. Influenta ngerilor sfinti se pare c o vreme l-a purtat cu ei... ns iarsi afost cuprins de mndrie pentru propria lui slav. Dorinta lui dup suprematie a revenit, iar invidia fat de Domnul Hristos a fost nc o dat ngduit. - PP 36, 37Lucifer si ncepe campania mpotriva Domnului HristosSatana si-a nceput lucrarea de rzvrtire cu ngerii de sub comanda lui, cutnd s rspndeasc printre ei un spirit den e m u l t u m i r e . A l u c r a t n t r - u n m o d a t t d e a m g i t o r , n c t m u l t i n g e r i a u f o s t c s t i g a t i d e p a r t e a l u i , n a i n t e c a adevratele lui scopuri s fie cunoscute pe deplin. - RH 28 ianuarie 1909Satana... dorise onorurile mai nalte, pe care Dumnezeu le acordase Fiului Su. El a devenit invidios pe Domnul Hristossi a sustinut n fata ngerilor care l onorau ca heruvim ocrotitor c el nu are parte de onoarea care i s-ar cuveni prin pozitia pe care o are. - RH 24 februarie 1874Prin insinuri viclene, prin care a fcut s apar ca si cum Domnul Hristos si -a asumat locul care i se cuvenea lui, Lucifer a semnat semintele ndoielii n mintea multor ngeri. - Educational Messenger 11 septembrie 1908{TA35}Lucrarea lui [a lui Lucifer] de amgire a fost fcut att de secret, nct ngerii din pozitii mai putin nalte au presupus cel ar fi Conductorul cerului. - TDG 256ngerii care erau loiali si credinciosi au cutat s -l aduc pe acest nger puternic, rzvrtit, din nou n armonie cu voia Creatorului Su. Ei considerau ndrepttit actul de a-i conferi onoare Domnului Isus Hristos si cu argumente puterniceau cutat s-l conving pe Satana c acum el nu se bucura de mai putin onoare dect nainte ca Tatl s proclameonoarea pe care a acordat -o Fiului Su. Ei au artat cu claritate c Domnul Isus era Fiul lui Dumnezeu, care a existatmpreun cu El nainte de crearea ngerilor; si c el sttuse ntotdeauna la dreapta lui Dumnezeu, iar a utoritatea lui blnd, plin de iubire, nu mai fusese pn atunci pus la ndoial; si c El dduse doar porunci care au constituit pentruoastea cereasc o bucurie de a le ndeplini. Ei au artat c faptul c Domnul Hristos primise din partea Tatlui, n prezenta ngerilor, onoare special nu micsorase cu nimic onoarea pe care el [Satana] o primise pn atunci. - 1SP 19

El [Lucifer] cstigase simpatia ctorva dintre asociatii si, sugerndu -le gnduri de critic la adresa guvernrii luiDumnezeu. Aceast smnt rea a fost mprstiat ntr-un mod foarte convingtor; si dup ce aceasta a rsrit si a prinsrdcin n mintea multora, a adunat laolat ideile pe care el nsusi le sdise n mintea lor si le-a prezentat naintea celor mai nalte ordine ngeresti, ca fiind ceea ce gndea mintea altora despre guvernarea lui Dumnezeu. - 4BC 1143{TA36}Lucifer... a dirijat la nceput n asa fel ispitirile sale, nct el nsusi sttea fr a lua o anumit pozitie. Pe ngerii pe carenu-i putea aduce cu totul de partea sa i-a acuzat de indiferent fat de fiintele ceresti. El i acuza pe ngerii credinciosi delucrarea pe care el nsusi o fcea. Era metoda lui de a sdi confuzie, prin argumente subtile cu privire la planurile luiDumnezeu. Tot ce era simplu el nvluia n mis ter si, prin convingere dibace, arunca ndoial asupra celor mai clare d e c l a r a t i i a l e l u i I e h o v a . I a r p o z i t i a l u i n a l t , a t t d e s t r n s l e g a t d e g u v e r n a r e a d i v i n , a d a t s i m a i m u l t f o r t expunerilor sale. - PP 41Cele dinti eforturi ale lui Satana de a nimici Legea lui Dumnezeu - ntreprinse printre locuitorii fr de pcat ai cerului- au prut pentru o vreme ncununate de succes. Un numr imens de nger au fost sedusi. - PP 331Guvernarea lui Dumnezeu cuprindea nu numai pe locuitorii cerului, ci si toate lumile create; iar Satana gndea c, dac putea atrage cu el n rzvrtire inteligentele cerului, atunci putea atrage de partea lui si celelalte lumi. - RH 9 martie1886Aici, pentru un timp, Satana era n avantaj; si el treslta n superioritatea pe care si-a arogat-o n aceast privint, n fatangerilor din ceruri si chiar a lui Dumnezeu nsusi... [Lucifer] s-a{TA 37}deghizat ntr-un vesmnt de ftrnicie si, pentru o vreme, nu a fost posibil s se dea la o parte acea mantie, astfel ca s se poat vedea hidosenia caracterului su. El trebuia lsat s-si descopere singur lucrrile teribile, viclene si nelegiuite. -4SP 319Lui Lucifer i-a fost dat timp ca s-si dezvolte principiile Dumnezeu, n ntelepciunea Lui, nu l -a izgonit imediat pe Satana din ceruri. Acest lucru nu l-ar fi determinat s-sischimbe principiile, cci ar fi atras simpatie de partea lui, ca pentru unul care a fost tratat pe nedrept; si el ar fi atras unnumr mult mai mare de partea lui. El trebuia luat din locul care i se oferise si era nevoie de timp ca s si dezvolte pedeplin principiile sale. - RH 9 martie 1886Satana s-a plns de asa-numitele deficiente n administrarea lucrurilor ceresti si a cutat s umple mintea ngerilor cu nemultumirea sa. Pentru c nu era cel mai mare, el a semnat semintele ndoielii si ale necredintei. Pentru c nu era caDumnezeu, el s-a luptat s infiltreze n mintea ngerilor invidia si nemultumirea lui. n acest fel, au fost sdite semintelenstrinrii, care, ulterior, s-au dezvoltat si au fost prezentate naintea curtilor ceresti ca avndu-si originea nu n Satana,ci n ngeri. n acest fel, nseltorul avea s arate c ngerii au gndit ca el...Ceea ce Satana a infiltrat n mintea ngerilor - un cuvnt aici, un cuvnt acolo - a deschis calea pentru o list lu ng de presupuneri. n mod viclean, provocndu-i, a scos expresii de ndoial de la ei. Apoi, cnd a fost ntrebat, i-a acuzat pecei pe care el i instruise. El a{TA38}asezat toat nemultumirea lui asupra acelora pe care i condusese. - RH 7 septembrie 1897El [Lucifer] a nceput s insinueze ndoieli cu privire la legile care guvernau fiintele ceresti, sugernd c, desi legile puteau fi necesare pentru locuitorii celorlalte lumi, ngerii, fiind mai nltati, nu avea nevoie s fie att de mult tinuti nfru, cci propria lor ntelepciune le era cluz suficient. - PP 37Lucifer... cuta s desfiinteze Legea lui Dumnezeu. El sustinea c fiintele neczute ale cerului sfnt nu au nevoie de Lege, ci sunt capabile s se conduc singure si s-si pstreze o integritate neptat. - ST 28 aprilie 1890Chiar ngerii cei credinciosi nu au nteles pe deplin caracterul lui [Satana]. De aceea, Dumnezeu nu l-a nimicit de ndat.Dac ar fi fcut astfel, ngerii cei sfinti nu ar fi nteles dreptatea si dragostea lui Dumnezeu. O ndoial cu privire la buntatea lui Dumnezeu ar fi fost ca o smnt rea, care ar fi produs fructul amarnic al pcatului si al nenorocirii. Dinaceast cauz, cel ru a fost crutat, ca s-si dezvolte pe deplin caracterul. - COL 72ngerii dezbat problemele n timp ce unii dintre ngeri s-au atasat de Satana n rzvrtirea lui, altii discutau cu el pentru a-l ntoarce de pe calea pecare o apucase, luptnd pentru onoarea si ntelepciunea lui Dumnezeu, care a dat autoritate Fiului Su. Satana sustineacu trie: Pentru care motiv a fost Hristos nzestrat cu putere nelimitat si stpnire mai presus de el? - 3SG 37{TA 39}Satana a refuzat s asculte. Apoi, el a plecat de la ngerii loiali si credinciosi, spunnd despre ei c sunt sclavi. Acestingeri, credinciosi lui Dumnezeu, au rmas uluiti cnd au vzut c Satana avea succes n provocarea revoltei. El le promitea o guvernare nou, mai bun dect cea pe care o aveau atunci, n care avea s fie libertate. Un mare numr si-aanuntat intentia de a-l accepta pe Satana drept conductor al lor si comandantsef. Vznd c are succes, el se mgulea lagndul c va ajunge s aib toti ngerii de partea sa si c avea s fie egal cu Dumnezeu nsusi, iar vocea lui autoritar avea s fie auzit poruncind ntregii ostiri ceresti.Din nou, ngerii loiali l-au avertizat pe Satana si i-au prezentat consecintele, dac avea s persiste pe calea lui; c Acelacare i-a creat pe ngeri, poate, prin puterea Sa, s rstoarne toat autoritatea lor si teribila rscoal. S gndesti c unnger se poate mpotrivi Legii lui Dumnezeu, care este tot att de sfnt ca si El nsusi! Ei i-au avertizat pe rzvrtiti s-si nchid ochii la rationamentele nseltoare ale lui Satana si l-au sftuit pe Satana, si pe toti care au fost influentati dee l , s s e d u c l a D u m n e z e u s i s - s i m r t u r i s e a s c g r e s e a l a c h i a r s i d e a - s i f i n g d u i t n u m a i s p u n l a n d o i a l autoritatea Sa. - 1SP 20Satana era dibaci n a prezenta punctul lui de vedere asupra acelei chestiuni. De ndat ce descoperea c o anumit pozitie era vzut n adevratul caracter, el o schimba, adoptnd alta. Nu asa stau lucrurile la Dumnezeu. El poate lucradoar cu o anumit categorie de arme - adevrul si neprihnirea. Satana putea folosi ceea ce Dumnezeu nu putea -necinstea si nselciunea. - RH 9 martie 1886{TA40}Lucrarea ntreprins de Satana a fost att de subtil, nct nu a putut aprea n fata ostirii ceresti asa cum era ea n realitate... Aceast stare de lucruri a existat o lung perioad de timp nainte ca Satana s fie demascat. - 4BC 1143

Dumnezeu, n marea Lui ndurare, l-a suportat mult pe Lucifer. El nu a fost imediat ndeprtat din pozitia lui nalt, cndsi-a ngduit pentru prima dat un spirit de nemultumire si nici mcar atunci cnd a nceput s -si prezinte pretentiilefalse naintea n gerilor credinciosi. El a fost mult timp tinut n ceruri. Mereu, mereu i se oferea iertare, cu conditia pocintei si a supunerii. - GC 495,496Spiritul nemultumirii nu mai fusese cunoscut pn atunci n ceruri. Acesta a constituit un element nou, ciudat, misterios,inexplicabil. nsusi Lucifer nu si-a cunoscut la nceput adevrata natur a sentimentelor sale; un timp, el nu a ndrznits-si exprime lucrrile si nchipuirile mintii; totusi, nu le-a prsit. El nu vedea pn unde aveau s-l duc. ns au fostfcute eforturi - din cele pe care numai iubirea si ntelepciunea infinit le putea inventa - pentru a-l convinge de gresealal u i . N e m u l t u m i r e a l u i s - a dovedit a fi fr motiv si el a fost fcut s vad care avea s fie urmarea persistrii n rzvrtire. Lucif er a fost convins c gresise. El a vzut c rnduielile divine sunt drepte si c el trebuie s recunoasc acest lucru n fata cerului ntreg.Dac ar fi fcut acest lucru, s-ar fi salvat pe sine si pe multi ngeri. La data aceea, nu era cu totul nesupus lui Dumnezeu.Desi si prsise pozitia de heruvim ocrotitor, totusi, dac ar fi{TA41}vrut s se ntoarc la Dumnezeu, recunoscnd ntelepciunea Creatorului, si s-ar fi multumit cu locul rnduit lui n marele plan al lui Dumnezeu, el ar fi fost repus la locul lui. Sosise timpul pentru decizia final; el trebuia ori s se supun conducerii divine, ori s se rzvrteasc pe fat. Aproape c a luat decizia de a se ntoarce, dar mndria l-a mpiedicat sfac acest lucru. - PP 39Dumnezeu n fata provocrii lui Satanan sfaturile ceresti s-a hotrt c trebuia actionat pe baza acelor principii conform crora puterea lui Satana nu avea s fiedistrus de ndat; cci planul lui Dumnezeu era s aseze lucrurile pe o temelie vesnic, de sigurant. Lui Satana trebuias-i fie dat timp pentru a-si dezvolta principiile care constituiau temelia guvernrii sale. Universul ceresc trebuia s vad n a c t i u n e p r i n c i p i i l e despre care Satana declarase c sunt superioare principiilor lui Dumnezeu. Guvernarea l u i Dumnezeu trebuia pus n contrast cu guvernarea lui Satana. Principiile corupte ale conducerii lui Satana trebuia s fiescoase la iveal. Trebuia demonstrat c principiile neprihnirii, exprimate n Legea lui Dumnezeu, sunt de neschimbat,desvrsite si vesnice. - RH 7 septembrie 1897 ngerii loiali se duc n grab mare la Fiul lui Dumnezeu spre a-I aduce la cunostint ceea ce are loc printre ngeri. Ei lgsesc pe Tatl discutnd cu preaiubitul Su Fiu pentru a hotr mijloacele prin care, avndu-se n vedere binele ngerilor credinciosi, autoritatea asumat de Satana putea fi nbusit pentru totdeauna. Dumnezeul cel mare putea s-l arunce dendat pe acest arhiamgitor din ceruri; ns nu acesta era scopul Su. El avea{TA42}s-i dea rzvrtitului o sans egal de a-si msura puterea si tria cu propriul Su Fiu si cu ngerii Si cei credinciosi. naceast btlie, fiecare nger avea s aleag de partea cui avea s fie si acest lucru avea s fie vzut de toti. - 1SP 21Lucifer devine SatanaSatana... s-a hotrt s fac din sine nsusi un centru de influent. Dac nu putea fi cea mai nalt autoritate n ceruri, ela v e a s f i e cea mai nalt autoritate n rscoala mpotriva guvernrii din ceruri. El voia s fie cap, n u p e n t r u a f i controlat, ci pentru a controla. - RH 16 aprilie 1901Multi dintre simpatizantii lui Satana au fost nclinati s tin seama de sfatul ngerilor credinciosi, s se pociasc n urmanemultumirii lor si s-si recapete ncrederea din partea Tatlui si a scumpului Su Fiu. Rzvrtitul cel puternic a declaratatunci c e l cunoaste Legea lui Dumnezeu si c, dac se va supune n ascultare servil, onoarea i va fi luat si nu mai avea s-i fie ncredintat misiunea lui cea nalt. Le-a spus c, el mpreun cu ei, au mers prea departe si c el va nfruntacu curaj consecintele; cci niciodat nu avea s se nchine n supunere servil n fata Fiului lui Dumnezeu; c Dumnezeunu-i va ierta si c acum ei trebuie s-si declare libertatea si s cstige prin fort pozitia si autoritatea care nu le-au fostacordate de bunvoie. - 1SP 20, 21n privinta lui Satana, era adevrat c el mersese prea departe pentru a se mai putea ntoarce; ns nu la fel stteaulucrurile cu cei care fuseser orbiti de nselciunile lui. Acestora, sfaturile si rugmintile ngerilor credinciosi le -audeschis o us a sperantei;{TA43} si, dac ar fi tinut seama de avertizare, s -ar fi smuls din cursa lui Satana. ns mndria, d e v o t a m e n t u l p e n t r u conductorul lor si dorinta dup libertate fr restrictii au biruit, iar apelurile dragostei si harului divin au fost n finalrespinse. - PP 41ngerii apar naintea Tatluintreaga ostire cereasc a fost chemat s se nftiseze naintea Tatlui, pentru a se lua o hotrre n fiecare caz. Satanasi-a fcut cunoscut cu nerusinare nemultumirea lui c Domnul Hristos a fost prefe rat naintea lui. El s -a ridicat cumndrie si a sustinut c trebuie s fie egal cu Dumnezeu si c trebuie luat la sfaturile cu Tatl pentru ca s -I cunoasc planurile. Dumnezeu i-a fcut cunoscut lui Satana c numai Fiului Su i putea descoperi planurile Lui ascunse si El acerut ntregii familii din ceruri, inclusiv lui Satana, s I se supun si s-I dovedeasc ascultare indiscutabil; i-a mai spusc el sa dovedit nevrednic pentru un loc n ceruri. Atunci Satana, tresltnd, a artat spre cei care simpatizau cu el,aproape jumtate dintre ngeri si a exclamat: Acestia sunt de partea mea! i vei alunga si pe acestia, lsnd un asemeneagol n ceruri? Apoi, el a declarat c este pregtit s se mpotriveasc autorittii lui Hristos si s-si apere locul din ceruri prin fort si putere, trie mpotriva triei. - 1SP 22Atunci cnd lupta era foarte aproape de ncheiere n ceruri, marele uzurpator a continuat s se ndreptteasc. Cnd s-aanuntat c el, mpreun cu toti simpatizantii lui trebuie expulzati{TA44}din locasurile fericirii, conductorul rzvrtit a mrturisit cu nerusinare dispretul fat de Legea Creatorului. El a repetatsustinerea lui, cum c ngerii nu au nevoie de control, ci trebuie lsati s-si urmeze propria lor voint, care i va cluzintotdeauna bine. El a denuntat rnduielile divine ca fiind o restrictie a liberttii lor si a declarat c planul lui era de a desfiinta Legea; c, eliberati de restrictiile acesteia, ostirile ceresti puteau ptrunde ntr-o stare existential mai nalt,mai glorioas.n acord unanim, Satana si ostirea lui au aruncat vina pentru rzvrtirea lor cu totul asupra lui Hristos, declarnd c, dacnu ar fi fost mustrati, nu s-ar fi rzvrtit niciodat. - GC 499, 500Cunostinta pe care Satana si ngerii care au czut o dat cu e l o avuseser despre caracterul,

buntatea, ndurarea,ntelepciunea si slava minunat a lui Dumnezeu a fcut ca vina lor s fie de neiertat. - RH 24 februarie 1874 {TA45}Cap. 5 - Alungarea ngerilor rzvrtiti si cderea lui Adam si a EveiRzboi n ceruriDomnul Hristos lucrase n curtile ceresti pentru a -l convinge pe Satana de greseala lui teribil pn cnd, n cele din urm, cel ru si simpatizantii si s-au rzvrtit mpotriva lui Dumnezeu nsusi. - TDG 256Domnul Hristos, n calitate de Comandant al cerului, a fost desemnat s reprime rzvrtirea. - RH 30 mai 1899Apoi a fost rzboi n ceruri. Fiul lui Dumnezeu, Printul cerului, si ngerii credinciosi Lui s -au angajat n conflict cu arhirzvrtitul si cu cei care i s-au aliat. Fiul lui Dumnezeu si ngerii cei credinciosi, loiali Lui, au biruit; iar Satana si partizanii lui au fost izgoniti din ceruri. - 1SP 23ngerii s-au angajat n lupt. Satana voia s-L nving pe Fiul lui Dumnezeu si pe cei care se supuseser voiei Sale. nsngerii cei buni si credinciosi au fost nvingtori, iar Satana si adeptii lui au fost alungati din ceruri. - EW 146{TA 46}Efectele rzvrtiriiSatana era uluit de starea n care se afla acum. Fericirea i s-a dus. El privea la ngerii care, mpreun cu el, fuseser odatatt de fericiti, dar acum erau izgoniti din ceruri... Acum totul prea schimbat. Fetele care reflectaser chipul Creatoruluilor erau posomorte si dezndjduite. Lupt, discordie si nvinuiri reciproce, amarnice, se puteau vedea acum printre ei...Satana priveste acum t eribilele urmri ale rzvrtirii sale. El s -a nfiorat si s-a temut s priveasc n fat viitorul si s cugete la sfrsitul acestor lucruri.Sosise ceasul pentru cntece pline de veselie si bucurie, de laud la adresa lui Dumnezeu si a iubitului Su Fiu. Satananu mai era n corul ceresc. El era cel care intona prima not, iar apoi oastea ngereasc i se altura si melodii pline de slav rsunau n cer ca onoare adus lui Dumnezeu si Fiului Su scump. ns acum, n loc de melodii de cea mai dulcemuzic, la urechile marelui conductor rzvrtit ajungeau cuvinte de discordie si de mnie... Ceasul nchinrii se apropiecnd ngerii cei strluciti si sfinti se pleac naintea Tatlui. El nu se va mai uni n cntarea cereasc. i nici nu se va mai pleca n semn de reverent si respect sfnt n fata prezentei eternului Dumnezeu... Satana tremura vzndu-si lucrarea. Era singur, meditnd la trecut, prezent si planurile lui viitoare. Corpul lui puternic secutremura ca datorit unei furtuni. Un nger din ceruri trecea pe acolo. L-a strigat si l-a implorat pentru o ntrevedere cuDomnul Hristos. I-a fost acordat acest lucru. Atunci el a spus Fiului lui Dumnezeu c s-a pocit de rzvrtirea lui si cdoreste din nou s aib trecere naintea lui Dumnezeu. Voia acum s ia locul{TA47} pe care Dumnezeu i-l rnduise nainte si s fie sub comanda Lui nteleapt. Domnul Hristos a deplns starea nenorocita lui Satana, ns i -a spus, ca hotrre a lui Dumnezeu, c el nu mai putea fi primit niciodat n ceruri... Semintele rzvrtirii erau nc n el nsusi...C n d S a t a n a a a j u n s p e d e p l i n c o n v i n s c n u e x i s t a n i c i o p o s i b i l i t a t e d e a f i r e p u s n g r a t i i l e l u i D u m n e z e u , s i - a manifestat rutatea cu si mai mult ur si vehement nfocat...Deoarece nu putea avea trecere prin portile cerului, e l avea s astepte la intrare pentru a batjocori si a cuta ceart cu ngerii, cnd acestia intrau si ieseau. - 1SP 28-30Crearea pmntului si a omeniriingerii credinciosi deplngeau soarta acelora care le fuseser tovarsi la fericire si bucurie. Pierderea lor era resimtit nceruri. Tatl L-a consultat pe Isus cu privire la aducerea la ndeplinire, de ndat, a planului lor de a-l crea pe om pentrua locui pmntul. - ST 9 ianuarie 1879Cei mai strlucitori si nltati dintre fiii diminetii au vestit ... slava [lui Hristos] la creatiune si au anuntat nasterea Sa cucntece de veselie. - ST 4 ianuarie 1883Cnd Dumnezeu a fcut pmntul, erau munti, dealuri si cmpii, iar printre ele erau rspndite ruri si cursuri de ap. Pmntul nu era o cmpie ntins, ci monotonia peisajului era ntrerupt de dealuri si munti, nu att de nalti si colturosicum sunt acum, ci uniformi si frumosi ca form... ngerii priveau si se bucurau{TA48}de lucrrile frumoase si minunate ale lui Dumnezeu. - 3SG 33 Tot cerul era bucuros si profund interesat de crearea lumii si a omului. Fiintele omenesti constituiau o societate nou sidistinct. - RH 1 februarie 1902Alturi de fiintele ngeresti, familia omeneasc, fcut dup chipul lui Dumnezeu, este cea mai nobil dintre lucrrile Sale create. - RH 3 decembrie 1908Domnul... l nzestrase pe Adam cu o putere a mintii superioar oricrei creaturi vii, fcute de El. Puterile lui mintale erau doar cu putin mai prejos dect cele ale ngerilor. - RH 24 februarie 1874De ndat ce Domnul a creat, prin Isus Hristos, lumea noastr si i-a asezat pe Adam si pe Eva n grdina Eden, Satana si-a fcut cunoscut planul de a-i face asemenea naturii sale pe tatl si pe mama omenirii. - RH 14 aprilie 1896Cnd Domnul i-a prezentat-o pe Eva lui Adam, ngerii lui Dumnezeu au fost martori la aceast ceremonie. - HP 203Aceast pereche fr de pcat purta vesminte care nu erau artificiale. Ei erau mbrcati cu un vesmnt de lumin si slav,ca acela pe care l poart ngerii. - ST 9 ianuarie 1879Dumnezeu l-a creat pe om pentru slava Lui, pentru ca, dup punere la prob si ncercare, familia omeneasc s poat deveni una cu familia cereasc. Planul lui Dumnezeu a fost acela de a repopula cerul cu familia omeneasc. - 1BC 1082{TA 49}Locurile libere, create n cer dup cderea lui Satana si a ngerilor lui, vor fi completate de cei mntuiti ai Domnului. -RH 29 mai 1900Adam si Eva n EdenDesi tot ce fcuse Dumnezeu era desvrsit si frumos si se prea c nu lipseste nimic pe pmntul pe care l crease El pentru a -i face pe Adam si Eva fericiti, totusi, Domnul si-a manifestat marea Sa iubire fat de ei sdind o grdin,special pentru ei. O parte din timpul lor urma s fie petrecut cu ocupatia plcut de a mpodobi grdina, o parte cu primirea de vizite din partea ngerilor, ascultnd sfaturile lor si o parte n meditatie plcut. Lucrul lor nu era obositor, ci plcut si nviortor. - ST 9 ianuarie 1879ngerii cei sfinti... au dat sfaturi lui Adam si Evei cu privire la ocupatia lor si, de asemenea, le-au adus la cunostint despre rzvrtirea lui Satana si cderea lui. - 1SG 20 El [Adam] sttea naintea lui Dumnezeu n tria brbtiei desvrsite, toate organele si faculttile fiintei sale fiind pe deplin dezvoltate si n echilibru armonios; era nconjurat cu lucruri frumoase si conversa zi de zi cu ngerii cei sfinti. -2SP 88Legea lui Dumnezeu a existat nainte de crearea omului. Aceasta a fost adaptat la starea fiintelor sfinte; chiar si ngeriierau guvernati de ctre aceasta. - ST 15 aprilie 1886{TA50}Omul trebuia testat si pus la prob si dac

avea s treac testul lui Dumnezeu si s rmn credincios si loial dup primancercare, el nu avea s mai fie asaltat continuu de ispite, ci avea s fie nltat pn la a fi egal cu ngerii, si de atunci nainte nemuritor. RH 24 februarie 1874Planurile lui Satana de a pricinui cderea omuluiEl [Satana]... i-a informat [pe ngerii care l au urmat] despre planurile sale de a smulge cu forta de la Dumnezeu penobilul Adam si pe tovarsa lui Eva. Dac ar putea, n vreun fel, s -i ademeneasc la neascultare, Dumnezeu ar lua msuri prin care s poat fi iertati si atunci si el, mpreun cu toti ngerii czuti ar fi ndrepttiti s aib parte, mpreuncu ei, de ndurarea lui Dumnezeu. Dac acest lucru ddea gres, ei urmau s se alieze cu Adam si Eva; cci o dat ce vor fi clcat Legea lui Dumnezeu, aveau s fie supusi mniei lui Dumnezeu, la fel ca si ei. Clcarea Legii de ctre ei avea s-i aseze pe Adam si Eva ntr-o stare de rzvrtire; si ei se puteau uni cu Adam si Eva pentru a lua n stpnire Edenulsi s-l detin, ca fiind cminul lor. i dac puteau avea acces la pomul vietii, care se afla n mijlocul grdinii, tria lor,gndeau ei, urma s fie egal cu cea a sfintilor ngeri si nici chiar Dumnezeu nu-i mai putea izgoni.Satana a avut o consftu ire cu ngerii lui cei ri. Nu toti au fost de ndat de acord s se angajeze n aceast lucrare riscant si nfricostoare. Le-a spus c nu poate ncredinta nici unuia dintre ei ndeplinirea acelei lucrri; cci socotea cnumai el avea ntelepciune suficient a realiza o asemenea actiune. El le-a cerut s se gndeasc la lucrul acesta ct timpel avea s se retrag de la ei pentru a-si elabora n amnunt planurile...{TA51} Satana a plecat s -si elaboreze n amnunt planurile care aveau s asigure cderea lui Adam si a Evei. El se nfiora lagndul c avea s azvrle n nenorocirea si remuscarea pe care el nsusi le ndura si perechea cea sfnt si fericit. Preac este ntr-o stare de nehotrre; odat ferm si hotrt, apoi ezitnd si sovind.ngerii lui l cutau pe el, conductorul, pentru a -i aduce la cunostint decizia lor. Se vor uni cu el n planurile lui si aveau s poarte mpreun cu el rspunderea si s suporte consecintele.Satana s-a debarasat de simtmintele de disperare si slbiciune si, n calitate de conductor al lor, s -a ntrit pentru a aprea nenfricat si a face tot ce-i sta n putere pentru a sfida autoritatea lui Dumnezeu si a Fiului Su. - 1SP 31-33Satana a declarat c avea s dovedeasc lumilor pe care le -a creat Dumnezeu si fiintel or ceresti c a tine Legea lui Dumnezeu este un lucru imposibil. - RH 3 septembrie 1901Dumnezeu a adunat ostirea ngerilor spre a lua msuri pentru a prentmpina rul care ameninta. S -a hotrt n sfatulceresc ca ngeri s mearg n Eden si s-l avertizeze pe Adam cu privire la pericolul din partea vrjmasului. De ndat,doi ngeri s-au grbit s mearg la primii nostri printi. - ST 16 ianuarie 1879S o l i i c e r e s t i l e - a u p r e z e n t a t [ l u i A d a m s i E v e i ] i s t o r i a c d e r i i l u i S a t a n a s i p l a n u r i l e s a l e a s c u n s e , f c u t e p e n t r u distrugerea lor, desfsurnd mai pe deplin natura guvernrii divine, pe care printul rului a ncercat s o rstoarne...ngerii i-au avertizat s fie n gard mpotriva siretlicurilor lui Satana; cci eforturile sale pentru a -i prinde n curs aveau{TA 52}s fie neobosite. Ct timp aveau s fie asculttori de Dumnezeu, Satana nu le putea face nici un ru; cci, dac avea sfie nevoie, toti ngerii din ceruri aveau s fie trimisi n ajutorul lor. Dac ei aveau s-i resping cu fermitate primele luiinsinuri, puteau fi tot asa de n sigurant ca si solii ceresti. ns dac aveau s cedeze o singur dat ispitei, natura lor avea s ajung att de corupt, nct ei nu mai puteau s aib putere n ei nsisi si nici dorinta de a se mpotrivi lui Satana. - PP 52, 53ngerii i-au atras atentia Evei s nu se despart de sot, n ocupatia ei, cci putea ajunge n legtur cu acest vrjmasczut. Dac erau desprtiti unul de cellalt, ei aveau s fie n pericol mai mare dect dac erau mpreun. ngerii i -aunsrcinat s urmeze ndeaproape sfaturile pe care Dumnezeu le-a dat cu privire la pomul cunostintei; cci dac erau n mod desvrsit asculttori, erau n sigurant, si acest vrjmas czut putea avea acces la ei doar la pomul cunostintei binelui si rului.Adam si Eva i-au asigurat pe ngeri c nu vor clca niciodat porunca expres a lui Dumnezeu si c plcerea lor cea maimare era de a face voia Sa. ngerii s -au unit cu Adam si Eva n melodii sfinte de muzic armonioas; si, n timp ce cntecele lor rsunau din Edenul cel fericit, Satana a auzit sunetele melodiilor lor de adorare plin de bucurie a Tatlui sia Fiului. Iar cnd le -a auzit, invidia, ura si rutatea lui au crescut si si-a exprimat dorinta puternic ca adeptii lui s -iincite [pe Adam si Eva] la neascultare. - 1SP 34, 35{TA53}Satana i vorbeste Evei printr-un sarpePentru a-si aduce la ndeplinire lucrarea fr a fi recunoscut, Satana a ales s foloseasc sarpele ca medium - o deghizare bine adaptat scopului su de a nsela. arpele era atunci una din cele mai ntelepte si frumoase creaturi de pe pmnt.Avea aripi si n timp ce zbura prin aer avea o nftisare de o strlucire orbitoare, avnd culoarea si strlucirea aurului slefuit. - PP 53Eva a plecat de lng sotul ei, privind lucrurile frumoase ale creati unii lui Dumnezeu, delectndu -si simturile cum i r e s m e l e s i c u l o r i l e f l o r i l o r s i c u f r u m u s e t e a p o m i l o r s i a a r b u s t i l o r . E a s e g n d e a l a r e s t r i c t i a p e c a r e a p u s - o Dumnezeu asupra lor cu privire la pomul cunostintei. Era multumit de frumusetile si darurile m belsugate cu care i nzestrase Dumnezeu pentru satisfacerea tuturor nevoilor lor. Toate acestea, si spunea ea, Dumnezeu ni le-a dat pentru ane bucura. Toate sunt ale noastre, cci Dumnezeu a zis: "Puteti s mncati dup plcere din orice pom din grdin; dar din pomul cunostintei binelui si rului s nu mncati".Eva se ndrepta agale spre pomul interzis si i -a fost strnit curiozitatea de a sti n ce fel putea fi moartea ascuns nacest pom atrgtor. Ea a fost surprins s aud nedumeririle ei preluate s i repetate de un glas ciudat: "Oare a zisDumnezeu cu adevrat s nu mncati din toti pomii din grdin?" Eva nu a fost constient c si -a dezvluit gndurile discutnd cu sine nssi cu voce tare, de aceea a fost foarte uimit s aud nedumeririle ei repetate de un sarpe. - RH 24februarie 1874Satana a abordat-o pe Eva care si punea aceste ntrebri, prin cuvinte dulci si plcute. Ea a fost surprins s aud un sarpe

{TA 54}vorbind. El i-a ridicat n slvi frumusetea si drglsenia nentrecut, ceea ce nu a displcut Evei.Eva a fost ademenit, lingusit. - 1SP 35, 36Ea [Eva] socotea c sarpele i cunostea cu adevrat gndurile si c el trebuie s fie foarte ntelept. Ea i-a rspuns: "Putemmnca din rodul tuturor pomilor din grdin. Dar despre rodul pomului din mijlocul grdinii, Dumnezeu a spus: 'S numncati din el si nici s nu v atingeti de el, ca s nu muriti.' Atunci sarpele a zis femeii: 'Hotrt c nu veti muri; dar Dumnezeu stie c, n ziua cnd veti mnca din el, vi se vor deschide ochii si veti fi ca Dumnezeu, cunoscnd binele si rul'." [Gen. 3,2-5]Aici tatl minciunilor si-a prezentat sustinerea n direct contradictie fat de cuvntul cel lmurit al lui Dumnezeu.Satana a asigurat-o pe Eva c a fost creat nemuritoare si c nu era posibil ca ea s moar. I-a spus, de asemenea, cDumnezeu stia c, dac ei aveau s mnnce din pomul cunostintei, priceperea lor avea s fie luminat, extins sinnobilat, devenind egali cu El... Eva a considerat cuvntarea sarpelui foarte nteleapt... Ea a privit cu o dorintnfocat spre pomul ncrcat cu roade, care preau foarte delicioase. arpele mnca din rodul acestuia cu vdit delectare.Eva a exagerat cuvintele poruncii lui Dumnezeu. El i spusese lui Adam si Evei: "Dar din pomul cunostintei binelui sirului s nu mncati, cci n ziua cnd veti mnca din el, veti muri negresit". n disputa ei cu sarpele, Eva a adugat propozitia: "Nici s nu-l atingeti, ca s nu muriti". Aici a fost vzut siretenia sarpelui. Aceast declaratie a Evei l-a pusn avantaj. - RH 24 februarie 1874{TA55}Lund din acest pom, el [Satana] le -a declarat c ei aveau s ating o sfer a existentei mai nalt si vor intra ntr-uncmp mai vast al cunostintei. El nsusi mncase din fructul interzis si ca urmare a dobndit puterea vorbirii. i a insinuatc, din gelozie, Domnul dorea ca acest lucru s le fie oprit, pentru ca ei s nu poat fi nltati spre a fi egali cu El nsusi.- PP 54Curiozitatea Evei a fost strnit. n loc de a fugi din acel loc, ea asculta cum vorbeste un sarpe. Nu i-a trecut prin mintec acesta poate fi vrjmasul cel czut, care folosea sarpele ca medium. - 1SP 36 Cu ct interes privea ntregul univers conflictul care avea s decid pozitia lui Adam si a Evei. Cu ct atentie ascultaungerii cuvintele lui Satana, cel n ca re si-a avut originea pcatul, cum acesta si aseza propriile idei mai presus de poruncile lui Dumnezeu si cuta s fac fr nici un efect Legea lui Dumnezeu prin motivatia lui nseltoare! Ct de nerbdtori erau s vad dac perechea sfnt avea s fie amgit de ispititor si s cedeze viclesugurilor sale...Satana L-a prezentat pe Dumnezeu ca nseltor, ca unul care vrea s retin de la creaturile Sale beneficiul celui mai mret dar al Su. ngerii au auzit cu durere si uluire declaratia lui cu privire la caracterul lui Dumnezeu, n care SatanaL-a reprezentat ca posednd nsusirile lui ngrozitoare; ns Eva nu a fost socat sau cuprins de oroare, n timp ce auzeacum Dumnezeul cel sfnt si atotputernic era acuzat pe nedrept... Dac si-ar fi amintit toate dovezile dragostei Sale, dacar fi fugit la sotul ei, ar fi putut fi{TA56}salvat de ispitirea cea subtil a celui ru. ST 12 mai 1890Ispititorul a luat fructul si i l-a dat Evei. Ea l-a luat n mn. Ei bine, spunea ispititorul, ti-a fost interzis chiar s-l atingi,ca s nu mori. El i -a spus c, mncnd din acesta, nu va avea simtmntul mortii si de a fi comis rul n mai mare msur dect dac doar ar fi atins sau mnuit fructul. Eva a fost ncurajat, deoarece ea nu simtea semnele imediate aleneplcerii lui Dumnezeu. Ea considera cuvintele ispititorului ca fiind ntelepte si corecte. A mncat si a fost ncntat defruct. Prea delicios gustului ei si si-a imaginat c s-au produs n ea nssi efectele minunate ale consumrii acelui fruct.- 1SP 38 Nu a fost nimic otrvitor n fructul cunostintei, n sine, nimic ce putea provoca moartea, mncnd din el. Pomul fuseseasezat n grdin pentru a le testa loialitatea fat de Dumnezeu. - ST 13 februarie 1896Eva mnnc fructul si l ispiteste si pe AdamEva a mncat si si-a nchipuit c simte senzatia unei vieti noi si mai nalte... Ea nu a simtit efectele rele ale fructului, nimic ce putea fi interpretat ca nsemnnd moarte, ci, asa cum spusese sarpele, o senzatie dttoare de plcere, si ea siimagina c era ceea ce simteau ngerii. - 3T 72Ea a luat atunci fructul, a mncat si si-a nchipuit c simte puterea nsufletitoare a unei existente noi si nalte, ca urmarea influentei antrenante a pomului oprit. Ea se afla ntr-o ncntare {TA57}ciudat si nenatural, n timp ce l cuta pe sotul ei, avnd n mn fructul oprit. Ea i-a povestit cuvntarea nteleapt asarpelui si a vrut s -l conduc de ndat la pomul cunostintei. I -a spus c ea a mncat din fruct si c, n loc de a aveav r e u n s i m t m n t a l m o r t i i , a a v u t s i m t m n t u l u n e i i n f l u e n t e p l c u t e , n s u f l e t i t o a r e . D e n d a t c e s i - a d o v e d i t neascultarea, Eva a devenit un medium puternic, prin care s se produc cderea sotului ei. - 1SP 38,39O expresie de tristete a cuprins fata lui Adam. El prea uluit si alarmat. La cuvintele Evei, el a rspuns c acesta trebuies fie vrjmasul despre care i avertizase Dumnezeu; si c, n virtutea sentintei divine, ea trebuia s moar. Ca rspuns,ea l-a ndemnat s mnnce si el, repetndu-i cuvintele sarpelui, si anume c nu vor muri. Eva a sustinut c acest lucrutrebuie s fie adevrat, din moment ce nu simtea nici o dovad a neplcerii lui Dumnezeu...Adam a nteles c tovarsa lui a clcat porunca lui Dumnezeu si nu a tinut seama de unica interdictie care le fusese pusca test al credinciosiei si dragostei lor. n mintea lui era o lupt teribil. A plns cu amar c o lsase pe Eva s se ndeprteze de el. Dar acum fapta era comis; trebuia s fie desprtit de cea a crei companie fusese bucuria lui. Cum ar fi suportat aceasta? S-a hotrt s-i mprtseasc soarta. La urma urmei, s-a gndit el, oare nu e posibil s fie adevratecuvintele sarpelui cel ntelept? Eva era n fata lui, la fel de frumoas si, n aparent, la fel de inocent ca naintea acestuiact al neascultrii. Ea a exprimat o si mai mare dragoste pentru el dect nainte. Nu vedea la ea nici un semn al mortii sis-a decis s nfrunte consecintele. A luat fructul si l-a mncat repede.{TA58}Dup pctuire, Adam si-a nchipuit la nceput c trece ntr-o stare mai nalt a existentei. ns curnd, gndul pcatuluisu l-a umplut de groaz. Aerul, care pn atunci avusese o temperatur blnd si uniform, prea c ngheat perecheavinovat. Dragostea si pacea lor s-au dus si n locul acestora au avut simtmntul pcatului, al spaimei fat de viitor, algoliciunii sufletesti. - PP 56, 57Satana treslta datorit succesului su. El o ispitise pe femeie ca s nu aib ncredere n Dumnezeu, s pun la

ndoialntelepciunea Sa si s caute s ptrund n planurile Lui atotntelepte. i prin ea, el a provocat si nfrngerea lui Adam,care, datorit iubirii sale pentru Eva, nu s-a supus poruncii lui Dumnezeu si a czut mpreun cu ea. - 1SP 42 Satana, ngerul czut, declarase c nici un om nu poate tine Legea lui Dumnezeu si el arta spre neascultarea lui Adam,ca dovad a faptului c declaratia lui fusese adevrat. - ST 10 aprilie 1893Satana... se flea cu ngmfare c lumea pe care o crease Dumnezeu era n stpnirea lui. nvingndu -l pe Adam,monarhul lumii, cstigase neamul omenesc ca suspus al su, iar acum trebuia s intre n posesia Edenului si s fac dinacesta cartierul su general. Aici urma s-si stabileasc tronul si s fie regele lumii. - RH 24 februarie 1874{TA59}Sfatul pciiVestea cderii omului s -a rspndit n ceruri - toate harpele au amutit. ngerii si -au aruncat coroanele de pe cap de durere. Tot cerul era n miscare. - 1SP 42S-a tinut un consiliu pentru a se decide ce trebuie fcut cu perechea vinovat. - 3SG 44ngrijorarea ngerilor prea s fie tot mai mare, n timp ce Domnu l Isus discuta cu Tatl Su. De trei ori, El a fostnvluit n lumina plin de slav din jurul Tatlui, iar a treia oar cnd a iesit de la Tatl, Persoana Lui a putut fi vzut...Atunci El a fcut cunoscut ostirii ngeresti c s-a ntocmit o cale de scpare pentru omul pierdut. Le-a spus c a struitde Tatl Su si S-a oferit s-si dea viata ca pret de rscumprare, lund sentinta mortii asupra Sa, pentru ca prin El omuls poat gsi iertare...La nceput, ngerii nu s -au putut bucura; cci Comandantul lor nu le-a ascuns nimic, ci le -a deschis n fat planul demntuire. Domnul Isus le -a spus c El... avea s prseasc toat slava Sa din ceruri, c avea s mearg pe pmnt caom, s se umileasc si c, n cele din urm, dup ce si va ndeplini misiunea de n vttor, avea s fie dat n minile oamenilor si s ndure aproape toate cruzimile si suferintele pe care Satana si ngerii lui i puteau inspira pe oameni s lefac; c avea s moar de cea mai crud moarte, atrnat ntre cer si pmnt, ca un pctos vinovat; c avea s sufere orengrozitoare de agonie, la care nici mcar ngerii{TA60}nu puteau privi, ci aveau s-si acopere fetele spre a nu vedea... ngerii s-au prosternat naintea Lui. Ei si-au oferit viata lor. Domnul Isus a spus c prin moartea Sa avea s-i salveze pemulti; c moartea unui nger nu putea plti ceea ce se datora.Doar viata Lui putea fi acceptat de Tatl, ca pret de rscumprare pentru om. - EW 149, 150ngerii s-au temut c ei [Adam si Eva] aveau s pun mna si s mnnce din pomul vietii si s fie pctosi nemuritori.ns Dumnezeu a spus c i va alunga pe cei ce au pctuit din grdin. De ndat, ngerii au primit nsrcinarea de a pzi drumul spre pomul vietii. - 1SG 22ngerii care au fost rnduiti s-l pzeasc pe Adam n cminul su din Eden nainte de pctuirea sa si izgonirea sa dinParadis au fost rnduiti acum s pzeasc portile Paradisului si drumul spre pomul vietii. - RH 24 februarie 1874Cnd si-au dat seama ct de nltat si sacr este Legea lui Dumnezeu, a crei nclcare fcea necesar un sacrificiu attde costisitor pentru a-i salva pe ei si urmasii lor de la ruin total, Adam si Eva au cerut struitor s moar ei sau s fielsati ei si urmasii lor s ndure pedeapsa pentru clcarea lor de Lege, iar preaiubitul Fiu al lui Dumnezeu s nu fac acest mare sacrificiu...Adam a fost informat c viata unui nger nu putea plti pentru pcat. Legea lui Iehova, temelia guvernrii Sale n cerurisi pe pmnt, era tot att de sfnt ca si Dumnezeu nsusi; si din acest motiv, viata unui nger nu putea fi acceptat ca jertf pentru{TA61}c l c a r e a L e g i i . . . T a t l n u p u t e a d e s f i i n t a s a u s c h i m b a n i c i m c a r u n s i n g u r p r e c e p t a l L e g i i S a l e p e n t r u a v e n i n ntmpinarea omului n starea sa czut. ns Fiul lui Dumnezeu, care, la unison cu Tatl l crease pe om, putea face ispsire pentru om, care era acceptat de Dumnezeu...Cnd Adam, n conformitate cu instructiunile speciale ale lui Dumnezeu, a adus o jertf pentru pcat, a participat la ceamai dureroas ceremonie de pn atunci. Mna sa a trebui t s se ridice pentru a lua viata, pe care numai Dumnezeu o putea da, aducnd astfel o jertf pentru pcat. A fost pentru prima dat cnd a vzut moarte. i cum privea la victima nsngerat care se zbtea n agonia mortii, prin credint, L-a vzut, n viitor, pe Fiul lui Dumnezeu, pe care l prefiguraaceast jertf. - 1SP 50-53Adam si Eva izgoniti din Eden Ei [Adam si Eva] au fost informati c si vor pierde cminul din Eden... Nu era sigur pentru ei s rmn n grdina Edenului, pentru ca nu cumva, n starea lor de pcat, s aib acces la pomul vietii. - 1SP 44Ei [Adam si Eva] au implorat cu struint s poat rmne n cminul inocentei si bucuriei lor. Au mrturisit c si-au pierdut orice drept n acel lcas fericit, dar s-au angajat ca n viitor s acorde o ascultare strict fat de Dumnezeu. Li s-aspus c natura lor a devenit prea stricat prin pcat; c li s-a micsorat puterea de a se mpotrivi rului si au deschis caleac a S a t a n a s a i b m a i u s o r a c c e s l a e i . n i n o c e n t a l o r , e i a u c e d a t i s p i t e i ; i a r a c u m , n a c e a s t s t a r e d e v i n o v t i e constient, aveau s aib mai putin putere de a-si mentine integritatea.{TA62}n umilint si cu tristete de nedescris, ei si -au luat rmas bun de la cminul lor cel frumos si s -au dus s locuiasc pe pmnt, asupra cruia zcea blestemul pcatului. - PP 61ngeri sfinti au fost trimisi s alunge perechea neasculttoare din grdin, n timp ce alti ngeri pzeau drumul la pomulvietii. Fiecare dintre acesti ngeri puternici aveau n mna dreapt o sabie nvpiat. - 3SG 45ngeri puternici, cu raze de lumin, ce reprezentau sbiile nfocate care erau ndreptate n toate directiile, au fost asezatica santinele, pentru a pzi drumul spre pomul vietii de apropierea lui Satana si a perechii vinovate. - RH 24 februarie 1874Planul bine studiat al lui Satana a fost ca Adam si Eva s nu asculte de Dumnezeu, s aib parte de dezaprobarea Lui siapoi s ia din pomul vietii, ca s poat perpetua o viat de pcat. ns ngeri sfinti au fost trimisi s le mpiedice drumulla pomul vietii. n j urul acestor ngeri luminau raze de lumin n toate directiile, ceea ce ddea nftisarea de sbii nvpiate. - 1SP 44Dup cdere, Satana a poruncit ngerilor si s fac toate eforturile cu putint pentru a ncuraja credinta n nemurirea natural a omului; si dac aveau s-i determine pe oameni s accepte aceast eroare, ei aveau s-i fac s trag concluziac pctosul va tri n nenorocire vesnic. - 4SP 354{TA63}Cap. 6 - Lucrarea ngerilor nainte si dup potopul lui Noe

Planul de mntuire, explicat mai departengerii au mentinut legtura cu Adam dup cderea sa si l -au informat cu privire la planul de mntuire si cu privire la faptul c neamul omenesc nu era n afara posibilittii de a fi salvat. - 3SG 52ngerii i-au adus la cunostint lui Adam c, avnd n vedere c pctuirea sa a adus moartea si nenorocirea, viata si nemurirea aveau s fie asigurate prin sacrificiul Domnului Isus Hristos. - 1SP 51Grdina Edenului a rmas pe pmnt mult timp dup ce omul a fost izgonit de pe frumoasele ei alei. Neamului omenescczut i-a fost permis mult timp s priveasc spre cminul inocentei, numai c intrarea le era oprit de ngerii pzitori. -PP 62nchinare la poarta pzit de heruvimiLa poarta pzit de heruvimi a Paradisului a fost descoperit slava Domnului si aici au venit cei dinti nchintori. Aicisi-au{TA64}adus Cain si Abel primele lor jertfe, iar Dumnezeu a cobort ca s comunice cu ei.Scepticismul nu putea tgdui existenta Edenului, n timp ce acesta era la vedere, avnd intrarea ngrdit de ngerii p z i t o r i . O r d i n e a c r e a t i u n i i , g r d i n a n s i n e , i s t o r i a c e l o r d o i p o m i a i s i a t t d e s t r n s l e g a t i d e d e s t i n u l o m u l u i , constituiau lucruri de necontestat. Iar existenta si autoritatea lui Dumnezeu, obligativitatea Legii Sale, erau adevruri pecare cu greu le puteau pune la ndoial atta timp ct Adam era printre ei. - PP 83,84[Cain si Abel] fuseser instruiti cu privire la msurile luate pentru salvarea neamului omenesc. Li s-a cerut s aduc landeplinire o rnduial care s denote o ascultare umil, care s arate respectul lor fat de Dumnezeu si dependenta deMntuitorul cel fgduit, prin jertfirea celor dinti nscuti ai turmei, pe care, cu solemnitate, s -i aduc, mpreun cusngele, ca o ardere de tot lui Dumnezeu...El [Cain] nu voia s urmeze cu strictete planul ascultrii si s caute un miel pe care s-l aduc jertf mpreun cu roadele pmntului. El a luat numai roadele pmntului si a nesocotit cerinta lui Dumnezeu... Abel l-a sftuit pe fratele lui s nuvin naintea Domnului fr sngele jertfei. Cain, fiind mai mare, nu a vrut s asculte de fratele lui...Abel a adus jertf din ntii-nscuti ai turmei, din cei mai grasi, asa cum a poruncit Dumnezeu; si, cu credint deplin nMesia care avea s vin si cu respect umil, el si-a adus jertfa. Dumnezeu a privit bine spre jertfa lui. O flacr fulger din ceruri si mistuie jertfa lui Abel. Cain nu vede manifestarea faptului c si jertfa lui a fost acceptat. Se mnie peDomnul si pe fratele lui. Domnul trimite un nger la Cain ca s discute cu el.{TA65} n g e r u l l n t r e a b care este motivul mniei sale si i spune c, dac face binele si urmeaz ndrumrile d a t e d e Dumnezeu, El l va primi si va privi bine spre jertfa lui. Dar, dac nu se supune n umilint rnduielilor lui Dumnezeu,nu l crede si nu l ascult , El nu i poate accepta jertfa. ngerul i spune lui Cain c nu a fost nedreptate din partea lui Dumnezeu sau prtinire dovedit fat de Abel; ci, din cauza pcatului su si a neascultrii sale de porunca expres a luiDumnezeu, El nu a putut accepta jertfa lui - si c, dac face bine, va fi primit de Dumnezeu... ns nici dup ce a fost cuatta credinciosie instruit, Cain nu s-a pocit... n gelozia si ura lui, el se ceart cu Abel si i adreseaz ocri... n timp ceAbel sustine si ndreptteste planul lui Dumnezeu, Cain se nfurie, iar mnia lui creste si izbucneste mpotriva lui Abel pn cnd, n furia lui, l ucide. - 3SG 47-49Adam si ngerii au dat ndrumri antediluvienilor Avantajele de care s-au bucurat oamenii acelui veac [nainte de potop] de a dobndi cunostinte despre Dumnezeu prinlucrrile Sale nu au mai fost niciodat disponibile de atunci. i departe de a fi un veac de ntunecime spiritual, acela afost un veac de o mreat lumin. Toat lumea avea ocazia de a primi nvtturi de la Adam, iar cei care se temeau deDomnul aveau, de asemenea, ca nvttori ai lor pe Domnul Hristos si pe ngeri. - PP 83Oamenii au trit aproape o mie de ani n acele zile [nainte de potop], iar ngerii veneau la ei cu nvtturi direct de laDomnul Hristos. - 1SM 230{TA 66}EnohEnoh a auzit din gura lui Adam povestea trist a cderii n pcat, ct si minunata relatare despre harul acordat de Dumnezeu prin darul Fiului Su, ca Mntuitor al lumii. El a crezut si s-a bizuit pe fgduinta dat. Enoh a fost un brbatsfnt. E l L-a servit pe Dumnezeu cu o inim nemprtit. El era constient de stricciunea familiei omenesti si s -adesprtit de urmasii lui Cain si i -a mustrat pentru marea lor nelegiuire... Sufletul lui era ntristat vznd cum zi de zi clcau n picioare autorita tea lui Dumnezeu... El s-a decis s se despart de ei si s petreac mai mult timp singur, nmeditatie si rugciune. El sttea n asteptare naintea lui Dumnezeu si se ruga s cunoasc ct mai bine voia Lui, ca s o poat aduce la ndeplinire. Dumnezeu a c omunicat cu Enoh prin ngerii Lui si i -a dat nvtturi divine. El i -a fcutcunoscut c nu va ndura la nesfrsit rzvrtirea omului si c avea n plan s nimiceasc neamul cel pctos printr -un potop de ape, care avea s vin pe pmnt.Domnul i-a prezentat mai ndeaproape lui Enoh planul mntuirii si, prin Spiritul profetiei, l-a dus n decursul generatiilor care aveau s triasc dup potop, artndu -i marile evenimente legate de cea de -a doua venire a Domnului Hristos sisfrsitul lumii.Enoh era preocupat de starea celor ce mor. I se prea c si cei neprihniti si cei nelegiuiti se ntorc n trn deopotriv sic acesta le este sfrsitul. El nu putea vedea viata celor drepti dincolo de mormnt. n viziune profetic, el a primit nvtturi cu privire la Fiul lui Dumnezeu, care avea s moar ca jertf pentru om si i-a fost artat venirea DomnuluiHristos pe norii cerului, nsotit de oastea cereasc, pentru a da viat celor neprihniti dintre cei morti si s-i elibereze dinmormintele lor...Enoh a relatat cu credinciosie oamenilor tot ce-i fusese{TA 67}descoperit prin Spiritul profetiei. Unii au crezut cuvintele sale si s-au ntors de la nelegiuirea lor, temndu-se de Domnulsi aducndu-I nchinare. - ST 20 februarie 1879E l [ E n o h ] c u t a s a i b a n u m i t e m o m e n t e n c a r e s f i e s i n g u r s i n u d o r e a s f i e g s i t d e o a m e n i , p e n t r u c e i i ntrerupeau meditatia sfnt si comuniunea lui cu Dumnezeu. El nu se retrgea ntotdeauna din societatea acelora care liubeau si ascultau cuvintele lui ntelepte; si nici nu se separa cu totul de cei stricati. El se ntlnea si cu cei buni, si cu ceiri, n anumite momente stabilite, si se strduia s-i ntoarc pe cei ri de la calea lor cea rea. - 3SG 56Enoh se apropia tot mai mult de cer, n timp ce era n comuniune cu Dumnezeu... Domnul l iubea pe Enoh, pentru c ell urma cu credinciosie si hotrre si ura nedreptatea si cuta cu struint o mai desvrsit cunoastere a voii Sale, pentruca s o poat aduce la ndeplinire. El tnjea de

dorul de a fi mai aproape de Dumnezeu, de care se temea, pe care l respecta si adora. Domnul nu avea s ngduie ca Enoh s moar ca toti ceilalti oameni, ci i-a trimis pe ngerii Si s-l iala cer, fr ca s vad moartea. n prezenta celor neprihniti si nelegiuiti, Enoh a fost luat din mijlocul lor. Cei care l iubeau au gndit c poate Dumnezeu l -a lsat n vreunul din locurile n care obisnuia s se retrag; ns dup ce l-aucutat cu struint si nu l-au gsit, au raportat c nu era n acele locuri, cci l luase Domnul. - ST 20 februarie 1879{TA68}Carele de foc ale Domnului au fost trimise pentru brbatul Lui cel sfnt si el a fost dus la cer. - RH 19 aprilie 1870Domnul mi-a dat o viziune despre celelalte lumi. Mi-au fost date aripi si un nger m-a nsotit din cetate pn ntr-un loccare era strlucitor si plin de slav... Apoi, am fost luat ntr-o lume care avea sapte luni [astre, n.tr.]. Acolo, l-am vzut pe btrnul si bunul Enoh, care fusese rpit la cer. n mna Sa dreapt avea o ramur minunat de palmier, pe ale creifrunze, pe fiecare din tre ele, era scris: "Biruint". Pe capul su era o ghirland alb, de o strlucire ce-ti lua ochii, cufrunze, iar n mijlocul fiecrei frunze era scris "Curtie"; n jurul ghirlandei erau pietre pretioase, de diferite culori, carestrluceau mai tare ca stelele si reflectau asupra literelor, mrindu-le strlucirea. n partea din spate a capului su era unarc, unde se nchidea ghirlanda si pe acel arc era scris "Sfintenie". Deasupra ghirlandei era o coroan minunat, carestrlucea mai tare ca soarele. L -am ntrebat dac acela era locul unde a fost dus cnd a fost luat de pe pmnt. El mi -aspus: "Nu; ci cetatea este cminul meu, aici am venit n vizit". - EW 39,40Enoh reprezint pe aceia care vor rmne pe pmnt si vor fi mutati la cer fr s vad moartea. E l reprezint aceamultime care va tri n primejdiile zilelor din urm si se va mpotrivi stricciunii, ruttii, pcatului si nedrepttii si totusi va rmne neptat. i noi putem fi ca Enoh. S-au luat msuri n favoarea noastr... ngeri ai lui Dumnezeu, careexceleaz n putere, sunt trimisi s slujeasc n sprijinul acelora care vor fi mostenitori ai mntuirii. Acesti ngeri, cndvd c noi facem tot ce ne st n putere pentru a fi biruitori, si vor face partea lor, iar lumina lor va strluci n jurul nostru, ndeprtnd influenta ngerilor ri, care ne{TA69}nconjoar, si ei vor face n jurul nostru o fortificatie ca un zid de foc. - RH 19 aprilie 1870 NoeCei care au trit n zilele lui Noe si Avraam semnau mai mult cu ngerii, ca form, farmec si trie. ns fiecare generatiece urma era tot mai slab. - 1SG 69 Cu mai mult de o sut de ani nainte de potop, Domnul a trimis un nger la credinciosul N o e p e n t r u a - i a d u c e l a cunostint c El nu va mai avea ndurare pentru acel neam stricat. ns El nu voia ca ei s fie n necunostint de planulSu. El avea s-i dea ndrumri lui Noe si s-l fac un propovduitor credincios, care s avertizeze lumea de distrugereacare urma s vin, astfel ca locuitorii pmntului s nu aib scuze...ngerii au fost trimisi s adune din pdure si din cmp animalele pe care le crease Dumnezeu. - 1SP 69,72ngerii au mers naintea acestor animale si ele i-au urmat dou cte dou, parte brbteasc si parte femeiasc, iar din cele curate cte sapte perechi. - 3SG 67Totul era acum gata pentru nchiderea corbiei, lucru pe care Noe nu-l putea face din interior. Un nger a fost vzut dectre multimea batjocoritoare, cobornd din cer, mbrcat ntr-o strlucire ca cea a fulgerului. El a nchis usa cea masiv pe dinafar si apoi si-a reluat zborul napoi la ceruri. - 1SP 72Potopul vineFr s tin seama de solemna manifestare a puterii lui Dumnezeu,{TA 70}la care ei [antediluvienii] au fost martori - felul neobisnuit n care animalele au prsit pdurile si cmpiile si s-au dus ncorabie si ngerul lui Dumnezeu, mbrcat n strlucire si cu o nftisare nfricostoare, cobornd din cer si nchiznd usa- ei si-au mpietrit inimile si au continuat s chefuiasc si s se distreze, n ciuda manifestrilor vdite ale puterii divine.ns n ziua a o pta, cerul s -a ntunecat... Ploaia a cobort din nori peste ei. Aceasta era ceva ce ei nu mai vzuser niciodat... Furtuna crestea n trie pn ce se prea c apa vine din ceruri n torente puternice... Jeturi de ap tsneau din pmnt cu o fort de nedes cris, aruncnd stnci masive la sute de picioare n aer, pentru ca apoi s fie ngropate n pmnt...Violenta furtunii a crescut, elementele dezlntuite ale naturii amestecndu-se cu vaietele oamenilor care au dispretuitautoritatea lui Dumnezeu. Copaci, cldiri, stnci si bucti din pmnt erau aruncate n toate directiile. Spaima oamenilor si a animalelor era dincolo de orice putint de a fi descris. Chiar si Satana, care era silit s stea n mijlocul elementelor dezlntuite ale naturii s-a temut pentru propria lui existent... ngeri care exceleaz n putere au cluzit corabia si au ferit -o de rele. Fiecare clip d i n t i m p u l a c e l e i f u r t u n i nfricostoare, ce a durat patruzeci de zile si patruzeci de nopti, n care corabia a fost pstrat n sigurant, a constituit ominune a puterii Celui atotoputernic. - 1SP 73,75{TA71}Dup potop Noe si familia lui priveau cu nerbdare cum scdeau apele. El dorea s poat merge iarsi pe pmnt. A trimis un corbcare s-a dus si s-a ntors la corabie. El n -a putut obtine inf ormatia pe care a dorit -o si a trimis si un porumbel care,n e g s i n d u n d e s s e o p r e a s c , s - a n t o r s s i e l l a c o r a b i e . D u p s a p t e z i l e , a t r i m i s d i n n o u p o r u m b e l u l s i c n d , l a ntoarcerea acestuia, au vzut frunza de mslin n ciocul lui, a fost mare bucurie n familia celor opt persoane care fuseser nchise n acea corabie att de mult timp. Din nou, un nger coboar si deschide usa corbiei. Noe putea da la o parte acoperisul acesteia, dar nu putea deschide usa pe care Dumnezeu o nchisese. Dumnezeu i -a vorbit lui Noe prinngerul care a deschis usa, poruncindu-i familiei lui s ias afar din corabie si s ia cu ei toate fiintele dinuntrul acesteia...Dup ce a iesit din corabie, Noe a privit la animalele puternice si feroce pe care le -a scos afar din corabie si apoi lafamilia sa care numra opt persoane si s-a nspimntat c vor fi nimiciti de acele fiare. ns Domnul a trimis pe ngerulSu la Noe ca s-i spun: "Nu te teme, cci spaima de tine va fi asupra tuturor fiarelor pmntului, asupra psrilor carezboar si asupra pestilor mrilor; toate acestea le -am dat n minile tale. Tot ce se misc si are viat vi le-am dat cahran; toate acestea vi le dau, ca si iarba verde." - 1SP 76, 78, 79Zidirea Turnului BabelUnii dintre descendentii lui Noe au deczut curnd... Unii din{TA 72}ei nu credeau n existenta lui Dumnezeu... Ceilalti credeau c

Dumnezeu exist. Cei care erau vrjmasi ai lui Dumnezeuerau zilnic mustrati de conversatiile sfinte si vietile neprihnite ale acelora care l iubeau pe Dumnezeu, l ascultau si-L preamreau. Cei necredinciosi s -au sftuit si au czut de acord s se despart de cei credinciosi... Au cltorit la o anumit distant de ei si au ales o cmpie ntins, pe care s locuiasc. i-au construit o cetate si apoi au pus la cale ideeade a construi un turn mare, care s ajung pn la nori, ca s nu mai poat fi mprstiati... Ei voiau s-si construiasct u r n u l m a i n a l t d e c t n l t i m e a p e c a r e o a t i n s e s e r a p e l e n t i m p u l p o t o p u l u i . . . s i s f i e c a n i s t e d u m n e z e i s i s domneasc asupra oamenilor...Ei s-au nltat mai presus de Dumnezeu. ns El nu avea s le ngduie s -si aduc la ndeplinire lucrarea. Ei si auconstruit turnul pn la o nltime semeat cnd Domnul a trimis doi ngeri care i-au ncurcat n lucrul lor... ngerii leauncurcat limba... Dup aceasta, nu a mai fost armonie n lucrarea lor. Furiosi unul pe altul si nefiind n stare s nteleagde unde se trage nentelegerea si acele cuvinte ciudate pe care le rosteau, ei au abandonat lucrul si s-au desprtit unii dealtii, mprstiindu-se pe fata pmntului. Pn la data aceea, oamenii vorbeau o singur limb. Un fulger din ceruri, caun semn al mniei lui Dumnezeu, a spulberat vrful turnului lor, aruncndu-l la pmnt. - 1SP 91-93{TA 73}Cap. 7 Lucrarea ngerilor n perioada patriarhalAvraamDumnezeu l-a onorat mult pe Avraam. ngeri din ceruri mergeau alturi de el si discutau cu el ca de la prieten la prieten.- PP 138Domnul i-a transmis lui Avraam voia Sa prin ngeri. Domnul Hristos a aprut naintea lui si i-a dat cunostint clar cu privire la cerintele Legii morale si cu privire la mntuirea cea mreat, care avea s fie adus la ndeplinire de El nsusi.- RH 29 aprilie 1875Dup nasterea lui Ismael, Domnul S-a nftisat din nou naintea lui Avraam si i-a spus: "Voi face un legmnt ntre Minesi tine si smnta ta dup tine din neam n neam; acesta va fi un legmnt vesnic". Domnul a repetat iarsi fgduinta cva da Sarei un fiu si c ea va fi mama multor neamuri. - 1SP 96Cnd trebuia s fie revrsate judectile asupra Sodomei, lucrul acesta nu a fost ascuns de el si el a devenit un mijlocitor ntre Dumnezeu si pctosi. Primirea ngerilor de ctre el prezint, de asemenea, un frumos exemplu de ospitalitate.{TA74} La miezul zilei, cnd era cel mai cald, patriarhul sttea la usa cortului su, privind afar peisajul tcut, cnd a vzut ndeprtare trei cltori apropiindu-se. nainte de a ajunge la cort, strinii s-au oprit ca si cnd s-ar fi consultat n privinta aceea ce aveau de fcut. Fr s astepte ca acestia s-i cear anumite servicii, Avraam s-a sculat degrab si cnd acestia preau c vor s se ndrepte n alt directie, el s-a grbit dup ei si cu mult amabilitate i-a rugat s-l onoreze, zbovind pentru a se nviora. El nsusi le-a adus ap ca s-si poat spla picioarele de praful cltoriei. El nsusi a ales pentru ei ces li se dea de mncare si, n timp ce acestia se odihneau la umbra rcoroas, osptul a fost pregtit, iar el sttea alturide ei, plin de respect, n timp ce acestia se mprtseau de ospitalitatea lui...Avraam vzuse n oaspetii si doar trei cltori obositi, fr s-i treac prin gnd c printre ei se afla Acela n fata cruiael se putea nchina fr a pctui. ns acum s-a descoperit adevratul caracter al solilor ceresti. Desi misiunea lor era dea revrsa mnia, totusi lui Avraam, brbatul credintei, ei i-au vorbit mai nti de binecuvntri...Avraam L-a onorat pe Dumnezeu si Domnul l-a onorat pe el, lundu-l la sfaturile Sale si descoperindu-i planurile Sale...Dumnezeu cunostea foarte bine m sura vinovtiei Sodomei; ns El S-a exprimat n felul oamenilor, pentru ca s fienteleas justetea procedeelor Sale. nainte de a aduce judecata asupra pctosilor, El avea s instituie o cercetare a cilor lor; dac nu au depsit limitele harului divin, El avea s le acorde nc posibilitatea de a se poci. - PP 138, 139{TA75}Distrugerea Sodomei si a GomoreiDoi dintre mesagerii ceresti s -au deprtat, lsndu-l pe Avraam singur cu Acela despre care stia acum c este Fiul luiDumnezeu... Cu adnc respect si umilint, el si-a rostit cererea: "Iat, am ndrznit s vorbesc Domnului, eu care nu suntdect praf si cenus"... El s -a apropiat mai mult de solul ceresc si si -a rostit fierbinte cererea. Desi Lot locuia acum nSodoma, el nu era prtas la nelegiuirea lo cuitorilor acesteia. Avraam se gndea c n acea cetate numeros populat trebuia s mai fie si alti nchintori ai adevratului Dumnezeu. i, gndind astfel, el a implorat: "Vei nimici Tu pe cel bunmpreun cu cel ru? Departe de Tine asa ceva... Cel ce judec tot pmntul nu va face oare dreptate?" Avraam si-a rostitcererea nu numai o dat, ci de mai multe ori. Devenind tot mai ndrznet, pe msur ce cererile lui erau ascultate, el a continuat s pledeze, pn cnd a cptat asigurarea c si n cazul n care n cetate s-ar gsi doar zece suflete neprihnite,cetatea avea s fie crutat. - PP 139, 140Doi ngeri l viziteaz pe Lot n amurg, doi strini se apropie de poarta cettii. Preau a fi doi cltori care doreau s poposeasc acolo peste noapte. Nimeni nu a putut vedea n acei doi umili cltori pe vestitorii puternici ai judectii divine si putin se gndea multimeacea vesel, nepstoare c, prin felul cum avea s-i trateze pe acei soli ceresti, chiar n acea noapte, ei aveau s ating punctul culminant al vinovtiei{TA76}lor, semnnd sentinta de condamnare pentru cetatea cea mndr. A fost ns un om care a dovedit atentie fat de acei strini si i-a invitat n casa lui. Lot nu stia cine sunt, dar amabilitatea si ospitalitatea i erau caracteristice. - PP 158ngerii i-au dezvluit lui Lot obiectivul misiunii lor: "Avem s nimicim locul acesta, pentru c a ajuns mare plngerenaintea Domnului mpotriva locuitorilor lui. De aceea ne-a trimis Domnul, ca s -l nimicim". Strinii pe care Lot s -astrduit s-i protejeze, i-au promis acum c ei l vor apra pe el si vor salva, de asemenea, si pe toti membrii familieisale, care aveau s fug mpreun cu el din cetatea cea nelegiuit... Lot a iesit ca s -si avertizeze copiii. El a repetatcuvintele ngerilor: "Pregtiti-v degrab s iesiti din acest loc; cci Domnul va nimici aceast cetate". Dar lor li se preac si bate joc de ei...Lot s-a ntors trist n casa lui si le-a spus c nu a avut izbnd. Atunci ngerii i-au poruncit s se scoale, s-si ia sotia si pe cele dou fiice care erau nc n casa lui si s plece din cetate... Amortit de durere, el zbovea, nevoind s plece. Dacn-ar fi fost ngerii lui Dumnezeu, ei ar fi pierit cu totii n ruinele Sodomei. Solii ceresti l-au luat de mn pe el, pe sotialui si pe cele dou fiice si i-au condus afar din cetate.Aici, ngerii i-au lsat si s-au ntors la Sodoma ca

s-si aduc la ndeplinire lucrarea lor de nimicire. Un altul - Acela decare se rugase Avraam - s-a apropiat de Lot...Printul cerului era alturi de el, si el se ruga pentru propria lui viat, ca si cnd Dumnezeu, care dovedise atta grij sidragoste pentru el, nu l mai apra. El trebuia s se ncread cu totul{TA77}n Mesagerul divin, predndu-si vointa si viata n minile Domnului fr nici o ndoial sau sovire. ns, ca multi altii,el a fcut un plan pentru sine nsusi... S-a dat din nou solemna porunc de a se grbi, cci furtuna de foc nu mai putea fi ntrziat. ns o persoan dintrefugari [sotia lui Lot] a riscat, aruncnd o privire napoi la ceta tea condamnat si s-a transformat ntr-un monument al judectii lui Dumnezeu. - PP 158-161Avraam pus la ncercareCnd avea aproape o sut de ani, lui Avraam i -a fost repetat fgduinta unui fiu, dndu -i-se asigurarea c viitorulmostenitor avea s fie copilul Sarei... Nasterea lui Isaac, aducnd, dup o lung asteptare, mplinirea celor mai scumpendejdi ale lor, a umplut de bucurie corturile lui Avraam si ale Sarei...Sara a vzut n caracterul neastmprat al lui Ismael o surs de discordie si a apelat la Avraam, cerndu -i ca Agar siIsmael s fie alungati din tabr. Patriarhul s-a ntristat mult. Cum putea s-l izgoneasc pe fiul su, Ismael, care i eraatt de scump? n nedumerirea lui, el a cerut ndrumare de la Domnul. Domnul, printr-un nger, i-a spus s mplineascdorinta Sarei... si ngerul i-a dat fgduinta, care l-a consolat, c, desi avea s fie departe de casa tatlui su, Ismael nuavea s fie uitat de Dumnezeu; viata lui avea s fie pstrat, iar el avea s devin tatl unui neam mare. Avraam a ascultat de cuvntul ngerului, nu ns{TA78}fr a suferi profund. - PP 146, 147Dumnezeu l-a chemat pe Avraam ca s fie tatl celor credinciosi, iar viata lui trebuia s fie un exemplu de credint pentru generatiile viitoare. ns aceast credint nu a fo st desvrsit... Pentru a putea atinge cel mai nalt standard, Dumnezeu l-a mai supus unei ncercri, cea mai grea din cte a fost chemat omul s ndure vreodat. ntr-o viziune denoapte, el a fost ndemnat s se ndrepte spre tara Moria si acolo s aduc pe fiul su ca ardere de tot, pe un munte care iva fi artat...Porunca a fost exprimat n cuvinte care trebuie s fi frnt inima tatlui: "Ia acum pe fiul tu, pe singurul tu fiu, Isaac, pe care l iubesti,... si adu-l ca ardere de tot". Isaac era lumina cminului lor, mngierea btrnetii sale si, mai presus detoate acestea, mostenitorul binecuvntrii promise...Satana era prin preajm pentru a sugera c el trebuie s fi fost amgit, cci Legea divin porunceste "s nu ucizi" si Dumnezeu nu poate cere ceea ce a interzis odat. Iesind afar din cortul su, Avraam a privit strlucirea calm a ceruluifr nori si si-a adus aminte de fgduinta fcut lui cu cincizeci de ani n urm, c smnta lui avea s fie att de numeroas, ca stelele. Dac aceast fgduint avea s fie mplinit prin Isaac, cum era posibil ca el s fie ucis? Avraamera ispitit s cread c se nseal... El si -a adus aminte de ngerii care au fost trimisi pentru a -i descoperi planul luiDumnezeu de a nimici Sodoma si care i-au adus fgduinta aceluiasi fiu Isaac si s-a dus n locul unde se{TA 79}ntlnise de mai multe ori cu solii ceresti, spernd s-i ntlneasc iarsi si s primeasc ndrumri pe mai departe; nsnici unul nu a mai venit s-l aline. - PP 147,148Toat ziua ndjduise c va ntlni un nger care s vin s-l mngie sau, poate, s retrag porunca lui Dumnezeu, nsnu a aprut nici un sol al harului... Cea de -a doua si lung zi se ncheie, urmeaz o alt noapte fr somn, petrecut n umilint si rugciune, si ncepe cltoria n cea de-a treia zi. - ST 1 aprilie 1875La locul desemnat au construit altarul si au pus lemne deasupra. Apoi, cu o voce tremurnd, Avraam i face cunoscutfiului su solia divin. Cu groaz si uluire, Isaac si afl soarta, dar nu se mpotriveste... si el mprtsea credinta lui Avraam si socotea c a fost onorat prin faptul c a fost chemat s-si dea viata ca jertf pentru Dumnezeu... si acum, suntrostite ultimele cuvinte de dragoste, sunt vrsate ultimele lacrimi, are loc ultima mbrtisare. Tatl ridic cutitul pentru a-si junghia fiul, cnd, deodat, bratul su este oprit. Un nger al lui Dumnezeu l strig pe patriarh din ceruri: "Avraame!Avraame!" El rspunde repede: "Iat-m". i iar se aude acel glas: "S nu pui mna pe biat si s nu-i faci nici un ru;cci stiu acum c te temi de Dumnezeu, pentru c nu ai crutat pe fiul tu, pe singurul tu fiu, pentru Mine"...Dumnezeu a dat pe Fiul Su s moar de o moarte n agonie si rusine. ngerilor, care au fost martori ai umilirii si chinului sufletesc al Fiului lui Dumnezeu, nu li s-a ngduit s intervin,{TA80}ca n cazul lui Isaac. Nu a fost nici un glas care s strige: "Destul!" Pentru a salva neamul czut, mpratul slavei si-a datviata...F i i n t e l e c e r e s t i a u f o s t m a r t o r e a l e a c e l e i s c e n e c n d c r e d i n t a l u i A v r a a m s i s u p u n e r e a l u i I s a a c a u f o s t p u s e l a ncercare... Tot cerul a privit cu uimire si admiratie ascultarea nesovielnic a lui Avraam. ntreg cerul a aplaudat credinciosia lui. Acuzatiile lui Satana au fost artate ca fiind mincinoase... A fost greu chiar si pentru ngeri s priceap taina mntuirii - s nteleag de ce C o m a n d a n t u l c e r u l u i , F i u l l u i Dumnezeu, trebuie s moar pentru omul vinovat. Cnd i s-a dat porunc lui Avraam, ca s-si aduc fiul ca jertf, a fostmobilizat interesul tuturor fiintelor ceresti. Cu toat seriozitatea, ei vegheau asupra fiecrui pas fcut pentru mplinireaa c e s t e i p o r u n c i . C n d , l a n t r e b a r e a l u i I s a a c : " U n d e e s t e m i e l u l p e n t r u a r d e r e a d e t o t ? " A v r a a m a d a t r s p u n s u l : "Domnul nsusi Se va ngriji de miel"; si cnd mna tatlui a fost oprit cnd era pe punctul de a -si junghia fiul, si berbecele de care S -a ocupat Dumnezeu a fost adus ca jertf n locul lui Isaac - a fost revrsat lumin asupra tainei mntuirii si chiar si ngerii au nteles mai bine minunatele msuri pe care le-a luat Dumnezeu pentru salvarea omului. -PP 152, 154, 155Cstoria lui Isaacn mintea lui Avraam, alegerea unei sotii pentru fiul su Isaac era o problem de o deosebit important; el era preocupatca fiul su s se cstoreasc cu o fat care s nu-l ndeprteze de Dumnezeu...Isaac, avnd ncredere n ntelepciunea si grija tatlui su, a fost multumit s-i ncredinteze lui problema aceasta, avndde asemenea ncrederea c nsusi Dumnezeu l va ndruma n acea{TA81}alegere. Gndurile patriarhului s-au ndreptat spre rudele tatlui su din tara Mesopotamiei... [El] a ncredintat acea problem important "celui mai n vrst slujitor al su [Eliezer]", un brbat credincios, cu experient si judecat sntoas, care-l slujise cu

credinciosie mult timp... "Domnul Dumnezeul cerurilor", a spus el, "care m-a luat din casatatlui meu si din tara printilor mei, ... va trimite pe ngerul Lui naintea ta"...Solul a pornit fr ntrziere... [La] Haran, "cetatea lui Nahor", el a poposit n afara zidurilor cettii, aproape de fntnala care femeile din partea locului veneau seara pentru ap... Aducndu-si aminte de cuvintele lui Avraam, c Dumnezeuavea s trimit pe ngerul Lui ca s fie cu el, acesta s-a rugat cu struint ca s fie cluzit pe calea cea bun. n familiastpnului su, el era obisnuit cu amabilitatea si ospitalitatea, iar acum el a cerut ca un act de bunvoint si amabilitates-i poat indica pe fecioara pe care a ales-o Dumnezeu.De-abia a fost rostit rugciunea c s-a si dat rspunsul. Printre femeile care erau adunate la fntn, manierele deosebitde amabile ale uneia [Rebeca] i-au atras atentia. n timp ce venea de la fntn, strinul s-a dus s-o ntmpine, cerndu-iap din ulciorul pe care-l purta pe umeri. Cererea a primit un rspuns binevoitor, mpreun cu oferta de a da de but si cmilelor, un serviciu care se obisnuia chiar la fiicele de printi, pe care l ndeplineau pentru turmele si cirezile tatilor lor.Astfel semnul cerut a fost dat...Avraam locuia la Beer -seba, iar Isaac, care nsot ise turmele n tara nvecinat, se ntorsese n casa tatlui su pentru a astepta sosirea solului de la Haran... "ntr-o sear, Isaac s-a dus s cugete{TA82}n tain pe cmp... si slujitorul i -a spus lui Isaac toate lucrurile pe care le fcuse. i Isaac a dus pe Rebeca n cortul mamei sale Sara; a luat pe Rebeca si ea a fost nevasta lui". - PP 171-173Iacov si EsauIacov si Esau, cei doi fii gemeni ai lui Isaac, prezint un contrast izbitor, att n ce priveste caracterul, ct si viata lor. Aceast neasemnare a fost prezis de ngerul lui Dumnezeu nainte de nasterea lor. La rugciunea ngrijorat a Rebeci,acesta i -a spus c i vor fi dati doi fii si i -a prezentat istoria lor viitoare si anume c fiecare avea s devin capul unui neam puternic, ns unul va fi mai mare dect cellalt si cel tnr avea s aib ntietatea...Isaac... a declarat clar c Esau, fiul cel mare, era cel cruia i se cuvenea dreptul de nti nscut. ns Esau nu avea plcere pentru slujire si nici nclinatie pentru viata religioas... Rebeca si-a amintit cuvintele ngerului si... era convinsc mostenirea fgduintei divine era pentru Iacov. Ea a repetat lui Isaac cuvintele ngerului; ns sentimentele tatlui erau concentrate asupra fiului cel mare si el era neclintit n planul lui. - PP 177,178Iacov a aflat de la mama lui de nstiintarea divin cum c dreptul de nti nscut i va reveni lui si era plin de o dorintde nedescris dup privilegiile pe care acesta avea s i le confere. El{TA83}nu tnjea dup avutiile tatlui su, ci dup dreptul spiritual de nti nscut...Cnd Esau, venind acas ntr -o zi, slbit si frnt de oboseal de la vntoare, a cerut din mncarea pe care o pregtea Iacov, acesta din urm... s-a oferit s-i potoleasc foamea cu pretul dreptului su de nti nscut. "Iat, sunt aproape smor", a strigat vntorul cel nesbuit si indulgent cu sine, "la ce-mi foloseste acest drept de nti nscut?" si pentru o farfurie de ciorb rosie si-a pierdut dreptul de nti nscut... Iacov si Rebeca au avut succes n planul lor, ns au cstigat doar necaz si durere de pe urma nselciunii lor. Dumnezeudeclarase c Iacov va primi dreptul de nti nscut, Cuvntul Su urmnd s se mplineasc la timpul hotrt de El, dacei ar fi asteptat cu credint ca El s lucreze pentru ei...Amenintat cu moartea de mnia lui Esau, Iacov a prsit casa tatlui su, ca fugar... Seara celei de-a doua zile l-a gsitdeparte de corturile tatlui su. Se considera un exilat si era constient de faptul c tot acel necaz se datora faptelor salegresite. ntunericul dezndejdii apsa asupra sufletului su si de -abia ndrznea s se roage. Se simtea att de singur,nct simtea nevoia de protectia lui Dumnezeu, asa cum nu mai simtise niciodat pn atunci. Plngnd si n adnc umilint, el si-a mrturisit pcatul si s-a rugat fierbinte ca s primeasc o dovad a faptului c nu a fost prsit cu totul...D u m n e z e u nu l-a prsit pe Iacov... Cu iubire, Dumnezeu i -a descoperit exact ceea ce avea nevoie I a c o v - u n Mntuitor... Obosit de cltorie, cltorul s-a ntins pe pmnt, cu o piatr la cap drept pern. Pe cnd dormea, a vzut oscar, strlucitoare si{TA 84}luminoas, rezemat pe pmnt iar vrful atingea cerul. Pe aceast scar, urcau si coborau ngeri; deasupra sttea Domnul slavei si din ceruri s-a auzit glasul Lui: "Eu sunt Domnul Dumnezeul tatlui tu Avraam si al lui Isaac"...n aceast viziune i -a fost prezentat lui Iacov planul de mntuire. Scara l reprezint pe Domnul Isus, mijlocul decomunicare rnduit. Dac El, prin meritele Lui, n-ar fi fcut o punte peste prpastia pe care a fcut -o pcatul, ngerii slujitori nu ar fi mentinut legtura cu omul deczut...Cu o credint nou si neclintit n fgduintele divine si avnd asigurarea prezentei si protectiei ngerilor ceresti, Iacovsi-a continuat cltoria n "tara fiilor Rsritului". - PP 178-180, 183, 184, 188Desi Iacov a prsit Padan-Aramul, ascultnd de ndrumarea divin, el nu a pornit fr ezitare pe drumul pe care lstrbtuse ca fugar cu douzeci de ani n urm. Pcatul nselrii tatlui su era mereu na intea sa... Pe msur ce se apropia de sfrsitul cltoriei sale, gndul la Esau l umplea de presimtiri nfricostoare... Din nou, Domnul i-a dat luiIacov un semn al grijii divine. - PP 195Pe cnd era n drumul su, pe Iacov l-au ntlnit ngerii lui Dumnezeu. Cnd i-a vzut, el a spus: "Aceasta este ostirea luiDumnezeu". El a vzut ngerii lui Dumnezeu ntr-un vis, tbrnd n jurul lui. - 3SG 127 Mergnd n fat... [Iacov], ca si cnd ar fi croit calea, a zrit dou osti de ngeri ceresti mergnd ca pentru cluzire siaprare; si cnd i-a vzut, a exclamat n cuvinte de laud: "Aceasta este{TA 85}tabra lui Dumnezeu". i a pus numele acelui loc Mahanaim, care nseamn dou ostiri sau tabere. - ST 20 noiembrie 1879Totusi, Iacov simtea c trebuie s fac ceva pentru a-si asigura propria sigurant. De aceea, a trimis soli cu un mesaj dempcare care s-l ntmpine pe fratele su... Dar slujitorii s -au ntors cu vestea c Esau se apropie cu patru sute deoameni si c nu a trimis nici un rspuns la mesajul su pri etenesc... "Iacov s -a nspimntat foarte mult si l-a apucatgroaza"... Apoi, i -a mprtit [familia si slujitorii si] n dou grupe, astfel c, dac una avea s fie atacat, cealalt s poat avea posibilitatea de a scpa...Au ajuns acum la prul Iaboc si, deoarece se nnopta, Iacov si-a trecut familia dincolo de vadul prului, iar el a rmasn urm singur. S-a hotrt s petreac noaptea

n rugciune si dorea s fie singur cu Dumnezeu...Deodat simte o mn puternic asupra lui. Gndea c e vreun vrjmas care caut s-i ia viata si a nceput s lupte, ca sscape de acel atacator. Pe ntuneric, cei doi au luptat ca s ias nvingtori. Nu s-a rostit nici un cuvnt, ns Iacov si-afolosit toat puterea si nu s -a odihnit nici o clip. n timp ce se lupta astf el pentru viata sa, simtmntul vinovtiei i apsa sufletul; pcatele sale i apreau n fat pentru a-l ndeprta din prezenta lui Dumnezeu. ns, n criza aceea teribilel si-a adus aminte de fgduintele lui Dumnezeu si a nceput s implore din toat inima ndurarea Sa. Lupta a continuat pn aproape de zorii zilei, pn cnd strinul si-a pus degetul pe coapsa lui Iacov si el a fost paralizat{TA86} pe loc. Patriarhul si -a dat seama acum cu cine luptase. El era constient acum c luptase cu un sol ceresc si acesta era motivul pentru care, cu tot efortul lui aproape supraomenesc nu a putut obtine biruinta. - PP 196, 197Despre Acela cu care s-a luptat Iacov se spune c a fost un om; Osea spune c a fost un nger, n timp ce Iacov spune "L-am vzut pe Dumneze u fat n fat". El a spus, de asemenea, c avea putere de la Dumnezeu. Acesta a fost Maiestatea cerului, ngerul legmntului, care a venit sub chip de om la Iacov. - ST 20 noiembrie 1879 Domnul Hristos, "ngerul legmntului", a fost cel care i S-a descoperit lui Iacov. Patriarhul era rnit acum si suferea odurere teribil, ns nu i -a dat drumul... El trebuia s aib asigurarea c pcatul su a fost iertat... ngerul a cutat s plece; El a spus: "Las-m s plec cci se crap de ziu"; ns Iacov a rspuns: "Nu Te voi lsa s pleci pn nu m vei binecuvnta". Dac aceasta ar fi fost o ncumetare egoist, izvornd din mndrie, Iacov ar fi fost nimicit pe loc; dar cererea lui era a unuia care si mrturisea propria nevrednicie, ncrezndu-se totusi n credinciosia lui Dumnezeu, caresi tine legmntul. Iacov "a luptat cu Dumnezeu si a fost biruitor"...n timp ce Iacov se lupta cu ngerul, un alt sol ceresc a fost trimis la Esau. ntr-un vis, Esau l-a vzut pe fratele su exilattimp de douzeci de ani, plecat din casa tatlui su; el era martor la durerea lui cnd a auzit de moartea mamei sale; si ell-a vzut pe fratele su nconjurat de ostile lui Dumnezeu. Visul su a fost{TA87}relatat de Esau soldatilor si, crora le-a dat porunca s nu fac nici un ru lui Iacov, cci Dumnezeul tatlui su era cuel...E x p e r i e n t a l u i I a c o v d i n a c e a n o a p t e d e l u p t s i c h i n r e p r e z i n t n c e r c a r e a p r i n c a r e t r e b u i e s t r e a c p o p o r u l l u i Dumnezeu nainte de a doua venire a Domnului Hristos. - PP 197-201{TA 88}Cap. 8 - Lucrarea ngerilor n timpul exodului Nasterea lui MoisePe msur ce timpul trecea, [Iosif] marele brbat cruia Egiptul i datora att de mult... a trecut la odihn. i "peste Egipts-a ridicat un nou mprat, care nu-l cunostea pe Iosif"... "si el a spus poporului su: Iat, copiii lui Israel sunt mai multisi mai puternici dect noi"... S -au dat porunci... pentru a -i ucide pe copiii evreilor de parte brbteasc atunci cnd sensteau. Satana era autorul acestei dispozitii. El stia c din mijlocul israelitilor trebui a s se nasc un salvator; si, determinndu-l pe mprat s le ucid copiii, spera s mpiedice mplinirea planului divin... Pe cnd era n vigoare acest decret, lui Amram si Iochebed li s -a nscut un fiu... Mama a reusit s ascund copilul [pe Moise] timp de trei luni. Apoi, constient c nu-l mai poate tine n sigurant, ea a fcut o brcut din papur, pe care alipit-o cu lut si cu smoal ca s nu ptrund apa; a pus pruncul n ea si i-a dat{TA89}drumul pe ru, printre stnjeneii de balt si trestiile de pe marginea acestuia. Ea nu a ndrznit s rmn acolo, ca s-l pzeasc, pentru a nu pune n pericol viata copilului si propria ei viat; ns sora copilului, Maria, a rmas prin preajm,veghind cu nerbdare s vad ce se va ntmpla cu frtiorul ei. Mai erau si altii care vegheau. Rugciunile arztoare alemamei ncredintaser copilul n grija lui Dumnezeu; iar ngeri nevzuti pluteau deasupra adpostului su umil. ngerii aucluzito pe fiica lui Faraon ntr-acolo. Curiozitatea ei a fost strnit de acel cosulet mic si cnd a vzut copilasul celfrumos din el, si-a dat seama de ndat despre ce este vorba. Lacrimile copilului i-au trezit mil si... ea s-a hotrt s-lsalveze; ea l va nfia ca s fie fiul ei. - PP 241-243Btrnii lui Israel au fost nstiintati de ctre ngeri c timpul eliberrii lor era aproape si c Moise era brbatul pe careDumnezeu avea s-l foloseasc pentru a ndeplini aceast lucrare. ngerii i-au spus si lui Moise c Iehova l-a ales pe el pentru a izbvi din robie pe poporul lui. Gndindu-se c ei aveau s-si dobndeasc libertatea prin forta armelor, Moisese astepta s conduc ostirea evreilor mpotriva armatelor Egiptului. - PP 245Moise a rmas la curte pn la patruzeci de ani... ntr-o zi, pe cnd se plimba, vznd c un egiptean lovea pe un evreu,s-a repezit si l-a ucis pe egiptean... si a ngropat degrab trupul n nisip... [Moise] a fugit n Arabia... Dup o vreme,Moise s-a cstorit cu una din fetele lui Ietro; si acolo, slujind socrului su ca pzitor al turmelor, a rmas patruzeci deani. - PP 246, 247{TA90}Moise n MadianDac ochii lui [Moise] ar fi putut fi deschisi, el ar fi putut vedea solii lui Dumnezeu, ngerii cei curati si sfinti aplecndu-se cu iubire asupra lui, revrsndu-si lumina asupra lui. - ST 19 februarie 1880 n timp ce si vedea de lucrul lui, el [Moise] a vzut un tufis, ramuri, frunze si trunchi, arznd cu totul, dar care nu semistuia. El s-a apropiat mai mult, ca s vad privelistea aceea minunat, cnd o voce i s-a adresat din mijlocul rugului.Era glasul lui Dumnezeu. El fusese Acela care, ca nger al legmntului, se descoperise printilor si n vremurile trecute. Moise a nceput s tremure, fiind cuprins de spaim cnd Domnul l-a strigat pe nume. Cu buzele tremurnde, ela r s p u n s : " I a t - m " . E l f u s e s e a v e r t i z a t s n u s e a d r e s e z e C r e a t o r u l u i s u n t r - u n m o d n e p o t r i v i t : " S c o a t e - t i ncltmintele din picioare, cci locul pe care calci este un pmnt sfnt". "Moise si -a ascuns fata; cci se temea s priveasc pe Dumnezeu". - ST 26 februarie 1880mpreun cu sotia sa si cu copiii, Moise a plecat n cltorie [ctre Egipt]... Pe acest drum, pornind din Madian, Moise a primit o avertizare uimitoare si nfricostoare cu privire la vointa Domnului. I s -a nftisat un nger, ntr -un modnspimnttor, ca si cnd avea de gnd s-l nimiceasc pe dat. Nu i-a fost dat nici o explicatie; ns Moise si-a adusaminte c a nesocotit una din cerintele lui Dumnezeu; cednd puterii de convingere a sotiei sale, el a neglijat s aduc landeplinire ritualul circumciziunii fiului su mai mic. El nu se conformase conditiei n virtutea

creia{TA91}copilul su putea beneficia de binecuvntrile legmntului lui Dumnezeu cu Israel... Sefora, temndu-se c sotul ei vafi ucis, a ndeplinit ea nssi acel ritual si ngerul l-a lsat apoi pe Moise s-si continue cltoria. n misiunea lui naintealui Faraon, Moise avea s se afle ntr-o pozitie ce implica un mare pericol; viata lui putea fi aprat numai prin protectiasfintilor ngeri. Dac ar fi neglijat datoriile care i erau cunoscute, el nu avea s fie n sigurant; cci n-ar mai fi putut fiaprat de ngerii lui Dumnezeu. - PP 255, 256Aaron, fiind nstiintat de ngeri, a plecat s-si ntmpine fratele, de care fusese desprtit att de mult timp; s-au ntlnit n pustiu, lng Horeb... mpreun au cltorit spre Egipt; iar cnd au ajuns n tinutul Gosen, ei i-au adunat pe btrnii luiIsrael. - PP 257Plgile asupra EgiptuluiMoise si Aaron au fost reprezentantii lui Dumnezeu n fata unui mprat obraznic si sfidtor si a unor preoti nepociti,mpietriti n rzvrtire, care s-au aliat cu ngerii cei ri. Faraon si mai marii Egiptului nu erau n necunostint de cauzcu privire la guvernarea nteleapt a lui Dumnezeu. O lumin strlucitoare lumina prin veacuri, artnd spre Dumnezeu,s p r e g u v e r n a r e a Lui dreapt si spre cerintele Legii Sale. Iosif si copiii lui Israel din Egipt le fcuser cunoscut cunostinta de Dumnezeu. Chiar dup ce poporul lui Israel a fost adus n robia egiptenilor, nu toti erau priviti ca sclavi.Multi erau asezati n pozitii importante si acestia erau martori pentru Dumnezeu. - YI 8 aprilie 1897{TA92}Satana... stia foarte bine c Moise fusese ales de Dumnezeu pentru a rupe jugul robiei ce-i apsa pe copiii lui Israel... Els-a consultat cu ngerii lui n vederea ndeplinirii unei lucrri care s aib un dublu scop: 1. S distrug influenta lucrriifcute de Dumnezeu prin slujitorul Su Moise, lucrnd prin agentii si, contrafcnd astfel lucrarea autentic a luiDumnezeu. 2. S exercite influent prin lucrarea sa, fcut pri n intermediul vrjitorilor, care avea s continue de-alungul veacurilor si s distrug n mintea multora credinta adevrat n minunile puternice si lucrrile ndeplinite de Domnul Hristos cnd El avea s vin n aceast lume. - 1T 291Moise si Aaron au intrat n coridoarele casei regale a mpratului Egiptului... Acolo, naintea monarhului celei mai puternice mprtii care exista atunci, stteau cei doi reprezentanti ai neamului nrobit, pentru a repeta porunca de laDumnezeu n vederea eliberrii lui Israel . mpratul a cerut o minune, ca dovad a trimiterii lor divine... Aaron a luat acum toiagul si l-a aruncat naintea lui Faraon. Acesta s-a fcut sarpe. mpratul a trimis dup "ntelepti si vrjitori" care"si-au aruncat si ei toiegele lor si s-au fcut serpi; ns toiagul lui Aaron a nghitit toiegele lor"...n realitate, vrjitorii nu au fcut ca toiegele lor s se prefac n serpi; ci prin magie, nfptuit de marele nseltor, ei au putut da aceast iluzie. Nu era n puterea lui Satana s transforme toiegele n serpi vii. Printul rului, desi poseda toatntelepciunea si puterea unui nger czut, nu avea puterea de a crea sau de a da viat; aceasta este o prerogativ ce apartine numai lui Dumnezeu.{TA 93}S a t a n a a f c u t n s t o t c e i - a stat n putere, el a nfptuit o contrafacere. Pentru ochii oamenilor, toiegele au f o s t schimbate n serpi... Nimic din nftisarea acestora nu se deosebea de sarpele fcut de Moise. Desi Domnul fcuse casarpele real s-i nghit pe cei falsi, chiar si acest lucru a fost privit de Faraon nu ca o lucrare a puterii lui Dumnezeu, cica rezultat a unei magii superioare celei a slujitorilor si. Faraon dorea s -si justifice ncptnarea mpotrivindu -se poruncii divine si, prin aceasta, el cuta un pretext ca snesocoteasc minunile p e care Dumnezeu le fcuse prin Moise. Satana i -a dat exact ce voia. Prin lucrarea pe care a fcut-o prin vrjitori, el a fcut s apar naintea egiptenilor c Moise si Aaron erau doar niste magicieni si vrjitori si csolia pe care o aduseser nu putea s pretind c vine din partea unei fiinte superioare. n felul acesta, prin contrafacereasa, Satana si -a atins scopul de a -i ncptna pe egipteni n rzvrtirea lor si de a-l face pe Faraon s -si mpietreascinima si s nu se lase nduplecat. Satana spera, de asemenea, s slbeasc credinta lui Moise si a lui Aaron n originea divin a misiunii lor. - PP 263, 264Cnd se fceau minuni naintea mpratului, Satana le contrafcea influenta si l mpiedica pe Faraon s recunoascsuprematia lui Dumnezeu si s asculte de porunca Lui. Satana si-a folosit toat puterea pentru a contraface lucrarea luiDumnezeu si a se mpotrivi vointei Lui. Singurul rezultat a fost acela c s-a pregtit calea pentru manifestri si mai mariale puterii si slavei divine si de a face si mai vdit, att pentru israeliti, ct si pentru tot Egiptul, existenta si suveranitateaadevratului si viului Dumnezeu. - PP 334{TA94}Furtuna [a saptea plag] a venit a doua zi asa cum fusese prezis - tunete si grindin amestecat cu foc - si a distrusaproape toat iarba, a frnt toti copacii si a lovit oamenii si animalele. Pn acum, nu fuseser atinse vietile egiptenilor,ns acum moartea si pustiirea au rmas n urma ngerului nimicitor. Numai tinutul Gosen a fost crutat. - ST 18 martie1880Domnul a dat prin Moise instructiuni copiilor lui Israel, legate de plecarea lor din Egipt si n special cu privire la aprarea n fata judectii ce avea s vin. Fiecare familie, singur sau mpreun cu altele, trebuia s junghie un miel sauun ied "fr cusur" si cu un mnunchi de isop s stropeasc "cei doi stlpi ai usii si pragul de sus al casei", astfel nctngerul nimicitor, care avea s vin la miezul noptii, s nu intre n acea locuint...Domnul spusese: "Voi trece prin tara Egiptului n aceast noapte si voi lo vi pe toti ntii -nscuti ai trii... Iar sngeletrebuie s fie pentru voi un semn asupra caselor n care v aflati; si cnd voi vedea sngele, voi trece mai departe si plaga nu v va atinge si nu v va nimici." - PP 274Copiii lui Israel au urmat ndrumrile date lor de Dumnezeu; si n timp ce ngerul mortii trecea din cas n cas printreegipteni, ei toti erau gata pregtiti pentru cltorie. - 1SP 204 La miezul noptii, aproape toate casele egiptenilor au fost trezite din somn de strigte de durere. Se temeau c vor muricu totii. Ei si-au amintit de strigtele de jale si durere, auzite de la evrei{TA95}datorit decretului inuman al mpratului cel tiran de a-i ucide pe toti pruncii lor de parte brbteasc de ndat ce s-aunscut. Egiptenii nu au putut vedea ngerul nsrcinat cu rzbunarea care a ptruns n fiecare cas si a lovit cu moartea,ns ei stiau c Dumnezeul evreilor i fcuse s sufere acelasi chin pe care ei l produseser acestora. -YI 1 mai 1873Hristos, Conductorul invizibiln Egipt s-a rspndit

vestea c poporul Israel... se grbea spre Marea Rosie... Faraon si-a adunat fortele... [si], nsotit deoamenii mari ai regatului su, s-a asezat n fruntea armatei atacatoare.Evreii tbrser lng mare... Deodat, ei au vzut la distant armuri strlucitoare si care de lupt n miscare, ce indicauavangarda unei mari ostiri... Spaima a umplut inimile lui Israel. Unii au strigat ctre Domnul, ns cei mai multi aualergat la Moise cu plngerile lor... Rspunsul su calm si plin de sigurant ctre p opor a fost: "Nu v temeti, stati linistiti si veti vedea izbvirea pe care v-o va da Domnul"...Minunatul stlp de nor fusese urmat ca semn de la Dumnezeu pentru a merge nainte; ns acum ei se ntrebau ntre eidac acesta nu prezicea cumva o mare nenoroci re; cci nu-i condusese acesta pe partea care nu trebuia a muntelui, deunde nu aveau scpare? n felul acesta, ngerul lui Dumnezeu s-a nftisat n mintea lor confuz ca un vestitor de nenorocire.ns acum, cnd ostirea egiptean se apropia de ei, asteptndu-se s fac din ei o prad usoar, stlpul de nor s-a ridicat{TA 96}maiestuos spre ceruri, a trecut deasupra israelitilor si a cobort ntre ei si armatele egiptenilor. Un zid de ntuneric s-a pus ntre urmritori si urmriti. Egiptenii nu mai puteau vedea tabra evreilor si au fost obligati s se opreasc. ns pemsur ce ntunericul noptii se adncea, zidul de nor a devenit o lumin mare pentru evrei, inundndu-le ntreaga tabrcu o strlucire ca n timpul zilei. Apoi speranta a revenit n inimile poporului Israel. i Moise si-a ridicat glasul spre Domnul: "Domnul a zis lui Moise: ...Spune copiilor lui Israel s mearg nainte. Tu ridic-ti toiagul, ntinde-ti mna spre mare si despic-o: si copiii lui Israelvor trece prin mijlocul mrii ca pe uscat"..."Egiptenii i-au urmrit si au intrat dup ei n mijlocul mrii, chiar si toti caii lui Faraon si clretii lui. n straja diminetii,Domnul, din stlpul de nor si de foc, S-a uitat spre tabra egiptenilor si a aruncat nvlmseal n tabra egiptenilor". -PP 283-287ngerii lui Dumnezeu au trecut prin ostirea lor si le-au scos rotile de la care. - 1SP 209E g i p t e n i i a u f o s t c u p r i n s i d e c o n f u z i e s i s p a i m . . . E i a u n c e r c a t s s e r e t r a g s i s f u g n s p r e t r m u l p e c a r e - l prsiser. ns Moise si-a ntins toiagul si apele care erau ngrmdite, suiernd si mugind, gata s-si apuce prada, s-auaruncat laolalt si au nghitit armata egiptean n adncurile lor ntunecoase. - PP 287{TA 97}Conductorul [israelitilor] era un general de armat puternic. ngerii Si, care i ndeplinesc porunca, au mers pe marginea armatelor imense ale lui Israel si nu li se putea face nici un ru.Israel era n sigurant... Apoi, a urmat cntarea sfnt de biruint, condus de Maria. - RH 1 iunie 1897Isus era ngerul nvluit n stlpul de nor ziua si n stlpul de foc noaptea. - RH 17 iunie 1890{TA98}Cap. 9 - Lucrarea ngerilor de la Sinai pn la luarea Ierihonuluingerii n pelerinajele israelitilor prin pustieDomnul Hristos a fost ngerul rnduit de Dumnezeu s mearg naintea lui Moise n pustie, conducndu-i pe israeliti ncltoriile lor spre tara Canaanului. - RH 6 mai 1875Pe toat calea pe care i-a cluzit Dumnezeu, ei [israelitii] au gsit ap ca s-si potoleasc setea, pine din ceruri ca s-si potoleasc foamea si pace si sigurant sub norul umbros ziua si stlpul de foc noaptea. ngerii le slujeau n timp ce urcaunltimile stncoase sau mergeau pe crrile aspre ale pustiei. - ST 21 octombrie 1880 Dumnezeu si-a manifestat grija Lui cea mare si dragostea Lui fat de copiii Si, trimitndu-le pine din ceruri. "Omul amncat hrana ngerilor"; adic hrana dat lor de ctre ngeri. - 1SP 226Israel la Sinai i acum, naintea lor, n solemn maiestate, Muntele Sinai si nlta fata lui mreat. Stlpul de nor a rmas pe vrful lui,{TA 99}iar poporul si-a ntins corturile pe cmpia de la poalele acestuia. Aici avea s le fie asezmntul timp de aproape un an.n timpul noptii, stlpul de foc i asigura de protectia divin si, n timp ce ei erau cufundati n somn adnc, pinea din cer cobora usor asupra taberei...Curnd, dup tbrrea la Sinai, Moise a fost chemat pe munte s se ntlneasc cu Dumnezeu. Singur, el a urcat potecacolturoas si abrupt si s -a apropiat de norul ce indica locul prezentei lui Iehova. Israel avea s fie luat acum ntr-orelatie strns si deosebit cu Cel Preanalt...Vorbind din ntunericul care l nvluia, n timp ce sttea pe munte, nconjurat de o suit de ngeri, Domnul si-a fcutcunoscut Legea Sa... Acum urmau s fie fcute aranjamentele necesare pentru ntemeierea natiunii alese, avndu-L caRege pe Iehova. - PP 301, 303, 304, 312"S-Mi fac un locas sfnt"n timpul primei sale sederi pe munte, Moise a primit ndrumri pentru construirea unui sanctuar n care prezenta divinavea s se manifeste n mod special. "S-Mi fac un locas sfnt si Eu voi locui n mijlocul lor", aceasta a fost porunca luiDumnezeu. - PP 313Cldirea [cortul ntlnirii] era mprtit n dou ncperi, printr-o perdea bogat si frumos lucrat, prins de stlpi poleiticu aur; iar o perdea asemntoare nchidea intrarea n prima ncpere. Acestea, ca si acopermntul dinuntru, care forma tavanul, erau din culorile cele mai splendide, albastru, purpuriu si crmiziu, aranjate frumos, iar n testur eraucusuti cu fire de aur si argint{TA100} heruvimi, reprezentnd oastea ngereasc, ce este n legtur cu lucrarea din sanctuarul ceresc si care sunt duhuri slujitoare, ce slujesc poporului lui Dumnezeu de pe pmnt. - PP 347Dup ce construirea cortului ntlnirii a fost terminat, Moise a cercet at toat lucrarea si a comparat -o cu modelul sindrumrile pe care le primise de la Dumnezeu si a vzut c fiecare parte a acestuia era conform modelului; si el a binecuvntat poporul.Dumnezeu i-a dat lui Moise un model pentru chivot, cu ndrumri speciale, legate de felul cum s-l fac. Chivotul urmas contin tablele de piatr, pe care Dumnezeu a imprimat cu propriul Lui deget Cele Zece Porunci. Avea forma unei lzisi era acoperit pe dinafar si pe dinuntru cu aur. Era mpodobit cu cununi de aur, de jur mprejur, n partea de sus.Capacul acestei lzi sfinte era tronul harului, fcut din aur masiv. La fiecare dintre capetele tronului harului, era asezatun heruvim din aur masiv, curat. Fetele lor erau ntoarse unul spre cellalt si ei priveau cu respect n jos spre tronul harului, reprezentndu-i pe toti ngerii cerului care privesc cu interes si respect Legea lui Dumnezeu, asezat n chivotulsanctuarului din ceruri. Acesti heruvimi aveau aripi. O arip a fiecruia dintre ngeri era ntins nainte, n timp c ecealalt arip a fiecrui nger le acoperea chipul.Chivotul sanctuarului pmntesc era dup modelul adevratului chivot din ceruri. Acolo, alturi de chivotul ceresc,stteau ngerii vii, la fiecare capt al chivotului, fiecare umbrind cu o arip tronul harului, fiind ntins nainte si n

sus,n timp ce celelalte aripi sunt ndoite deasupra chipurilor lor, n semn de respect si umilint. - 1SP 272{TA 101}Deasupra tronului harului se afla sechina, manifestarea prezentei divine; iar dintre heruvimi, Dumnezeu si fceacunoscut voia Sa. Din cnd n cnd, marelui preot i erau transmise solii din ceruri, printr-un glas din nor. - PP 349Cnd Domnul nu rspundea printr -un glas, El fcea ca raze sfinte de lumin si slav s zboveasc asupra prtii din dreapta chivotului, n semn de aprobare sau favoare. Dac cererile lor erau refuzate, un nor se aseza asupra prtii stngi.- 1SP 399Prin Domnul Hristos avea s fie ndeplinit planul pentru care cortul ntlnirii era un simbol - acea cldire plin de slav,cu ziduri de aur strlucitor, reflectnd n culorile curcubeului perdelele lucrate cu heruvimi, cu mireasma tmiei careardea continuu, ptrunznd peste tot, cu preotii mbrcati ntr -un alb fr pat, si n taina adnc a locului dinuntru, deasupra tronului harului, ntre chipurile ngerilor aplecati n nchinare, slava Celui Preasfnt. n toate, Dumnezeu dorea ca poporul Su s citeasc planul Su pentru sufletul omenesc. Era acelasi plan pe care, cu mult dup aceea, avea s -l prezinte apostolul Pavel, vorbind prin D uhul Sfnt: "Nu stiti c voi sunteti templul lui Dumnezeu si c Duhul lui Dumnezeu locuieste n voi?" - Ed. 36Chiar la poalele muntelui Sinai, Satana a nceput s-si pun n aplicare planurile sale de a rsturna Legea lui Dumnezeu,ducnd mai departe aceeasi lucrare pe care a nceput-o n ceruri. n{TA102}timpul celor patruzeci de zile ct Moise a fost pe munte cu Dumnezeu, Satana a fost ocupat, ndemnnd la ndoial,apostazie si rzvrtire. n timp ce Dumnezeu scria Legea Sa, pe care s o dea poporului leg mntului Su, israelitii, tgduindu-si credinciosia fat de Iehova, cereau dumnezei de aur!...ntregul Univers fusese martor al scenelor de la Sinai. n manifestarea celor dou conduceri, s-a vzut contrastul dintreguvernarea lui Dumnezeu si cea a lui Satana. Din nou, locuitorii fr pcat ai celorlalte lumi priveau urmrile apostazieilui Satana si felul guvernrii pe care el ar fi stabilit-o n ceruri, dac i s-ar fi ngduit s aib stpnire. - PP 335, 336 Ne minunm noi de faptul c "slava desvrsit", reflectat de la Cel Atotputernic, strlucea pe fata lui Moise cu attamretie, nct poporul nu o putea privi? Amprenta lui Dumnezeu era asupra lui, fcndu-l s apar ca un nger strlucitor de la tron. - 4T 533 n t i m p u l c l t o r i i l o r l o r , n t i m p c e e i [ i s r a e l i t i i ] s - a u p l n s d e g r e u t t i l e d e p e c a l e s i a u m u r m u r a t m p o t r i v a conductorilor lor, Moise le spusese: "Nemultumirile voastre sunt mpotriva lui Dumnezeu. Nu eu, ci Dumnezeu a lucratizbvirea voastr". ns cuvintele lui pripite n fata stncii: "Vom putea noi oare s v scoatem ap" erau de fapt o admitere a acuzatiei lor... Domnul avea s ndeprteze pentru totdeauna gndul acesta, din mintea lor, interzicndu-i luiMoise s intre n tara fgduit. Aici era o dovad de netgduit a faptului c nu Moise era conductorul lor, ci ngerulcel puternic cruia Domnul i spusese: "Iat, Eu trimit un nger naintea ta, ca s te ocroteasc pe drum si s{TA103}te duc n locul pe care l -am pregtit. Fii cu ochii n patru naintea lui si ascult glasul Lui... cci Numele Meu este n El." - PP 419 Moartea si nvierea lui MoiseMoise s-a ntors de la adunare si, n liniste si singur, si -a nceput drumul spre culmea muntelui... Pe nltimea aceea solitar, el a stat si a privit cu ochi limpezi, privelistea care se desfsura naintea lui. - PP 471 Nu a fost voia lui Dumnezeu ca oricine s urce cu Moise pe vrful Pisga. Acolo, el a stat, pe un pisc nalt al vrfului Pisga, n prezenta lui Dumnezeu si a ngerilor ceresti. - 4aSG 57ngerii i-au descoperit, de asemenea, lui Moise c, desi el s-a cit pentru c a pctuit si nu putea intra n tara fgduitsi, desi avea simtmntul c el i fcuse pe copiii lui Israel s pctuiasc, totusi, pcatul lor, spiritul lor de murmurare si plngere, a fost acela care l-a fcut s se abat de la ceea ce este drept si s comit un pcat care s-l opreasc de a psin tara fgduit. ngerii i -au spus c nu el suferea cel mai mult, nu el simtea n inima sa cel mai mult adncimea pcatului lor, ci Hristos, conductorul lor invizibil, Acela mpotriva cruia pctuiser ei...Solii ceresti s-au referit, de asemenea, la jertfele care prenchipuiau crucificarea Domnului Hristos si au prezentat n fatamintii lui Moise evenimentele care aveau s aib loc n viitor... Cnd i-a fost prezentat lui Moise rstignirea, ce scentrebuie{TA104}s fi fost pe vrful Pisga!... El a vzut desfsurndu-se n fata lui scene care artau suferintele ngerului care l condusese pe Israel prin pustie, cluzindu-l n pelerinajul lui din Egipt spre Canaan... Cnd a privit nltarea Mntuitorului si a vzut c el nsusi avea s fie unul din cei care aveau s-L nsoteasc pe Mntuitorul si s-I deschid portile cele vesnice,ce schimbare s-a produs pe fata lui!...El a vzut pmntul curtit prin foc de orice urm de pcat, de orice consecint a pcatului, refcut si dat sfintilor nstpnire pentru totdeauna... si cnd Moise privea aceast scen, fata lui exprima bucurie si multumire. El a putut ntelege forta tuturor ngerilor, descoperit lui. El a nteles ntreaga scen sa cum i-a fost prezentat. - 10MR 151, 152,154, 155, 159Dup ce a vzut, spre multumirea lui, Canaanul, el s-a ntins ca un viteaz obosit, s se odihneasc. Somnul l-a cuprins,dar a fost somnul mortii. ngerii i-au luat trupul si l-au ngropat n vale. Israelitii nu au putut gsi niciodat locul n carea fost ngropat el... Satana treslta pentru c a avut succes n a-l face pe Moise s pctuiasc mpotriva lui Dumnezeu. Pentru pcatul lui,Moise a ajuns sub stpnirea mortii. Dac ar fi continuat cu credinciosie si viata lui nu ar fi fost atins de acel pcat, prinfaptul c nu I-a adus lui Dumnezeu slav pentru scoaterea apei din stnc, el ar fi intrat n tara fgduit si ar fi fostmutat la cer fr s vad moartea. Mihail, sau Hristos, mpreun cu ngerii care l-au ngropat{TA 105} pe Moise, s-au cobort din ceruri, dup ce el sttuse n mormnt putin timp, si l-au nviat. - 4aSG 57, 58Puterea mormntului nu fusese sfrmat niciodat si pe toti care se aflau n mormnt, el [Satana] i pretindea dreptcaptivi ai lui, ca s nu fie niciodat eliberati din acea nchisoare neagr a mortii. Pentru prima dat, Domnul Hristos aveas d e a v i a t u n u i a c a r e m u r i s e . C n d P r i n t u l v i e t i i m p r e u n c u n g e r i i s - a u a p r o p i a t d e m o r m n t , S a t a n a s - a nspimntat c si pierde stpnirea. mpreun cu ngerii si cei ri, el a stat acolo ca s mpiedice ptrunderea n teritoriul pe care l pretindea ca fiind al lui. - PP 478Cnd Domnul Hristos si ngerii s-au apropiat de mormnt, Satana si ngerii lui au aprut la mormnt, pzind trupul luiMoise ca s nu fie luat. n

timp ce Hristos si ngerii Lui se apropiau, Satana se mpotrivea apropierii lor, dar a fost silitde slava si puterea Domnului Hristos si a ngerilor Si s dea napoi. Satana pretindea trupul lui Moise datorit aceluisingur pcat al su; ns Domnul l -a dat cu blndete pe mna Tatlui Su, zicnd: "Domnul s te mustre". Domnul Hristos i-a spus lui Satana c El stia c Moise se pocise cu umilint de acea singur greseal a sa si c pe caracterul sunu se afla nici o pat, iar numele su st imaculat n crtile cu rapoarte din ceruri. Apoi, Domnul Hristos a nviat trupullui Moise. - 4aSG 58Balaam, un profet care a mers pe un drum gresitDumnezeu S-a nftisat lui Balaam n timpul noptii, prin unul din ngerii Lui si l-a ntrebat: "Cine sunt oamenii acestia pe care-i ai la tine?" si Balaam i-a spus lui Dumnezeu: "Balac, fiul lui Tipor,{TA106}regele Moabului, a trimis dup mine, s-mi zic: 'Iat, un popor a iesit din Egipt... vino si blestem-l... si Dumnezeu i-aspus lui Balaam: 'S nu te duci cu ei. S nu blestemi poporul acela; cci este binecuvntat". ngerul i spune lui Balaam c poporul Israel este condus sub steagul Dumnezeului cerurilor; si nici un blestem din partea omului nu poate mpiedicamersul lui nainte.Dimineata, el [Balaam] s-a trezit si le-a spus, fr tragere de inim, acelor brbati, s se ntoarc la Balac, cci Domnulnu ngduie ca el s mearg cu ei. Atunci Balac a trimis alte cpetenii,... care ocupau o pozitie mai nalt dect solii trimisi nainte; si, de data aceasta, chemarea lui Balac a fost mai urgent: "Nu mai pune piedici si vino la mine; cci tivoi da mult cinste. i Balaam a rspuns si a zis slujitorilor lui Balaam: 'S-mi dea Balac chiar si casa lui plin de argintsi de aur, si tot n-as putea s fac nici un lucru, fie mic, fie mare, mpotriva poruncii Domnului, Dumnezeului meu'." -4aSG 44Pentru a doua oar, Balaam a fost pus la ncercare... El dorea mult de tot s poat satisface cererea regelui; si desi voialui Dumnezeu i fusese n mod clar fcut cunoscut, el ia ndemnat pe soli s mai zboveasc, ca s mai poat vorbi cuDomnul; ca si cnd Cel Infinit ar fi fost un om care s fie convins. - PP 440Un nger a fost trimis la Balaam, ca s-i spun: "Dac brbatii vin s te cheme, scoal-te si du-te cu ei; dar s faci numaice-ti voi spune." - 1SP 321{TA107}Balaam primise ngduinta de a merge cu solii din Moab, dac ei aveau s vin dimineata ca s-l cheme. ns supratidin cauza acestei ntrzieri si asteptndu-se la un alt refuz, ei s-au pregtit de cltorie napoi spre cas, fr s se maiconsulte cu el. Acum, fuseser ndeprtate toate scuzele pentru satisfacerea cererii lui Balac. ns Balaam era hotrt s-si asigure rsplata; si lundu-si animalul pe care era obisnuit s cltoreasc, a pornit la drum. El se temea c ngduintadivin putea fi retras chiar si acum si s-a grbit tare, nerbdtor ca nu cumva s scape cstigarea mult rvnitei rsplti. -PP 441Mnia lui Dumnezeu s-a aprins mpotriva lui Balaam pentru nebunia lui de a se fi ncumetat mpotriva Cerului si"ngerul Domnului S -a asezat n drum ca s i se mpotriveasc". Animalul, vznd solul ceresc, pe care stpnul nu -lvedea, s-a ntors din drum ca s mearg pe cmp. Cu lovituri pline de cruzime, Balaam a readus napoi ani malul, pecrare; ns ngerul a aprut din nou, ntr -un loc nconjurat de ziduri, iar animalul, ncercnd s ocoleasc acel chipameninttor, a strns piciorul clretului de zid. - ST 25 noiembrie 1880 Furia lui Balaam era fr margini si si-a lovit animalul cu btul cu mai mult cruzime ca nainte. Dumnezeu a deschisacum gura acestuia si, prin "mgrita ce a vorbit cu glas de om", El "a pus{TA108}fru nebuniei proorocului". 2 Petru 2,16. "Ce tiam fcut", a spus aceasta, "de m-ai btut de trei ori?"Furios c a fost mpiedicat n acest fel n cltoria lui, Balaam a rspuns animalului ca si cnd s-ar fi adresat unei fiinteinteligente: "Pentru c ti-ai btut joc de mine. Dac as avea o sabie n mn, te-as ucide pe loc."...Ochii lui Balaam au fost deschisi acum si el a vzut pe ngerul lui Dumnezeu stnd cu sabia scoas, gata s-l omoare. Cugroaz "el si-a plecat capul si s-a aruncat cu fata la pmnt. ngerul i-a spus: De ce ti-ai btut mgrita de trei ori? Iat,Eu am iesit ca s-ti stau mpotriv, cci drumul pe care mergi este un drum care duce la pierzare, naintea Mea; mgritaM-a vzut si s-a abtut de trei ori dinaintea Mea; dac nu s-ar fi abtut dinaintea Mea, pe tine te-as fi omort."...Privind mesagerul ceresc, Balaam a exclamat cu groaz: "Am pc tuit; cci nu stiam c Te -ai asezat naintea mea n drum; si acum, dac nu gsesti c e bine ce fac, m voi ntoarce". - PP 442, 443Dup ce ngerul la avertizat pe Balaam n acel mod impresionant, s nu satisfac cererea moabitilor, el i-a ngduit s-sicontinue cltoria...Balac s-a ntlnit cu Balaam si l -a ntrebat de ce a zbovit s vin cnd a trimis dup el... Balaam a rspuns: Iat, am venit la tine. Apoi, i-a spus c el nu are putere s spun nimic. Cuvntul pe care i-l va da Dumnezeu, pe acela l va rostisi nu altceva. Balaam a poruncit s se aduc jertfele conform ritualurilor religioase. Dumnezeu a trimis pe ngerul Su laBalaam, ca s-i transmit cuvintele pe care s le rosteasc, asa cum fcuse n vremea cnd Balaam fusese cu totul devotat slujirii lui Dumnezeu. "si Domnul a pus cuvinte n gura lui Balaam... si el si-a rostit proorocia si a zis: 'Balac,regele Moabului, m-a adus din Aram, spunnd: Vino,{TA109} blestem pe Iacov si defaim pe Israel! Cum s blestem eu pe cine nu a blestemat Dumnezeu? Sau cum s defaim eu pecine nu a defimat Dumnezeu?"'... Balac era dezamgit si furios. El a exclamat: "Ce mi-ai fcut? Eu te-am chemat ca s blestemi pe dusmanii mei si iat, tui-ai binecuvntat". Balac crede c nftisarea grandioas a israelitilor n corturile lor... a fost aceea care l-a mpiedicat s-i blesteme. El gndeste c, dac l va duce... ntr -un loc unde Israel s nu apar cu acest a v a n t a j , v a p u t e a o b t i n e blestemul de la Balaam. Din nou, la Tofim... Balaam aduce arderi de tot si apoi merge el nsusi s vorbeasc cu ngerullui Dumnezeu. i ngerul i-a spus lui Balaam ce s spun. - 1SP 322-324Iosua l conduce pe Israel n CanaanIsraelitii l -au jelit mult pe [Moise], conductorul lor disprut, si au consacrat treizeci de zile de servicii speci ale ncinstea memoriei lui... Iosua era acum conductorul recunoscut al lui Israel...S-au dat porunci pentru naintare... Prsind locul unde tbrser... ostirea a cobort la marginea Iordanului. - PP 481,483Patru ngeri ceresti nsoteau ntotdeauna chivotul lui Dumnezeu n toate cltoriile, pentru a-l feri de orice primejdie si pentru a ndeplini orice misiune ce li s-ar fi cerut cu privire la chivot. Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, urmat de ngericeresti, mergea naintea chivotului cnd acesta a ajuns la Iordan; si apele s-au dat la o parte n prezenta Sa.

DomnulHristos si ngerii au stat lng chivot, iar preotii au stat n albia rului pn ce a trecut Iordanul tot Israelul. - 1SP 399{TA110}Dac ochii lui Iosua ar fi fost deschisi... si dac el ar fi putut suporta acea priveliste, ar fi vzut ngerii Domnului tbrtin jurul copiilor lui Israel; cci armata instruit a cerului venise s lupte pentru poporul lui Dumnezeu, iar Cpetenia ostirii Domnului era acolo pentru a comanda. - RH 19 iulie 1892Cnd Iosua s-a retras din mijlocul armatelor lui Israel spre a se ruga, pentru ca prezenta special a lui Dumnezeu s lnsoteasc, el a vzut un brbat de statur falnic, mbrcat ca un rzboinic, cu sabia n mna sa... Acesta nu era un nger obisnuit. Era Do mnul Isus Hristos, Acela care i condusese pe evrei prin pustie, nvluit n stlpul de foc noaptea si nstlpul de nor ziua. Locul a fost sfintit prin prezenta Sa, de aceea lui Iosua i-a fost poruncit s-si scoat ncltmintea din picioare. - 4aSG 61Plin de team sfnt, Iosua a czut cu fata la pmnt si s -a nchinat, apoi a auzit asigurarea: "Iat, dau n minile tale Ierihonul si pe mpratul lui, pe vitejii lui ostasi" si a primit instructiuni legate de felul cum s cucereasc cetatea. - PP488 Cpetenia ostirii Domnului nu S -a descoperit ntregii adunri. El a comunicat numai cu Iosua, care a relatat evreilor ntrevederea sa cu acesta. Depindea de ei dac aveau s cread sau s se ndoiasc de cuvintele lui Iosua, de a urma poruncile date de el n numele Cpeteniei ostirii Domnului sau s se rzvrteasc mpotriva{ A 1 } T 1 1ndrumrilor sale si s-i tgduiasc autoritatea. Ei nu au putut vedea ostirea ngerilor, organizati de Fiul lui Dumnezeu.- 4T 162, 163Luarea IerihonuluiCpetenia ostirii Domnului a venit El nsusi din ceruri pentru a conduce ostirile ceresti n atacul mpotriva cettii. ngeriilui Dumnezeu au pus stpnire pe zidurile masive si le-au drmat la pmnt. - 3T 264Domnul Hristos si ngerii au nsotit circuitul chivotului n jurul Ierihonulu i si n cele din urm au drmat zidurile masive ale cettii, dnd Ierihonul n minile lui Israel. - 1SP 399Cnd a czut Ierihonul, nici o mn omeneasc nu a atins zidurile cettii, cci ngerii Domnului au cucerit fortificatiile siau ptruns n fortreata vrjmasului. Nu Israel, ci Cpetenia ostirii Domnului a fost cel care a luat Ierihonul. ns Israelsi-a avut partea lui prin a-si arta credinta n Cpetenia mntuirii lor. - RH 19 iulie 1892Dac un singur rzboinic si -ar fi pus tria mpotriva zidurilor , slava lui Dumnezeu ar fi fost diminuat si voia Lui afectat. ns lucrarea a fost lsat pe seama Celui Atotputernic; si chiar dac temelia acelei fortificatii ar fi fost fcut ncentrul pmntului si vrfurile ei ar fi atins cerul, rezultatul ar fi fost acelasi, deoarece la crma legiunilor de ngeri nacel atac se afla Cpetenia ostirii Domnului. - ST 14 aprilie 1881{TA 112}Cap. 10 - Lucrarea ngerilor de la judectori pn la primii mpratiDomnul Hristos - "ngerul Domnului"n vechime, cnd Dumnezeu i trimitea pe ngerii Si s slujeasc sau s transmit anumite lucruri oamenilor, n momentul n care acestia aflau c, de fapt, au vzut si au stat de vorb cu un nger, erau cuprinsi de spaim si se temeauc vor muri. Ei aveau un respect cu totul deosebit pentru maiestatea si puterea lui Dumnezeu si, prin faptul c intraser n legtur cu cineva care avea acces direct n prezenta Lui sfnt, gndeau c vor muri. Jud. 6,22.23; 13,21.22; Iosua5,13-15 - 4bSG 152Dup moartea conductorului lor [Iosua] si a btrnilor asociati lui, poporul a nceput s se dedea din nou la idolatrie...Domnul nu a ngduit ca pcatele poporului Su s treac fr a fi mustrate. Existau nc nchintori credinciosi n Israel; si multi altii, fiind obisnuiti astfel sau n virtutea obiceiurilor cu care s-au deprins n viata lor, mergeau la cortulntlnirii, ca s se nchine. O mare multime era adunat cu ocazia unei srbtori{TA113}religioase, cnd un nger al lui Dumnezeu, dup ce a aprut mai nti la Ghilgal, s-a descoperit adunrii la ilo...Acest nger, acelasi care i s -a artat lui Iosua la luarea Ierihonului, nu era altcineva dect Fiul lui Dumnezeu... Le -aartat c El nu si-a nclcat fgduintele fcute lor, ci ei fuseser cei ce au nclcat legmntul cel solemn."i cnd ngerul Domnului a rostit aceste cuvinte copiilor lui Israel, poporul si-a ridicat glasul si a plns. i au adus acolo jertfe Domnului." ns pocinta lor nu a produs rezultate de durat. - ST 2 iunie 1881GhedeonGhedeon era fiul lui Ioas, din semintia lui M anase. Grupul din care fcea parte aceast familie nu avea o pozitie deconducere, dar casa lui Ioas era cunoscut pentru curajul si integritatea ei... La Ghedeon a venit chemarea din partea Domnului de a elibera pe poporul Su. n vremea aceea, el era ocupat cu treieratul grului... Pe cnd lucra n ascuns siliniste, el cugeta ntristat la starea lui Israel si se gndea cum ar fi putut fi ndeprtat jugul celor ce asupreau pe poporullui.Deodat a aprut "ngerul Domnului" si i s-a adresat cu cuvintele: "Domnul este cu tine, viteazule!" - PP 546ngerul si-a ascuns slava divin a prezentei Sale, dar El nu era altul dect Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.Cnd un profet sau un nger transmitea o solie divin, cuvintele sale erau: "Domnul spune, voi face aceasta", ns desprePersoana{TA114}care a vorbit cu Ghedeon se spune: "Domnul i-a spus: Eu voi fi cu tine". Dorind s cinsteasc n mod special pe distinsul su oaspete si dup ce s-a asigurat c ngerul avea s mai zboveasc,Ghedeon a dat fuga n cortul lui si, din rezervele lui srccioase, a pregtit un ied si azimi pe care le-a dus si I le-a pusnainte...Cnd I-a fost adus darul, ngerul a spus: "Ia carnea si azimile si pune -le pe stnca aceasta si vars zeama". Ghedeon a fcut astfel si Domnul i-a dat apoi semnul pe care el l dorise. Cu toiagul pe care-l avea n mn, ngerul a atins carnea siazimile si un foc s-a ridicat din stnc si a mistuit tot ce era acolo, ca pe o jertf, nu ca o mas de ospt; cci fusese Domnul, nu un om. Dup acest semn al caracterului Su divin, ngerul a disprut.Cnd s-a convins c privise pe Fiul lui Dumnezeu, Ghedeon s-a umplut de team si a exclamat: "Vai de mine, stpneDoamne! Am vzut pe ngerul Domnului fat n fat."Apoi, Domnul S-a nftisat a doua oar lui Ghedeon n mretia Sa si i -a spus: "Fii pe pace, nu te teme, nu vei muri". Aceste cuvinte pline de ndurare au fost rostite de acelasi Mntuitor plin de mil, care spusese ucenicilor nspimntati pe marea cuprins de furtun: "Nu v temeti; Eu sunt" - Acela care S-a nftisat naintea celor ntristati, aflati n camerade sus si le-a spus aceleasi cuvinte ca cele rostite lui Ghedeon: "Fiti pe pace." - ST 23 iunie 1881Samsonn mijlocul apostaziei care se rspndea, nchintorii

credinciosi ai lui Dumnezeu au continuat s se roage cu struint pentru{TA115}eliberarea lui Israel... La marginea tinutului deluros, ce domina cmpia filistenilor, se afla mica cetate Tora. Acolo locuiaf a m i l i a l u i M a n o a h , d i n s e m i n t i a l u i D a n , u n a d i n p u t i n e l e c a s e c a r e , n a c e a d e c d e r e g e n e r a l , m a i r m s e s e r credincioase lui Iehova. "ngerul lui Iehova" a aprut naintea sotiei lui Manoah, care nu avea copii si i-a spus c va aveaun fiu, prin care Dumnezeu va ncepe s elibereze pe Israel. n vederea acestui lucru, ngerul i -a dat instructiuni cu privire la ceea ce avea de fcut, ct si cu privire la copil...Femeia l-a cutat pe sotul ei si, dup ce i -a descris ngerul, a repetat solia acestuia. Apoi, temndu -se ca nu cumva s fac vreo greseal n importanta lucrare care le-a fost ncredintat, sotul ei s-a rugat: "Doamne, te rog, s mai vin o datomul pe care l-ai trimis si s ne nvete ce s facem pentru copilul care se va naste". Cnd ngerul a aprut din nou, cererea nerbdtoare a lui Manoah a fost: "Ce va trebui s pzim cu privire la copil si ceeste de fcut?" Toate sfaturile date nainte au fost repetate: "Femeia s se fereasc de tot ce i-am spus. S nu guste niciun rod din vit, s nu bea nici vin, nici butur tare si s nu mnnce nimic necurat; s pzeasc tot ce i-am poruncit". -PP 560, 561Manoah si sotia lui nu stiau c Cel care le-a vorbit fusese Domnul Isus Hristos. Ei l-au privit ca solul Domnului, dar nustiau dac este un profet sau un nger. Dorind s arate ospitalitate{TA116}fat de oaspetele lor, l-au implorat s rmn, n timp ce ei aveau s-i pregteasc un ied. ns n necunostint de cauz,ei nu au stiut dac s i-l aduc nainte ca ardere de tot sau s i-l aseze nainte ca hran.ngerul a rspuns: "Chiar dac m-ai opri, n-as mnca din bucatele tale; dar dac vrei s aduci o ardere de tot, s-o aduciDomnului". Simtind acum asigurarea c oaspetele su era un profet, Manoah a spus: "Care ti este numele, ca s -tiaducem slav cnd se va mplini cuvntul tu?"Rspunsul a fost: "Pentru ce mi ceri Numele? El este minunat?" Simtind caracterul divin al oaspetelui su, Manoah "aluat un ied si darul de mncare si a adus jertf Domnului pe stnc; si ngerul a fcut o minune; si Manoah si sotia lui priveau la el". A iesit foc din stnc si a mistuit jertfa, si pe cnd flacra se suia spre cer, "ngerul Domnului S-a suit nflacra altarului. Vznd lucrul acesta, Manoah si nevasta lui au czut cu fata la pmnt". Nu mai putea fi nici o ndoialcu privire la caracterul musafirului lor. Ei stiau c L -au privit pe cel Sfnt, care, n vluindu-si slava n stlpul de nor,fusese cluz si ajutor lui Israel n pustie.Inima lui Manoah a fost cuprins de uimire, team si spaim si el n-a mai putut dect s exclame: "Vom muri, cci amvzut pe Dumnezeu!" ns sotia lui avea n acel ceas solemn mai mult credint dect el. Ea i-a adus aminte c Domnula avut plcere s accepte jertfa lor si le -a promis un fiu care avea s nceap eliberarea lui Israel. Aceasta era mai degrab o dovad de favoare, si nu de mnie. - ST 15 septembrie 1881{TA117} Fgduinta divin, fcut lui Manoah, s -a mplinit la timpul cuvenit prin nasterea unui fiu, cruia i -a fost dat numeleSamson.Prin porunca ngerului, briciul nu avea s treac deasupra capului copilului, el fiind consacrat lui Dumnezeu ca nazireu,de la nastere. - ST 6 octombrie 1881Samuel si EliSamuel a fost un copil nconjurat de un mediu din cele mai stricate. El a vzut si auzit lucruri care i ntristau sufletul.Fiii lui Eli, care slujeau n locul sfnt, erau stpniti de Satana. Acesti oameni stricau cu totul atmosfera din jurul lor. Brbati si femei erau zi de zi fascinati de pcat si frdelege, totusi, Samuel a rmas neptat. Caracterul lui era fr pat.El nu se fcea prtas si nu avea nici cea mai mic plcere n pcatele care umpleau Israelul ntr -un mod nfricostor.Samuel l iubea pe Dumnezeu; el avea o legtur att de strns cu cerul, nct un nger a fost trimis ca s vorbeasc cuel despre pcatele fiilor lui Eli, care ntinau pe Israel. - 3T 472, 473 Nelegiuirile fiilor lui Eli erau att de mar i, nct nici o jertf nu putea face ispsire pentru astfel de pcate, fcute cu voia... Acesti pctosi duceau chivotul n tabra lui Israel...Dumnezeu a ngduit ca chivotul Su s fie luat de ctre vrjmasii lor pentru a-i arta lui Israel c era zadarnic a-si punencrederea n chivot, simbolul prezentei Sale, att timp ct ei profanau poruncile pe care le continea chivotul...{TA 118}Filistenii triumfau pentru c, gndeau ei, au pus mna pe faimosul dumnezeu al israelitilor, care fcuse attea minuni pentru ei si i fcuse spaima dusmanilor lor. Ei au dus chivotul lui Dumnezeu la Asdod si l-au asezat ntr-un templu de odeosebit splendoare, ridicat n cinstea celui mai popular dumnezeu al lor, Dagon, punndu-l alturi de dumnezeul lor.Dimineata, preotii acestui dumnezeu au intrat n templu si au fost ngroziti gsindu-l pe Dagon czut cu fata la pmnt nfata chivotului Domnului... ngerii lui Dumnezeu, care nsoteau totdeauna chivotul, l-au aruncat cu fata la pmnt pe acel idol, dumnezeu nensufletit, si apoi l-au desfigurat, pentru ca s arate c Dumnezeu, Dumnezeul cel viu, este mai presus de toti dumnezeii si c n fata Lui, dumnezeul cel pgn nu era nimic. - 4aSG 106, 107Locuitorii din Bet-emes au rspndit de ndat vestea c chivotul era la ei, iar oamenii din mprejurimi au dat nval cas-i ureze bun-venit. Chivotul a fost asezat pe o piatr care slujea la nceput drept altar si n fata acestuia au fost aduse jertfe Domnului... n loc de a pregti un loc potrivit pentru primirea lui, ei au ngduit ca acesta s rmn pe cmpul unde se secera. n timp ce continuau s se uite la lada cea sacr si s discute despre felul minunat n care aceasta fuseserecuperat, ei au nceput s si spun prerea n legtur cu puterea ei deosebit. n cele din urm, biruiti de curiozitate,ei au dat capacul la o parte si s-au aventurat s o deschid... Nici filistenii cei pgni nu au ndrznit s-i dea capacul la o parte. ngeri din ceruri, nevzuti, o nsotiser ntotdeaunan cltoriile ei. Locuitorii obraznici si lipsiti de respect ai Bet-emesului au fost degrab pedepsiti. Multi au fost lovitide o moarte nprasnic. - PP 589{TA 119}Saul si IonatanDumnezeu a ridicat pe Samuel ca s judece pe Israel. El era cinstit de tot poporul. Dumnezeu trebuia s fie recunoscutca marele Conductor al lor, iar El le rnduia conductorii, i umplea cu Duhul Su si le transmitea voia Sa prin ngeriiSi. - 4aSG 67Datorit pcatului lui Saul - ncumetarea de a aduce jertfa - Domnul nu i-a dat lui onoarea de a-i nvinge pe filisteni. Ionatan, fiul regelui, un brbat care se temea de Domnul, a fost ales unealta prin care avea s fie eliberat Israel...ngerii cerului l-au aprat pe Ionatan si pe nsotitorul lui, ngerii au luptat de partea lor, iar

filistenii au czut n fata lor. -PP 623ngerii lui Dumnezeu au luptat alturi de Ionatan si filistenii cdeau pretutindeni n jurul lui. O mare spaim a apucat oastea filistenilor n cmp si n garnizoan... Pmntul se cutremura sub ei, ca si cnd o mare multime de care si clretierau acolo, pregtindu-se de lupt. Ionatan si cel care-i purta armele si chiar si filistenii stiau c Domnul lucra pentru eliberarea evreilor. - 4aSG 70Anii de nceput ai lui DavidSamuel nu mai venea la Saul cu ndrumri de la Dumnezeu. Domnul nu-l mai putea folosi pentru mplinirea planurilor Sale. ns El l-a trimis pe Samuel n casa lui Isai, spre a-l unge{TA120} pe David, pe care El l-a ales ca s domneasc n locul lui Saul, pe care l respinsese. Cnd fiii lui Isai au trecut prin fata lui Samuel, el l -ar fi ales pe Eliab, care era nalt, cu o statur demn, ns ngerulDomnului a stat alturi de el pentru a-l cluzi n aceast decizie important si l-a nvtat c nu trebuie s judece dupnftisare. Eliab nu se temea de Domnul. Inima lui nu era neprihnit naint ea Domnului. El ar fi fost un conductor mndru, sever. Printre fiii lui Isai nu a fost gsit vrednic nici unul, n afar de David, a crui ocupatie era aceea de a pzioile. - 4aSG 77, 78David nu avea o statur impuntoare; ns nftisarea lui era frumoas , exprimnd umilint, cinste si curaj autentic. ngerul lui Dumnezeu i-a spus lui Samuel c David este cel pe care trebuie s-l ung, cci el era alesul Domnului. Dinacea clip, Domnul i-a dat lui David o inim nteleapt si priceput. - 1SP 368Fratele mai mare al lui David, Eliab,... era gelos pe David, pentru c fusese onorat mai presus de el. El l dispretuia peDavid si l socotea inferior lui. El l acuza n fata altora de faptul c s -a dus pe furis, fr s stie tatl su, ca s vad lupta... David respinge acuzatia nedreapt si spune: "Ce-am fcut oare? Nu pot s vorbesc astfel?" David nu i explicfratelui su c el venise n ajutorul lui Israel; c Dumnezeu l-a trimis ca s-l ucid pe Goliat. Dumnezeu l alesese ca sfie conductor n Israel; iar cnd armatele viului Dumnezeu erau ntr-un asemenea pericol, el fusese cluzit de un nger ca s-l salveze pe Israel. - 1SP 371{TA121}Saul ntlneste un nger [Saul] a ngduit ca impulsurile s -i stpneasc judecata pn cnd patima s -a dezlntuit. El avea accese de furie sinebunie cnd era n stare s ia viata oricui ndrznea s i se mpotriveasc... Tocmai caracterul fr pat al lui David sicredinciosia lui nobil au strnit mnia regelui; si el socotea c nssi viata si prezenta lui David erau un repros la adresalui...El a venit la Rama si s-a oprit la o mare fntn n Secu. Oamenii veneau laolalt, ca s scoat ap, si el a ntrebat undestau Samuel si David. Cnd i s-a spus c ei se afl la Naiot, el s-a grbit s ajung n acel loc. ns ngerul lui Dumnezeul-a ntmpinat pe drum si l -a luat n stpnire. Duhul lui Dumnezeu l -a tinut prin puterea Lui si el a mers mai departe rostind rugciuni ctre Dumnezeu, presrate cu preziceri si melodii sfinte. El a proorocit cu privire la venirea lui Mesiaca Mntuitor al lumii. Cnd a ajuns la Naiot n Rama, el si-a dat jos vesmintele exterioare, care indicau rangul lui, si astat toat ziua si toat noaptea n fata lui Samuel si a elevilor si, sub influenta Duhului Sfnt. - ST 24 august 1888 Vizita lui Saul la En-Dor si moartea saDin nou a fost declarat rzboi ntre Israel si filisteni... Saul a aflat c David si ostirea lui erau cu filistenii si el se asteptaca fiul lui Isai s se foloseasc de aceast ocazie pentru a se rzbuna pentru relele pe care le-a suferit. Regele era foartesuprat... A doua zi, Saul trebuia s nceap lupta cu filistenii. Umbrele destinului iminent adunau ntuneric n jurul lui;tnjea dup ajutor si{TA 122}cluzire. ns zadarnic cuta ajutor de la Domnul. "Domnul nu i -a rspuns, nici pr in vise, nici prin Urim, nici prin profeti"...Atunci Saul a zis slujitorilor si: "Cutati-mi o femeie care s cheme mortii, ca s m duc s-o ntreb". I s-a spus c la En-Dor se afl, ntr-o ascunztoare, o femeie care cheam mortii. Aceast femeie fcuse legmnt cu Satana, predndu-se nstpnirea lui, pentru a-i mplini planurile; n schimb, printul rului fcea minuni pentru ea si i descoperea lucruriascunse.Deghizat, Saul s-a dus noaptea, mpreun cu doar doi dintre nsotitorii si, ca s caute ascunztoarea vrjitoarei... Prinntuneric, Saul si nsotitorii lui au trecut cmpia, au trecut cu bine de oastea filistenilor, au trecut creasta muntelui pnla casa singuratic a vrjitoarei din En-Dor...Dup ce si-a rostit vrjile, ea a spus: "Vd o fiint dumnezeiasc sculndu-se din pmnt... Este un btrn si este nvelitcu o mantie". Saul a nteles c acela era Samuel... Nu era proorocul lui Dumnezeu acela care a iesit la rostirea vrjii acelei ghicitoare. Samuel nu era prezent n acel loc bntuit de spirite rele. Acea aparitie supranatural a fost produs numai de puterea lui Satana. - PP 675, 676, 679Primele cuvinte ale femeii, rostite sub puterea vrjii, care au fost adresate regelui, au fost: "De ce m-ai nselat? cci tuesti Saul". n acest fel, primul act al spiritului cel ru, care s-a dat drept proorocul, a fost s comunice n mod secret cuaceast{TA123} femeie nelegiuit, ca s-o avertizeze de nselciunea la care a fost supus. Mesajul pentru Saul al celui care se ddea drept profet a fost: "De ce m-ai tulburat chemndu-m? Saul a rspuns: 'Sunt foarte strmtorat; cci filistenii au pornit rzboimpotriva mea si Dumnezeu S-a deprtat de la mine si nu mi mai rspunde, nici prin vise, nici prin profeti; de aceea te-am chemat, ca s-mi faci cunoscut ce s fac"'.Cnd Samuel era n viat, Saul i dispretuia sfatul si-i detesta mustrrile. ns acum, n ceasul strmtorrii si nenorocirii,el simtea c sfatul profetului era unica lui sperant si pentru a comunica cu ambasadorul cerului, el a recurs n modzad arnic la solul diavolului! Saul s -a asezat cu totul sub puterea lui Satana; iar acum el, a crui plcere unic era de a provoca mizerie si nenorocire, a fcut ca totul s fie n folosul lui, lucrnd pentru ruina nefericitului rege. Ca rspuns larugmintea n agonie a lui Saul a venit teribila solie, de pe buzele aceluia care se pretindea a fi Samuel: "Pentru ce m n t r e b i p e m i n e c n d Domnul S-a ndeprtat de tine si S -a fcut vrjmasul tu?... Pentru c n -ai ascultat g l a s u l Domnului... de aceea... Domnul va da Israelul si pe tine n minile filistenilor". - PP 680Cnd Saul a cerut s-l vad pe Samuel, nu Domnul a fost Cel care a fcut s apar Samuel n fata lui Saul. El nu a vzutnimic. Lui Satana nu i-a fost ngduit s tulbure odihna lui Samuel n mormnt si s-l aduc la realitate prin vrjitoareadin En-Dor.{TA124}Dumnezeu nu i d lui Satana puterea de a nvia mortii. ns ngerii lui Satana iau nftisarea prietenilor morti, vorbesc siactioneaz ca

si ei si, prin asa -zisii prieteni morti, el si poate a duce la ndeplinire mai bine planurile sale de a nsela.Satana l cunostea bine pe Samuel si el stia cum s-l reprezinte n fata vrjitoarei din En-Dor si s prezinte n mod corectsoarta lui Saul si a fiilor si. - 1SP 376R e l a t a r e a b i b l i c l e g a t d e v i z i t a l u i S a u l l a f e m e i a d i n E n - D o r a c o n s t i t u i t o s u r s d e n e d u m e r i r e p e n t r u m u l t i cercettori ai Bibliei. Unii socotesc c Samuel n persoan a fost prezent la ntrevederea cu Saul, ns Biblia ofersuficiente dovezi pentru o concluzie contrar. Dac, asa cum sustin unii, Samuel se afla n ceruri, el trebuie s fi fost chemat de acolo, fie prin puterea lui Dumnezeu, fie prin puterea lui Satana. Nimeni nu ar putea crede nici mcar pentruo clip c Satana avea puterea de a-l chema pe profetul cel sfnt din ceruri pentru a onora vrjile unei femei nelegiuite. inicidecum nu putem trage concluzia c Dumnezeu l -a chemat ca s se duc n ascunztoarea vrjitoarei; cci Domnul refuzase deja s comunice cu Saul prin vise, prin Urim sau prin prooroci. Acestea erau mijloacele de comunicare ale luiDumnezeu si El nu le-ar fi lsat deoparte pentru a-si transmite solia prin agentul lui Satana.Mesajul n sine constituie o dovad suficient cu privire la originea sa. Obiectivul lui nu era de a conduce la pocinta luiSaul, ci de a-l mpinge mai departe spre ruin; si aceasta nu este lucrarea lui Dumnezeu, ci a lui Satana. Mai mult dectatt, fapta lui Saul de a fi consultat o ghicitoare este citat n Scriptur ca fiind unul din motivele pentru care el a fost respins de Dumnezeu si prsit pentru nimicire. "Saul a murit, pentru c s-a fcut vinovat de frdelege fat de Domnul,al crui cuvnt nu l-a pzit, si pentru c a ntrebat si a cerut sfatul celor ce cheam mortii. N-a ntrebat pe Domnul: deaceea Domnul l-a omort si{TA125}mprtia a dat-o lui David, fiul lui Isai." 1 Cron. 10, 13.14 - PP 683{TA126}Cap. 11 - Lucrarea ngerilor de la David pn la captivitatea babilonianDomnia lui DavidChivotul a rmas n casa lui Abinadab pn ce David a fost fcut rege. El a adunat laolalt pe toti oamenii alesi ai lui Israel, treizeci de mii, si s-a dus s aduc chivotul lui Dumnezeu. Ei au asezat chivotul ntr-un car nou si l-au scos dinc a s a l u i A b i n a d a b . U z a s i Ahio, fiii lui Abinadab, conduceau carul. David si toat casa lui Israel cntau n a i n t e a Domnului cu tot felul de instrumente muzicale. "si cnd au ajuns la aria lui Nahon, Uza si -a ntins mna ca s apuce chivotul, pentru c erau s-l rstoarne boii; si Dumnezeu l-a omort acolo pentru greseala lui; si el a murit acolo, lngchivotul lui Dumnezeu". Uza se mniase pe boi, pentru c s-au mpleticit. El a artat vdit nencredere n Dumnezeu, casi cnd Acela care adusese chivotul napoi din tara filistenilor nu era n stare s-i poarte de grij. ngerii care nsoteau chivotul l-au lovit pe Uza pentru c s-a ncumetat cu nerbdare s pun mna pe chivotul lui Dumnezeu. - 4aSG 111{TA127} Dorind s-si extind cuceririle printre natiunile din jur, David s -a hotrt s-si sporeasc armata cernd satisfacereaserviciului militar de ctre toti ce i ce aveau vrsta potrivit. Pentru a se efectua acest lucru, era necesar s fac o numrtoare a poporului. Mndria si ambitia l-au mpins pe rege n aceast actiune...Obiectivele acelei actiuni erau n mod direct contrare principiilor teocratiei. Chiar si Ioab, ct era el de lipsit de scrupule,a protestat... "mpratul a struit n porunca pe care o ddea lui Ioab"...Dimineata urmtoare, profetul Gad i-a spus lui David: "Asa vorbeste Domnul, alege... sau trei ani de foamete, sau treiani n timpul crora s fii nimicit de protivnicii ti si atins de sabia vrjmasilor ti, sau trei zile n timpul crora sabiaDomnului si ciuma s fie n tar si ngerul Domnului s duc nimicirea n tot tinutul lui Israel". De aceea, a spus proorocul, "vezi ce trebuie s rspund Celui ce m trimite".Rspunsul mpratului a fost... "Mai bine s cdem n minile Domnului; cci ndurrile Lui sunt nemrginite; dar s nucad n minile oamenilor."- PP 747, 748 Nenorocirea a urmat de ndat. aptezeci de mii au fost ucisi de cium. David si btrnii lui Israel erau n cea mai adncumilint, plngnd naintea Domnului. Pe cnd ngerul Domnului era pe cale, pentru a distruge Ierusalimul, Dumnezeui-a poruncit s-si opreasc acea lucrare a mortii... ngerul, mbrcat{TA128}ca un rzboinic, cu o sabie ascutit n mna lui, ntins asupra Ierusalimului, se descoper lui David si celor care erau cuel. David se nspimnt foarte tare, totusi n disperarea si compasiunea lui pentru Israel, el si nalt glasul. l implor pe Dumnezeu s-i crute turma. n durerea lui, el mrturiseste: "Am pctuit, am svrsit nelegiuire; ns aceste oi, ce aufcut ele? Te rog, ntinde-ti mna mpotriva mea si a casei tatlui meu". - 1SP 385, 386ngerul nimicitor si -a oprit lucrarea n afara Ierusalimului. El s ttea pe Muntele Moria "n aria lui Ornan Iebusitul". n d r u m a t d e p r o o r o c , D a v i d s - a d u s l a m u n t e s i a z i d i t a c o l o u n a l t a r D o m n u l u i , " a a d u s a r d e r i d e t o t s i j e r t f e d e multumire si a chemat Numele Domnului; si El i -a rspuns din ceruri prin focul de pe alta rul arderii de tot". "Atunci Domnul a fost potolit fat de tar si a ncetat urgia deasupra lui Israel".Locul unde fusese ridicat altarul, privit ca sfnt de atunci nainte, a fost oferit ca dar, cu mrinimie, regelui, de ctre Ornan. ns mpratul nu a vrut s l primeasc... "David a dat lui Ornan pentru acel loc sase sute de sicli de aur". Acel loc memorabil, fiind si locul n care Avraam zidise altarul pentru a-si aduce ca jertf pe propriul su fiu, iar acum sfintit prinaceast mreat eliberare, a fost ales dup aceea ca loc pentru templul ridicat de Solomon...nc de la nceputul domniei lui David, unul din planurile lui cele mai ndrgite a fost acela de a ridica un templuD o m n u l u i . D e s i n u i - a f o s t n g d u i t s a d u c l a n d e p l i n i r e a c e s t p l a n , e l n u a m a n i f e s t a t m a i p u t i n z e l n a c e a s t privint. - PP 748, 750{TA 129}Domnul, prin ngerul Su, l-a nvtat pe David si i-a dat un model al casei pe care Solomon avea s-o construiasc pentruEl. ngerul a fost nsrcinat s stea alturi de David n timp ce el scria, pentru Solomon, ndrumri importante cu privirela planurile pentru acea cas. - 4aSG 94SolomonI n i m i l e o a m e n i l o r d i n p o p o r s - a u n t o r s c t r e S o l o m o n , a s a c u m f u s e s e r p e n t r u D a v i d s i e i i s - a u s u p u s n t o a t e lucrurile. Domnul trimite pe ngerul Su s-l nvete pe Solomon printr-un vis, n timpul noptii. El viseaz c Dumnezeuvorbeste cu el. "si Dumnezeu a zis: 'Cere ce vrei s-ti dau'. i Solomon a zis: 'Tu ai

artat o mare bunvoint fat de robulT u D a v i d , t a t l m e u , p e n t r u c u m b l a n a i n t e a T a n c r e d i n c i o s i e s i c u r t i e d e i n i m ; i - a i p s t r a t a c e a s t m a r e bunvoint si i-ai dat un fiu care sede acum pe scaunul lui de domnie, cum se vede astzi... D dar, robului Tu o inim priceput, ca s judece pe poporul Tu, ca s poat deosebi binele de ru; cci cine ar putea s judece pe poporul Tu, pe poporul acesta asa de mare la numr?"' 4aSG 96,97Pe lng heruvimii de deasupra chivotului, Solomon a mai fcut doi ngeri de dimensiuni mai mari, stnd fiecare lacapetele chivotului, reprezentnd ngerii cere sti care pzesc continuu Legea lui Dumnezeu. Este imposibil s descrii frumusetea si splendoarea acestui tabernacol. Acolo, ca si n tabernacolul din pustie, era purtat chivotul ntr-o rnduialsolemn, plin de respect si pus la{TA130}locul su, sub aripile celor doi heruvimi maiestuosi, care erau pe pmnt. - 1SP 413 IlieDup prima sa nftisare naintea lui Ahab, cnd l-a acuzat de judectile lui Dumnezeu din cauza apostaziei lui si a luiIsrael, Dumnezeu i -a cluzit pasii de puterea Izabelei ntr -un loc sigur, n munti, lng prul Cherit. Acolo, El l -aonorat pe Ilie, trimitndu-i hran dimineata si seara, printr-un nger din ceruri. Apoi, cnd prul a secat, El l-a trimis lavduva din Sarepta si a fcut o minune n fiecare zi, dnd hran familiei vduvei si lui Ilie. - 3T 288Fat n fat cu regele Ahab si proorocii falsi si nconjurat de ostirile adunate ale lui Israel, Ilie st n picioare, singurulcare s-a prezentat pentru a apra onoarea lui Iehova. El, pe care toat mprtia l-a acuzat de nenorocirea care s-a abtutasupra lor, se afl acum n fata lor, n aparent lipsit de aprare n prezenta monarhului lui Israel, a profetilor lui Baal, arzboinicilor si a miilor care se aflau de jur mprejur. ns Ilie nu este singur. Deasupra si mprejurul lui sunt ostile protectoare ale cerului - ngeri care exceleaz n putere. - PK 147n lumina strlucitoare a soarelui, nconjurat de mii - rzboinici, profeti ai lui Baal si monarhul lui Israel - st omul Ilie,lipsit de aprare, n aparent singur, dar care nu era totusi singur. Cea mai puternic ostire a cerului l nconjoar. ngericare exceleaz n putere au venit din ceruri pentru a apra pe profetul cel credincios si neprihnit. Cu voce hotrt si poruncitoare Ilie strig: "Ct timp veti zbovi ntre dou opinii? Dac Domnul{TA131}este Dumnezeu, mergeti dup El; dac este Baal, urmati -l pe el. i poporul nu i -a rspuns nici un cuvnt". [KJV] - 3T280n timp ce Israel sovia si era ndoielnic pe Carmel, glasul lui Ilie sparge din nou linistea: "Eu singur am rmas din proorocii Domnului, pe cnd prooroci ai lui Baal sunt patru sute cincizeci. S ni se dea doi junci; ei s-si aleag un junc pe care s-l taie n bucti si s-l pun pe lemne, fr s pun foc. i eu voi pregti cellalt junc si-l voi pune pe lemne frs pun foc. Apoi voi s chemati numele dumnezeului vostru si eu voi chema Numele Domnului. Dumnezeul care va rspunde prin foc acela s fie adevratul Dumnezeu". - PK 148, 149Ct de bucuros ar fi fost Satana, care a czut ca un fulger din cer, s poat veni n ajutorul acelora pe care el i nselase siale cror minti le luase n stpnirea sa, care erau cu totul devotati n slujba lui. Bucuros ar fi trimis el un fulger, ca s leaprind jertfa; ns Iehova a pus limite lui Satana. El i -a tinut n fru puterea, si toate nscocirile lui nu au putut s trimit nici mcar o scnteie pe altarele lui Baal. - RH 30 septembrie 1873 A prsit oare Dumnezeu pe Ilie n ceasul ncercrii sale? Oh, nu! El nu l-a iubit mai putin pe slujitorul su Ilie, atuncicnd acesta s-a simtit prsit de Dumnezeu si de oameni, ca atunci cnd, ca rspuns la rugciunea sa, a cobort foc dinceruri si a luminat vrful muntelui. Iar acum, cnd Ilie dormea, o atingere{TA132}duioas si o voce plcut l -au trezit. El s -a ridicat nspimntat, gata s fug, temndu -se c vrjmasul l -a descoperit.ns fata plin de mil, care s-a aplecat asupra lui, nu era fata unui dusman, ci a unui prieten. Dumnezeu trimisese unnger din ceruri cu hran pentru slujitorul Su. "Scoal -te si mnnc", i -a sp us ngerul. "si el s-a uitat si iat c era oturt coapt pe crbuni si un ulcior cu ap la capul su".Dup ce s -a nviorat prin ceea ce i -a fost pregtit, el s-a culcat din nou. ngerul a venit si a doua oar. Atingndu -l pe brbatul prea obosit, el i-a spus cu mil si duiosie: "Scoal-te si mnnc; fiindc drumul pe care l ai de fcut este prealung pentru tine". "si el s -a sculat, a mncat si a but, iar cu puterea pe care i -a dat-o mncarea aceea a fost n stare scltoreasc patruzeci de zile si patr uzeci de nopti pn la muntele lui Dumnezeu, Horeb", unde s -a refugiat ntr -o pester. - PK 166n pustie, singur si descurajat [dup experienta sa de pe vrful muntelui Carmel], Ilie spusese c s-a sturat de viat si s-a rugat ca s moar. ns Domnul, n mila Lui, nu i-a fcut dup cuvntul lui. Ilie avea de fcut o mare lucrare. - PK 228Cuvntul Domnului a venit la el printr-un nger puternic: "Ce faci tu aici, Ilie?" Cu toat amrciunea sufletului su, Iliesi-a murmurat plngerea: "Am fost plin de rvn pentru Domnul Dumnezeul ostirilor: Cci copiii lui Israel au prsit legmntul Tu, au drmat altarele Tale si au omort cu sabia pe proorocii Ti; si uite, am rmas doar eu singur; si eicaut s-mi ia viata".Spunnd profetului s plece din pestera n care se ascunsese, ngerul i-a poruncit s se nftiseze naintea Domnului pemunte si{TA133}s asculte de Cuvntul Su. Pe cnd Ilie a fcut acest lucru, "iat, naintea Domnului a trecut un vnt tare si puternic,care despica muntii si sfrma stncile; Do mnul nu era n vntul acela. i dup vnt, a venit un cutremur de pmnt; Domnul nu era n cutremurul de pmnt. i dup cutremurul de pmnt a venit un foc; si Domnul nu era n focul acela. idup foc a venit un susur blnd si subtire. Cnd l -a auzit Ilie , si-a acoperit fata cu mantaua, a iesit si a sttut la gura pesterii". Suprarea i-a trecut, duhul su a fost linistit si supus. El stia acum c o ncredere linistit, o bizuire hotrt peDumnezeu avea s fie ntotdeauna pentru el un ajutor n vreme de nevoie. - RH 23 octombrie 1913Cnd Ilie era pe punctul de a -l prsi pe Elisei, el i -a spus acestuia: "Cere -mi ce vrei s-ti fac nainte s fiu luat de la tine. i Elisei a spus: Te rog s vin asupra mea o ndoit msur din duhul tu." [2 Regi 2,9] GW (1915) 116 i Ilie a spus: "Greu lucru ceri; dar dac m vei vedea cnd voi fi rpit de la tine, asa se va ntmpla;... pe cnd mergeauei vorbind, iat c un car de foc si niste cai de foc i-au desprtit pe unul de altul; si Ilie s-a nltat la cer ntrun vrtej devnt. i Elisei l-a vzut si striga: "Printe, printe! Carul lui Israel si clrimea lui!" - Ed. 60{TA134}Elisein 2 Regi,

citim cum ngeri sfinti au venit cu misiunea de a apra pe alesii Domnului. Profetul Elisei se afla la Dotan siregele [Siriei]... a trimis ntr-acolo cai si care si o mare ostire ca s-l prind. "si cnd slujitorul lui Dumnezeu s-a trezitdevreme si a iesit, iat c o ostire nconjura cetatea cu cai si care. i slujitorul i-a zis: 'Ah, Domnul meu, ce vom face?"' -AUG 20 august 1902"Nu te teme" a fost rspunsul profetului; "cci cei ce sunt cu noi sunt mai multi dect cei ce sunt cu ei". Iar apoi, pentruca slujitorul s se conving el singur, "Elisei s -a rugat si a spus: 'Deschide -i Doamne ochii, ca s poat vedea"'. "si Domnul a deschis ochii tnrului; si el a vzut: si iat c muntele era plin de cai si care de foc mprejurul lui Elisei". n jurul slujitorului lui Dumnezeu si al ostirilor armate era un cordon de ngeri din ceruri. Ei au venit cu mare putere, nu cas nimiceasc, nu ca s pretind omagii, ci pentru a tbr si sluji n jurul acelora care erau slujitori slabi si neajutorati aiDomnului. - PK 256, 257 Nu i-a fost dat lui Elisei ca s-si urmeze stpnul ntr-un car de foc. Domnul a ngduit ca asupra lui s vin o boal dedurat. n timpul ndelungatelor ore de slbiciune si suferint omeneasc, credinta sa s-a prins cu putere de fgduintelelui Dumnezeu si El trimitea ntotdeauna pe mesagerii Si ceresti ca s-l mngie si {TA135}s-i aduc pace. La fel ca atunci cnd, pe nltimile Dotanului, a vzut ostirile cerului care-i nconjurau, carele de foc alelui Israel si clretii, tot asa si acum, el era constient de prezenta plcut a ngerilor; si credinta lui era ntrit. - PK 263,264Isaian zilele lui Isaia, idolatria n sine nu mai surprindea pe nimeni. Practicile nelegiuite deveniser att de obisnuite n toateclasele, nct cei putini, care rmseser credinciosi lui Dumnezeu, erau adesea ispititi s-si piard cumptul si s se lase prad descurajrii si dezndejdii...Astfel de gnduri i-au trecut si lui Isaia prin minte n timp ce sttea sub coloana templului. Deodat, poarta si perdeauadinuntru a templului par a se fi ridicat si retras si i a fost permis s priveasc nuntru, n sfnta sfintelor, unde nicimcar profetul nu putea ptrunde. Apoi, i s-a nftisat o viziune a lui Iehova stnd pe un tron nalt, n timp ce poalele mantiei Lui umpleau templul de slav. De fiecare parte a tronului se aflau serafimi, care si ascundeau fetele, n adorare,n timp ce slujeau Domnului lor si se uneau n proclamare solemn: "Sfnt, sfnt, sfnt este Domnul ostirilor; tot pmntul este plin de slava Sa." - PK 306, 307O slav de nedescris iesea de la persoana de pe tron si poalele mantiei Lui umpleau templul... De fiecare parte a tronuluiharului se aflau heruvimi, ca o gard n jurului Regelui cel mret si ei strluceau de slava care i nvluia din prezenta luiDumnezeu. Pe cnd cntecele lor de laud rsunau n note profunde, de sincer adorare, stlpii portii se cutremurau de parc erau zguduiti{TA136}de un cutremur. Aceste fiinte sfinte cntau laud si slav lui Dumnezeu, cu buze nentinate de pcat. Contrastul dintrelauda slab, pe care el [Isaia] era obisnuit s o aduc Creatorului, si laudele fierbinti ale serafimilor l-au uluit si umilit pe profet. n acele clipe, el avea privilegiul sublim de a pretui curtia nentinat a caracterului proslvit al lui Iehova.Pe cnd asculta cntrile ngerilor, n timp ce acestia strigau "Sfnt, sfnt, sfnt este Domnul ostirilor; tot pmntul este plin de slava Sa", slava, puterea infinit si maiestatea nentrecut a Domnului au trecut prin fata lui, n viziune, si s-auntiprit n sufletul su. n lumina acestei strluciri fr seamn, care arta tot ce i se putea descoperi n viziune cu privire la caracterul divin, i-a aprut n fat propria-i pctosenie ntr-o claritate izbitoare. Chiar si cuvintele pe care lerostea el i se preau ntinate. - RH 16 octombrie 1888S e r a f i m i i s e a f l a u n p r e z e n t a l u i I s u s , t o t u s i e i s i a c o p e r e a u f a t a s i p i c i o a r e l e c u a r i p i l e . E i p r i v e a u f r u m u s e t e a mpratului si se acopereau. Cnd Isaia a vzut slava lui Dumnezeu, sufletul lui s-a prosternat n trn. n urma viziuniiclare, pe care avusese favoarea s o primeasc, el a fost umplut cu sentimente de umilint. Acesta va fi ntotdeauna efectul asupra mintii omenesti atunci cnd Soarele Neprihnirii strluceste asupra sufletului... Pe msur ce slava tot maim a r e a Domnului Hristos este descoperit, unealta omeneasc nu va mai vedea nici o slav n e a n s s i ; c c i e s t e descoperit urciunea ascuns a sufletului su, iar meritele{TA137} proprii si slava proprie se sting. Eul moare, iar Hristos trieste. - BE&ST 3 decembrie 1894Aceasta a fost perspectiva care l-a ntmpinat pe Isaia cnd a fost chemat s ndeplineasc misiunea de profet; totusi, elnu s-a descurajat, cci n urechile sale rsunau corurile triumfale ale ngerilor care nconjurau tronul lui Dumnezeu: "Tot pmntul este plin de slava Lui". Is. 6,3. Iar credinta lui a fost ntrit prin viziuni ale realizrilor glorioase ale bisericiilui Dumnezeu, cnd "tot pmntul va fi plin de cunostinta Domnului, asa cum apele acoper marea." Isaia 11,9 - PK 371EzechielPe malurile rului Chebar, Ezechiel privea un vrtej de vnt ce prea a veni din nord "un nor gros si un snop de foc, carerspndea de jur mprejur o lumin strlucitoare, n mijlocul creia lucea ca o aram lustruit, care iesea din mijlocul focului". Mai multe roti care se intersectau erau puse n miscare de patru fiinte vii. Deasupra tuturor acestor lucruri "eraceva ca o piatr de safir, n chipul unui scaun de domnie; pe acest chip de scaun de domnie se vedea ca un chip de omcare sedea pe el". "La heruvimi se vedea ceva ca o mn de om sub aripile lor." Ezechiel 1,4.26; 10,8Rotile se aflau ntr-un aranjament att de complicat, nct la nceput se prea c este o ncurctur; totusi, ele se miscaun perfect armonie. Fiintele ceresti, sustinute si cluzite de mna de sub aripile heruvimilor puneau n miscare acesteroti; deasupra lor, pe tronul de safir, se afla Cel Vesnic; iar mprejurul tronului se afla un curcubeu, semnul ndurrii divine.{TA138} Asa cum acel sistem complicat al rotilor se afla sub cluzirea minii de sub aripile heruvimilor, la fel si jocul complicatal evenimentelor omenesti se afl sub controlul divin. n mijlocul luptei si tumultului neamurilor, Acela care sededeasupra heruvimilor conduce nc evenimentele pmntului. - PK 535, 536{TA139}Cap. 12 - Lucrarea ngerilor de la captivitate pn la Ioan BoteztorulDaniel si cei trei tovarsi ai luiDaniel se temea de Dumnezeu, l iubea si el si-a strunit si educat toate puterile pentru a rspunde ct mai mult cu putintgrijii iubitoare a Marelui nvttor, constient fiind de marea sa responsabilitate fat de Dumnezeu. Cei patru tineri evreinu ngduiau ca motive egoiste si plcerea pentru distractii s ocupe clipele de aur ale acestei vieti. Ei si fceau lucrulcu o inim binevoitoare si o minte activ. Acesta nu este un standard mai nalt dect cel pe care l poate atinge fiecarecrestin. Dumne zeu

cere fiecrui crestin dornic de a nvta s -si nmulteasc talantii care i s -au dat. Voi sunteti "o priveliste pentru lume, ngeri si oameni". - FCE 192Aceia care fac precum Daniel si tovarsii si se vor bucura de cooperarea lui Dumnezeu si a ngerilor. - 4MR 125Cuptorul de foc al lui Nebucadnetar Ca si n zilele lui adrac, Mesac si Abed Nego, la ncheierea istoriei acestui pmnt, Domnul va lucra cu putere n favoarea acelora care stau neclintiti pentru ceea ce este drept. Acela care a mers mpreun cu eroii evrei n cuptorul defoc va fi si cu{TA140}urmasii Si, oriunde s-ar afla acestia. Prezenta Sa i va mngia si sustine. n timpul de strmtorare - strmtorare care n-amai fost vzut de cnd sunt neamurile pe pmnt - cei alesi ai Si vor sta neclintiti de partea Lui. Satana cu toat ostirealui nu poate distruge nici pe cel mai slab dintre sfintii lui Dumnezeu. ngeri care exceleaz n trie i vor apra si Iehovali Se va descoperi ca "Dumnezeul dumnezeilor", capabil s salveze pe deplin pe cei care si pun ncrederea n El. - PK 513 Osptul lui Belsatar Pe cnd petreceau n acea noapte n mijlocul veseliei idolatre, fata mpratului a devenit deodat palid si el parc e paralizat de groaz; cci iat, un capt de mn scrie litere tainice pe perete mpotriva lui. Comesenii vd si ei scriereaciudat si de nenteles pentru ei. Veselia si cheful plesc si o liniste dureroas se asterne asupra celor adunati. mpratuls-a tulburat att de mult, nct "i s-au desfcut ncheieturile soldurilor si genunchii i se izbeau unul de altul". Tremurndde spaim, el "a strigat tare s i se aduc cititorii n stele, haldeii si ghicitorii. i mpratul a luat cuvntul si a spus nteleptilor Babilonului: 'Oricine va citi scrierea aceasta si mi-o va tlcui, va fi mbrcat n purpur, va purta un lntisor de aur la gt si va avea locul al treilea la crmuirea mprtiei"'. ns acesti oameni nu au fost n stare s tlmceasc s c r i e r e a c i u d a t s c r i s d e m n a unui nger al lui Dumnezeu, asa cum nu au fost n stare s tlmceasc visul lui Nebucadnetar. - RH 8 februarie 1881{TA141}Era un martor... n palatul lui Belsatar la acel ospt... ngerul a scris cu acea ocazie, pe zidul palatului, cuvinte mpotrivalui. - Ellen G. White 1888 Materials 517Daniel n groapa cu leiDaniel se ruga Dumnezeului Su de trei ori pe zi. Satana se nfurie la auzirea rugciunii fierbinti, cci stie c va pierde.Daniel a fost preferat mai presus de toti ministrii si printii , deoarece avea n el un duh desvrsit. ngerii czuti setemeau c influenta lui avea s slbeasc controlul lor asupra conductorilor mprtiei...Ostirea acuzatoare a ngerilor ri i-a attat pe ministri si printi la invidie si gelozie, astfel c ei l pndeau pe Danielndeaproape, ca s gseasc vreun lucru mpotriva lui, pe care s-l poat raporta mpratului, ns ei nu au reusit acestl u c r u . A t u n c i , a c e s t i a g e n t i a i l u i S a t a n a s - a u g n d i t s f a c d i n c r e d i n c i o s i a s a f a t d e D u m n e z e u p r i c i n a p e n t r u distrugerea lui. ngeri ri le -au expus planul si acesti agenti l -au adus degrab la ndeplinire. mpratul nu stia de ticlosia care se punea la cale mpotriva lui Daniel.Fiind pe deplin constient de decretul dat de mprat, el [Daniel] se pleac nc naintea Dumnezeului su "cu ferestreledeschise". El socotea c rugciunea fat de Dumnezeu este att de important, nct merita s-si sacrifice viata dect srenunte la ea. Ca urmare a faptului c se ruga lui Dumnezeu, el a fost aruncat n groapa cu lei. Pn acum, ngerii cei risi-au atins scopul. ns Daniel {TA142}continu s se roage, chiar si n groapa cu lei... L-a uitat oare acolo Dumnezeu? Oh, nu; Domnul Isus, Comandantul cel puternic al ostirii cerului, a trimis pe ngerul Su ca s nchid gurile acel or lei flmnzi, ca s nu -i fac nici un ruomului lui Dumnezeu, care se roag, si n acea groap nspimnttoare era numai pace. mpratul a fost martor al protejrii sale si l-a scos afar cu onoruri. Satana si ngerii lui erau nfrnti si turbau de furie. Agentii pe care i folosiseSatana au fost sortiti pieirii n modul teribil n care ei complotaser s-l distrug pe Daniel. - 4bSG 85, 86Gabriel trimis s explice viziunea din Daniel 8La scurt timp dup cderea Babilonului, pe cnd Daniel cugeta asupra acestor profetii [a lui Isaia si Ieremia] si cuta peDomnul, ca s poat dobndi ntelegere cu privire la acele vremuri, i-au fost date o serie de viziuni cu privire la ridicareasi cderea mprtiilor. O dat cu cea dinti viziune, raportat n capitolul sapte al crtii lui Daniel, a fost dat si ointerpretare; totusi, nu toate lucrurile au fost clarificate profetului. "Pe mine m -au tulburat nespus de mult gndurilemele", a scris el cu privire la experienta sa de la acea dat, "si mi s -a schimbat culoarea fetei; dar am pstrat cuvinteleacestea n inima mea". Daniel 7,28n continuare, printr-o alt viziune, a fost aruncat lumin asupra evenimentelor viitoare; si la sfrsitul acestei viziuni,Daniel a auzit "pe un sfnt vorbind; si un alt sfnt a ntrebat pe cel ce vorbea: 'n ct vreme se va mplini vedenia?'"Rspunsul care a fost dat: "Pn vor trece dou mii trei sute de seri si dimineti, apoi sfntul Locas va fi curtit" l -aumplut de nedumerire. Cuta cu seriozitate s nteleag nsemntatea viziunii. El nu putea ntelege legtura dintre cei saptezeci de ani de captivitate, asa{TA143}cum a fost prezis mai dinainte de Ieremia, si cei dou mii trei sute de ani despre care vizitatorul ceresc declarase n viziune c trebuie s treac pn la curtirea sanctuarului lui Dumnezeu. ngerul Gabriel i-a dat o interpretare partial;dar cnd profetul a auzit cuvintele: "Viziunea... priveste vremuri ndeprtate", a lesinat...nc mpovrat de starea lui Israel, Daniel a studiat din nou profetiile lui Ieremia. Acestea erau foarte clare... Cu credint ntemeiat pe cuvntul cel sigur al profetiei, Daniel s -a rugat fierbinte D o m n u l u i p e n t r u m p l i n i r e a nentrziat a acelor fgduinte. - PK 553, 554Pe cnd Daniel si nlta rugciunea, ngerul Gabriel coboar n grab din curtile ceresti, ca s i spun c cererile sale aufost ascultate si primite. Acest nger puternic a fost nsrcinat s -i dea pricepere si ntelepciune - pentru a deschide naintea lui tainele veacurilor viitoare. Astfel, n timp ce cuta cu ardoare s cunoasc si s nteleag adevrul, Daniel afost adus n comuniune cu solul delegat de ctre cer. - RH 8 februarie 1881Chiar nainte de a termina s -si nalte rugciunea ctre Dumnezeu, Gabriel a aprut din nou naintea lui si i -a atrasatentia la viziunea pe care o vzuse nainte de cderea Babilonului, la moartea lui Belsatar. ngerul i -a descris apoi n detaliu perioada celor

saptezeci de sptmni. - RH 21 martie 1907{TA 144}Lupta pentru influent asupra regilor PersieiAgentii cerului trebuie s lupte cu obstacol e, pentru ca planul lui Dumnezeu s fie mplinit la timpul potrivit. RegelePersiei era luat n stpnire de cel mai puternic dintre toti ngerii ri. El a refuzat, ca si Faraon, s asculte de CuvntulDomnului. Gabriel a declarat c el [Satana] i s -a mpotrivit douzeci si una de zile prin nselciunile sale mpotriva evreilor. ns Mihail i-a venit n ajutor si apoi a rmas alturi de regii Persiei, tinnd n stpnire acele puteri, dnd sfat bun care s contracareze sfatul cel ru. - 4BC 1173[Cirus] monarhul [persan] se mpotrivise impresiilor Duhului lui Dumnezeu n timpul celor trei sptmni, ct Daniel a postit si s-a rugat, ns Printul Cerului, arhanghelul Mihail, a fost trimis pentru a ntoarce inima ncptnatului rege sprea ntreprinde o actiune hotrt la rugciunea lui Daniel. - RH 8 februarie 1881Lui Daniel i s-a nftisat nimeni altul dect Fiul lui Dumnezeu. Aceast descriere este asemntoare celei date lui Ioanatunci cnd Domnul Hristos i S-a descoperit acestuia pe insula Patmos.Domnul nostr u vine acum cu un alt mesager ceresc pentru a -i face cunoscut lui Daniel ce se va ntmpla n zilele din urm. - RH 8 februarie 1881Daniel nu a putut privi fata ngerului, rmnnd fr putere si fr nici o vlag. Astfel ngerul a venit la el si l-a pus pegenunchi. El nu l-a putut privi atunci. Apoi ngerul a venit din nou la el, avnd nftisarea unui om. Atunci el a putut s-l priveasc. - 2MR 348 {TA145}Biruinta a fost n cele din urm cstigat, iar fortele vrjmasului au fost tinute n fru n toate zilele lui Cir, care a domnitsapte ani, si n toate zilele fiului su Cambise, care a domnit cam sapte ani si jumtate. - RH 5 decembrie 1907Al doilea templuCel de-al doilea templu nu a egalat n mretie si nici nu a fost sfintit prin acele semne vizibile ale prezentei divine legatede primul templu. Nu a existat nici o manifestare a puterii supranaturale la consacrarea acestuia. Nu a fost vzut nici unnor de slav, care s umple noul sanctuar ridicat. Nu a cobort nici un foc din cer, care s mistuie jertfa de pe altar. echina nu mai era ntre heruvimi n locul prea sfnt; chivotul, tronul harului si tablele mrturiei nu se mai aflau acolo. Nici un semn din ceruri nu mai transmitea preotului vointa lui Iehova. - PK 596, 597EzraCopiii robiei, care s-au ntors mpreun cu Ezra, "au adus arderi de tot Dumnezeului lui Israel", ca jertf pentru pcat sica semn al multumirii si recunostintei lor pentru protectia ngerilor sfinti de-a lungul cltoriei lor. - PK 619{TA146} NeemiaPatru luni de zile a asteptat Neemia o ocazie favorabil pentru a-si prezenta cererea regelui. n acest timp, desi inima iera plin de ntristare, el s-a strduit s aib o nftisare atrgtoare n prezenta regelui. n acele sli luxoase si pline desplendoare, totul trebuia s par luminos si plcut. Tristetea nu trebuia s-si arunce umbrele asupra fetei nici unuia din n s o t i t o r i i r e g a l i . n s n m o m e n t e l e c n d e r a s i n g u r , c n d n u e r a v z u t d e o a m e n i , m u l t e a u f o s t r u g c i u n i l e , mrturisirile si lacrimile, vzute si auzite de Dumnezeu si de ngeri. - PK 630Viziunile lui Zaharia"Mi-am ridicat ochii din nou" spune Zaharia "si am privit si iat c era un om care tinea n mn o funie de msurat. L-am ntrebat: 'Unde te duci?' si el mi-a zis: 'M duc s msor Ierusalimul, ca s vd ce ltime si ce lungime are'. i ngerulcare vorbea cu mine a naintat si un alt nger i-a iesit nainte. El a zis: 'Alearg de vorbeste tnrului acestuia si spune-i: "Ierusalimul va fi o cetate deschis, din pricina multimii oamenilor si vitelor care vor fi n mijlocul lui. Eu nsumi, ziceDomnul, voi fi un zid de foc de jur mprejurul lui si voi fi slava lui n mijlocul lui'." - RH 26 decembrie 1907Viziunea lui Iosua si ngerulProfetului i-a fost prezentat scena acuzatiei din partea lui Satana.{TA147}El spune: "El mi-a artat pe Iosua, marele preot, stnd naintea ngerului Domnului, iar pe Satana la dreapta lui, ca s-l prasc." - RH 22 august 1893Una din cele mai puternice si impresionante ilustratii ale lucrrii lui Satana, ale lucrrii Domnului Hristos si ale puteriiMijlocitorului nostru de a -l nvinge pe acuzatorul poporului Su este dat n profetia lui Zaharia. n viziune sfnt, profetul l priveste pe Iosua, marele preot, "mbrcat n haine murdare", stnd naintea ngerului Domnului, implorndndurarea lui Dumnezeu n favoarea poporului Su, care este n mare necaz. Satana st la dreapta lui pentru a i se mpotrivi.Deoarece Israel a fost ales ca s pstreze cunostinta de Dumnezeu pe pmnt, ei au fost, nc de la nceputul existenteilor ca natiune, obiectivele speciale ale vrjmsiei lui Satana, si acesta era hotrt s le produc distrugerea. Ct timp erauasculttori de Dumnezeu, nu le putea face nici un ru; de aceea el si-a pus la lucru toat puterea si viclenia pentru a -iademeni la pcat. Prinsi n curs prin ispitele lui, ei au clcat Legea lui Dumnezeu si astfel s-au desprtit de Sursa trieilor si au fost lsati prad vrjmasilor lor pgni. Au fost dusi robi n Babilon, unde au rmas multi ani.Totusi, ei nu au fost uitati de Domnul. Profetii Si au fost trimisi la ei cu mustrri si avertizri. Poporul a fost trezit cas-si vad vinovtia, ei s-au umilit naintea lui Dumnezeu si s-au ntors la El ntr-o pocint autentic. Atunci, Domnulle-a trimis solii de ncurajare, declarnd c i va elibera din robie si vor recstiga favoarea Lui. Tocmai acest lucru voiaSatana s-l mpiedice. O rmsit din Israel se ntorsese deja n tara lor, iar Satana cuta{TA148}acum s actioneze asupra natiunilor pgne, care constituiau agentii lui, ca s-i distrug cu totul... Marele preot [Iosua] nu se poate apra pe sine si pe poporul su, de acuzatiile lui Satana. El nu pretinde c Israel este lipsit de vin. n haine murdare, care simbolizeaz pcatele poporului, pe care el le poart ca reprezentant al lor, el stnaintea ngerului, mrturisind vinovtia lor, totusi artnd spre pocinta si umilinta lor, bizuindu-se pe ndurarea unuiMntuitor care iart pcatele si fcnd apel, prin credint, la fgduintele lui Dumnezeu.Apoi ngerul, care este nsusi Hristos, Mntuitorul pc tosilor, aduce la tcere pe acuzatorul poporului Su, spunnd: "Domnul s te mustre, Satano... El care a ales Ierusalimul; nu este el, Iosua, un tciune scos din foc?" Israel fusese multtimp n cuptorul ncercrilor. Datorit pcatelor lor, ei fuseser apro ape cu totul mistuiti n focul aprins de Satana si agentii lui pentru nimicirea lor, ns acum Dumnezeu si-a ntins mna pentru a-i scoate de acolo. Dup ce s-au pocit siumilit, Mntuitorul ndurtor nu avea s-si lase poporul prad puterii pline de cruzime a pgnilor...De ndat ce este acceptat mijlocirea lui Iosua, se d porunca: "Dezbrcati-l de hainele murdare de pe el!" Iar lui Iosuangerul i spune: "Iat c ndeprtez de la tine nelegiuirea si te mbrac cu haine de

srbtoare!" Apoi, i se aseaz pe cap omitr curat si l-au mbrcat n haine. Pcatele lui si ale poporului lui au fost iertate. Israel a fost mbrcat n "haine desrbtoare" - neprihnirea lui Hristos atribuit lor. Mitra asezat pe capul{TA149}lui Iosua era ca cea purtat de preoti si purta inscriptia: "Sfintit Domnului", ceea ce nseamn c, n ciuda nelegiuirilor sale anterioare, el era acum calificat s slujeasc naintea lui Dumnezeu, n sanctuarul Su.Dup ce a fost nvestit n acest mod solemn cu rangul preotiei, ngerul a spus: "Asa vorbeste Domnul ostirilor; dac veiumbla n cile Mele si vei pzi poruncile Mele, vei judeca si Casa Mea si vei priveghea asupra curtilor Mele si te voi lsa s intri mpreun cu cei ce sunt aici". El avea s fie onorat cu rangul de judector sau conductor asupra templului sia tuturor serviciilor care se desfsurau acolo; el avea s umble nconjurat de ngeri nsotitori, chiar n aceast viat, iar ncele din urm s se alture multimii care aduce slav n jurul tronului lui Dumnezeu. - 5T 467-469Acest cuvnt de asigurare este dat tuturor celor care au credint n Dumnezeu. Primiti aceast fgduint minunat. Nu of i i n t o m e n e a s c e s t e C e l c e vorbeste. "Asa vorbeste Domnul ostirilor: 'Dac vei umbla n cile Mele si vei pzi poruncile Mele, vei judec a si Casa Mea si vei priveghea asupra curtilor Mele si te voi lsa s intri mpreun cu cei ce sunt aici'." "mpreun cu cei ce sunt aici". Ostirile vrjmasului, care ncearc s aduc ocar asupra poporului lui Dumnezeu siostirile cerului, de zece mii de ori zece mii de ngeri, care vegheaz asupra poporului ispitit al lui Dumnezeu si l apr,nltndu-l si ntrindu-l, acestia sunt cei ce sunt aici. Iar Dumnezeu spune celor ce cred: Vei umbla n mijlocul lor. Nuvei fi biruit de puterile{TA150}ntunericului. Vei sta naintea Mea n prezenta ngerilor sfinti, care sunt trimisi s slujeasc acelora care sunt mostenitoriai mntuirii. - RH 30 aprilie 1901Viziunea celor sapte sfesnice si a celor doi msliniI m e d i a t d u p v i z i u n e a l u i Z a h a r i a c u p r i v i r e l a I o s u a s i n g e r , d a t m a r e l u i p r e o t c a o m r t u r i e p e r s o n a l p e n t r u ncurajarea lui si a poporului lui Dumnezeu, profetul a primit o mrturie personal cu privire la lucrarea lui Zorobabel."ngerul care vorbea cu mine", spune Zaharia, "s-a ntors si m-a trezit ca pe un om pe care l trezesti din somnul lui. Elm-a ntrebat: 'Ce vezi?' Eu am rspuns: 'M -am uitat si iat c este un sfesnic cu totul de aur si deasupra lui un vas cuuntdelemn si pe el sapte candele cu sapte tevi pentru candelele care sunt n vrful sfesnic ului. i lng el sunt doi mslini, unul la dreapta vasului si unul la stnga lui'." - RH 16 ianuarie 1908Apoi, eu i-am rspuns si i-am zis: "Ce nseamn acesti doi mslini, la dreapta sfesnicului si la stnga lui? Am luat iarsicuvntul si i-am spus: 'Ce nseamn cele dou ramuri de mslin care sunt lng cele dou tevi de aur, prin care curge uleiul auriu din el?' si el mi-a rspuns: 'Acestia sunt cei doi unsi care stau naintea Domnului ntregului pmnt'."C e i d o i u n s i c a r e s t a u n a i n t e a D o m n u l u i n t r e g u l u i p m n t a u p o z i t i a p e c a r e a a v u t - o o d a t S a t a n a , c a h e r u v i m ocrotitor. Prin fiintele sfinte care nconjoar tronul Su, Domnul tine o legtur continu cu locuitorii pmntului. - RH20 iulie 1897{TA 151}Lucrarea ngerilor n timpul EstereiDecizia mpratului [Ahasveros] mpotriva evreilor a fost obtinut prin pretentii false si minciuni cu privire la acel popor deosebit. Satana instigase acel plan pentru a scpa pmntul de cei care mentinuser cunostinta despre adevratul Dumnezeu. ns comploturile sale au fost nfrnte de o putere mai mare, care domneste n mijlocul fiilor oamenilor. n g e r i c a r e e x c e l e a z n p u t e r e a u f o s t n s r c i n a t i s a p e r e p e p o p o r u l l u i D u m n e z e u , i a r c o m p l o t u r i l e f c u t e d e adversarii lor s-au ntors asupra propriilor lor capete. - 5T 450n ziua hotrt pentru nimicirea lor, "evreii s -au strns n cettile lor, n toate tinuturile mpratului Ahasveros, ca s p u n m n a p e c e i c e c u t a u s - i p i a r d . N i m e n i n - a p u t u t s l e s t e a m p o t r i v , c c i f r i c a d e e i a p u c a s e p e t o a t e popoarele!" ngeri care exceleaz n putere fuseser nsrcinati de Dumnezeu s apere pe poporul Su n timp ce "ei siaprau viata". Estera 9,2.16 - PK 602Tatl lui Ioan BoteztorulZaharia locuia n "tinutul deluros al Iudeii", ns el se dusese la Ierusalim ca s sluje asc o sptmn la templu, un serviciu care se cerea preotilor din fiecare ceat de dou ori pe an...El sttea n fata altarului de aur, n locul sfnt din sanctuar... Deodat,{TA152}a devenit constient de prezenta divin. Un nger al Domnului "sttea n partea dreapt a altarului". Pozitia ngerului eraun semn al favorii, ns Zaharia nu si -a dat seama de acest lucru. Multi ani se rugase el pentru venirea Mntuitorului;acum cerul si trimisese mesagerul pentru a-l anunta c acele rugciuni aveau s primea sc n curnd rspuns; nsndurarea lui Dumnezeu i se prea prea mare pentru el, ca s poat crede. El a fost umplut de team si a nceput s senvinovteasc.ns a fost ntmpinat cu asigurarea fericit: "Nu te teme, Zaharia; cci rugciunea ta este ascultat; nevasta ta, Elisabeta,ti va naste un fiu, cruia i vei pune numele Ioan... si Zaharia a spus ngerului: 'Din ce voi cunoaste lucrul acesta, fiindceu sunt btrn si nevast-mea este naintat n vrst?'"La ntrebarea lui Zaharia, ngerul a spus: "Eu sunt Gabriel, care stau naintea lui Dumnezeu. Am fost trimis s-ti vorbescsi s-ti aduc aceast veste bun". Cu cinci sute de ani nainte, Gabriel i fcuse cunoscut lui Daniel perioada profeticce avea s se ntind pn la venirea lui Hristos. Cunoasterea faptului c aceast perioad era aproape de ncheiere ldeterminase pe Zaharia s se roage pentru venirea lui Mesia. Acum, nsusi mesagerul prin care fusese dat profetia a venit s anunte mplinirea ei. Cuvintele ngerului "Eu sunt Gabriel, care stau n prezenta lui Dumnezeu" arat c el detine o pozitie de nalt onoare ncurtile ceresti. Cnd a venit cu o solie la Daniel, el a spus: "Nimeni nu m ajut mpotriva acestora afar de voievodulnostru Mihail". Dan. 10,21. Despre Gabriel, Mntuitorul vo rbeste n Apocalipsa, spunnd c "El a trimis si a fcutcunoscut prin ngerul Su la{TA153}robul Su Ioan." Apoc. 1,1. Iar lui Ioan, ngerul i-a spus: "Eu sunt un mpreun slujitor cu tine si cu fratii ti, proorocii."Apoc. 22,9.Ce gnd minunat - ngerul care st, n ce priveste onoarea, alturi de Fiul lui Dumnezeu, este cel ales ca s dezvluie planurile lui Dumnezeu

oamenilor pctosi. - DA 97-99Lucrarea lui Ioan Boteztorul a fost prezis de ngerul care a venit la Zaharia n templu. "Nu te teme, Zaharia" a spus el;"cci rugciunea ta a fost ascultat; nevasta ta Elisabeta ti va naste un fiu si i vei pune numele Ioan. i... el va fi umplutde Duhul Sfnt... si multi din copiii lui Israel se vor ntoarce la Domnul, Dumnezeul lor. i el va merge naintea Lui nduhul si puterea lui Ilie." - RH 20 februarie 1900ngerul Gabriel a dat instructiuni speciale printilor lui Ioan n ce priveste cumptarea. A fost dat o lectie de reform asnttii printr-unul din ngerii cei nltati de la tronul cerului. - 2SP 43Prin Ioan Boteztorul, Dumnezeu a ridicat un sol care s pregteasc calea Domnului. El trebuia s duc naintea lumii omrturie neclintit, prin care s mustre si s condamne pcatul. Anuntnd misiunea lui Ioan si lucrarea lui, ngerul a spus: "El va merge naintea Lui [a lui Hristos] n duhul si puterea lui Ilie, ca s ntoarc inimile printilor la copii si pecei neasculttori la umblarea n ntelepciunea celor neprihniti, ca s gteasc Domnului un norod bine pregtit pentruEl." - RH 2 august 1898{TA 154}Cap. 13 - ntruparea si primii ani ai vietii lui Hristosntruparea - o tain adnc Cnd contemplm ntruparea lui Hristos pentru omenire, rmnem uluiti n fata unui mister de nenteles, pe care minteaomeneasc nu l poate ptrunde. Cu ct cugetm mai mult, cu att ni se pare mai uimitor. Ct de mare este contrastuld i n t r e d i v i n i t a t e a l u i H r i s t o s s i p r u n c u l n e a j u t o r a t d i n i e s l e a d i n B e t l e e m ! C u m a m p u t e a m s u r a d i s t a n t a d i n t r e Dumnezeul cel Atotputernic si un prunc neajutorat? Cu toate acestea, Creatorul lumilor, Acela n care locuieste trupestetoat plintatea dumnezeirii, s -a fcut cunoscut printr-un prunc neajutorat n iesle. Cu mult mai presus dect oricaredintre ngeri, egal cu Tatl n ce priveste demnitatea si slava si totusi s poarte vesmntul um anittii! Divinitatea si umanitatea s-au mbinat n mod tainic, iar omul si Dumnezeu au devenit una. n aceast unitate gsim sperant pentruneamul nostru deczut. - ST 30 iulie 1896Universul priveaVenirea Domnului Hristos n lumea noastr a constituit un eveniment mare, nu numai pentru aceast lume, ci pentru toate lumile universului lui Dumnezeu. n fata tuturor fiintelor ceresti, El{TA155}trebuia s ia asupra Lui natura noastr si s fie ncercat n toate privintele ca si noi. - ST 20 februarie 1893Venind s locuiasc mpreun cu noi, Domnul Isus avea s-L descopere pe Dumnezeu att oamenilor, ct si ngerilor...ns aceast revelatie nu a fost dat numai pentru copiii Si nscuti pe pmnt. Mica noastr lume este manualuluniversului. Minunatul plan al har ului lui Dumnezeu, taina iubirii Sale mntuitoare, constituie tema asupra creia "ngerii doresc s priveasc" si aceasta va constitui studiul lor de-a lungul veacurilor nesfrsite. - DA 19,20De ce a luat Domnul Hristos natur omeneasc?El [Satana] se luda se cu trufie naintea ngerilor ceresti c atunci cnd va aprea Domnul Hristos, lund asupra Lui natur omeneasc, va fi mai slab dect el si el l va nvinge cu puterea lui. El treslta de bucurie c Adam si Eva nu au putut face fat insinurilor lui atunci cnd el i-a ispitit. - RH 28 iulie 1874Unicul Fiu al lui Dumnezeu a venit n lumea noastr ca om pentru a descoperi lumii c oamenii pot pzi Legea luiDumnezeu. Satana, ngerul czut, declarase c nici un om nu poate tine Legea lui Dumnezeu dup neascul tarea lui Adam. - 6MR 334 Satana sustinea c e imposibil ca fiintele omenesti s poat tine Legea lui Dumnezeu. Pentru a dovedi falsitatea acesteisustineri, Domnul Hristos a lsat locul Su nalt, a luat asupra Lui natura omului si a venit pe pmnt pentru a fi nfruntea neamului{TA156}czut, spre a arta c omenirea poate face fat ispitirilor lui Satana. - UL 172 Natura omeneasc a Domnului Hristos Natura Sa [a lui Hristos] a fost una creat; El nu avea nici mcar puterea ngerilor. Era uman, la fel cu a noastr,identic. - 3SM 129n slbiciunea naturii umane, Domnul Hristos avea de ntmpinat ispitele unuia care detinea puterea naturii mai nalte pecare Dumnezeu o acordase familiei ngeresti. - RH 28 ianuarie 1909Ceea ce s-a petrecut la Betleem constitui e o tem inepuizabil. n ea este ascuns "adncimea bogtiei ntelepciunii si stiintei lui Dumnezeu". Romani 11,33. Ne minunm de sacrificiul Mntuitorului care a schimbat tronul cerului pentru oiesle si compania ngerilor care l adorau cu vitele din grajd. Mndria si trufia omeneasc se simt mustrate n prezentaLui. i totusi, acesta nu a fost dect nceputul minunatei Sale iubiri. Pentru Fiul lui Dumnezeu ar fi fost o umilint aproape infinit si dac ar fi luat natura omului chiar atunci cnd Adam se afla inocent n grdina Edenului. ns DomnulIsus a acceptat umanitatea n momentul cnd neamul omenesc fusese slbit de patru mii de ani de pcat. Ca orice copilal lui Adam, El a suferit urmrile legii eredittii. Care au fost aceste urmri se vede n istoria strmosilor Si pmntesti.Cu o astfel de ereditate a venit El ca s mprtseasc necazurile si ispitele noastre si s ne dea un exemplu de viat frde pcat. - DA 48, 49{TA 157}Ca Dumnezeu, Domnul Hristos nu a putut fi ispitit mai mult dect atunci c nd a avut de fcut acea alegere n ceruri.ns, umilindu-Se si lund asupra Lui natura omului, El putea fi ispitit. El nu a luat asupra Lui nici mcar natura ngerilor, ci pe cea uman, cu totul identic naturii noastre, cu exceptia faptului c El nu a fost ntinat de pcat. Un trupomenesc, o minte omeneasc, cu propriettile ei specifice; El a fost oase, creier si muschi. Om ca si noi, El a fost limitat la slbiciunea omeneasc. mprejurrile n care a trit au fost de o astfel de natur, n c t E l a f o s t e x p u s l a t o a t e necazurile de care au parte oamenii, nu a fost bogat, nu a dus o viat de tihn, ci de lipsuri, srcie si umilint. El a respirat aerul pe care omul l are de respirat. El a umblat pe acest pmnt, ca om. El a avut ratiune, constiint, memorie,voint si sentimente, ca orice suflet omenesc, care erau unite cu natura Lui divin. - 16MR 181,182n copilul din Betleem era ascuns slava n fata creia ngerii se pleac. Acest prunc neajutorat era smnta promis, spre care arta primul altar de la poarta Edenului. - DA 52Bunavestirenainte de nasterea Sa [a lui Hristos], ngerul i spusese Mariei: "Va fi mare si va fi chemat Fiul Celui Preanalt. i Domnul Dumnezeu i va da tronul tatlui Su David. i El va domni peste casa lui Iacov pe vecie." Luca 1, 32.33. Mariaa pstrat aceste cuvinte n inima ei; desi credea c fiul ei avea s fie Mesia al

lui Israel, totusi ea nu putea ntelege misiunea Lui. - DA 81, 82{TA 158}ngerii i priveau pe cltorii cei obositi, Iosif si Maria, croindu -si drum spre cetatea lui David, pentru a fi nscrisi, potrivit decretului lui Cezar Augustus. Iosif si Maria au fost adusi aici prin providenta lui Dumnezeu; cci acesta eralocul n care profetia prezisese c Se va naste Hristos. Ei caut un loc de odihn la han, dar sunt resp insi, pentru c numai este loc. Cei bogati si onorati au fost bineveniti si au putut gsi camere si odihn, n timp ce acesti cltori istovitisunt siliti s caute refugiu ntr-o cldire rudimentar, care adposteste animale necuvnttoare. - RH 17 decembrie 1872nainte de nasterea lui Hristosn ceruri, se stia c sosise timpul pentru venirea lui Hristos n lume, iar ngerii prsesc slava pentru a fi martori la primirea Lui de ctre cei la care a venit pentru a-i binecuvnta si mntui. Ei fuseser martori la slava Lui n ceruri signdeau c El va fi primit cu onoare, potrivit caracterului Su si importantei misiunii Sale. Pe msur ce ngerii se apropie de pmnt, ei vin nti la poporul pe care Dumnezeu l desprtise de celelalte natiuni ale lumii, ca fiind comoaraSa pretioas. Ei nu vd nici un interes deosebit printre evrei, nici o asteptare si veghere dornic de a fi primii care s-L primeasc pe Mntuitorul si s recunoasc venirea Sa. - RH 17 decembrie 1872 Un nger cutreier pmntul pentru a vedea cine este pregtit pentru a spune bun venit lui Isus. Dar nu vede nici un semnde asteptare. El nu aude nici un glas de laud sau biruint c se apropie venirea lui Mesia. ngerul pluteste un timp asupra cettii{TA159}alese si a templului unde prezenta divin se manifestase timp de veacuri; ns chiar si aici este aceeasi indiferent...U l u i t c u t o t u l , m e s a g e r u l c e r e s c e s t e a p r o a p e p e p u n c t u l d e a s e n t o a r c e n c e r c u v e s t e a r u s i n o a s , c n d i a t c descoper un grup de pstori care si vegheaz turmele noaptea s i, n timp ce privesc cerurile nstelate, ei cuget la profetia despre venirea lui Mesia pe pmnt si tnjesc dup venirea Rscumprtorului lumii. Acesta este un grup pregtit s-l primeasc pe solul ceresc. i deodat, li se nftiseaz ngerul Domnului, proclamndu-le vestea cea bun,care le aduce mare bucurie. - GC 314ngerii au trecut pe lng scolile profetilor, palatele regilor si s -au nftisat pstorilor umili, care si pzeau turmelenoaptea, pe cmpiile Betleemului. La nceput, li s -a nftisat un singur nger mbrcat n strlucirea cerului; att desurprinsi si nspimntati au fost pstorii, nct nu au putut face altceva dect s priveasc uimiti slava vizitatorului ceresc cu o uimire de nespus. ngerul Domnului a venit la ei si le-a spus: "Nu v temeti cci v aduc o veste bun, careva fi o mare bucurie pentru tot norodul; astzi, n cetatea lui David, vi S -a nscut un Mntuitor, care este Hristos, Domnul. Iat semnul dup care-L veti cunoaste; veti gsi un prunc nfsat n scutece si culcat ntr-o iesle."nainte ca ei s se dumireasc si ochii lor s se obisnuiasc cu prezenta plin de slav a ngerului, ntreaga cmpie a fostluminat de slava minunat a unei multimi de ngeri care au umplut cmpiile Betleemului. ngerul aduce la tcere temerile pstorilor nainte de a le deschide ochii pentru a privi multimea de ngeri din ceruri, toti ludnd pe Dumnezeusi zicnd: "Slav lui Dumnezeu n{TA160}locurile prea nalte si pace pe pmnt ntre oamenii plcuti Lui."- RH 9 decembrie 1884 Pstorii sunt plini de bucurie si, dup ce slava strlucitoare dispare si ngerii se ntorc n ceruri, ei sunt toti emotionati devestea cea bun primit si se grbesc s porneasc n cutarea Mntuitorului. Ei gsesc pe pruncul Mntuitor, asa cumspuseser solii ceresti, nfsat n scutece, stnd acolo ntr-o iesle. - RH17 decembrie 1872Satana a vzut cmpiile Betleemului luminate de slava plin de strlucire a multimii de ngeri ceresti. El a auzit cntecullor: "Slav lui Dumnezeu n locurile preanalte si pace pe pmnt n tre oamenii plcuti Lui". Printul ntunericului i avzut pe pstorii uimiti, cuprinsi de team, cnd priveau cum s-au luminat cmpiile. Ei tremurau n fata manifestrilor de slav, uluitoare, care se pare c le -au ptruns n simturi. nsusi seful rebel tre mura cnd ngerul a proclamat n fata pstorilor: "Nu v temeti, cci v aduc o veste bun, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul; astzi, n cetatea luiDavid, vi s-a nscut un Mntuitor, care este Hristos, Domnul"...Satana stia c nu prevesteste nimic bun pentru el cntecul solilor ceresti, care proclamau venirea Mntuitorului ntr -olume czut si bucuria manifestat la acest mare eveniment. n mintea lui, au aprut prevestiri ntunecoase cu privire lainfluenta pe care avea s-o aib asupra mprtiei sale aceast venire n lume. - RH 3 martie 1874{TA161}Magiingerii au gsit astepttori ai venirii lui Mesia nu numai pe dealurile Iudeii si nu doar printre pstorii cei umili. i ntinuturile pgnilor erau unii care l asteptau; acestia erau filozofii din Rsrit, oameni ntelepti, bogati si nobili.Cercettori ai naturii, magii l vzuser pe Dumnezeu n lucrarea minilor Lui. Din Scripturile ebraice, ei aflaser c oStea se va ridica din Iacov si cu o dorint arztoare au asteptat aparitia Aceluia care avea s fie nu numai "mngierealui Israel", ci si "o lumin care s lumineze neamurile", si "mntuire pn la marginile pmntului". Luca 2,25; Fapte 13,47 - GC 315nteleptii... studiaser profetia; ei stiau c este foarte aproape timpul venirii lui H ristos si asteptau cu nerbdare vreun semn al acestui mare eveniment, ca s poat fi printre primii care s spun bun-venit pruncului Rege din ceruri si s I senchine. Acesti ntelepti vzuser cerurile luminate de acea lumin care i nvluia pe solii ceresti, care vesteau venirealui Hristos pstorilor lui Israel, iar dup ce mesagerul angelic s-a ntors n ceruri, a aprut o stea luminoas care zbovea pe cer. Aparitia neobisnuit a acelei stele mari, strlucitoare, pe care nu o mai vzuser niciodat nainte, stnd acolo ca un semn pe cer, le-a atras atentia, iar Duhul lui Dumnezeu i-a ndemnat s porneasc s-L caute pe acel Oaspete cerescn aceast lume czut. - Redemption or the First Advent of Christ With His Life and Ministry 16{TA162}Cnd lumina [ngerilor de la Betleem] a slbit, a aprut o stea luminoas, care zbovea pe cer. Nu era o stea fix si nicivreo planet, si fenomenul a trezit mare interes. Steaua era un grup de ngeri strlucitori, situat la mare distant, nsnteleptii nu stiau acest lucru. Totusi, ei erau constienti c steaua aceea are o anumit semnificatie pentru ei. Au ntrebat pe preoti si filozofi si au studiat sulurile strbunilor. Profetia lui Balaam declarase: "O stea rsare n Iacov, un

toiag decrmuire se ridic din Israel." Num. 24,17. Era posibil oare ca aceast stea s fi fost trimis ca vestitor al Celui promis?Magii au primit bine lumina adevrului trimis de cer; acum acesta le era revrsat n raze si mai strlucitoare. Ei au fostnstiintati prin vise s porneasc n cutarea Printului nou-nscut. - DA 60ngerii lui Dumnezeu, sub nftisarea unei stele, i-au condus pe magi n misiunea lor de cutare a lui Isus. Ei au venit cudaruri si ofrande costisitoare de tmie si mir pentru a -si aduce nchinarea Regelui copil, prezi s de profetie. Ei au urmrit pe solii cei strlucitori, fiind siguri de cluzire si foarte bucurosi. - RH 9 decembrie 1884nteleptii se ndreptau n directia n care i cluzea steaua. Cnd s-au apropiat de cetatea Ierusalim, steaua s-a nvluit nntuneric si nu i-a mai condus. Ei s-au gndit c evreii din Ierusalim nu puteau s nu fie n cunostint de cauz cu privirela mretul eveniment al venirii lui Mesia si au nceput s pun ntrebri n jurul Ierusalimului. Ei si -au expus deschiscutarea lor. Ei l cutau pe Isus, Regele iudeilor, fiindc I -au vzut steaua n Rsrit si au venit s I se nchine. Redemption or the First Advent of Christ With His Life and Ministry 16{TA163}Venirea magilor a provocat degrab zarv pretutindeni n Ierusalim. Cutarea acestora a creat agitatie n popor, care a ptruns n palatul regelui Irod. Vicleanul Edomit a fost trezit de vestea unui posibil rival...Irod i-a suspectat pe preoti de a fi complotat cu acei strini pentru a strni o miscare popular si a-l da jos de pe tron. i-atinuit totusi suspiciunea, fiind hotrt s le zdrniceasc planurile printr-o si mai mare viclenie. I -a chemat pe mai marii preotilor si pe crturari si le -a pus ntrebri n legtur cu nvtturile din crtile lor sfinte cu privire la loculnasterii lui Mesia.Aceast ntrebare, venit din partea uzurpatorului tronului si fcut la cererea strinilor, a rnit mndria nvttorilor iudei. Indiferenta cu care se uitau prin sulurile profetiei l-a nfuriat pe tiranul gelos. El credea c ei i ascun d ceea ces t i a u d e s p r e a c e l l u c r u . C u o autoritate pe care nu o puteau desconsidera, el le -a poruncit s fac cercetri maiamnuntite si s-i spun locul nasterii Regelui asteptat. "si ei i -au spus: n B e t l e e m u l d i n I u d e e a ; c c i a s a a z i s profetul"...Preotii si btrnii din Ierusalim nu erau att de nestiutori cu privire la nasterea lui Hristos pe ct pretindeau. tirea desprenftisarea ngerilor naintea pstorilor fusese adus la Ierusalim, ns rabinii nu au socotit -o vrednic de a fi luat n seam. Ei nsisi ar fi putut s-L gseasc pe Isus si ar fi putut s-i conduc pe magi la locul nasterii Sale; ns nu a fostasa, ci nteleptii{TA164}au venit s le atrag atentia la nasterea lui Mesia. "Unde este Regele de curnd nscut al iudeilor?" au spus ei "cci I-amvzut steaua n Rsrit si am venit s ne nchinm Lui."Acum mndria si invidia au nchis usa n fata luminii. Dac ar fi fost crezute vestile aduse de pstori si ntelepti, atunci preotii si rabinii ar fi fost pusi ntr -o pozitie nicidecum de invid iat, descalificndu-i de pretentia c sunt exponenti ai adevrului lui Dumnezeu. Acesti crturari nvtati nu s-ar fi njosit s se lase nvtati de cei pe care ei i numeau pgni. Nu se putea, spuneau ei, ca Dumnezeu s treac pe lng ei si s comunice cu niste pstori ignoranti si cu niste netiatimprejur dintre neamuri. Erau hotrti s -si arate dispretul pentru vestile care l puseser n miscare pe Irod si tot Ierusalimul. Doar nu aveau s se duc la Betleem s vad dac asa stteau lucrurile...nteleptii au plecat singuri din Ierusalim. Cnd au iesit pe porti, umbrele noptii tocmai cdeau si spre marea lor bucurie,au vzut din nou steaua si au fost condusi la Betleem. Lor nu li s-a fcut cunoscut, ca pstorilor, starea umil a lui Isus...La Betleem, ei nu au gsit nici o gard regal, stationat, care s -L apere pe Regele de curnd nscut. Nici unul din oamenii onorati nu era acolo. Isus era legnat ntr-o iesle. Printii Lui, trani simpli, erau singurii care l pzeau..."Cnd au intrat n cas si au v zut copilul si pe Maria, mama Lui, ei s-au aplecat si I s-au nchinat". Sub nftisarea umil a lui Isus, ei au recunoscut prezenta divinittii. - DA 61-63 {TA165}Dup ce si-au ncheiat misiunea, nteleptii aveau n plan s se ntoarc si s-i aduc lui Irod vestea cea plin de bucurie asuccesului cltoriei lor. ns Dumnezeu i-a trimis pe ngerii Si, n timpul noptii, pentru a le schimba directia de mers.ntr-o viziune de noapte, li s-a spus clar s nu se ntoarc la Irod. Ei au ascultat de solii ceresti si s-au ntors la casele lor pe un alt drum. - Redemption or the First Advent of Christ With His Life and Ministry 19n mod asemntor, Iosif a primit avertizarea s fug n Egipt mpreun cu Maria si copilul. i ngerul a spus: "Rmnetiacolo pn v vo i da de stire: cci Irod caut copilul si vrea s -L omoare". Iosif s-a supus de ndat, pornind la drum noaptea, pentru mai mult sigurant...La Ierusalim, Irod astepta cu nerbdare ntoarcerea nteleptilor. Deoarece timpul trecea si ei nu mai apreau, a nceput saib bnuieli... De ndat au fost trimisi soldati la Betleem, cu ordinul de a -i omor pe toti copiii pn la doi ani. - DA64-66Dar, mpotriva planurilor printului ntunericului, era la lucru o putere mai mare. ngerii lui Dumnezeu au mpiedicat planurile lui si au aprat viata Mntuitorului copil. - ST 4 august 1887Lui Iosif, care se afla nc n Egipt, i s -a poruncit de ctre un nger al lui Dumnezeu s se ntoarc n tara lui Israel; ...ns, aflnd c n Iudea domnea Arhelau, n locul tatlui su, s-a temut ca nu cumva planurile tatlui mpotriva lui Hristos s fie aduse la ndeplinire de ctre fiu...{TA 166}Iosif a fost ndrumat din nou ntr-un loc unde s stea n sigurant. El s-a ntors la Nazaret, locul unde locuise nainte, siaici a locuit Isus timp de aproape treizeci de ani... Dumnezeu a nsrcinat ngeri care s -L nsoteasc pe Isus si s-Lapere pn si va ndeplini misiunea pe pmnt si s moar de minile acelora pe care a venit s-i mntuiasc. - DA 66,67Ani tcutinc de la anii cei mai fragezi, El [Hristos] a trit o viat de trud. Cea mai mare parte a anilor de nceput ai vietii Sale,Isus i-a petrecut fcnd lucrul Su cu rbdare n atelierul de tmplrie din Nazaret. mbrcat ca un muncitor obisnuit, Domnul vietii a strbtut strzi le orselului n care locuia, ducndu -se si ntorcndu-se de la lucrul Su umil; ngerislujitori l nsoteau cnd mergea alturi de trani si muncitori, fr s fie recunoscut de nimeni sau onorat. - RH 3octombrie 1912n copilrie si tinerete, El [Hristos] a avut un caracter

desvrsit, ceea ce i -a marcat viata de dup aceea. El crestea nntelepciune si cunostint. Cnd privea aducerea jertfelor, Duhul Sfnt l nvta c viata Sa urma s fie jertfit pentru viata lumii. El a crescut ca o plant firav, nu n orasul mare si glgios, care era plin de confuzie si conflicte, ci pe vileretrase dintre dealuri. El a fost pzit nc de la cei mai fragezi ani de ngerii ceresti si cu toate acestea viata Sa a fost olupt necontenit mpotriva puterilor ntunericului. Agentii satanici se uneau cu instrumentele omenesti pentru a face caviata Sa s fie o viat de ispit si ncercare. Prin agenti supranaturali, cuvintele Sale, care erau viat si mntuire pentrutoti cei care le primeau si le puneau n practic, erau pervertite si interpretate gresit. - ST 6 august 1896{TA167}Isus a fcut ca umilele crri ale vietii omenesti s fie sfintite prin exemplul Su. Timp de treizeci de ani, el a fost un locuitor al Nazaretului. Viata Lui a fost o viat de hrnicie si struint. El, Maiestatea cerului, mergea pe strzi, mbrcatn vesmntul simplu al unui muncitor obisnuit. El trudea urcnd si cobornd stncile abrupte, ducndu-se si ntorcndu-se de la munca Lui. ngerii nu au fost trimisi ca s-L poarte pe aripile lor n urcusurile obositoare sau s-I dea puterea lor pentru a-si ndeplini sarcina umil. Totusi, atunci cnd lucra pentru a contribui la sustinerea familiei prin truda Luizilnic, El avea aceeasi putere ca atunci cnd a fcut minunea de a hrni cele cinci mii de suflet e flmnde pe trmulGalileii. - HR 1 octombrie 1876{TA 168}Cap. 14 - Lucrarea ngerilor la botezul lui Isus si n pustieBotezul lui IsusCnd Isus a venit s fie botezat, Ioan a recunoscut n El o curtie de caracter pe care nu o mai vzuse la nici un om... Cnd Isus a cerut s fie botezat, Ioan s-a dat napoi, exclamnd: "Eu am nevoie s fiu botezat de Tine si Tu vii la mine?"Cu autoritate hotrt, ns blnd, Isus a rspuns: "Las-M acum; cci asa se cade s mplinim tot ce trebuie mplinit". i Ioan, supunndu-se, L-a condus pe Mntuitorul n Iordan si L-a scufundat n ap. "si ndat ce a iesit din ap", Isus "avzut cerurile deschise si Duhul lui Dumnezeu cobornd n chip de porumbel asupra Lui." - DA 110, 111ngeri ceresti priveau cu interes sporit scena botezului lui Isus si, dac ar fi putut fi deschisi ochii celor care priveau, eiar fi putut vedea ostirea cereasc, nconjurnd pe Fiul lui Dumnezeu cnd Se pleca pe malurile Iordanului. - YI 23 iunie1892{TA169}Privirea Mntuitorului pare c ptrunde cerul cnd Acesta si revars sufletul n rugciune. El stie bine cum pcatul ampietrit inimile oamenilor si ct de greu este ca ei s nteleag misiunea Lui si s accepte darul mntuirii. El cere fierbinte Tatlui putere pentru a birui necredinta lor, pentru a sfrma jugul cu care Satana i-a nrobit si pentru a nvinge pe nimicitor n dreptul lor. El cere mrturia ca Dumnezeu s accepte umanitatea n persoana Fiului Su.ngerii nu ascultaser niciodat nainte o astfel de rugciune. Ei sunt gata s duc la Comandantul lor iubit un mesaj deasigurare si mngiere. Dar nu, nsusi Tatl va rspunde cererii Fiului Su. Razele slavei Sale pornesc direct de la tron.Cerurile sunt deschise si deasupra capului Mntuitorului coboar ceva, ca un chip de porumbel, din cea mai curat, lumin - emblema potrivit Lui, cel blnd si smerit...Oamenii stteau n liniste si l priveau pe Isus. Chipul Su a fost scldat n lumina care nconjoar pururi tronul lui Dumnezeu. Fata Lui, ndreptat n sus, a fost acoperit de slav asa cum nu mai vzuser niciodat fata vreunui om. Dincerul deschis s-a auzit un glas care zicea: "Acesta este Fiul Meu preaiubit n care mi gsesc plcerea." - DA 111, 112Domnul promisese c -i va da lui Ioan un semn prin care s poat cunoaste c El este Me sia, iar acum, cnd Isus iesea din ap, semnul fgduit a fost dat; cci el a vzut cerurile deschise, iar Duhul lui Dumnezeu, n chip de porumbel de unaur strlucitor, plannd asupra capului lui Hristos, si din cer s-a auzit un glas care zicea: "Acesta este Fiul Meu preaiubitn care mi gsesc plcerea." - YI 23 iunie 1892{TA170}Din marea multime prezent la Iordan, doar putini n afar de Ioan au putut ntelege viziunea cereasc. - DA 112 La botezul Mntuitorului, Satana era printre martori. El a vzut sl ava Tatlui umbrindu-si Fiul. El a auzit vocea luiIehova dnd mrturie despre divinitatea lui Isus. nc de la pcatul lui Adam, neamul omenesc nu mai putea comunicadirect cu Dumnezeu; legtura dintre cer si pmnt era prin Hristos; ns acum, cnd Isus a venit "ntr-o fire asemntoarecu a pcatului" (Rom. 8,3), nsusi Tatl a vorbit. nainte, El comunicase cu omenirea prin Hristos; acum, El a comunicatcu omenirea n Hristos. Satana sperase c oroarea lui Dumnezeu fat de pcat va aduce o desprtire vesnic ntre cer si pmnt. ns acum era vdit c legtura dintre Dumnezeu si om fusese refcut. - DA 116Satana a putut vedea prin umanitatea Sa [a lui Hristos] slava si curtia Aceluia alturi de care sttuse n curtile ceresti. S-a desfsurat acolo n fata ispititorului un tablou a ceea ce fusese el atunci, un heruvim ocrotitor, care poseda frumusete sisfintenie. - BE & ST 23 iulie 1900ntreita ispitire a lui Hristos n pustieSatana declarase ngerilor asociati lui c l va birui pe Hristos la capitolul poft. El spera s cstige biruint asupra Lui nslbiciunea Lui. - ST 4 aprilie 1900{TA171}Satana stia c ori nvinge, ori va fi nvins. Era prea mult n joc n acel conflict, ca s ncredinteze acea sarcin ngerilor asociati lui. El personal trebuia s conduc acel rzboi. - DA 116 n t i m p c e s e a f l a n p u s t i e , D o m n u l H r i s t o s a p o s t i t , n s E l a f o s t i n s e n s i b i l l a f o a m e . . . E l a p e t r e c u t t i m p u l , n rugciune fierbinte, doar cu Dumnezeu. Era ca si cum era n prezenta Tatlui Su... Gndul luptei care se afla n fata SaL-a fcut s uite de orice altceva si sufletul Lui era hrnit cu pinea vietii... n cei czuti si ispititi, El a vzut sfrmarea p u t e r i i l u i S a t a n a . E l n s u s i S - a v z u t v i n d e c n d p e b o l n a v i , m n g i n d p e c e i f r s p e r a n t , n v e s e l i n d p e c e i dezndjduiti si predicnd Evanghelia celor sraci - fcnd lucrarea pe care Dumnezeu a plnuit-o pentru El; si El nu asimtit nici o senzatie de foame pn cnd nu au trecut cele patruzeci de zile de post.Viziunea a trecut, si acum, fiind puternic nfometat, natura uman a lui Hristos cerea hran. Acum era ocazia lui Satanade a-L asalta. El s -a hotrt s se nftiseze n fata Lui ca unul din ngerii de lumin, care i apruser lui Hristos n viziunea Sa. - 21MR 8, 9 Deodat apare un nger n fata Lui [a lui Hristos], n aparent unul din ngerii pe care i vzuse nu de mult... Cuvinteledin ceruri "Acesta este Fiul Meu preaiubit, n care mi gsesc plcerea" rsunau nc n urechile lui Satana. ns el erahotrt s l fac pe Hristos s nu se ncread n aceast mrturie. - 21MR 9Satana a aprut naintea Lui [a lui Hristos]... ca un

nger frumos din ceruri, sustinnd c are nsrcinarea din partea luiDumnezeu{TA 172}s declare sfrsitul postului Mntuitorului. - RH 14 ianuarie 1909El [Satana] I-a spus Mntuitorului c nu mai trebuie s posteasc, c lunga Lui abstinent a fost acceptat de Tatl, cmersese destul de departe si c El era liber s fac o minune n favoarea Lui. - ST 29 iulie 1889Creznd c nvesmntat asemenea unui nger nu va fi detectat, el [Satana] simula acum c pune la ndoial divinitatea luiHristos. - 2SP 91Prima ispitireSatana rationa cu Hristos n acest fel: dac cele rostite dup botezul Su erau cuvintele lui Dumnezeu, c El este ntr -adevr Fiul lui Dumnezeu, atunci El nu ar trebui s simt senzatia de foame; El putea s i dea lui dovezi ale divinittiiSale, artndu-i puterea Sa, transformnd pietrele din acea pustie desart n pine. - Redemption or the First Advent of Christ With His Life and Ministry 48Satana i spusese lui Hristos c El trebuia doar s-si aseze picioarele pe crarea ptat de snge, nu s mearg pe ea. Casi Avraam, El a fost ncercat ca s arate ascultare desvrsit. A spus, de asemenea, c el a fost ngerul care a oprit mnalui Avraam ridicat ca s-l omoare pe Isaac, iar acum a venit ca s-I salveze viata [a lui Hristos]; c nu este necesar ca Els ndure foamea dureroas si moartea prin nfometare; c el l va ajuta s duc o parte din lucrare n planul de mntuire.- RH 4 august 1874{TA173} El [Satana] I-a atras atunci atentia lui Hristos la nftisarea lui atrgtoare, fiind mbrcat n lumin si puternic n trie.El pretindea c este un mesager direct de la tronul cerului si a declarat c are dreptul s i cear lui Hristos dovezi ale faptului c este Fiul lui Dumnezeu. - RH 4 august 1874Dup cuvintele sale [ale lui Satana],... nu dup nftisare, l-a recunoscut Mntuitorul pe vrjmasul... - RH 22 iulie 1909Lund natura omului, Hristos nu era egal n nftisare cu ngerii cerului, ns aceasta era una din umilintele necesare, pecare El le-a acceptat de bun voie atunci cnd a devenit Mntuitorul omului. Satana sustinea c, dac El era ntr-adevr Fiul lui Dumnezeu, ar trebui s-i dea o dovad a rangului Su nalt. El sugera c Dumnezeu nu si-ar lsa Fiul ntr-o stareatt de deplorabil. El a spus c unul din ngerii din ceruri a fost exilat pe pmnt si c, dup nftisarea pe care o avea,era mai degrab acel nger czut dect Regele cerului. El a atras atentia la nftisarea lui frumoas, fiind mbrcat n lumin si putere si, ntr-un mod jignitor, a pus n contrast slava lui cu starea nenorocit n care Se afla Hristos. - 2SP 91A doua ispitire"Apoi, diavolul L-a dus n sfnta cetate, L-a pus pe streasina templului si I-a spus: Dac esti Fiul lui Dumnezeu, arunc-Te jos; cci este scris: 'El va porunci ngerilor Si s vegheze asupra Ta si ei Te vor lua pe mini ca nu cumva s -Tilovesti piciorul de vreo piatr.'" - DA 124{TA174}Satana, pentru a-si manifesta puterea, L-a dus pe Isus la Ierusalim si L-a pus pe streasina templului. - 1SG 32E l [ S a t a n a ] i - a c e r u t d i n n o u l u i H r i s t o s , d a c e r a n t r - a d e v r F i u l u i l u i D u m n e z e u , s - i d o v e d e a s c a c e s t l u c r u , aruncndu-Se de la nltimea aceea ametitoare, unde l asezase el. Satana i-a sugerat lui Hristos s-si arate ncrederea ngrija protectoare a Tatlui Su, aruncndu -Se jos de pe templu. La prima lui ispitire, n ce priveste pofta, Satana ncercase s insinueze ndoieli cu privire la dragostea si grija lui Dumnezeu pentru Hristos, ca Fiu al Su, prezentndu-Isituatia n care Se a fla si foamea Sa, ca dovad a faptului c El nu era n gratiile lui Dumnezeu. Dar nu a avut succes.Apoi, a ncercat s trag foloase de pe urma credintei si ncrederii desvrsite, pe care Hristos o artase n Tatl Luiceresc, ndemnndu-L la ncumetare. "Dac esti Fiul lui Dumnezeu, arunc -Te jos; cci este scris: "El va poruncingerilor Si s vegheze asupra Ta si ei Te vor lua pe mini ca nu cumva s-Ti lovesti piciorul de vreo piatr". RH 18august 1874 Vrjmasul cel viclean prezint cuvinte care au iesit din gura lui Dumnezeu. Pare nc un nger de lumin si arat c elcunoaste Scripturile si ntelege importanta a ceea ce este scris. Asa cum Isus folosise nainte Cuvntul lui Dumnezeu pentru a sustine credinta, ispititorul l foloseste acum pentru a-si sustine nseltoria.{TA175}E l sustine c doar a vrut s pun la ncercare fidelitatea lui Isus, iar acum i laud pozitia n e c l i n t i t . D e o a r e c e Mntuitorul a dovedit ncredere n Dumnezeu, Satana l ndeamn s-i mai dea totusi o dovad a credintei Sale.ns din nou ispita este nceput cu insinuarea nencrederii. "Dac esti Fiul lui Dumnezeu". Hristos a fost ispitit s dearspuns la acel "dac", ns El S -a abtinut de la cea mai mic urm de acceptare a ndoielii. El nu avea s-si pun n pericol viata pentru a-i da dovezi lui Satana. - DA 124Cnd a citat fgduinta "El a poruncit ngerilor Si s vegheze asupra Ta", Satana a omis cuvintele "ca s Te pzeasc ntoate cile Tale"; adic n toate cile lui Dumnezeu. Isus a refuzat s Se abat de pe crarea as cultrii. n timp cemanifesta ncredere desvrsit n Tatl Su, doar nu avea s Se aseze, fr s I Se porunceasc acest lucru, ntr -osituatie care s fac necesar interventia Tatlui Su pentru a-L scpa de la moarte. El nu avea s forteze Providenta svin n ajutorul Lui, cci, dac fcea astfel, nu ar mai fi dat omului un exemplu de ncredere si supunere. - ST 10decembrie 1902Dac Isus S-ar fi aruncat de pe streasin, acest lucru nu ar fi adus slav Tatlui Su; cci nimeni n-ar fi fost martor la acea scen n afar de Satana si ngerii lui Dumnezeu. i ar fi nsemnat s-L ispiteasc pe Domnul, ca s-si arate puterean fata vrjmasului Su nversunat. Ar fi nsemnat s coboare la nivelul aceluia pe care Isus a venit ca s -l biruiasc. -1SG 33A treia ispitireIsus a fost biruitor si n a doua ispit, iar acum Satana se manifest n adevratul su caracter. ns el nu se nftiseaz{TA 176}c a u n m o n s t r u h i d o s , c u copite despicate si aripi. El este un nger puternic, desi este czut. El se pretinde a f i conductorul rebeliunii si dumnezeul acestei lumi. Asezndu-L pe Isus sus pe un munte nalt, Satana I -a artat, ntr-o vedere panoramic, n toat splendoarea lor, toate mprtiile lumii. - DA 129n primele dou ispitiri ale sale, el [Satana] si -a ascuns adevratul caracter si scopul lui, sustinnd c este un mesager nalt de la curtile cerului. ns acum si arunc mantia n care se deghizase, sustinnd c este Printul ntunericului, iar pmntul este stpnirea lui. - 2SP 95M a r e l e a m g i t o r a c u t a t s o r b e a s c o c h i i l u i H r i s t o s c u s t r l u c i r e a s i

z o r z o a n e l e a c e s t e i l u m i s i I - a p r e z e n t a t mprtiile acestei lumi si slava lor. Acela care czuse din ceruri, descria lumea ca avnd strlucirea lumii de sus, ca s-L poat determina pe Hristos s accepte momeala sa si s-L fac s i se nchine. - ST 28 martie 1895Lumina strluceste asupra cettilor cu temple, a palatelor de marmor, a cmpiilor fertile si a viilor ncrcate de roade.Urmele pcatului sunt ascunse. Ochii lui Isus, care priviser n ultima vreme negur si dezolare, priveau acum o scende nentrecut frumusete si prosperitate. Apoi, s -a auzit vocea ispititorului: "Tie ti voi da toat stpnirea si slava acestor mprtii; cci mie mi este dat, si o dau oricui voiesc. Dac dar, Te vei nchina naintea mea, toat va fi a Ta"...{TA177}A c u m , i s p i t i t o r u l s - a o f e r i t s r e n u n t e l a p u t e r e a p e c a r e o u z u r p a s e . H r i s t o s a r f i p u t u t s s c a p e d e u n v i i t o r nspimnttor, recunoscnd suprematia lui Satana. ns fcnd acest lucru, ar fi nsemnat s renunte la biruint n marealupt. - DA 129Spunndu-i [lui Satana] pe adevratul lui nume, Isus l mustr pe nseltor. Divinitatea a strlucit prin umanitateasuferind si El a manifestat prin cuvntul Su, autoritatea cerului. El descoper amgitorului c, desi se deghizase ntr-u n n g e r d e l u m i n , a d e v r a t u l l u i c a r a c t e r n u e r a n e c u n o s c u t M n t u i t o r u l u i l u m i i . E l l - a n u m i t S a t a n a , n g e r u l ntunericului, care si-a prsit starea dinti si a refuzat s se supun lui Dumnezeu. - ST 28 martie 1895Satana a prsit acel cmp ca un vrjmas nfrnt, nvins n mod decisiv. La cuvintele lui Hristos: "Pleac, Satano", ngerul cel puternic nu a avut alt alternativ dect s se supun. ngeri care exceleaz n trie se aflau pe acel cmp delupt, aprnd interesele sufletului ispitit si gata a se mpotrivi vrjmasului. RH 24 aprilie 1894ngeri din ceruri au vegheat cnd Hristos a fost ispitit n aparent, Hristos a fost singur cu el [Satana] n pustia ispitei. Totusi, El nu a fost singur, cci ngerii L-au nconjuratt o t asa cum ngerii lui Dumnezeu, nsrcinati de El, sunt trimisi s slujeasc acelora care s e a f l s u b a s a l t u r i l e nfricostoare ale vrjmasului. - 16MR 180{TA 178}ntreg cerul privea lupta dintre Printul luminii si printul ntunericului. ngerii stteau pregtiti s intervin n favoarea luiHristos, dac Satana avea s depseasc limita prescris. - BE&ST 3 septembrie 1900Acestea au fost ispitiri adevrate, nu false. Hristos a "suferit fiind ispitit". ngeri din ceruri erau pe scen cu acea ocaziesi tineau stindardul sus, pentru ca Satana s nu depseasc limitele si s mpovreze natura lui Hristos. - 1SM 94ncordarea prin care trecuse L-a lsat pe Hristos ca un om mort. "si iat c au venit niste ngeri, ca s-I slujeasc". L-aunconjurat cu bratele lor. Capul Lui Se odihnea pe pieptul celui mai nltat nger din ceruri... Vrjmasul fusese nfrnt. -BE&ST 3 septembrie 1900Dup ce si-a sfrsit ispitirile, Satana s-a deprtat de Isus pentru o vreme si ngerii I-au pregtit hran n pustie. - EW 158Dup a treia ispitireDup ce nu a reusit s-L nving pe Hristos n pustie, Satana si-a adunat fortele pentru a I se mpotrivi n lucrare si, dacera posibil, chiar s zdrniceasc lucrarea Lui. Ceea ce nu a putut realiza pri n efort direct, personal, s -a hotrt srealizeze folosind anumite strategii. Nu la mult timp dup conflictul din pustie, n consiliul ngerilor si, el a mers maideparte cu planurile sale de a orbi n continuare mintea poporului iudeu, ca ei s nu-L recunoasc{TA 179}drept Rscumprtor al lor. El a plnuit s lucreze prin agentii si omenesti n lumea religioas, insuflndu-le acestora propria-i dusmnie mpotriva campionului adevrului. El i va conduce s-L resping pe Hristos si s-I fac viata ct se poate de amar, spernd s-L descurajeze n misiunea Lui. - DA 205, 206{TA180} Cap. 15 - Lucrarea ngerilor buni si a celor ri n timpul lucrrii lui HristosPosedarea de demoni n zilele lui IsusPerioada lucrrii personale a lui Hristos ntre oameni a fo st timpul celei mai intense activitti a fortelor mprtieintunericului. Timp de veacuri, Satana si ngerii lui ri au cutat s ia n stpnire trupurile si sufletele oamenilor, pentrua aduce asupra lor pcat si suferint. - DA 257Pcatul ajunsese deja la culme [n vremea cnd Hristos si -a nceput lucrarea]. Au fost puse n lucru toate mijloacele pentru pervertirea sufletelor oamenilor... Agentii satanici se aflau printre oameni. Trupurile fiintelor omenesti, fcute pentru ca Dumnezeu s locuiasc n ele, au devenit locuinta demonilor. Simturile, nervii, patimile, organele oamenilor erau dirijate de agenti supranaturali pentru ngduirea celor mai josnice pofte. Pe chipurile oamenilor, se vedeau ntiprite nsemnele demonilor. Fetele omenesti reflectau expresia legiunilor rului de care erau posedati acestia...Satana treslta pentru c avusese succes n degradarea chipului lui Dumnezeu n om. ns atunci a venit Isus ca s refacn om{TA 181}chipul Creatorului su... El a venit s dea afar demonii care luaser n stpnire vointa. A venit s ne ridice din trn,s refac, dup modelul caracterului Su divin, caracterul nostru stricat si s-l nfrumuseteze cu propria Sa glorie. DA36-38Faptul c oamenii au fost posedati de demoni este clar artat n Noul Testament. Persoanele chinuite astfel nu sufereaudoar de boli ce se datorau unor cauze naturale. Domnul Hristos ntelegea perfect situatia cu care se confrunta si El a recunoscut prezenta duhurilor rele. - 4SP 332Satana si ngerii lui au fost foarte ocupati n timpul lucrrii lui Hristos, insuflnd n oameni necredint, ur si dispret. -1SG 36Respingere la Nazaretn timpul copilriei si tineretii Sale, Domnul Isus Se ducea s Se nchine mpreun cu fratii Si la sinagoga din Nazaret.D e c n d s i - a nceput lucrarea, El a lipsit din mijlocul lor, ns ei nu erau n necunostint cu privire l a c e e a c e S e ntmplase cu El. Cnd a aprut din nou printre ei, interesul si asteptarea lor au fost trezite n cel mai nalt grad... Cnd un rabin era prezent la sinagog, se astepta ca acesta s tin o predic si oricare dintre iudei putea citi din profeti.n acel Sabat, I s-a cerut lui Isus s ia parte la acel serviciu de cult. El "S-a ridicat s citeasc. I s-a dat cartea prooroculuiIsaia." Luca 4, 16.17; R.V.{TA182}Isus sttea naintea oamenilor ca un prezentator plin de vigoare, ce sustinea profetiile cu privire la Sine nsusi. Explicndcuvintele pe care le citea, El a vorbit despre Mesia, ca aducnd mngiere celor apsati, eliberare robilor, vindecare celor ntristati, dnd vedere orbilor si descoperind lumii lumina adevrului... Inimile lor au fost miscate de Duhul Sfntsi ei au rspuns Domnului cu amin-urile si laudele lor. - DA 236, 237Duhul a fost prezent cu atta putere la prezentarea Lui [a lui Hristos], nct inimile tuturor celor care se aflau n sinagogau rspuns la

cuvintele pline de har care iesiser de pe buzele Lui. Acela a fost momentul de cotitur n acea adunare. ntimp ce divinitatea lui Hristos strlucea prin umanitatea Lui, vederea lor spiritual a fost tr ezit. O nou putere dediscernmnt si pretuire a venit asupra lor si convingerea aproape irezistibil c Isus era Fiul lui Dumnezeu. ns Satanaera pe aproape pentru a trezi ndoieli, necredint si mndrie. - ST 14 septembrie 1882Cnd Isus a anuntat: "Astzi s-a mplinit n fata voastr aceast scriptur", deodat le-a venit n minte s se gndeasc laei nsisi si la sustinerile Aceluia care le vorbise. - DA 237Cine este acest Isus? au ntrebat ei. Acela care a pretins pentru Sine slava lui Mesia era fiul unui tmplar si lucrase n aceast meserie mpreun cu tatl Su Iosif... Desi viata Lui era fr pat, ei nu credeau c El este Cel Promis...{TA183}De ndat ce au deschis usa ndoielii, pe ct au fost de nduiosate mai nainte inimile lor, pe att au devenit de mpietrite.Satana era hotrt ca n ziua aceea ochii care nu vedeau s nu vad, iar sufletele nrobite s nu fie eliberate. Cu toat puterea, el a actionat ca s-i mpietreasc n necredint...Cuvintele lui Isus din sinagog au lovit chiar la rdcina ndrepttirii lor de sine, fcndu-le degrab cunoscut adevrulamar c ei se deprtaser de Dumnezeu si c au pierdut dreptul de a se mai numi popor al Lui... Acum dispretuiau credinta pe care le -o inspirase la nceput Isus. Ei nu puteau admite c unul srac si umil putea fi altceva dect un omobisnuit. - DA 237-239ngeri de lumin erau prezenti n acea adunare, veghind cu deosebit interes hotrrea acelui ceas. i ngerii lui Satana erau prezenti acolo pentru a sugera ndoieli si a trezi prejudecti...Din necredint a aprut rutate. Faptul c un om nscut n srcie si umilint a ndrznit s-i mustre a umplut inimilecelor din Nazaret cu ur, mergnd pn la nebunie. n adunare s-a produs confuzie. Oamenii au pus minile pe Isus, mpingndu-L afar din sinagog si din cetatea lor. - ST 16 iunie 1887Toti preau c i doresc degrab nimicirea. S -au grbit s-L duc pe culmea unei prpastii abrupte, intentionnd s -Larunce cu capul n jos de acolo. n jur erau numai strigte si blesteme.Unii aruncau cu pietre si trn n El; ns, deodat, El a disprut din mijlocul lor, fr ca ei s stie cum sau cnd. ngerii{TA 184}lui Dumnezeu L-au nsotit pe Domnul Isus n mijlocul acelei gloate nfuriate si I -au pstrat viata. Solii ceresti au fostalturi de El si n sinagog, n timp ce El vorbea; si ei L-au nsotit si cnd era mpins de iudeii necredinciosi, nfuriati.Acesti ngeri au orbit ochii acelei multimi nnebunite si L-au condus pe Isus ntr-un loc sigur. - 2SP 114, 115Demonizatul din sinagoga din CapernaumIsus vorbea n sinagog despre mprtia pe care a venit s-o ntemeieze si despre misiunea Sa de a elibera pe cei nrobitide Satana. El a fost ntrerupt de un tipt de groaz. Un om nebun se grbea prin multime, strignd: "Las-ne n pace; ce-avem a face noi cu Tine, Isus din Nazaret? Ai venit s ne distrugi? Te stiu cine esti: Sfntul lui Dumnezeu."Totul era acum confuzie si zarv. Atentia oamenilor a fost distras de la Hristos si ei nu au mai luat seam la cuvinteleSale. Planul lui Satana fusese ca s-si conduc victima la sinagog. ns Isus a mustrat demonul, zicnd: "D-i pace siiesi afar din el. i cnd demonul l-a aruncat n mijloc, el a iesit afar din el si nu i-a mai fcut ru".Mintea acestui suferind nenorocit fusese ntunecat de Satana, ns n p rezenta Mntuitorului o raz de lumin a strbtut prin negur. El a nceput s doreasc eliberarea de sub stpnirea lui Satana; dar demonul sa mpotrivit puteriilui Hristos. Cnd omul a ncercat s cear ajutor de la Isus, duhul cel ru a pus cuvinte n gura lui si acesta a nceput sstrige ntr-o agonie a groazei. Demonizatul ntelegea n parte c se afla n prezenta Unuia care {TA185} p u t e a s l e l i b e r e z e ; n s c n d a n c e r c a t s a t i n g a c e a m n p u t e r n i c , o a l t a l - a r e t i n u t s i a r o s t i t c u v i n t e c a r e proveneau de la altul. Conflictul dintre puterea lui Satana si dorinta lui dup libertate a fost teribil. - DA 255Acela care l-a biruit pe arhivrjmasul n pustie l-a smuls din strnsoarea lui Satana pe acest captiv care se zbtea. Isusstia bine c, desi luase alt nftisare, acest demon era acelasi duh ru, care l ispitise pe El n pustie. - 2SP 180Acest demon si-a exercitat toat puterea pentru a-si mentine stpnirea asupra victimei sale. A suferi nfrngere aici ar finsemnat biruint pentru Isus. Se prea c omul chinuit trebuie s -si piard viata n lupta cu vrjmasul care i ruinase puterile. ns Mntuitorul a vorbit cu autoritate si l-a eliberat pe captiv. Brbatul care fusese posedat sttea acum n fataoamenilor uimiti, fericit n libertatea stpnirii de sine... Ochii care strluciser att de mult timp de licrirea nebunieistrluceau acum de inteligent si erau scldati n lacrimi de recunostint. - DA 256Vindecarea robului sutasuluiSutasul vzuse cu ochiul credintei c ngerii lui Dumnezeu erau pretutindeni n jurul lui Isus si c, la Cuvntul Su, unnger va fi nsrcinat s mearg la cel suferind. El stia c Cuvntul Su va ajunge n acea camer si slujitorul su avea sfie vindecat. - RH 11 martie 1890{TA 186}Demonizatii din GadaraDis-de-dimineat, Mntuitorul si cei ce-L nsoteau au ajuns la trm... Din niste locuri ascunse de printre morminte, doidemonizati s-au npustit asupra lor, de parc ar fi vrut s-i fac bucti. De acesti oameni atrnau bucti de lanturi pe careei le sfrmaser cnd au scpat din nchisoare. Carnea lor era sfsiat si sngera n locurile unde ei se tiaser cu pietreascutite. Ochii le sclipeau printre prul lung si ncurcat; se prea c demonii care i posedau le sterseser orice urm deasemnare cu oamenii si ei artau mai degrab ca niste fiare slbatice dect ca niste oameni.Ucenicii si cei ce-i nsoteau au fugit nspimntati; ns de ndat au observat c Isus nu era cu ei si s-au ntors ca s-Lcaute. El sttea acolo unde l lsaser. Acela care a potolit furtuna, care l ntmpinase pe Satana si l biruise, nu a fugitdin fata acestor demoni. Cnd acei brbati, scrsnind din dinti si fcnd spume la gur s-au apropiat de El, Isus a ridicat mna care fcuse semn valurilor s se potoleasc si acei oameni n-au putut s vin mai aproape. Ei stteau neajutorati nfata Lui, urlnd.Cu autoritate, El a poruncit spiritelor necurate s ias afar din ei. Cuvintele Lui au ptruns mintea ntunecat a acelor oameni nenorociti. Au nceput s -si dea seama, ca prin ceat, c era aproape de ei Unul care i putea scpa de acei demoni care i chinuiau. Ei au czut la picioarele Mntuitorului ca s I Se nchine; ns cnd s-si deschid buzele, ca simplore mila Lui, demonii au vorbit prin ei, tipnd tare: "Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Preanalt? Te rog, nu m mai chinui"...{TA187}Pe coasta unui munte, nu

departe de acolo, pstea o turm mare de porci. Demonii au cerut s le fie ngduit s intre nacestia si Isus i-a lsat. De ndat, turma a intrat n panic. S-au npustit nebuneste spre stnci si neputnd s se opreascla trm, porcii s-au aruncat n ap, unde au pierit.ntre timp, o schimbare minunat a avut loc cu demonizatii. Lumina ptrunsese n mintea lor. Ochii le sclipeau deinteligent. Chipurile lor, att de mult timp deformate dup chipul lui Satana, au devenit deodat blnde, minile lor ptate de snge erau linistite si, cu glasuri pline de bucurie, oamenii l ludau pe Dumnezeu pentru eliberarea lor...Acum, acesti brbati erau mbrcati si aveau mintea ntreag, stteau la picioarele lui Isus, ascultnd cuvintele Lui si aducnd slav Numelui Aceluia care i vindecase. - DA 336-338Vindecarea fiului demonizatBiatul a fost adus si cnd ochii Mntuitorului s-au ndreptat asupra lui, duhul cel ru l-a aruncat la pmnt, n convulsiiagonizante. El zcea zvrcolindu-se si fcnd spume la gur, umplnd vzduhul de tipete neomenesti.Din nou, Printul vietii si printul puterilor ntunericului s -au ntlnit pe cmpul de lupt... ngeri de lumin si ostirile ngerilor ri, nevzuti, se grbeau s priveasc lupta. Pentru o clip, Isus a ngduit duhului ru s-si manifeste puterea, pentru ca cei ce priveau s poat ntelege eliberarea pe care avea s-o realizeze...Isus Se ntoarce spre cel suferind si spune: "Duh mut si surd, ti poruncesc, iesi afar din el si s nu mai intri". Un tipt,apoi o lupt n agonie. Plecnd, demonul se pare c dorea s distrug{TA188} viata victimei sale. Apoi, biatul zace fr s se miste, n aparent fr viat. Multimea sopteste: "A murit". ns Isus l iade mn, l ridic si l prezint, deplin sntos la minte si la trup, tatlui su. Tatl si fiul laud Numele Eliberatorului lor.- DA 428, 429Isus acuzat c e posedat de demoniIsus declarase c El este Pstorul adevrat, pentru c si d viata pentru oile Sale... Isus rostise aceste cuvinte n auzulunei mari multimi de oameni si o profund impresie a fost fcut asupra inimilor multora care ascultau. Fariseii sicrturarii erau plini de gelozie, pentru c El era onorat de multi... Pe cnd El vorbea despre Sine ca fiind Pstorul adevrat, fariseii au spus: "Are drac, este znatic; de cel l ascultm?" ns altii au recunoscut glasul Pstorului adevratsi au spus:"Cuvintele acestea nu sunt cuvinte de ndrcit; poate un demon s deschid ochii orbilor? n Ierusalim, se prznuiaatunci praznicul nnoirii templului. Era iarna. i Isus Se plimba prin templu, pe sub pridvorul lui Solomon. Iudeii L-aunconjurat si I-au zis: 'Pn cnd ne tot tii sufletele n ncordare? Dac esti Hristosul, spune-ne-o deslusit'. 'V-am spus,le-a rspuns Isus si nu credeti. Lucrrile pe care le fac Eu, n Numele Tatlui Meu, mrturisesc despre Mine... Eu si Tatluna suntem'."{TA189}Iudeii au nteles ce a vrut s spun... si au luat pietre ca s-L omoare. Isus i-a privit calm si fr team si le-a spus: "V-am artat multe lucruri bune, care vin de la Tatl Meu; pentru care din aceste lucruri aruncati cu pietre n Mine?"Maiestatea cerului sttea, calm, ca un dumnezeu n fata adversarilor Si. Fetele lor ncruntate si minile lor pline de pietre nu L-au intimidat. El stia c forte nevzute, legiuni de ngeri, erau mprejurul Lui si la un cuvnt de pe buzele Luiacestia ar fi produs confuzie n multime, dac ei ar fi nceput s arunce si numai cu o piatr n El. - ST 27 noiembrie1893Desi Isus dduse dovezi despre puterea Lui divin, totusi nu I-a fost ngduit s-si prezinte nvtturile fr a fi ntrerupt.Conductorii cutau s-L batjocoreasc n fata oamenilor. Ei nu voiau s-I ngduie s-si prezinte ideile si nvtturile nmod continuu, si, desi era adesea ntrerupt, lumina scnteia n mintea a sute de o ameni, si cnd conductorii auzeau cuvintele lui Isus, care erau mbrcate cu putere si i fascinau pe oameni, ei se nfuriau si ziceau: "Tu esti samaritean si ai drac". Isus a ntmpinat aceste acuzatii cu demnitate si calm, sustinnd fr team si cu h o t r r e c d r e p t u r i l e legmntului porneau de la El si nu au fost primite prin Avraam. El a spus: "nainte de Avraam, sunt Eu". Furia iudeilor nu avea margini si se pregteau s-L omoare cu pietre, ns ngerii lui Dumnezeu, nevzuti de oameni, L-au scos repedeafar din acea multime. - ST 26 mai 1890ngeri ri, cu chip omenesc, se aflau printre asculttorii lui HristosAmestecati printre asculttorii Si [ai lui Hristos] se aflau ngeri{TA190}cu chip de oameni, care si spuneau prerile, criticau, distorsionau si interpretau gresit cuvintele Mntuitorului. - RH 11august 1903Hristos fusese nvttor n adunrile acestor ngeri nainte ca ei s decad din starea lor nalt. - 3SM 410nvierea lui Lazr Hristos ar fi putut porunci pietrei s se dea la o parte si aceasta ar fi ascultat de glasul Lui. El ar fi putut porunci ngerilor care erau n preajma Sa s fac acest lucru. La porunca Sa, mini nevzute ar fi dat piatra la o parte. ns aceasta trebuiadat la o parte de mini omenesti. n acest fel, Domnul Hristos a artat c omul trebuie s coopereze cu divinitatea.Pentru ceea ce omul poate face, puterea divin nu trebuie chemat n ajutor ca s fac. - DA 535Isus, urmrit din cetate n cetate, n timpul lucrrii SaleIsus a fost urmrit din cetate n cetate, n timpul lucrrii Sale. Preoti si conductori erau pe urmele Lui. Ei au prezentatgresit misiunea si lucrarea Lui. El a venit la ai Si si ai Si nu L-au primit. ngerii priveau lupta pas cu pas. Au vzut spiritul si lucrarea vrjmasului. Au privit cu uimire uneltirile lui Satana mpotriva{TA191}divinului Fiu al lui Dumnezeu. Au vzut c acela care fusese urmtorul dup Isus, n putere si slav, czuse att de jos,nct i putea influenta pe oameni s-L urmreasc pe Hristos pas cu pas, din cetate n cetate. - ST 25 noiembrie 1889I a r s i i a r , E l [ I s u s ] a r f i f o s t u c i s , d a c n u a r f i f o s t n g e r i i c e r e s t i c a r e s - L n s o t e a s c s i s - I a p e r e v i a t a p n l a momentul cnd soarta iudeilor, ca natiune, avea s fie hotrt. - RH 12 octombrie 1897 {TA192}Cap. 16 - Lucrarea ngerilor de la patimile lui Hristos pn la moartea saIsus si ucenicii lui merg n Ghetsimaninsotit de ucenicii Si, Mntuitorul si-a croit ncet drum spre grdina Ghetsimani. Luna de Paste, mare si plin, strlucea pe un cer nnorat... Pe cnd se apropiau de grdin, ucenicii au observat schimbarea ce se petrecuse cu nvttorul lor. Niciodat mai nainte nu l vzuser att de trist si tcut. Pe msur ce nainta, aceast tristete stranie se adncea...Aproape de intrarea n grdin, Isus a dat drumul ucenicilor s plece, n afar de trei dintre ei, spunndu-le s se roage pentru ei si pentru El. mpreun cu Petru, Iacov si Ioan, El a intrat n acel loc singuratic si retras..."Rmneti aici", le-a spus El, "si vegheati mpreun cu Mine".El a mers ceva mai departe de ei si... a czut la pmnt. Avea simtmntul c datorit

pcatului a fost desprtit de TatlSu. Prpastia era att de mare, att de neagr, att de adnc, nct duhul Lui Se nfiora n fata acesteia...Deoarece simtea c legtura cu Tatl se ru psese, El Se temea c n natura omeneasc nu avea s fie n stare s ndure lupta cu puterile ntunericului, ce avea s vin. n pustia ispitirii, destinul neamului omenesc fusese n joc. Hristos fuseseatunci biruitor.{TA 193}Acum ispititorul venise pentru ultima lupt nspimnttoare. Pentru aceasta se pregtise n timpul celor trei ani ai lucrrii lui Hristos. Totul era n joc acum. Dac nu reusea acum, ndejdea stpnirii sale era pierdut; mprtiile lumiiaveau s ajung atunci ale lui Hristos; el nsusi avea s fie nfrnt si aruncat afar. ns dac Hristos putea fi biruit, pmntul ar fi devenit mprtia lui Satana, iar neamul omenesc avea s fie pentru totdeauna n stpnirea lui. Constientd e implicatiile acestui conflict, ce se afla naintea Lui, s ufletul lui Hristos era ptruns de s p a i m a d e s p r t i r i i d e Dumnezeu. Satana i spusese c, dac Se va pune chezas pentru o lume pctoas, desprtirea avea s fie vesnic...Satana se strduia din rsputeri ca Mntuitorul s simt situatia foarte apstoare: Poporul care a pretins c este mai presus de altii n cele vremelnice si spirituale, Te-a respins... unul din ucenicii Ti Te va trda, iar unul din cei mai zelosiTe va tgdui. Toti Te vor prsi... n agonia Sa, El Se prinde de pmntul rece, ca si cnd ar fi vrut s mpiedice ndeprtarea, desprtirea de Dumnezeu...De pe buzele Lui palide iese strigtul amarnic: "Tat, dac e cu putint, f s treac acest pahar de la Mine". ns chiar siacum El adaug: "Totusi, nu cum voiesc Eu, ci cum voiesti Tu". - DA 685-687ngerii n Ghetsimanintregul univers urmrise cu interes deosebit ntreaga viat a lui Hristos - pas cu pas, de la iesle pn la aceast scennspimnttoare din prezent. i ce scen era aceasta pentru zece mii de ori zece mii de ngeri, heruvimi si serafimi, care priveau. - ST 9 decembrie 1897{TA194}ngerii pluteau deasupra acelui loc [Ghetsimani], fiind martori la scena aceea. 1SG 47Ei L-au privit pe Fiul lui Dumnezeu, iubitul lor Comandant, n agonia Sa peste puterea omeneasc, aproape murind pecmpul de lupt pentru a salva o lume pierdut, pe cale de a pieri. Cerul ntreg a ascultat acea rugciune a lui Hristos.Agonia sufletului Su, care L-a fortat ca de trei ori s-I ias de pe buzele Sale palide si tremurnde strigtul "Tat, dac ecu putint, f s treac acest pahar de la Mine; totusi, nu cum voiesc Eu, ci cum voiesti Tu", a zguduit ntreg cerul. Ei L-au vzut pe Domnul lor nconjurat de fortele legiunilor satanice. Natura lui uman era apsat de o spaim ciudat,nfiortoare. - ST 9 decembrie 1897ngerii care fcuser voia lui Hristos n ceruri erau nerbdtori s-I aduc mngiere; ns era peste puterea lor de a -Ialina durerea. Ei nu simtiser niciodat pcatele unei lumi ruinate si priveau cu uimire obiectul adorrii lor, supus unuichin peste putint de exprimat. Desi ucenicii nu au simtit mpreun cu Domnul lor n ceasul ncercrii luptei Sale, ntregul cer era plin de simpatie si astepta urmarea cu interes si durere. - PT 3 decembrie 1885De trei ori a iesit de pe buzele Sale rugciunea de eliberare. Cerul nu a mai putut s ndure acea priveliste si a trimis unsol pentru a-L alina pe Fiul lui Dumnezeu, trntit la pmnt, lesinat si{TA195}muribund sub povara vinovtiei acumulate a lumii. - PT 18 februarie 1886 Cnd criza a atins punctul culminant, cnd inima si sufletul erau zdrobite sub povara pcatului, Gabriel este trimis sLntreasc pe Suferindul divin si s-L nvioreze pentru a merge mai departe pe crarea ptat de snge. - ST 9 decembrie1897n aceast criz ngrozitoare, cn d totul era n joc, cnd o cup tainic tremura n minile Suferindului, cerurile s -audeschis, o lumin a strlucit n ntunericul furtunos al acelui ceas de criz si ngerul cel puternic, care st n prezenta luiDumnezeu, ocupnd pozitia din care a czut Satana, a venit alturi de Hristos. ngerul nu a venit s ia paharul din mnalui Hristos, ci pentru a-L ntri ca s l bea, dndu-I asigurarea iubirii Tatlui...Ucenicii care dormeau au fost deodat treziti de lumina care-L nconjura pe Mntuitorul. Ei au vzut ngerul aplecndu-se spre nvttorul care era trntit la pmnt. Ei l -au vzut ridicnd capul Mntuitorului si punndu-l pe pieptul su,ndreptndu -l spre ceruri. I-au auzit glasul, ca o muzic dulce, rostind cuvinte de mngiere si ndejde... Din nou,ucenicii obositi cedeaz toropelii ciudate, care le ia puterile. Din nou, Isus i gseste dormind.Privind cu durere la ei, El spune: "Dormiti de -acum si odihniti -v; iat, a sosit ceasul cnd Fiul omului este dat n minile pctosilor".Chiar pe cnd rostea aceste cuvinte, El a auzit pasii gloatei care l cuta si a spus: "Sculati-v; haidem s mergem; iat,se apropie vnztorul".{TA196} Nu se vedea nici o urm a recentei Sale agonii atunci cnd Isus a psit ca s -si ntmpine trdtorul. Stnd n fatau cenicilor Si, El a spus: "Pe cine cutati? Ei au rspuns: 'Pe Isus din Nazaret.' Isus a rspuns: 'Eu sunt Acela'". DA693, 694Era n puterea lui Hristos s Se elibereze. Cnd El a rostit cuvintele: "Eu sunt Acela", de ndat ngerii L-au nconjurat simultimea aceea avea toate dovezile pe care ar fi putut sau ar fi vrut s le aib, c Hristos era puterea lui Dumnezeu. -TDG 267Era greu ca ngerii s poat suporta acea priveliste. Ei L -ar fi eliberat pe Isus, ns ngerii comandanti le -au interzis...Isus sti a c ngerii erau martori ai scenei umilirii Sale... Cel mai slab dintre ngeri ar fi putut face ca acea multime s cad la pmnt fr putere si sL elibereze pe Isus. - 1SG 50, 51 ngerul care i slujise mai devreme lui Isus se misca ntre El si gloat. O lumin divin lumina fata Mntuitorului si unchip ca de porumbel l umbrea. Pentru o clip, multimea ucigas nu a putut sta n prezenta slavei divine. S au trassperiati napoi. Preotii, btrnii, soldatii si chiar Iuda au czut la pmnt ca niste oameni morti... ns imediat scena s-aschimbat. - DA 694, 695ngerul s-a retras si L-a lsat pe Isus stnd calm si ncreztor, fata Lui palid fiind luminat de razele strlucitoare alelunii, nconjurat fiind nc de oamenii aceia trntiti la pmnt, neputinciosi , n timp ce ucenicii erau prea uimiti ca s poat rosti vreun cuvnt. Cnd ngerul se ndeprteaz, soldatii romani oteliti se pun pe picioare si, mpreun cu preotulsi Iuda, se strng n{TA197} jurul lui Hristos ca si cnd le-ar fi rusine de slbiciunea lor si team s nu cumva s le scape iar din minile lor. - ST 21august 1879Ucenicii crezuser c nvttorul lor nu va ngdui s fie luat... Ei au fost dezamgiti si indignati cnd au vzut c aducfrnghii pentru a lega

minile Aceluia pe care l iubeau. Petru, n mnia sa, si-a scos sabia de ndat si... a tiat o urechea slujitorului marelui preot. Cnd a vzut ce a fcut, Isus si-a eliberat minile,... si a spus: "Lsati-i! Pn aici!" si a atinsurechea rnit, care s-a vindecat de ndat. Apoi, i-a spus lui Petru: "Pune-ti sabia la locul ei;... crezi c n-as putea acums m rog Tatlui Meu si El s-mi trimit de grab mai mult de dousprezece legiuni de ngeri?" - DA 696C n d a u f o s t r o s t i t e a c e s t e cuvinte, fetele ngerilor s-au luminat. Ei doreau ca a tunci si acolo s-L nconjoare p e Comandantul lor si s mprstie acea gloat furioas. ns tristetea s-a asternut iarsi pe fetele lor cnd Isus a adugat:"Dar cum se vor mplini Scripturile care zic c asa trebuie s se ntmple?" Inimile ucenicilor s-au cufundat din nou ndisperare si dezamgire amarnic, n timp ce Isus le-a ngduit [celor din multime] s-L duc. - 1SG 48naintea lui Ana si CaiafaHristos trebuia s fie judecat n mod oficial naintea Sinedriului; ns El a fost dus pentru o judecat preliminar naintealui Ana...{TA198} Cnd consiliul s-a adunat n sala de judecat, Caiafa si-a ocupat locul, ca presedinte n functie... n timp ce Caiafa... seuita la prizonier, el a fost surprins si a admirat fata Lui nobil si comportamentul lui demn. A fost cuprins de convingereac acest Om era asemenea lui Dumnezeu. n clipa urmtoare ns, el si-a alungat acel gnd, cu dispret. - DA 698, 703,704Tot cerul a vzut faptele de cruzime, fcute lui Hristos. Prin scenele nspimnttoare care au avut loc n sala de j u d e c a t , D u m n e z e u a a r t a t u n i v e r s u l u i c e r e s c s p i r i t u l c a r e v a f i m a n i f e s t a t d e c t r e a c e i a c a r e n u v o i e s c s d e a ascultare Legii Sale. - 12MR 412A fost greu pentru ngeri s suporte acea priveliste. Ei L-ar fi eliberat pe Isus din minile vrjmas ilor Si; ns ngerii comandanti le-au interzis acest lucru... Isus stia c ngerii erau martori la scena umilirii Sale.Isus sttea acolo, blnd si umil, n fata multimii nfuriate n timp ce ei l maltratau n modul cel mai josnic. L-au scuipatn fat - acea fat de care ntr-o zi vor vrea s se ascund, care va lumina cetatea lui Dumnezeu si va strluci mai tare casoarele - ns El nu a aruncat nici o privire mnioas asupra celor care i fceau ru. El a ridicat cu blndete mna si S-asters. I-au acoperit capul cu o hain veche; L-au legat la ochi, apoi Lau lovit n fat strigndu-I: "Prooroceste-ne acumcine Te-a lovit?" Printre ngeri era agitatie. Ei L-ar fi eliberat de ndat; ns ngerul lor comandant i-a oprit. - 1SG 50,51{TA 199}naintea lui PilatOamenii erau nsufletiti de un spirit satanic atunci cnd au hotrt c l prefer pe Baraba, un hot si ucigas, n locul Fiului lui Dumnezeu. Puterea demonic triumfa asupra oamenilor; legiuni ntregi de ngeri ri au pus cu totul stpnire pe oameni si, ca rspuns la ntrebarea lui Pilat, pe cine s le elibereze, ei au strigat: "Ia -L pe acest om si d -ni-l peBaraba!" Cnd Pilat le-a vorbit din nou despre Isus, s-a auzit strigtul rgusit: "Rstigneste-L! Rstignes-te-L!" Cedndagentilor demonici, oamenii au fost condusi, ca s se alture marelui apostaziat.Lumile neczute priveau scena cu uluire, fiind incapabile s nteleag degradarea pe care a adus-o pcatul. Legiuni dengeri ri i-au luat n stpnire pe preoti si conductori si au dat glas sugestiilor l ui Satana, convingnd si ispitind poporul prin minciuni si diverse ademeniri, ca s-L resping pe Fiul lui Dumnezeu si s aleag n locul Lui un tlhar siun ucigas... Ce scen era aceasta pentru Dumnezeu, pentru serafimi si heruvimi! Unicul Fiu al lui Dumnezeu, Maiestatea cerului, Regele slavei, era batjocorit, insultat, ironizat, respins si rstignit de ctre aceia pe care a venit s-i salveze si care se dduser sub stpnirea lui Satana. - RH 14 aprilie 1896{TA200}ngeri care fuseser martori la acea scen au observat punctul de vedere al lui Pilat si simpatia lui pentru Isus...Satana si ngerii si l-au ispitit pe Pilat si ncercau s-l conduc spre propria lui ruin. Ei i-au sugerat c, dac el nu se vaimplica n condamnarea lui Isus, altii o vor face. - 1SG 54, 56 Nici chiar n aceste conditii Pilat nu a fost lsat s actioneze orbeste. Un mesaj din partea lui Dumnezeu l-a avertizat cu privire la fapta pe care era pe cale de a o comite. Ca rspuns la rugciunea lui Hristos, sotia lui Pilat a fost vizitat de unnger din ceruri, si ntr -un vis, ea L-a privit pe Mntuitorul si a discutat cu El... L a vzut n sala de judecat. A vzut cum I-au legat strns minile, ca unui criminal. L-a vzut pe Irod si soldatii lui, fcndu-si lucrarea nfiortoare. A auzit pe preoti si conductori, plini de invidie si rutate, rostindu -si ca scosi din minti acuzatiile. Ea auzise cuvintele: "Noi avem o lege si, dup legea noastr, El ar trebui s moar".E a l-a vzut pe Pilat dndu-L pe Isus s fie biciuit, dup ce declarase: "Nu g s e s c n i c i o v i n n E l " . A a u z i t condamnarea pronuntat de Pilat si l -a vzut dndu -L pe Isus n minile ucigasilor Si. Ea a vzut crucea ridicat pe Calvar. A vzut pmntul nvluit n ntuneric si a auzit strigtul misterios "S-a sfrsit!" A mai fost nc o scen care i-astrnit uimirea. Ea L-a vzut pe Hristos stnd pe un mare nor alb n timp ce pmntul se cltina n spatiu, iar ucigasii Sifugeau de prezenta slavei Sale. Ea s-a trezit tipnd de groaz si, de ndat, i-a scris lui Pilat cuvinte de avertizare.n timp ce Pilat sovia n legtur cu ce avea de fcut, un sol si-a fcut loc n grab prin multime si i -a nmnat oscrisoare din partea sotiei sale, care i scria astfel:{TA201}"S nu ai nimic de-a face cu acest Om; cci am suferit mult astzi n vis din pricina Lui".Fata lui Pilat a devenit palid. Sentimentele lui erau contradictorii si se afla n ncurctur. ns, n timp ce zbovea ca sactioneze, preotii si conductorii ndrjeau mai departe mintea oamenilor... Pilat dorea mult s -L elibereze pe Isus. ns el a vzut c nu poate s fac acest lucru si s se bucure n continuare de aceeasi pozitie si onoare. Ca s nu-si piard puterea vremelnic, el a ales s sacrifice viata unui nevinovat...Pilat a cedat cererilor gloatei. Ca s nu riste pierderea pozitiei sale, el L-a dat pe Isus ca s fie rstignit. - DA 732, 733,738Rstignirea lui HristosFiul lui Dumnezeu a fost dat n minile oamenilor, ca s fie rstignit... Ei au pus asupra Lui crucea cea grea... ns Isus alesinat sub greutatea ei... Dup aceea ei au pus mna... pe un om care nu-si mrturisise deschis credinta n Hristos, dar care credea n El. Ei au pus crucea asupra lui si el a dus-o pn la locul rstignirii. Grupuri de ngeri se aflau deasupraacelui loc. - 1SG 57Cine erau martorii acestor scene? Universul ceresc, Dumnezeu Tatl, Satana si ngerii si. - BE&ST 29 mai 1899ngerii din ceruri... au auzit batjocurile si au vzut cum ddeau din cap. Ei ar fi iesit cu bucurie din rnduri si s-ar fi dusla Fiul lui Dumnezeu, care era umilit si chinuit trupeste, ns nu le-a fost ngduit acest

lucru. -18 MR 71{TA202}"Pe altii i-a mntuit, dar pe Sine nu Se poate mntui" a fost strigtul batjocoritor, care se nlta n urlete ctre Hristos ntimpul agoniei si mortii Sale pe cruce. El S-ar fi putut salva pe Sine n orice moment si S-ar fi putut da jos de pe cruce;ns, dac ar fi fcut acest lucru, lumea ar fi fost dat n stpnirea marelui apostaziat. ngerii au fost uluiti s vad c Hristos nu a pecetluit cu moarte buzele batjocoritorilor Si. - YI 14 iunie 1900Satana si ngerii lui erau personificati prin cei care si bteau joc de Hristos n timp ce El atrna pe cruce. El i-a umplutde vorbe mrsave si dezgusttoare. El inspirase ironiile lor. - 18MR 72Stpnirile si puterile ntunericului s-au adunat n jurul crucii Sale. Satana, avnd nc o statur impuntoare, conduceaostirea apostaziat, care se asociase cu fiintele omenesti n lupta mpotriva lui Dumnezeu. - ST 14 aprilie 1898El [Hristos] Se lupta cu puterea lui Satana, care declarase c l are pe Hristos n mna sa, c el este mai tare dect Fiullui Dumnezeu, c Tatl si-a dezmostenit Fiul si c El nu Se mai bucur de favoarea lui Dumnezeu, ca si el. - 2T 214Hristos nu a cedat n fata vrjmasului care l chinuia, nici atunci cnd a suferit cel mai amarnic. Legiuni de ngeri ri seaflau pretutindeni n jurul Lui; totusi, ngerilor buni le-a fost poruncit {TA203}s nu le sparg rndurile si s nu intre n conflict cu vrjmasul batjocoritor si nu le-a fost ngduit nici mcar s slujeascduhului ndurerat al divinului Suferind. n acest teribil ceas ntunecat, cnd Tatl si ascunsese fata, legiuni de ngeri riL-au nvluit si pcatele lumii apsau asupra Lui, de pe buzele Lui palide au fost smulse cuvintele: "Dumnezeul Meu,Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai prsit?" - BE&ST 1 ianuarie 1887ntunericul care acoperea pmntul ascundea pe puternicii soli ai cerului, ns pmntul s -a cutremurat atunci cnd a c l c a t p e e l ostirea cereasc. Stncile s-au crpat; timp de trei ore, pmntul a fost nvluit ntr-un n t u n e r i c d e neptruns; natura, cu vesmintele ei ntunecate, a ascuns suferintele Fiului lui Dumnezeu. - 5MR 353Tatl mpreun cu ngerii cerului erau nvluiti n acel ntuneric des. Dumnezeu era aproape, alturi de Fiul Su, desi nuSe manifesta nici fat de El, nici fat de vreo alt fiint omeneasc. Dac o singur raz a slavei si puterii Sale ar fi ptruns prin norul cel des, care l nvluia, toti cei prezenti ar fi fost pe dat nimiciti. - 12MR 385Cum a putut cerul s pstreze tcere? Ne minunm de ntunericul teribil de neobisnuit, care plutea asupra crucii? Neminunm c s-au crpat stncile, c se vedeau si auzeau tunete si fulgere, c pmntul s-a cutremurat atunci cnd ostireacerului a clcat pe el n timp ce privea cum Comandantul lor iubit suferea asemenea nedreptate? - RH 1 septembrie 1891{TA204}Cnd Hristos a strigat "S-a sfrsit", lumile neczute s-au simtit n sigurant. Pentru ele, aceasta nsemna c lupta s-a datsi c ea a fost cstigat. De acum nainte, Satana nu mai avea parte de simpatia universului. - RH 12 martie 1901ngerii sfinti au fost cuprinsi de oroare la gndul c unul dintre ei a putut decdea att de mult, nct s fie n stare de oasemenea cruzime fat de Fiul lui Dumnezeu la Calvar. Orice sentiment de mil sa u simpatie, pe care l-au simtitvreodat pentru Satana de cnd a fost alungat, s-a stins acum din inimile lor. - ST 23 septembrie 1889 Nu mna preotului a fost cea care a sfsiat de sus pn jos perdeaua cea splendid care desprtea Sfnta de SfntaSfintelor. A fost mna lui Dumnezeu. Cnd Hristos a strigat "S-a sfrsit", Veghetorul Sfnt, care fusese oaspete nevzutla osptul lui Belsatar, a dat sentinta n dreptul natiunii iudaice - c este o natiune lepdat de Dumnezeu. Aceeasi mn,care a scris pe zid semnele care vesteau soarta lui Belsatar si sfrsitul mprtiei babiloniene, a fost cea care a rupt perdeaua templului de la un capt la cellalt. - 5BC 1109 Ei [conductorii iudeilor] au dat trupul Lui jos si L-au pus n mormntul cel nou al lui Iosif si au rostogolit o piatr marela intrarea mormntului, declarnd c fac acest lucru pentru ca ucenicii Lui s nu vin si s -L fure noaptea. ngeri ritresltau n jurul acelui mormnt, gndind c Hristos a fost nvins. O gard de soldati romani a fost pus s pzeascmormntul si au fost luate cele mai stricte msuri de ctre iudei, pentru ca triumful lor {TA205}s fie deplin. ns ngeri ceresti pzeau locul unde dormea iubitul lor Comandant. - RH 9 octombrie 1888Doar la moartea lui Hristos caracterul lui Sa tana a fost descoperit n mod clar ngerilor si lumilor neczute. Atunci, minciunile si acuzatiile aceluia care fusese odat un nger nltat au fost vzute n adevrata lor lumin. - ST 27 august1902Moartea lui Hristos pe cruce a nsemnat distrugerea sigur a aceluia care avea puterea mortii, care era initiatorul pcatului. Cnd Satana va fi distrus, nu va mai exista nimeni care s ispiteasc la ru; rscumprarea omenirii nu va maitrebui repetat niciodat si nu va mai exista primejdia unei alte rzvrtiri n universul lui Dumnezeu. Numai ceea ce poate tine n fru cu eficacitate pcatul n aceast lume a ntunericului poate mpiedica pcatul n ceruri.Semnificatia mortii lui Hristos va fi nteleas de sfinti si de ngeri. Oamenii czuti nu pot avea un cmin n paradisul luiDumnezeu fr ajutorul Mielului junghiat de la ntemeierea lumii... ngerii Ii atribuie onoare si slav lui Hristos,deoarece nici chiar ei nu sunt n sigurant dect dac privesc la suferintele Fiului lui Dumnezeu. ngerii cerului sunt feriti de apostaziere prin eficacitatea a ceea ce a avut loc la cruce. Fr cruce, ei nu ar fi mai siguri mpotriva rului dectau fost ngerii nainte de cderea lui Satana. Perfectiunea angelic a esuat n ceruri. Perfectiunea uman a esuat nEden... Planul de mntuire, scotnd n evident dreptatea si iubirea lui Dumnezeu, ofer o aprare sigur mpotrivaapostazierii n lumile neczute... Moartea lui Hristos pe crucea Calvarului este unica noastr ndejde n aceast lume si{TA 206}va fi tema noastr de meditatie n lumea viitoare. - ST 30 decembrie 1889Domnul Hristos, prin viata si moartea Sa, a rezolvat pentru totdeauna problema profund si cuprinztoare: dac existsacrificiu de Sine la Dumnezeu si dac Dumnezeu este lumin si dragoste. Aceasta a fost ches tiunea care a frmntat cerurile, care a constituit nceputul nstrinrii lui Satana de Dumnezeu. Ca dovad a dragostei lui Dumnezeu, el ceruseschimbarea sau desfiintarea legilor guvernrii Sale n curtile ceresti. - RH 21 octombrie 1902{TA 207}Cap. 17 Lucrarea ngerilor de la nvierea lui Hristos pn la nltarea saDimineata nvierii lui HristosUcenicii s-au odihnit n Sabat, ntristati din cauza mortii Domnului lor, n timp ce Isus, Regele slavei, zcea n mormnt.La lsarea noptii, au fost pusi soldati ca s pzeasc locul de odihn al Mntuitorului n timp ce ngeri, nevzuti, se aflaudeasupra locului sacru. - EW

181 Noaptea dinaintea primei zile a sptmnii s -a scurs ncet. Ceasul cel mai ntunecat, chiar nainte de ivirea zorilor, a sosit. Hristos era nc prizonier n mormntul strmt. Piatra cea mare era la locul ei; sigiliul roman era neatins; grzileromane si continuau paza. i mai erau strjeri nevzuti. Ostiri de ngeri ri erau ngrmdite n jurul acelui loc. Dac ar f i f o s t c u p u t i n t , p r i n t u l n t u n e r i c u l u i , m p r e u n c u a r m a t a l u i a p o s t a z i a t , a r f i p s t r a t p e n t r u t o t d e a u n a s i g i l a t mormntul care l tinea pe Fiul lui Dumnezeu. ns ostirea cereasc a nconjurat mormntul. ngeri care exceleaz n putere pzeau mormntul si asteptau s ureze bun-venit Printului vietii. - DA 779{TA 208} n t i m p c e e r a n c n t u n e r i c , ngerii veghetori stiau c timpul pentru eliberarea scumpului Fiu al lui D u m n e z e u , Comandantul lor iubit, aproape sosise. n timp ce asteptau cu cea mai adnc emotie momentul biruintei Sale, un nger puternic a venit n mare grab, zburnd, din ceruri. - EW 181Cel mai puternic nger din ceruri, acela care detinea pozitia din care a czut Satana, a primit aceast nsrcinare de la Tatl si, mbrcat cu slava cerului, a ndeprtat ntunericul pe unde trecea. Fata lui era ca fulgerul, iar vesmintele lui albeca zpada. - 5BC 1110Un alt nger, care fcea parte din oastea cereasc, care fusese martor la scena umilirii lui Isus si veghease locul sacru deodihn al Lui, s-a alturat ngerului din ceruri si mpreun au venit la mormnt. Pmntul s-a zguduit si s-a cutremuratcnd s-au apropiat si a fost un mare cutremur de pmnt. - 1SG 66 Fata pe care ei [soldatii romani] o privesc nu este fata unui rzboinic obisnuit; este fata celui mai puternic nger dino s t i r e a D o m n u l u i . A c e s t s o l e s t e a c e l a c a r e o c u p p o z i t i a d i n c a r e a c z u t S a t a n a . E l a f o s t c e l c a r e , p e d e a l u r i l e Betleemului, a proclamat nasterea lui Hristos. Pmntul tremur la apropierea sa, iar ostile ntunericului fug. - DA 779,780ngerul s-a apropiat de mormnt, a dat la o parte piatra, ca si cnd ar fi fost o pietricic, si s -a asezat pe ea. Lumina cerului a nconjurat mormntul si ntreg cerul a fost luminat de slava ngerilor. - 5BC 1110{TA209}Comandantul ngerilor a apucat piatra cea mare, pentru care a fost nevoie de mai multi brbati puternici pentru a o punen acel loc, a rostogolit -o, s-a asezat pe ea, n timp ce tovarsul lui a intrat n mormnt si a desfsurat legturile de pe fata si capul lui Isus.Apoi ngerul cel puternic, cu o voce care a fcut ca pmntul s se cutremure, a strigat: "Isuse, Fiul lui Dumnezeu, TatlTu Te cheam!" Acela care cstigase puterea de a birui moartea si mormntul a iesit afar din mormnt, cu mersul unuinvingtor, pmntul cltinndu-se si fiind brzdat de fulgere si tunete. - 3SP 192A c e l a c a r e s p u s e s e : " m i d a u v i a t a c a i a r s i s - o i a u " a i e s i t a f a r d i n m o r m n t , l a v i a t a c a r e e r a n S i n e n s u s i . Umanitatea a murit; divinitatea nu a murit. n divinitatea Lui, Hristos avea puterea de a rupe legturile mortii. - YI 4august 1898Hristos n divinitatea Lui a strlucit cnd a iesit afar, n grab, din mormnt si a nviat biruitor asupra mortii si a mormntului. - ST 30 mai 1895Garda roman... nu a putut suporta privelistea, cci ei aveau o solie de dus, ca martori ai nvierii lui Hristos. - 5BC 1110O spaim teribil i -a cuprins pe soldati. Unde era acum puterea lor de a pstra trupul lui Isus? Ei nu se gndeau la datoria lor sau c L-ar fi furat ucenicii. Ei au fost uluiti si nspimntati, deoarece{TA210}lumina din cale afar de strlucitoare a ngerilor strlucea pretutindeni n jur, mai tare dect soarele. Soldatii romani auvzut ngerii si au czut ca niste oameni morti la pmnt. - 1SG 66 Ostirea cereasc privise cu respect solemn scena. Iar cnd Isus a psit maiestuos afar d i n m o r m n t , a c e i n g e r i strlucitori s-au prosternat la pmnt si I s-au nchinat; ei L-au ntmpinat cu cntece de biruint si triumf. - 1SG 66, 67S o l d a t i i . . . i - a u a u z i t p e l o c u i t o r i i c e r u l u i c n t n d c u m a r e b u c u r i e s i t r i u m f : " T u l - a i n v i n s p e S a t a n a s i p u t e r i l e ntunericului! Tu ai nghitit moartea prin biruint!" si am auzit un glas tare spunnd n ceruri: "Acum a venit mntuireasi puterea si mprtia Dumnezeului nostru; cci prtorul fratilor nostri, care i acuza naintea Dumnezeului nostru zi sinoapte, a fost aruncat jos". - 3SP 194Dup ce oastea ngereasc s-a ntors n ceruri si lumina si slava au disprut, soldatii romani s-au ridicat ca s vad dacsunt n sigurant, dac vor privi n jur. Au fost cuprinsi de uluire cnd au vzut c piatra cea mare a fost rostogolit de lausa mormntului si Isus a nviat. - 1SG 68Satana nu triumfa acum. ngerii si fugiser din fata luminii strlucitoare si ptrunztoare a ngerilor ceresti. Ei s -au plns cu amar regelui lor c prada le-a fost luat cu violent si c Acela{TA 211} pe care l urau att de mult a nviat din morti. - 1SG 67Imediat dup nvierea lui HristosCtva timp Satana prea trist si suprat. El a tinut un consiliu cu ngerii si pentru a discuta care s fie urmtorul pas nlucrarea lor mpotriva guvernrii lui Dumnezeu. Satana a spus: Trebuie s v grbiti s mergeti la preotii conductori sila btrni. Am reusit s-i amgim si s le orbim ochii, s le mpietrim inimile mpotriva lui Isus. I-am fcut s cread cEl a fost un impostor. Soldatii romani vor duce vestea aceea urcioas c Hristos a nviat. Noi i -am fcut pe preoti si btrni s-L urasc pe Isus si s-L ucid. Acum argumentati acest lucru naintea lor, ntr-o manier luminoas, cci, dacse afl c Isus a nviat, ei, care sunt ucigasii Lui, vor fi omorti cu pietre de popor, pentru c au omort un om nevinovat.- 1SG 67, 68Ei [soldatii romani] s-au ntors de la mormnt, coplesiti de ceea ce au vzut si auzit si s-au dus n mare grab n cetate, povestind tuturor acelora pe care-i ntlneau scenele minunate, la care fuseser martori... ntre timp, un sol a ajuns la preoti si conductori, anuntndu-i: Hristos, pe care voi L-ati rstignit, a nviat din morti! Un slujitor a fost ndat trimis cu solia special de a chema garda roman la palatul marelui preot. Acolo, ei au fostinterogati ndeaproape; ei au declarat tot ce au vzut la mormnt: c un sol nfricostor, cu fata radiind de strlucire si cuhaine albe ca zpada,{TA212}a venit din ceruri; c pmntul s -a cltinat si cutremurat si c ei au rmas fr putere; c ngerul a apucat piatra ceaurias de la intrarea mormntului si a rostogolit -o de parc ar fi fost o pietricic; c un chip plin de slav a iesit dinmormnt; c un cor de glasuri a fcut cerurile si pmntul s rsune de cntece de biruint si bucurie; c, atunci cnd lumina a disprut si muzica a ncetat, ei au prins putere, au gsit mormntul gol, si trupul lui Isus nu l-au gsit nicieri. -Redemption: Or the

Resurrection of Christ; and His Ascension, partea 6, p.14,15Ei [soldatii romani] s -au grbit s ajung la preoti si btrni cu relatarea minunat a ceea ce vzuser; dar cnd aceiucigasi au auzit vestea uimitoare, pe fetele lor s-a asternut paloarea. I -a cuprins spaima cu privire la ceea ce au fcut. Apoi, si-au dat seama c dac vestea era adevrat, ei erau pierduti. Un timp au fost stupefiati si s-au privit unii pe altiin liniste, fr s stie ce s fac sau ce s spun. Nu puteau crede acest lucru, cci era spre propria lor condamnare.S-au consultat c u privire la ce era de fcut. i -au dat seama c, dac se va rspndi n popor vestea c Isus a nviat si relatarea despre slava uluitoare care a nsotit nvierea Lui, care a fcut ca soldatii s cad ca niste oameni morti, oameniise vor nfuria pe ei si i vor ucide. S-au hotrt s dea bani soldatilor pentru a pstra n secret ceea ce s-a petrecut. Le-auoferit bani multi, spunndu-le s declare c ucenicii Lui au venit noaptea, n timp ce{TA213}dormeau, si L-au furat. Iar cnd ei au ntrebat ce li se va face, pentru c au dormit n post, preotii si btrnii le-au spus cvor vorbi cu guvernatorul ca s-i scape. - 1SG 68Femeile vin la mormntFemeile care au fost alturi de Hristos la cruce au asteptat si au vegheat, ca s treac orele Sabatului. n prima zi asptmnii, foarte devreme, au pornit ctre mormnt, ducnd cu ele miresme, ca s ung trupul Mntuitorului... Nestiind ce avusese loc chiar atunci, ele se apropiau de grdin si si spuneau n timp ce mergeau: "Cine ne va prvli piatra de la usa mormnt ului?" Ele stiau c nu vor putea clinti piatra, dar au continuat s mearg. i iat c cerul se lumineaz deodat de o slav care nu provenea de la rsritul soarelui. Pmntul s-a cutremurat. Au vzut c piatra ceamare fusese rostogolit. Mormntul era gol.{TA214}Femeile nu au venit la mormnt toate din aceeasi directie. Maria Magdalena a fost cea dinti care a ajuns n acel loc; sicnd a vzut c piatra a fost ndeprtat, s-a grbit s spun acest lucru ucenicilor. ntre timp, au venit si celelalte femei.O lumin strlucea n jurul mormntului, ns trupul lui Isus nu era acolo. Zbovind acolo, deodat au vzut c nu erausingure. Un tnr mbrcat n haine strlucitoare sttea lng mormnt. Era ngerul care prvlise piatra. Luase chipomenesc, ca s nu nspimnte pe aceste prietene ale lui Isus. Totusi, mprejurul lui strlucea nc slava cereasc. DA788, 789Femeile s-au speriat foarte tare si si -au plecat fetele la pmnt; cci vederea fiintei ceresti era mai mult dect puteau suporta ele. ngerul a trebuit s-si ascund si mai mult slava, ca s poat vorbi cu ele. - YI 21 iulie 1898"Nu v temeti", le -a spus el; "cci stiu c l cutati pe Isus, care a fost rstignit. Nu este aici: cci a nviat, asa cum spusese. Veniti si vedeti locul unde a fost Domnul. i mergeti degrab si spuneti ucenicilor Lui c a nviat din morti."S-au uitat iarsi n mormnt si au ascultat nc o dat vestea cea minunat. Un alt nger cu chip omenesc este acolo si lespune: "De ce cutati pe Cel ce este viu ntre cei morti? Nu este aici, cci a nviat: aduceti-v aminte ce v-a spus cndera nc n Galileea, c Fiul omului trebuie s fie dat n minile pctosilor, s fie rstignit si c a treia zi va nvia".El a nviat, El a nviat! Femeile repet iar si iar aceste cuvinte. - DA 789nltarea lui Hristos la Tatl Su"Ducetiv", au spus ngerii femeilor, "si spuneti ucenicilor Lui si lui Petru, c El merge naintea voastr n Galilea:acolo l veti vedea, asa cum v-a spus". Acesti ngeri fuseser mpreun cu Hristos ca ngerii Si pzitori pe tot parcursulvietii Sale de pe pmnt. Ei fuseser martori la judecarea si rstignirea Lui. Ei au auzit cuvintele pe care El le spusese ucenicilor Lui. - DA 793Femeile au plecat degrab de la mormnt "cu team si cu mare bucurie; si au dat fuga ca s duc ucenicilor vestea". Maria nu a auzit vestea cea bun. Ea s-a dus la Petru si Ioan cu vestea trist c "L-au luat pe Domnul din mormnt si nustim unde L-au pus".Ucenicii s-au grbit la mormnt si au gsit precum spusese Maria. Au vzut legturile si stergarul, ns nu L-au gsit peDomnul lor...{TA215}Maria i-a urmat pe Ioan si Petru la mormnt; cnd ei s -au ntors n Ierusalim, ea a rmas acolo. Privind la mormntul gol, ntristarea i-a cuprins inima. Uitndu-se nuntru, a vzut doi ngeri; unul ntr-un capt si cellalt n cellalt capt allocului unde fusese Isus. "Femeie, de ce plngi?" au ntrebat-o ei. "Pentru c L-au luat pe Domnul meu", a rspuns ea,"si nu stiu unde L-au pus".Apoi, ea s-a ntors, chiar de la acei ngeri, gndind c trebuie s gseasc pe cineva care s-i spun ce s-a fcut cu trupullui Isus. Un alt glas i se adreseaz: "Femeie, de ce plngi? Pe cine cauti?" Cu ochii nlcrimati, Maria a vzut un chip deom si, gndind c este grdinarul, ea i-a spus: "Domnule, dac L-ai luat de aici, spune-mi unde L-ai pus ca s m duc sis-L iau"...Cu vocea cunoscut ei, Isus i spune "Marie". Acum ea stie c nu un strin i vorbeste si ntorcndu-se, vede n fata ei peHristos viu. n bucuria ei, ea a uitat c El fusese rstignit. Dnd nval sp re El, ca si cnd ar fi vrut s -i cuprind picioarele, ea a spus: "Rabuni". ns Hristos a ridicat mna zicnd: nu m tine; "cci{TA216}nu M-am suit nc la Tatl Meu."...Isus a refuzat s primeasc omagiul ucenicilor Si pn cnd nu avea asigurarea c s acrificiul Su a fost acceptat deTatl. El S-a suit n curtile ceresti si de la Dumnezeu nsusi a auzit asigurarea c ispsirea fcut pentru pcateleoamenilor a fost ndestultoare, c prin sngele Su toti puteau dobndi viata vesnic...Dup ce S-a suit la Tatl, Isus S-a artat si celorlalte femei, spunnd: "Bucurati -v!" Ele s-au apropiat s-I cuprind picioarele si I s-au nchinat. Isus le-a zis: "Nu v temeti: duceti-v de spuneti fratilor Mei s mearg n Galilea: acolo mvor vedea". - DA 789, 790, 793 Alte aparitii dup nviereDup-amiaz trziu, n ziua nvierii, doi dintre ucenici se aflau pe cale spre Emaus, un orsel situat la opt mile deIerusalim... Ei auziser vestea despre luarea trupului lui Hristos din mormnt si, de asemenea, pe aceea c fe meile auvzut ngerii si L-au ntlnit pe Isus. Acum, ei se ntorceau la casele lor... Nu au mers prea mult cnd iat c li se altur pe cale un strin, ns ei erau att de cuprinsi de ntristare si dezamgirec nu i-au dat prea mult atentie. i -au continuat discutia, dnd glas gndurilor inimilor lor... Pe cnd discutau despre evenimentele care avuseser loc, Isus dorea mult s le aduc mngiere... ns trebuia s le dea mai nti niste lectii pecare s nu le uite niciodat...{TA217}ncepnd de la Moise... Hristos le-a expus din toate Scripturile ce era cu privire la Sine... Pornind de la profluie, Hristosa dat ucenicilor o interpretare corect a ceea ce trebuia

El s fie pentru omenire...n timpul cltoriei, soarele se ndrepta spre apus... Cnd au vr ut s intre n casa lor, se prea c strinul vrea s -sicontinue cltoria. ns ucenicii au struit de El... "Rmi cu noi", I-au spus ei. Nu prea prea c le va accepta invitatia,ns ei au repetat-o, spunnd "este spre sear si ziua aproape a trecut". Hristos a cedat acestei insistente si "S -a dus srmn cu ei"...Masa simpl de sear alctuit din pine este curnd pregtit si pus n fata musafirului care S-a asezat n capul mesei.Acum El si ntinde minile pentru a binecuvnta mncarea. Ucenicii se dau napoi cu uimire. Tovarsul lor si ntindeminile exact cum fcea Domnul lor. Ei privesc din nou si vd n palmele Lui semnele cuielor. Amndoi exclam deodat : Este Domnul Isus! A nviat din morti!Ei se ridic pentru a se arunca la picioarele Lui ca s I Se nchine, ns El S-a fcut nevzut din fata lor... Cu o asemeneaveste, ei nu puteau zbovi ca s stea de vorb... si las mncarea neatins si plini de bucurie pornesc din nou pe aceeasicale pe care veniser, grbindu-se s spun vestea cea bun ucenicilor din cetate. - DA 795-801Ajungnd la Ierusalim, cei doi ucenici intr pe poarta de rsrit, care, cu ocazia srbtorilor, era deschis si noaptea... Eise duc n camera de sus unde Isus petrecuse orele n seara dinaintea{TA218} mortii Sale... Dar gsesc usa camerei bine baricadat. Bat la us, ns nici un rspuns. E liniste. Apoi, si spun numele.Usa este deblocat cu grij, ei intr, si un Altul, nevzut, intr o dat cu ei. Apoi, usa este din nou baricadat, pentru a se pzi de spioni.Cltorii i gsesc pe toti ntr -o ncntare surprinztoare. Glasurile celor din camer izbucnesc n multumiri si laud,zicnd: "Domnul a nviat cu adevrat si S-a artat lui Simon". Apoi, cei doi cltori... povestesc felul minunat cum li S-aartat Isus. Tocmai au terminat de vorbit,... cnd iat, o alt Persoan st n fata lor... Apoi, ei aud un glas care nu estealtul dect glasul Domnului lor..."ns ei au fost ngroziti si nspimntati, cci au crezut c vd un duh. i El le-a spus: 'Pentru ce sunteti tulburati? si dece vi se ridic astfel de gnduri n inim? Priviti minile si picioarele Mele; sunt ale Mele; pipiti-M si vedeti; un duhn-are nici carne, nici oase, asa cum am Eu". i pe cnd le vorbea astfel, le-a artat minile si picioarele Sale." - DA 802,803Un numr dintre ucenici fcuser acum din camera de sus cminul lor si seara, toti, cu exceptia lui Toma, erau adunatiacolo. ntr-o sear, Toma s -a hotrt s se ntlneasc cu ceilalti... n timp ce ucenicii luau masa de sear, ei discutau despre dovezile pe care Hristos le dduse lor n profetii. "Pe cnd erau usile ncuiate, a venit Isus, a sttut n mijlocul lor si le-a spus: Pace vou."{TA219}ntorcndu-se spre Toma El a spus: "Adu-ti degetul ncoace si uit-te la minile Mele; si adu-ti mna si pune-o n coastaMea; si nu fi necredincios, ci credincios."... [Toma] nu a mai vrut alte dovezi. Inima lui a tresltat de bucurie si s -aaruncat la picioarele Mntuitorului strignd: "Domnul Meu si Dumnezeul meu."- DA 807Isus si propusese s-i ntlneasc pe ucenici n Galilea; si curnd dup ce a trecut sptmna Pastelui, ei si-au ndreptat pasii ntr-acolo... Erau sapte dintre ucenici.. Erau mbrcati n vesmintele umile de pescari... Toat noaptea au trudit, frsucces... n tot acest timp un Veghetor singuratic ia urmrit de pe trm, El fiind nevzut de ei. n sfrsit s-au artat zoriidiminetii... i ucenicii au vzut un strin stnd pe trm... Ioan L-a recunoscut pe strin si a strigat ctre Petru: "Este Domnul". - DA 809, 810 La o ntlnire pe un munte, n Galilea, erau adunati laolalt toti credinciosii care au putut fi chemati... La timpul rnduit,cam cinci sute de credinciosi erau adunati n grupuri mici pe coasta muntelui, dornici de a nvta de la cei care lvzuser pe Isus dup nvierea Sa... Deodat , Isus a stat n mijlocul lor. Nimeni nu a putut spune de unde sau cum avenit... Acum El le -a spus c I-a fost dat "toat puterea". Cuvintele Lui au ndeprtat mintea asculttorilor Si de la lucrurile pmntesti si vremelnice spre cele ceresti si vesnice. - DA 818, 819Timp de patruzeci de zile Hristos a rmas pe pmnt, pregtindu-i pe ucenici pentru lucrarea pe care o aveau naintea lor si explicndu-le ceea ce pn atunci nu au putut s nteleag.{TA 220}El le-a vorbit despre profetiile cu privire la ve nirea Sa, despre respingerea Lui de ctre iudei si despre moartea Sa, artnd n ce fel s-a mplinit fiecare amnunt din aceste profetii. Le-a spus c ei trebuie s priveasc aceast mplinire a profetiei ca o asigurare a puterii care avea s-i nsoteasc n eforturile lor din viitor. - AA 26Artarea final a lui Hristos la nltarea SaSosise timpul ca Hristos s Se nalte la tronul Tatlui Su... Ca loc al nltrii Sale, Isus a ales locul care att de adeseafusese sfintit de prezenta Sa... Muntele Mslinilor...Acum, mpreun cu cei unsprezece ucenici, Isus Se ndrepta spre munte. Pe cnd treceau prin poarta Ierusalimului, multiochi priveau cu uimire mica grup condus de Acela pe care, cu cteva sptmni n urm, conductorii l condamnasersi rstigniser... Cnd au ajuns la munte, Isus i-a condus spre vrf, n apropierea Betaniei. Aici El S-a oprit, iar uceniciis-au adunat n jurul Lui. Raze de lumin se prea c radiaz de la fata Lui cnd i privea cu iubire... Cu minile ntinse a b i n e c u v n t a r e , E l S - a n l t a t n c e t d i n m i j l o c u l l o r , a t r a s s p r e c e r u r i d e o p u t e r e m a i t a r e d e c t o r i c e a t r a c t i e pmnteasc. Pe msur ce El Se ndrepta spre cer, ucenicii, ptrunsi de veneratie, fceau eforturi mari, ca s vad pentru ultima dat pe Domnul lor care acum Se nlta. - DA 829-831Cnd Isus... S-a nltat de pe Muntele Mslinilor, El n-a fost vzut doar de ctiva ucenici, ci multi erau cei ce priveau.E r a o m u l t i m e d e n g e r i , m i i d e m i i c a r e p r i v e a u p e F i u l l u i D u m n e z e u c u m S e n l t a . - T h e E l l e n G . W h i t e 1 8 8 8 Materials 1,127{TA221} n timp ce ucenicii priveau nc n sus, li s-au adresat voci care semnau cu cea mai minunat muzic. Ei s-au ntors siau vzut doi ngeri, cu chip de oameni, care le-au vorbit, zicnd: "Brbati galileeni, de ce stati si v uitati la cer? AcestIsus, care a fost luat dintre voi la ceruri, va veni n acelasi fel n care L-ati vzut mergnd la cer."Acesti ngeri fceau parte din grupul care asteptase ntr -un nor strlucitor s -L escorteze pe Isus n cminul Su din ceruri. Erau cei mai nltati din multimea ngereasc, fiind cei doi care veniser la mormnt, la nvierea lui Hristos, sicare fuseser alturi de El pe parcursul vietii Sale pe pmnt. - DA 831, 832Hristos a fost luat la ceruri ntr-un nor alctuit din ngeri. 17MR2n timp ce carul de ngeri L-a primit, ucenicii au auzit cuvintele Sale: "Iat Eu sunt cu voi n toate zilele, pn la sfrsitulveacului". - AA 65Mii si mii de ngeri L-au escortat pe Isus cu onoruri n cetatea lui Dumnezeu, cntnd: "Porti, ridicati -v capetele;ridic ati-v porti vesnice; ca s intre mpratul slavei". ngerii

santinele de la porti au exclamat: "Cine este mpratul slavei ?" - RH 29 iulie 1890{TA 222}n timp ce El [Hristos] Se apropia de Cetatea lui Dumnezeu ... glasurile [miilor de ngeri] se nltau s i ngerii cntau:"Porti, ridicati-v capetele; ridicati-v porti vesnice; ca s intre mpratul slavei." - Ellen G. White 1888 Materials 1,127Din nou rsun ntrebarea: "Cine este mpratul slavei?" si ngerii care-L escorteaz rspund: "Domnul ostirilor, El estempratul slavei" si cortegiul ceresc intr prin porti. - RH 29 iulie 1890Cnd S-a nltat la ceruri si a condus o multime de captivi, escortat de ostirea cereasc, si a fost primit prin portile cettii,... El avea aceeasi nftisare nltat pe care o avusese nainte de a veni n lume, ca s moar pentru om. - 4aSG119Hristos este nsotit naintea TatluiIat tronul, si mprejurul lui curcubeul fgduintei. Sunt serafimi si heruvimi. ngerii l nconjoar, dar Hristos le faces e m n s s e d e a n a p o i . E l m e r g e n a i n t e a T a t l u i . E l a r a t c t r e b i r u i n t a S a . . . - c e i r i d i c a t i l a c e r o d a t c u E l c a reprezentanti ai celor luati captivi de ctre moarte care vor iesi din mormintele lor cnd trmbita va suna. El Se apropiede Tatl si... spune: Tat, S-a sfrsit. Am fcut voia Ta, Dumnezeul Meu. Am ndeplinit lucrarea de rscumprare. Dac dreptatea Ta este satisfcut, "vreau ca si ei, pe care Tu Mi i-ai dat, s fie cu Mine acolo unde sunt Eu." - YI 11 august1898Minile Tatlui cuprind pe Fiul si se aude vocea Sa zicnd: "Toti ngerii s I Se nchine". - 1SM 306{TA 223}Multimea ngereasc... se pleac n adorare naintea Lui, spunnd: "Vrednic, vrednic este Mielul care a fost junghiat sitrieste iarsi, ca nvingtor si biruitor." - ST 17 iunie 1889Cnd Hristos a intrat prin portile ceresti, El a fost ncoronat n timp ce ngerii se plecau n adorare naintea Lui. Dendat ce a fost ndeplinit aceast ceremonie, Duhul Sfnt a cobort asupra ucenicilor din abundent si Hristos a fost proslvit cu adevrat cu slava pe care o avusese de la Tatl din vesnicie. Revrsarea Duhului la Cincizecime a fostdovada din partea cerului c Mntuitorul si-a ndeplinit misiunea. Asa cum fgduise, El a trimis Duhul Sfnt din cerurila urmasii Si, ca semn c El, ca Preot si mprat, primise toat puterea n cer si pe pmnt si era Cel uns pentru poporulSu. - AA 38{TA224}Cap. 18 - Lucrarea ngerilor de la Rusalii pn n zilele din urmngerii apr adevrurile vitaleAm vzut c ngerii lui Dumnezeu au fost nsrcinati s pzeasc cu deosebit grij adevrurile importante, sacre, careau menirea de a servi ca o ancor ucenicilor lui Hristos din toate generatiile. Duhul Sfnt S -a asezat n special asupraapostolilor care au fost martori ai rstignirii Domnului, nvierii si nltrii Sale - adevruri importante, care aveau s fiendejdea lui Israel. Toti aveau s priveasc la Mntuitorul lumii, ca fiind unica lor ndejde, si s mearg pe calea pe carea deschis-o El prin sacrificiul propriei Sale vieti, s tin Legea lui Dumnezeu si s triasc. Am vzut ntelepciunea si buntatea lui Isus dnd putere ucenicilor s duc mai departe aceeasi lucrare pentru care El fusese urt si omort de iudei. n Numele Lui ei au avut putere asupra lucrrilor lui Satana. Un nimb de lumin si slav a fost prezent n timpulmortii si nvierii lui Isus, imortaliznd adevrul sacru c El este Mntuitorul lumii. EW 196, 197 {TA225}Petru si Ioan eliberati din nchisoareLa scurt timp dup coborrea Duhului Sfnt si imediat dup o perioad de rugciune arztoare, Petru si Ioan, mergnd latemplu s se nchine, au vzut un olog necjit si mpovrat de srcie... Ucenicii l-au privit cu compasiune. "si Petru, privindu-l tint, mpreun cu Ioan, i-a spus: 'Uit-te la noi. Argint si aur n-am; dar ce am, ti dau. n Numele lui Isus din Nazaret, scoal-te si umbl'." - 3SP 275, 276n timp ce saducheii, care nu credeau n nviere, au auzit pe apostoli spunnd c Hristos a nviat din morti, ei s aunfuriat, dndu-si seama c, dac apostolilor li se ngduia s predice pe Mntuitorul nviat si s fac minuni n NumeleSu, nvttura c nu exist nviere va fi respins de toti, iar secta saducheilor avea s se sting curnd. - AA 78Cteva din persoanele cu rspundere la templu, mpreun cu cpitanul templului, erau saduchei. Cpitanul, ajutat de unnumr dintre saduchei, a arestat pe cei doi apostoli si i-a pus n nchisoare pe motiv c era prea trziu, ca s fie cercetatin seara aceea. - 3SP 278Satana triumfa, iar ngerii cei ri tresltau; ns ngeri ai lui Dumnezeu au fost trimisi s deschid portile nchisorii si,mpotriva poruncii marelui preot si a btrnilor, le-au poruncit s mearg la templu si s prezinte tuturor cuvintele vietii.- 1SG 83, 84{TA226}ntre timp, marele preot si cei care erau cu el "au convocat consiliul si ntreg sfatul btrnilor copiilor lui Israel". Preotiis i c o n d u c t o r i i a u h o t r t s - i a c u z e p e u c e n i c i d e r z v r t i r e , s - i a c u z e d e a - i f i o m o r t p e A n a n i a s i S a f i r a s i d e conspiratie n vederea deposedrii preotilor de autoritatea lor.Cnd au trimis dup prizonieri, ca s fie adusi n fata lor, mare le-a fost uimirea cnd le-a fost adus vestea c, desi usilenchisorii erau zvorte bine si garda se afla n fata acestora, prizonierii nu au putut fi gsiti nicieri.Curnd a sosit vestea uluitoare: "Iat, brb atii pe care voi i -ati pus n temnit stau n templu si nvat poporul. Atunci cpitanul si ajutoarele lui s-au dus si i-au adus, fr violent: cci se temeau de popor, ca s nu-i ucid cu pietre."Pe cnd ei [Petru si Ioan] stteau pentru a doua oar n fata oamenilor care se pare c se prinseser s i nimiceasc, ncuvintele si atitudinea lor nu s-a putut vedea nici o urm de team sau ezitare. Iar cnd marele preot a spus: "Nu v-am poruncit eu cu trie s nu vorbiti n acest nume? si iat, voi ati umplut Ierusalimul cu nvttura voastr si vreti s punetisngele acestui om asupra noastr", Petru a rspuns: "Trebuie s ascultm mai mult de Dumnezeu dect de oameni". Unnger din ceruri i eliberase din nchisoare si le poruncise s nvete n templu. - AA 78-82Atunci acei ucigasi sau nfuriat. Voiau s-si mnjeasc din nou minile cu snge, omornd pe apostoli. Pe cnd plnuiaucum s fac acest lucru, un nger al lui Dumnezeu a fost trimis la Gamaliel s-i miste inima si s dea un sfat preotilor siconductorilor.{TA 227}Gamaliel a spus: Nu faceti nici un ru acestor oameni si lsati -i n pace; dac acest sfat sau aceast lucrare este de la oameni, nu se va alege nimic de ea; dar dac este de la Dumnezeu, nu o veti putea nimici; s nu v pomeniti c luptatimpotriva lui Dumnezeu.ngerii cei ri actionau asupra preotilor si btrnilor, ca s-i omoare pe apostoli; ns Dumnezeu a trimis pe ngerul Suca s mpiedice acest lucru, ridicnd un glas n favoarea ucenicilor chiar

din rndurile lor. - 1SG 85Filip si famenul etiopianngerii ceresti vegheaz asupra acelora care caut iluminare. Ei coopereaz cu aceia care ncearc s cstige suflete pentru Hristos. ngerii slujesc acelora care vor fi mostenitori ai mntuirii. Acest lucru este artat n experienta lui Filip sia etiopianului. - BE&ST 10 decembrie 1900Acest etiopian era un om cu o pozitie nalt si o mare influent. Dumnezeu stia c, dac se va converti, el va da si altoradin lumina pe care a primit -o si va exercita o influent puternic n favoarea Evanghelie i. ngerii lui Dumnezeu lnsoteau pe acest cuttor dup lumin si el a fost atras la Mntuitorul. Prin lucrarea Duhului Sfnt, Domnul l-a adus nlegtur cu unul care avea s-l conduc la lumin. - CC 332Cnd Dumnezeu i-a artat lui Filip ce are de fcut... el a nteles c orice suflet este pretios n ochii lui Dumnezeu si cngerii vor duce la instrumentele rnduite lumin pentru cei care au nevoie de ea. ngerii ceresti nu preiau lucrarea de predicare{TA228} a Evangheliei. Prin lucrarea ngerilor, Dumn ezeu trimite lumin poporului Su, si prin poporul Su, aceast lumintrebuie dat lumii. - BE&ST 10 decembrie 1900Convertirea lui PavelPe cnd Saul mergea spre Damasc cu scrisori care l autorizau s ia pe brbatii si pe femeile care predicau Evanghelia sis-i duc legati la Ierusalim, ngerii ri tresltau n jurul lui. ns, deodat, o lumin din ceruri a strlucit n jurul lui si i-afcut pe acei ngeri s fug. - EW 200n relatarea despre convertirea lui Pavel ne sunt date principii importante, pe care nu trebuie s le uitm. Saul a fost adusdirect n prezenta lui Hristos... El l -a oprit de pe calea sa si l -a convins de pcat; iar cnd Saul a ntrebat "Ce vrei s fac?", Mntuitorul l-a pus pe iudeul doritor de a afla rspuns, n legtur cu biserica Sa, ca s obtin de acolo cunostintavoii lui Dumnezeu cu privire la el...Pe cnd Saul se afla singur n casa lui Iuda, continund s se roage si s nalte cereri fierbinti, Domnul S-a nftisat nviziune "unui ucenic din Damasc, pe nume Anania", spunndu -i c Saul din Tars se roag si are nevoie de ajutor."Scoal -te si du-te pe ulita care se cheam Dreapt", i-a spus mesagerul ceresc, "si ntreab n casa lui Iuda de unul numit Saul din Tars; cci, iat, el se roag"...Anania de-abia a putut crede cuvintele ngerului; cci vestile despre persecutia nversunat a lui Saul asupra sfintilor serspndiser pretutindeni...{TA229}Asculttor fat de ndrumarea dat de nger, Anania l-a cutat pe omul care pn nu demult suflase amenintare mpotrivatuturor acelora care credeau n Numele lui Isus; si punndu -si minile pe capul suferindului care se pocia, el a spus: "Frate Saul, Domnul,nsusi Isus, care a aprut naintea ta pe calea pe care veneai, m-a trimis ca s-ti capeti vederea si s fii umplut de DuhulSfnt. i imed iat au czut de pe ochii lui un fel de solzi; si el si -a recptat vederea, s -a sculat si a fost botezat". - AA120-122Pavel prseste Damascul Pe cnd Pavel predica n Damasc, toti cei care l auzeau erau uimiti... mpotrivirea a crescut att de mult, nct lui Pavelnu i-a mai fost ngduit s si continue lucrarea n Damasc. Un sol din ceruri i-a poruncit s plece pentru un timp; si el"s-a dus n Arabia" (Gal. 1,17), unde a gsit un loc retras si sigur.Aici, n singurtatea pustiului, Pavel a avut timp suficient pentru studiu si meditatie... Isus comunica cu el si l ntrea ncredint, acordndu-i o msur bogat de ntelepciune si har. - AA 124-126Eforturile depuse de Pavel n Antiohia mpreun cu Barnaba i -au ntrit convingerea c Domnul l-a chemat s fac olucrare special pentru neamuri. n momentul convertirii lui Pavel, Domnul{TA 230}declarase c El urma s fie un predicator al neamurilor, "s le deschid ochii, pentru a se ntoarce de la ntuneric la lumin si de sub puterea lui Satana la Dumnezeu; si s primeasc, prin credinta n Mine, iertarea de pcate si mostenireampreun cu cei sfintiti." Fapte 26,18. ngerul care i se nftisase lui Anania, i spusese despre Pavel: "El este un vas pecare l-am ales, ca s duc Numele Meu naintea neamurilor si naintea fiilor lui Israel". Fapte 9,15. i Pavel nsusi, maitrziu, n experienta lui crestin, a fost vizitat de un nger din ceruri care i-a poruncit: "Du-te, cci te voi trimite departela neamuri." Fapte 22,21 - AA 159Corneliu si PetruAcelasi Strjer Sfnt, care spusese despre Avraam "Eu l cunosc", l cunostea si pe Corneliu si i-a trimis o solie direct dinceruri. - AA 133Un nger s-a nftisat naintea lui Corneliu pe cnd el se ruga. Cnd acest sutas s-a auzit strigat pe nume, s-a temut, desistia c mesagerul venise de la Dumnezeu si a spus: "Ce este, Doamne?" - AA 133"Trimite oameni dup unul numit Simon, cruia i se zice Petru, care gzduieste la Simon tbcarul." si i-a spus ntocmailocul unde locuia Simon tbcarul. Apoi, ngerul Domnului s-a dus la Petru si i-a pregtit mintea pentru primirea acelor brbati. - Ellen G. White, 1888 Materials 1746{TA231} Corneliu a ascultat cu bucurie cele ce i s-au spus n viziune. Dup ce ngerul a plecat, el a chemat pe doi din slujitorii dincasa lui si un ostas devotat care l nsotea mereu; si dup ce le-a spus toate aceste lucruri, i-a trimis la Iope. ngerul nu afost nsrcinat s-i vorbeasc lui Corneliu despre cruce. Un brbat supus acelorasi slbiciuni si ispite ca si sutasul aveasi vorbeasc despre Mntuitorul rstignit si nviat. n ntelepciunea Lui, Domnul aduce pe cei care caut dup adevr n legtur cu semeni de-ai lor care cunosc adevrul. - RH 6 aprilie 1911Imediat dup ntrevederea cu Corneliu, ngerul s-a dus la Petru, care, n acel moment, se ruga pe acoperisul casei n locuinta din Iope. - RH 13 aprilie 1911Petru a sovit la fiecare pas s ntreprind sarcina dat lui prin porunc divin. Cnd si -a relatat experienta, el nu si -aaprat fapta ntreprins pe principii generale, ci a socotit-o o exceptie, datorat revelatiei divine. Iar rezultatul a fost osurpriz pentru el. Cnd Corneliu i-a relatat experienta lui si cuvintele ngerului care i apruse n viziune, Petru a spus:"ntr-adevr, vd c Dumnezeu nu este prtinitor; si c n orice neam, cine se teme de El si lucreaz neprihnire este primit de El." - 6MR 328, 329Petru eliberat din nchisoareZiua executrii lui Petru a fost n cele din urm stabilit; ns rugciunile credinciosilor continuau s se nalte spreceruri. i pe{TA 232}cnd fceau acest lucru cu struint, cu toat puterea si mpreun simtire, ngerii lui Dumnezeu l pzeau pe apostolulntemnitat... Petru sttea ntre doi soldati si era legat cu dou lanturi, fiecare lant fiind fixat de ncheietura minii unuiadintre soldati. De aceea el nu se putea misca fr ca acestia s simt. Usile temnitei erau zvorte bine si o gard puternic se afla n fata lor. Orice sans de a scpa, prin mijloace omenesti, era n acest fel exclus. - Redemption: or theMinistry of Peter and the Conversion of Saul 70Petru se afla n

nchisoare, asteptnd s fie executat n ziua urmtoare; el dormise noaptea "ntre doi soldati, legat cudou lanturi: si pzitorii din fata portii pzeau nchisoarea. i iat, ngerul Domnului a venit la el si o lumin a strlucit ntemnit: si el l -a desteptat pe Petru, lovindu -l n coast si spunndu-i: 'Scoal -te repede'. i lanturile i-au czut de pemini." Petru, trezit brusc, s -a minunat de lumina care inunda celula sa si de frumusetea celest a mesagerului ceresc. El nuntelegea ce se petrecea, dar stia c e liber si n uimirea si bucuria sa ar fi plecat de acolo fr a se asigura mpotriva frigului noptii. ngerul Domnului, observnd totul, i-a spus, cu grij duioas fat de nevoile apostolului: "ncinge-te si pune-ti ncltmintea n picioare".Petru a ascultat n mod mecanic; era att de fascinat de revelatia slavei cerului, nct nu s-a mai gndit s-si ia mantaua.Apoi ngerul i-a spus: "Pune-ti mantaua pe tine si urmeaz-m.{TA233} i el a fcut astfel si l-a urmat; nu credea c acele lucruri le fcea un nger; ci se gndea c a avut o viziune. Dup ce autrecut de prima si a doua straj, ei au ajuns la poarta de fier care duce n cetate si care li s-a deschis la porunca lui." - 5T748 Nu se rosteste nici un cuvnt; nu se aude nici un zgomot de pasi. ngerul merge nainte, nconjurat de lumin, iar Petru,tulburat si nc socotind c are o vedenie, l urmeaz pe eliberatorul su.Astfel ei ajung pe ulit si atunci, misiunea ngerului fiind ndeplinit, el dispare dintr-o dat.L u m i n a c e r e a s c p l e s t e , i a r P e t r u s i m t e c e s t e n m a r e n t u n e r i c ; n s p e m s u r c e o c h i i s i s e a c o m o d e a z c u ntunericul, acesta pare c descreste treptat si el s -a pomenit singur pe ulita linistit, frigul rece al noptii izbindu ifruntea. Acum el si-a dat seama c este liber si c se afl n cetate ntr-un loc care i este cunoscut; el a recunoscut loculca pe unul cu care a mai avut de-a face si n care si asteptase ziua de mine pentru ultima dat...Apostolul a pornit de ndat spre casa unde era u adunati fratii si, care, n acele clipe se rugau fierbinte pentru el. "A btut la usa care ddea n pridvor; si o slujnic, numit Roda, a venit s vad cine este. A cunoscut glasul lui Petru si, de bucurie, n loc s deschid, a alergat nuntru s dea de veste c Petru st naintea portii. "Esti nebun", i-au spus ei. Dar ea struia si spunea c el este. Ei, dimpotriv ziceau: Este ngerul lui." - AA 147, 148{TA234} Acelasi nger, care prsise curtile ceresti pentru a-l elibera pe Petru din mna persecutorului su, a fost solul mniei si judectii pentru Irod. ngerul l desteptase pe Petru din somn; dar regele nelegiuit a fost lovit cu o altfel de lovitur, carei-a provocat o boal mortal. - 3SP 344Uciderea cu pietre a lui tefann timp ce el [tefan] privea tint spre cer, i-a fost dat o viziune a slavei lui Dumnezeu si ngerii zburau n jurul lui. El astrigat: "Iat, vd cerurile deschise si pe Fiul omului stnd la dreapta lui Dumnezeu." - 1SG 89ngerii n timpul lucrrii lui PavelLa Efes se dezvoltase o afacere profitabil si tot mai mult n crestere, din prelucrarea si vnzarea de altare si chipuri mici, fcute dup modelul templului si chipului Dianei. Cei interesati de acest mestesug s-au trezit c le scad cstigurilesi toti s-au unit, atribuind schimbarea nebinevenit lucrrii lui Pavel..."Toat cetatea a fost tulburat". Au trimis dup Pavel, dar apostolul nu era de gsit. Fratii lui, fiind avertizati de pericol,l-au zorit s plece din acel loc. ngerii lui Dumnezeu au fost trimisi s -l pzeasc pe apostol; timpul ca el s moar ca martir nu sosise nc. - AA 292, 293{TA235}Zi dup zi, n timp ce ei [Pavel si Sila] s-au dus la credinciosii lor [n Filipi], o femeie care avea un duh de ghicire m e r g e a n urma lor, strignd: "oamenii acestia sunt sl ujitorii Dumnezeului Celui Prea nalt, c a r e n e a r a t c a l e a mntuirii". Aceast femeie era o unealt special a lui Satana; si, deoarece demonii erau tulburati de prezenta lui Hristos,n acelasi fel duhul ru care o avea n stpnire nu se simtea n tihn n prezenta apostolilor. Satana stia c mprtia luifusese asaltat si folosise acest mijloc de a se mpotrivi lucrrii slujitorilor lui Dumnezeu. Cuvintele de laud rostite deaceast femeie erau o insult pentru cauz, distrgnd mintea oamenilor de la ade vrurile prezentate lor si aruncndocar asupra lucrrii, pentru c i fcea s cread c oamenii care vorbesc n Duhul si puterea lui Dumnezeu, sunt nsufletiti de acelasi spirit ca si emisarii lui Satana.Apostolii au suportat aceast mpotrivire timp de c teva zile; atunci Pavel, sub inspiratia Duhului lui Dumnezeu, a poruncit duhului celui ru s ias din femeie. Satana a fost astfel dezarmat si mustrat. Tcerea continu de dup aceea afemeii era o mrturie c apostolii erau slujitori ai lui Dumnezeu si c demonul recunoscuse ce sunt ei si s -a supus poruncii lor. Cnd femeia a fost deposedat de spiritul diavolului si refcut, stpnii ei s -au alarmat n legtur cu cstigul lor. Ei au vzut c toat ndejdea de a primi bani de pe urma ghicirilor si prezicerilor ei s-a dus si s-au gndit c,dac apostolilor li se va ngdui s-si continue{TA236}lucrarea, nssi sursa lor de venituri avea s dispar n curnd. - LP 74, 75Dup ce femeia a fost eliberat de duhul cel ru, ea a devenit o urmas a lui Hristos. Stpnii ei au vzut c ndejdea lor de cstig s-a dus si, lundu-i pe Pavel si Sila, i -au adus naintea conductorilor, acuzndu -i c tulbur cetatea. Acest lucru a provocat rumoare. Multimea s-a ridicat mpotriva ucenicilor, iar dregtorii au poruncit ca prizonierii s fie btuti.- RH 29 iunie 1905Dup ce [dregtorii] le -au dat [lui Pavel si Sila] multe lovituri, i au aruncat n temnit, poruncind temnicerului s -i pzeasc bine, si acesta, primind o asemenea nsrcinare, i-a aruncat n temnita dinuntru si le-a pus picioarele n butuci.ns ngerii lui Dumnezeu au fost cu ei acolo, ntre zidurile nchisorii. - 1SG 95, 96Apostolii au suferit chinuri groaznice din cauza pozitiei dureroase n care fuseser pusi, ns ei nu au murmurat.Dimpotriv, n ntuneri cul si singurtatea celulei s -au ncurajat unul pe altul prin rugciuni si au cntat laude luiDumnezeu, pentru c au fost gsiti vrednici s sufere rusinea de dragul Lui... Ceilalti ntemnitati au auzit cu uimire rugciunile si cntrile care veneau din temnita dinuntru. - AA 213, 214n timp ce oamenii au fost cruzi si rzbuntori sau criminal de neglijenti cu privire la responsabilittile care le reveneau,Dumnezeu nu a uitat s Se ndure de slujitorii Si care se aflau n chinuri. Un nger a fost trimis din ceruri pentru a -ielibera{TA237} pe apostoli. Cnd acesta s-a apropiat de nchisoarea roman, pmntul s-a cutremurat sub picioarele lui, ntreaga cetates-a cltinat datorit acelui cutremur, iar zidurile nchisorii s-au legnat ca o

trestie n vnt. Portile acelea mari, zvorte bine, s-au deschis; lanturile si ctusele au czut de pe minile si picioarele celor ntemnitati. - 3SP 382, 383n lucrarea sa din Efes, apostolului Pavel i -au fost date semne deosebite ale favorii divine. Puterea lui Dumnezeu a nsotit eforturile sale si multi au fost vindecati de boli fizice. "Dumnezeu fcea minuni nemaipomenite prin minile lui Pavel: pn acolo c peste cei bolnavi se puneau basmale sau sorturi care fuseser atinse de trupul lui si-i lsau bolile siieseau afar din ei duhurile rele".Aceste manifestri ale puterii supranaturale au fost cele mai puternice din toate la cte fusese martor Efesul si au fost deun asemenea caracter c nu au putut fi imitate de dibcia scamatorilor sau de vrjile vrjitoarelor. Deoarece acesteminuni erau fcute n Numele lui Isus din Nazaret, oamenii au avut ocazia s vad c Dumnezeul cerului era mai puternic dect vrjitorii care se nchinau zeitei Diana. n acest fel, Domnul a nltat pe slujitorul Su, chiar naintea acelor idolatri, cu mult mai presus dect cei mai puternici si renumiti dintre magicieni.ns Acela cruia i sunt supuse toate duhurile rele si care dduse slujitorilor Si putere asupra acestora, avea s aduc simai mult rusine si nfrngere asupra acelora care dispretuiser si profanaser Numele Lui cel sfnt. Vrjitoria fusese interzis{TA238} prin legea lui Moise, fiind pedepsit cu moartea; totusi, din cnd n cnd, era practicat de iudeii apostaziati. La datacnd Pavel vizita Efesul, n cetate erau "niste exorcisti iudei, care umblau din loc n loc" si care, vznd minunilesvrsite prin el, "au ncercat s cheme Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele". O ncercare de acest felfcuser cei "sapte fii ai lui Sceva, un preot iudeu din cei mai de seam". Gsind pe un om posedat de un duh demonic,ei i s-au adresat, zicnd: "V jur pe Isus, pe care -L propovduieste Pavel, s iesiti afar!" Dar "duhul cel ru le -arspuns: 'Pe Isus l cunosc, pe Pavel l stiu; dar voi cine sunteti?" si omul n care era duhul cel ru a srit asupra lor, i-a biruit pe amndoi si i-a schingiuit n asa fel, c au fugit goi si rniti din casa aceea."F a p t e c a r e pn atunci fuseser tinuite, erau acum scoase la iveal. Desi acceptaser c r e s t i n i s m u l , u n i i d i n t r e credinciosi nu renuntase r pe deplin la superstitiile lor. ntr -o oarecare msur, ei au continuat s practice vrjitoria.Acum, fiind convinsi de rtcirea lor, "multi din cei ce crezuser veneau s mrturiseasc si s spun ce fcuser". Aceast lucrare bun se extinsese chiar si asupra unor vrjitori: "unii din cei ce fcuser vrjitorii si-au adus crtile si le-au ars naintea tuturor"...Aceste tratate despre farmece cuprindeau reguli si forme de comunicare cu duhurile rele. Ele cuprindeau reguli ale cultului lui Satana - ndrumri pentru cererea ajutorului su si obtinerea de informatii din partea lui. - AA 286-289 Un raport al cuvntrii lui Dimitrie a fost repede pus n circulatie. Rumoarea generat a fost teribil. ntreaga cetate afost tulburat. O gloat numeroas s-a adunat de ndat si s-a{TA239}ndreptat n grab spre atelierul lui Aquila, n cartierul iudeilor, cu scopul de a-l prinde pe Pavel. n furia lor nebun, eraun stare s-l fac bucti. ns apostolul nu a fost de gsit. Fratii lui, fiind avertizati de pericol, l-au zorit s plece din acelloc. ngerii lui Dumnezeu au fost trimisi s-l pzeasc pe credinciosul apostol. - LP 143Cnd preotii si conductorii au vzut efectul cuvntrii lui Pavel, au fost cuprinsi de ur mpotriva lui. Ei au vzut c elcontinua s -L predice cu ncptnare pe Isus si fcea minuni n Numele Lui, astfel c multimile l ascultau pe el, si prseau traditiile si i considerau pe conductorii iudei ca fiind ucigasii Fiului lui Dumnezeu. Mnia lor a fost aprins siei s-au adunat ca s vad ce este mai bine de fcut, pentru a pune capt acelei tulburri. Ei au czut de acord c singurullucru sigur pe care-l puteau face era acela de a-l omor pe Pavel. ns Dumnezeu le cunostea planurile si ngerii Si aufost nsrcinati s-l pzeasc, pentru ca el s poat rmne n viat spre asi ndeplini misiunea. - EW 202Aceast relatare istoric a fost scris pentru nvttura noastr, peste care a venit sfrsitul veacului. Efesenii sustineau cei avuseser legturi cu fiinte invizibile, de unde aveau cunostint despre cele ce aveau s se ntmple. n zilele noastre,aceast comunicare cu spiritele se numeste spiritism, si mestesugul acesta practicat de cei care sunt mediumi nu este ntoate cazurile o ndemnare manual, abilitate sau nselciune. Lumea vizibil si cea invizibil sunt n strns legtur.Satana este marele nseltor si asociatii lui n cele rele sunt instruiti de ctre el s lucreze n{TA240}acelasi fel ca si el. Apostolul spune: "Cci noi n-avem de luptat mpotriva crnii si sngelui, ci mpotriva cpeteniilor,mpotriva domniilor, mpotriva stpnitorilor ntunericului acestui veac, mpotriva duhurilor ruttii care sunt n locurileceresti. De aceea, luati toat armtura lui Dumnezeu ca s v puteti mpotrivi n ziua cea rea..." - YI 16 noiembrie 1893Prizonierul vrstnic [Pavel], care sttea legat cu lanturi de ostasul care -l pzea, nu prezenta nimic impuntor sauatrgtor n mbrcmintea sau nftisarea sa, pentru ca lumea s -i poat aduce onoruri. Totusi acest om, n aparent lipsit de prieteni, bogtie sau pozitie, avea o escort pe care cei lumesti nu o puteau vedea. ngerii cerului erau nsotitorii lui. Dac slava plin de strlucire a unuia dintre acesti soli ar fi fost fcut vizibil, pompa si fastul regal ar fi plitnaintea ei; reg ele si curtenii lui ar fi fost trntiti la pmnt... ntreg cerul era preocupat de acest om care acum era ntemnitat pentru credinta lui n Fiul lui Dumnezeu. - LP 254Asediul Ierusalimuluindelunga rbdare a lui Dumnezeu fat de Ierusalim doar i-a mpietrit si mai mult pe iudei n necredinta lor ncptnat.Prin ura si cruzimea lor fat de ucenicii lui Isus, ei au respins ultima ofert de har. Atunci Dumnezeu si-a retras protectiad e l a e i s i a d a t f r u l i b e r p u t e r i i l u i S a t a n a s i a n g e r i l o r l u i s i n a t i u n e a a c e a s t a a f o s t l s a t s u b s t p n i r e a conductorului pe care si l-a ales. Fiii ei au dispretuit harul lui Hristos, care le-ar fi dat putere s-si{TA 241}supun nclinatiile spre ru, dar acum acestea i stpneau.Satana a trezit cele mai aprige si josnice patimi ale sufletului. Oamenii nu mai judecau - erau stpniti de impuls si furieoarb. Au devenit diabolici n cruzimea lor... Satana era n fruntea natiunii, iar autorittile cele mai nalte, civile si religioase erau sub influenta sa. - 4SP 29, 30ngerii lui Dumnezeu au fost trimisi s fac lucrarea de distrugere, astfel c din templu nu a rmas piatr pe piatr cares nu fi fost drmat. - 21MR 66Ioan

vizionarulDespre Gabriel, Mntuitorul spune n Apocalipsa: "Le -a fcut cunoscut trimitnd pe ngerul Su la robul Su Ioan."Apoc. 1,1. Iar lui Ioan ngerul i-a spus: "Eu sunt mpreun slujitor cu tine si cu fratii ti, proorocii." Apoc. 22,9. Ce gndminunat - ngerul care st, n ce priveste onoarea, alturi de Fiul lui Dumnezeu este cel ales ca s dezvluie planurile luiDumnezeu oamenilor pctosi. - DA 99Dumnezeu a avut o lucrare special pentru el. Satana era hotrt s mpiedice aceast lucrare si el i-a condus pe slujitoriilui s-l nimiceasc pe Ioan. ns Dumnezeu a trimis ngerul Su si l-a pstrat n mod minunat. Toti cei care au fost martori la manifestarea extraordinar a puterii lui Dumnezeu la eliberarea lui Ioan au fost uluiti si multi au fost convinsic Dumnezeu este cu el si c mrturia pe care el o aducea cu privire la Isus era dreapt. Cei care cutau s l distrug setemeau s mai ncerce s-i ia viata si i-a fost ngduit s sufere mai departe pentru Isus. {TA242}El a fost pe nedrept acuzat de vrjmasii lui si a fost alungat pe o insul pustie, unde Domnul a trimis pe ngerul Su s-idescopere lucrurile care aveau s se ntmple pe pmnt, ct si starea bisericii de -a lungul timpului, pn la sfrsit; cderile ei si pozitia pe care avea s o ocupe biserica, dac va fi dup voia lui Dumnezeu si va fi n final biruitoare.ngerul cerului s-a nftisat cu mretie naintea lui Ioan. Chipul lui strlucea de slava desvrsit a cerului. El i -adescoperit lui Ioan scene de un profund si cutremurtor interes cu privire la biserica lui Dumnezeu si a adus n fata luiluptele prin care avea s treac. Ioan a vzut cum aceasta avea s treac prin ncercri aprige, s fie albit si ncercat si,n final, biruitoare, salvat n mod minunat n mprtia lui Dumnezeu. Chipul ngerului radia de bucurie n timp ce iarta lui Ioan triumful final al bisericii lui Dumnezeu.Ioan a fost fascinat n timp ce privea eliberarea final a bisericii si, n timp ce a fost cuprins de mretia acelei scene, cu profund respect si team el a czut la picioarele ngerului, ca s i se nchine. De ndat, ngerul l-a ridicat si l-a mustratcu blndete, spunndu-i: "S nu faci lucrul acesta; cci eu sunt un mpreun slujitor cu tine si cu fratii ti, care pstreazmrturia lui Isus. Lui Dumnezeu nchin-te. (Cci mrturia lui Isus este duhul proorociei)".ngerul i-a artat apoi lui Ioan ce tatea cereasc, n toat splendoarea ei si cu toat slava ei strlucitoare. Ioan a fost fascinat si coplesit de slava cettii. El a uitat de mustrarea pe care i-o{TA243}adresase mai nainte ngerul si a czut din nou la picioarele lui, ca s i se nchine; acesta l-a mustrat din nou cu blndete:"S nu faci lucrul acesta; cci eu sunt mpreun slujitor cu tine si cu fratii ti proorocii, si cu cei care pzesc cuvintelescrise n cartea aceasta. Lui Dumnezeu nchin-te". - 1SG 130, 131H r i s t o s , S o l u l r e g e s c , a venit la Ioan pe cnd se afla izolat pe acea insul din mare si i -a dat cele mai m i n u n a t e descoperiri cu privire la Sine nsusi. - ST 2 martie 1890 n g e r u l c e l p u t e r n i c [ d i n A p o c a l i p s a 1 0 ] c a r e i d d e a n v t t u r i l u i I o a n n u e r a a l t u l d e c t I s u s H r i s t o s . P u n e r e a piciorului Su drept pe mare si a celui stng pe uscat ilustreaz rolul pe care El avea s-l aib n scenele de ncheiere alemarii controverse cu Satana. Pozitia Lui arat puterea Lui suprem si autoritatea Lui asupra ntregului pmnt. Lupta santetit tot mai mult si a devenit tot mai aprig de -a lungul veacurilor si va continua la fel pn la scenele finale, cnd lucrrile nseltoare ale puterilor ntunericului vor atinge apogeul lor. Satana, asociat cu oamenii ri, va nsela ntreagalume si bisericile care nu au primit dragostea adevrului. ns ngerul cel puternic ne atrage atentia. El strig cu glas tare.El si va arta puterea si autoritatea glasului Su acelora care s-au unit cu Satana pentru a se mpotrivi adevrului. - 7BC971Lucrarea ngerilor n Evul Mediun secolul treisprezece, a luat fiint unul dintre cele mai nspimnttoare instrumente ale papalittii - Inchizitia. Printul{TA 244}ntunericului lucra mpreun cu conductorii ierarhiei papale. n consiliile lor secrete, Satana si ngeri i lui controlau mintea oamenilor ri n timp ce, nevzut de nimeni, n mijlocul lor sttea un nger al lui Dumnezeu, care nota raportulnfricostor al decretelor lor nedrepte si scria istoria faptelor prea ngrozitoare pentru a putea fi prezentate nainteaochilor oamenilor. - GC 59Reforma protestantStindardul conductorului sinagogii lui Satana a fost nltat sus, rul, n aparent, mrsluia triumfal, iar reformatorii, prin harul dat lor de Dumnezeu, au dus o lupt ncununat de succes, cu ostile ntuneric ului. Mi-au fost prezentate evenimente din istoria reformatorilor. tiu c Domnul Isus si ngerii Lui au privit cu interes btlia mpotriva puterii luiSatana, care si-a unit ostile cu oamenii ri, cu scopul de a stinge lumina divin. - 3SM 110Luther ntr-o zi, n timp ce examina crtile din biblioteca universittii, Luther a descoperit o Biblie n limba latin... Cu uimires i t e a m , a n c e p u t s d e a p a g i n i l e s a c r e ; p u l s u l i s - a a c c e l e r a t , i n i m a i b t e a c u p u t e r e n t i m p c e c i t e a e l n s u s i cuvintele vietii, oprindu-se doar din cnd n cnd pentru a exclama: "Oh, dac mi-ar da Dumnezeu o carte ca aceasta, cas fie a mea!" ngerii cerului erau alturi de el si raze de lumin de la tronul lui Dumnezeu au descoperit ntelegerii salecomorile adevrului. - 4SP 96{TA245} Cnd vrjmasii au fcut apel la obiceiuri si traditie sau la declaratiile si autoritatea papei, Luther i-a ntmpinat cu Bibliasi numai Biblia. n aceasta, se gseau argumente crora ei nu le puteau rspunde; de aceea sclavii formalismului si superstitiei strigau dup sngele lui... ns Luther nu a czut prad furiei lor. Dumnezeu avea o lucrare special pentru elsi ngeri din ceruri au fost trimisi ca s-l apere. - 4SP 108, 109Aici se afla omul care, el singur, strnise furia preotilor si a poporului . El a fost chemat la Augsburg, ca s rspund pentru credinta lui. Sa conformat si s-a dus. Hotrt si neclintit, el s-a nftisat naintea acelora care fcuser lumea stremure - un miel blnd nconjurat de lei furiosi - dar, pentru adevr, pentru Hristos, el a stat neclintit si, cu elocventsfnt, pe care doar adevrul o poate inspira, si -a prezentat motivele credintei sale. Ei au ncercat diferite mijloace pentru a reduce la tcere pe sustintorul curajos al adevrului. L -au lingusit si l -au ademenit c va fi nltat si onorat,ns viata si onorurile erau fr nici o valoare pentru el, dac trebuia s fie procurate prin sacrificarea adevrului.Cuvntul lui Dumnezeu strlucea tot mai tare si mai clar asupra mintii sale, fcndu-l s nteleag tot mai clar greselile,stricciunile si ipocrizia papalittii. Vrjmasii lui au cutat s-l intimideze, s-l fac s renunte la credinta lui, ns

el astat cu ndrzneal n aprarea adevrului. Era gata s moar pentru credinta lui, dac Dumnezeu cerea aceasta; s cedeze - niciodat. Dumnezeu i-a pstrat viata. El a poruncit ngerilor s-l nsoteasc, s treac{TA246} prin conflicte furtunoase nevtmat, zdrnicind astfel furia si planurile vrjmasilor si. - 4bSG 118, 119Dac ochii celor adunati [la Worms] ar fi f ost deschisi, ei ar fi putut vedea pe ngerii lui Dumnezeu n mijlocul lor,revrsnd raze de lumin prin ntunericul nelegiuirii si deschiznd mintea si inima pentru primirea adevrului. - 4SG 124Melancthon[Reformatorul, Simon] Grynaeus fusese prieten apropiat cu un mare doctor papistas; ns, dup ce a fost uimit de unadin predicile lui, el s -a dus la acesta si l -a implorat s nu mai lupte mpotriva adevrului. Papistasul si-a ascuns furia,ns de ndat s-a dus la rege si a obtinut de la acesta autoritatea de a-l aresta pe protestatar. Cnd Melancthon s-a ntorsn casa lui, a fost informat c, dup plecarea sa, dregtorii l-au cutat pe Grynaeus peste tot. El a considerat ntotdeaunac Domnul l-a salvat pe prietenul lui, trimitnd un nger care s l avertizeze. - 4SP 164, 165Printii peregrini Exilati fiind si ndurnd multe greutti, iubirea si credinta lor [a printilor peregrini] au devenit tot mai puternice. Ei sencredeau n fgduintele Domnului, care nu i-a lsat la vreme de nevoie. ngerii Lui erau alturi de ei pentru a-i ncurajasi sustine. Iar cnd mna lui Dumnezeu se prea c i ndreapt dincolo de ocean, ctre o tar n care si vor putea ntemeia un stat al lor, ca s poat lsa copiilor lor, ca mostenire, pretioasa libertate{TA 247}religioas, ei au pornit ntr-acolo, fr sovial, urmnd calea Providentei. - GC 291Cei trei ngeri din Apocalipsa 14Domnul Hristos vine a doua oar, cu putere pentru a mntui. Pentru a pregti fiintele omenesti n vederea acestuieveniment, el a trimis soliile primului, celui de-al doilea si al treilea nger. Acesti ngeri i reprezint pe cei care primescadevrul si care deschid cu putere Evanghelia naintea lumii. - 7BC 978, 979William Miller Am vzut c Dumnezeu a trimis pe ngerul Su pentru a misca inima unui fermier [William Miller] care nu credea nBiblie si l-a cluzit ca s cerceteze profetiile. ngerii lui Dumnezeu au vizitat adesea pe cel ales, i-au cluzit mintea silau fcut s nteleag profetiile care fuseser ntotdeauna neclare pentru poporul lui Dumnezeu. nceputul lantului cuverigile adevrului i-a fost dat lui si el a fost cluzit ca s cerceteze verig dup verig pn cnd a ajuns s priveasccu uimire si admiratie Cuvntul lui Dumnezeu...ngerii lui Dumnezeu l-au nsotit pe William Miller n misiunea lui. El era hotrt si neclintit. Fr team a proclamatsolia... Desi i s-au mpotrivit cei ce sustineau c sunt crestini ct si lumea, si a fost atacat de Satana si ngerii lui, el nu ancetat s predice Evanghelia cea vesnic multimilor, pretu tindeni pe unde era invitat, fcnd s rsune strigtul: "Temeti-v de Dumnezeu si dati-I slav; cci a sosit ceasul judectii Lui." - 1SG 128,132{TA 248}Instigatorul tuturor nelegiuirilor a cutat nu numai s contracareze efectele soliei advente, dar si s-l distrug pe mesager. Miller fcea aplicatii practice ale adevrului Scripturii pentru inimile asculttorilor lui, mustrndu-le pcatele simultumirea de sine, iar cuvintele lui simple si tioase le-au strnit vrjmsia. Opozitia manifestat de membrii bisericii fat de solia lui i-a determinat pe cei din clasele de jos s coboare si mai mult; dusmanii lui au complotat s-i ia viatacnd avea s plece de la locul de adunare. Dar ngerii lui Dumnezeu se aflau n multime si unul din acestia, cu chip deom, l-a luat de brat pe acest slujitor al Domnului, din mijlocul acelei gloate nfuriate, si l -a condus n sigurant. - GC336, 337Multi pastori nu au acceptat aceast solie mntuitoare pentru ei, iar celor care o primeau, le puneau piedici. Sngele oamenilor va fi cerut din mna lor. Predicatorii si poporul s-au unit pentru a se mpotrivi acestei solii din ceruri. Ei l-au persecutat pe William Miller si pe cei care i s-au alturat n lucrare. Se puneau n circulatie lucruri neadevrate, care s-islbeasc influent a si, de multe ori, dup ce a prezentat cu simplitate Cuvntul lui Dumnezeu, prezentnd adevruri tioase pentru inimile asculttorilor si, era strnit o mare furie mpotriva lui, iar cnd pleca de la locul de ntlnire, uniii ntindeau curse ca s i ia viata. ns ngerii lui Dumnezeu erau trimisi ca s -i pstreze viata si acestia l scoteau nsigurant din mijlocul multimii nfuriate. - 1SG 136{TA 249}Cap. 19 - Lucrarea ngerilor n experienta lui Ellen WhiteChemarea lui Ellen White de a fi profetPe cnd m rugam la altarul familial, Duhul Sfnt a venit asupra mea si se prea c m nalt sus, tot mai sus, cu mult deasupra lumii ntunecate. M-am ntors s vd poporul advent n lume, ns nu am putut s-i gsesc, cnd, o voce mi-aspus: "Priveste din nou, priveste putin mai sus". Mi-am ridicat ochii si am vzut o crare dreapt si ngust trasat sus,deasupra lumii. Pe aceast crare poporul advent cltorea spre cetatea, care se afla la captul ndeprtat al crrii. Ei aveau o lumin strlucitoare asezat napoia lor la nceputul potecii, despre care ngerul mi-a spus c este strigtul de lam i e z u l n o p t i i . A c e a s t lumin strlucea, pe tot parcursul crrii luminndu -le pasii, ca s nu se clatine. Dac s i mentineau privirile atintite la Isus, care se afla naintea lor, conducndu-i spre cetate, ei erau n sigurant. - EW 14P e cnd aveam saptesprezece ani, un vizitator ceresc a venit si mi -a vorbit astfel: "Am o s o l i e p e n t r u t i n e c a s - o prezinti". "De ce?", m gndeam eu. "Cu sigurant trebuie s fie o mare greseal{TA250} undeva". Din nou au fost rostite cuvintele: "Am o solie pentru tine ca s -o prezinti. Scrie pentru popor ceea ce ti-amspus". - 2SAT 252Chivotul legmntului n ceruriDomnul mi-a dat o viziune a sanctuarului ceresc. Templul lui Dumnezeu a fost d eschis n ceruri si mi -a fost artatchivotul luiDumnezeu, acoperit de tronul harului. Doi ngeri stteau la capetele chivotului, cu aripile ntinse asupra tronului haruluisi cu fetele ndreptate spre acesta. ngerul care m nsotea mi -a spus c acest lucru reprezenta faptul c ntreaga oaste cereasc privea cu team sfnt ctre Legea lui Dumnezeu, care fusese scris cu degetul lui Dumnezeu. - LS (1880) 237Chivotul din sanctuarul de pe pmnt era dup modelul adevratului chivot din ceruri. Acolo, lng chivot, stau ngerivii, fiecare umbrind cu cte o arip, ntins nainte si n sus, tronul harului, n timp ce cu celelalte aripi si acopereauchipurile n semn de respect si umilint. - ST 24 iunie 1880Oh, dac toti L-ar putea privi pe scumpul

nostru Mntuito r asa cum este El, ca Mntuitor. Fie ca mna Lui s dea la o parte vlul care-I ascunde slava de ochii nostri. l arat n locul cel nalt si sfnt. Ce vedem acolo? Pe Mntuitorul nostru,nu stnd degeaba, n inactivitate. El este nconjurat de inteligente ceresti, heruvimi si serafimi, de zece mii de ori zece mii de ngeri.Toate aceste fiinte ceresti au un obiectiv mai presus de toate celelalte, care le preocup foarte mult - biserica Sa ntr-olume stricat... Ele lucreaz pentru Hristos, sub nsrcinarea Lui, pentru{TA251}a-i salva pe cei care privesc la El si cred n El. Aceste inteligente ceresti se grbesc n ndeplinirea misiunii lor... Ei suntu n i t i n t r - o a l i a n t s f n t , ntr-o unitate sublim a scopurilor lor, de a prezenta puterea, mila, iubirea si s l a v a Mntuitorului rstignit si nviat.Prin felul cum slujesc, aceste armate ale cerului ilustreaz ce ar trebui s fie biserica lui Dumnezeu. Domnul Hristos lucreaz n favoarea lor n curtile ceresti, trimitndu-si mesagerii n toate prtile globului, pentru a veni n ajutor fiecruisuferind care priveste spre El pentru alinare, pentru viat spiritual si cunostint. - 7BC 967, 968Satana nainte si dup cderea lui Satana a fost cndva un nger onorat n ceruri, n apropiere de Hristos. Fata lui, asemenea c u a celorlalti ngeri, era blnd si exprima bucurie. Fruntea lui era nalt si lat, artnd mult inteligent. Chipul lui era desvrsit; statura luiera nobil si maiestuoas. - EW 145Mi-a fost artat Satana, asa cum a fost el cndva, un nger fericit, nltat. Apoi mi-a fost artat asa cum este acum. ncare un chip regesc. Trsturile lui sunt nc nobile, cci el este un nger czut. ns expresia fetei sale este plin deneliniste, ngrijorare, nefericire, rutate, ur, ticlosie, nselciune si tot fe lul de rele. Am privit n special acea frunte, care fusese odat nobil. ncepnd de la ochi, fruntea lui ncepea s dea napoi. Am vzut c el s-a dedat att de mult laru, nct fiecare calitate i-a fost{TA 252}degradat si orice trstur rea s -a dezvoltat. Ochii lui erau vicleni, sireti si foarte ptrunztori. Fata i era mare, nscarnea i atrna, att pe fat, ct si pe mini. n timp ce l priveam, si sprijinea brbia n mna stng. Prea c ecufundat n gnduri. Pe fata lui se vedea un rnjet, car e m-a fcut s tremur, att era de plin de rutate si viclenie satanic. Acest rnjet e cel pe care l etaleaz chiar nainte de a fi sigur de victima sa si, pe msur ce si prinde victiman curs, acest rnjet devine ngrozitor. - EW 152, 153ngerii pe care i-a vzut Ellen White n viziuni si viseAm visat c mai multi din fratii din California se aflau ntr-un comitet, n care discutau care erau cele mai bune planuride lucru pentru timpul urmtor. Unii au considerat c ar fi ntelept s se evite marile orase si s se lucreze n localittimai mici. Sotul meu ndemna cu struint s se fac planuri mai vaste n vederea unor eforturi mai sustinute, care s-ar potrivi mai bine caracterului soliei noastre.Atunci un tnr, pe care l-am vzut adesea n visele mele, a venit n acel comitet. El asculta cu interes profund cele ce sediscutau, iar dup aceea a spus cu ntelepciune si autoritate:"Orasele si satele constituie o parte din via Domnului. Ele trebuie s aud solia de avertizare. Vrjmasul adevrului faceeforturi disperate de a-i ntoarce pe oameni de la adevrul lui Dumnezeu spre minciun... voi trebuie s semnati de-alungul tuturor apelor." - LS 208 n lucrarea pe care o desfsor, eu lucrez alturi de ajutoarele mele si sunt, de asemenea, n strns legtur cu nvttorulmeu si cu alte fiinte ceresti. Cei care sunt chemati de Dumnezeu trebuie s fie n legtur cu El prin intermediul DuhuluiSfnt, ca s poat nvta de la El. - Spaulding and Magan Collection 462{TA 253}n timp ce cltoream cu trsura, nu am mai putut s stau. Sotul meu mi -a fcut un pat din bancheta aceea si m -amntins; m durea capul si inima...n aceast stare, am adormit si am visat c un nger nalt sttea alturi de mine si m-a ntrebat de ce sunt trist. I -amrelatat gndurile care m tulburaser si i-am spus: "Eu pot face att de putin bine, de ce nu putem noi s fim mpreun cucopiii nostri si s ne bucurm de prezenta lor?" El mi-a spus: "Tu ai dat Domnului dou flori frumoase a cror mireasmeste tot att de dulce ca tmia naintea L ui si mai pretioas n ochii Lui dect aurul si argintul, cci este un dar dininim. Acesta misc toate fibrele inimii, asa cum n-o poate face nici un sacrificiu. Nu trebuie s privesti la ceea ce se vede acum, ci numai la datoria ta pentru slava lui Dumnezeu, si urmeaz-I Providenta, iar crarea ti va strluci nainte.Fiecare fapt de tgduire de sine, de sacrificiu, este nregistrat cu credinciosie si si va aduce rsplata. - 2SG 129, 130Am visat c un tnr cu o nftisare nobil a venit n camera n c are m aflam, imediat dup ce am vorbit. Aceeasi persoan apruse naintea mea n vise importante ca s m nvete, din cnd n cnd, n ultimii douzeci si sase de ani. Ela spus: "Tu ai atras atentia poporului asupra unor subiecte importante, care, ntr -o mare msur, sunt noi si ciudate.Cteva dintre ele i intereseaz foarte mult. Cei ce se ocup de propovduirea Cuvntului si de nvttur au fcut ce au putut pentru prezentarea adevrului,{TA254}care a trezit ntrebri n minte si a strnit interes. Da r, dac nu se depun eforturi mai sustinute pentru a ntipri aceste impresii n minte, eforturile pe care le faci acum se vor dovedi aproape fr road". - RH 4 noiembrie 1875Deoarece se pun adesea ntrebri cu privire la starea mea n timpul viziunii si dup ce ies din ea, vreau s spun c, atuncicnd Domnul gseste de cuviint s -mi dea o viziune, eu sunt luat n prezenta lui Isus si a ngerilor si sunt cu totul absent fat de lucrurile de pe pmnt. Nu pot vedea dincolo de ceea ce mi arat ngerul. - 2SG 292 Btlia de la ManassasAm avut o viziune cu privire la btlia teribil de la Manassas, Virginia. A fost o scen dintre cele mai misctoare, plinde tristete. Armatele celor din Sud aveau totul de partea lor si erau pregtiti pentru o lupt nfricostoare. Armata celor din Nord nainta triumftoare, fr a se ndoi ctusi de putin c vor fi biruitori. Multi erau nepstori si mrsluiau nainte cu trufie, ca si cnd biruinta era deja a lor. Pe msur ce se apropiau de cmpul de lupt, multi aproape c lesinaudatorit oboselii si lipsei de odihn. Ei nu se asteptau la o confruntare att de crunt. Ei s-au aruncat n lupt si au luptatcu vitejie, n disperare. Morti si muribunzi erau pretutindeni. Att cei din Nord, ct si cei din Sud au suferit pierderi teribile. Oamenii din Sud s-au resimtit n timpul btliei si, n scurt timp, aveau s fie fcuti s se retrag tot mai mult.Cei din Nord naintau degrab, desi pierderile

lor erau foarte mari.{TA255}Chiar atunci un nger a cobort si a fcut semn cu mna napoi. Dintr-o dat a fost confuzie ntre rnduri. Celor din Nordli se prea c trupele lor se retrag, cnd, de fapt, n realitate nu se ntmpla asa, si atunci a nceput o retragere grbit. -1T 266, 267Directorul sanatoriuluin visele mele, m aflam la C asa de Sntate, iar cluza mea mi spusese s notez tot ce aud si s fiu atent la tot cevd. M aflam ntr -un loc retras, de unde nu puteam fi vzut, dar eu puteam vedea tot ce se petrecea n camer. Erauacolo persoane cu care reglai conturi si le -am auzit ocrndu-te pentru sumele mari cerute pentru mncare, cazare sitratament. Te-am auzit pe tine, rostind cu glas tare, hotrt, c nu vrei s micsorezi costul. Am fost uimit s vd ct demare era pretul. Tu preai a fi puterea care controla totul.Am vzut c impresia pe care o fcea atitudinea ta asupra mintii acelora care trebuia s-si achite taxele nu era favorabilinstitutiei. Am auzit pe ctiva dintre fratii ti rugndu-te si spunndu-ti c ceea ce faci nu este ntelept si nici drept, nstu erai neclintit ca o stnc n hotrrea ta. Tu pretindeai c, prin ceea ce fceai, lucrai pentru binele institutiei. ns amvzut persoane plecnd de la Casa de Sntate altfel dect multumite...n timpul noptii, te-am vzut alturi de sora sef a institutiei. Ct priveste atitudinea voastr unul fat de altul, parc eratisot si sotie. Felul cum v purtati unul fat de cellalt este gresit naintea lui Dumnezeu si inima mea a fost ndurerat de acea stare de lucruri. Am ntrebat: "Cine v -a vrjit ca s nu ascultat i de adevr?" Dumnezeu nu are plcere n ceea ce faceti. Ati{TA256}ntristat pe Duhul Sfnt. Sora H -- nu va mai fi niciodat ceea ce a fost odat. Amndoi sunteti vinovati naintea lui Dumnezeu...Mi-au fost prezentate deschis lucrurile care se petreceau n... [sanatoriu]. Un glas mi-a spus: "Urmeaz-m si ti voi arta pcatele care sunt practicate de ctre cei care se afl n pozitii de rspundere". Am mers prin camere si te-am vzut petine, un strjer pe zidurile Sionului, ntr -o atitudine foarte intim f at de sotia altui brbat, trdnd astfel adevrurile sacre si rstignind din nou pe Domnul tu. Ai fost tu constient c acolo se afla un Veghetor, Cel Sfnt, care vede fapteletale rele si aude cuvintele tale, si c acestea sunt nregistrate n crtile cerului? - 8MR 315-317Familia Brownngerul lui Dumnezeu mi -a spus: "Urmeaz-m!". Se prea c m aflam ntr -o camer dintr-o cldire rudimentar, n care erau mai multi tineri care jucau crti. Se prea c erau foarte concentrati asupra distractiei n care erau prinsi si erauatt de ocupati, nct nu au observat c cineva a intrat pe us. Erau acolo si fete care se uitau la cei care jucau, iar cuvintele care se rosteau nu erau dintre cele mai potrivite. Spiritul si atmosfera care se fceau vdit simtite n acea ncpere nu erau din cele care s purifice si s nalte mintea si s nnobileze caracterul...Am ntrebat: "Cine sunt acestia si ce reprezint aceast scen?"Mi s-a spus: "Asteapt!"...{TA 257}A m m a i v z u t s i a l t c e v a . Ingerarea lichidului otrvitor si cuvintele si faptele fcute sub influenta acestuia eraugeneratoare de orice altceva, n afar de gnduri serioase, clarviziune n afaceri, m o r a v u r i c u r a t e s i n n o b i l a r e a participantilor...Am ntrebat din nou: "Cine sunt acestia?" A sosit si rspunsul: "O parte din familia pe care o vizitezi. Vrjmasul sufletelor, marele dusman al lui Dumnezeu si alomului, cpetenia dregtoriilor si puterilor si conductorul ntunericului acestei lumi prezideaz aici n seara aceasta.Satana si ngerii lui ispitesc continuu aceste suflete srmane spre propria lor ruin." - 3SM 41, 42 N. D. Faulkhead si semnul secretFratele Faulkhead a cerut s m vad. Cazul su mi era pe suflet. I-am spus c am o solie pentru el si sotia lui, si pentrucare m-am pregtit de cteva ori s le-o trimit, ns Duhul Domnului m-a oprit s fac acest lucru. I-am cerut s stabilimo dat cnd i pot vedea. El mi-a rspuns: "Sunt bucuros c nu mi-ai trimis o comunicare scris; prefer s aud solia de pe buzele tale; dac ar fi venit la mine altfel, nu cred c mi-ar fi folosit la ceva". Apoi el a ntrebat: "De ce nu mi spui soliaacum?" I-am spus: "Vrei s rmi ca s-o auzi?" Mi-a rspuns c da.Eram foarte obosit, cci participasem la ncheierea scolii n acea zi; ns m-am ridicat din patul unde sttusem ntins sii-am citit timp de trei ore. Inima lui a fost nduiosat, lacrimile au nceput{TA258}s-i apar n ochi, iar cnd am terminat de citit, el a spus: "Accept fiecare cuvnt; totul mi se potriveste". O mare partedin ceea ce am citit era legat de biroul Echo si administrarea lui de la nceputuri. Domnul mi descoperise de asemeneal e g t u r a f r a t e l u i F a u l k h e a d c u f r a n c m a s o n i i s i m i - a s p u s c l a r c , d a c e l n u v a n t r e r u p e o r i c e l e g t u r c u a c e s t e organizatii, si va pierde sufletul.El a spus: "Accept lumina pe care Domnul mi-a trimis-o prin tine. Voi actiona n conformitate cu aceasta. Sunt membru n cinci loje si alte trei loje sunt acum sub controlul meu. Eu le fac toate afacerile. Acum n u v o i m a i p a r t i c i p a l a ntlnirile lor si mi voi ncheia relatiile cu ei c t de repede cu putint". I am repetat cuvintele pe care mi le -a spuscluza mea cu privire la aceste organizatii. Datorit unui anumit semn pe care mi-l fcuse cluza mea, am spus: "Nu ti pot spune tot ceea ce mi-a fost artat."Fratele Faulkhead i -a spus fratelui Daniells si altora c eu fcusem semnul special, cunoscut doar de cei din ordinul superior al masonilor, n care tocmai intrase. El a spus c eu nu cunosteam acest semn si c nu fusesem constient cndam fcut acest semn ctre el. Aceasta a constituit pentru el o dovad special c Domnul lucra prin mine pentru a-i salvasufletul. - 5MR 148, 149Prezente ngeresti cnd Ellen White era treaz Cnd m-am trezit si m-am uitat pe fereastr, am vzut doi nori albi. Apoi am adormit din nou; si n visul meu mi-au fostspuse aceste cuvinte: "Uit-te la acesti nori. Niste nori exact ca acestia au fost cei care au nvluit oastea cereasc ce a proclamat{TA259}nasterea Mntuitorului naintea pstorilor". M-am trezit si m-am uitat din nou pe fereastra vagonului si se vedeau acumdoi nori mari, albi, asa de albi ca zpada. Erau doi nori distincti, deosebiti unul de altul, ns se apropiau si se atingeauunul de altul si pentru o clip parc s-au suprapus; apoi s-au desprtit iarsi si au rmas separati, ca mai nainte. Ei nu audisprut si au fost vizibili pe tot parcursul acelei dimineti. La ora 12, am schimbat trenul si nu am mai vzut norii.Pe parcursul zilei am fost profund impresionat la gndul c ngerii lui Dumnezeu, nvluiti n acesti nori, mergeaunaintea noa str; c ne puteam bucura de protectia lor si, de asemenea, de

asigurarea c vom vedea mntuirea lui Dumnezeu n adunrile ce urmau s aib loc la Brisbane. Iar acum, cnd adunrile au luat sfrsit, iar noi am fost martorila interesul deosebit manifestat de oameni, eu sunt mai sigur ca oricnd c ngeri din ceruri erau nvluiti n acei nori -ngeri care au fost trimisi din curtile de sus ca s miste inimile oamenilor si s tin n fru pe cei care uneori si fac loc nadunrile noastre n corturi si prin c are mintile oamenilor sunt distrase de la ntelegerea adevrurilor vitale, care sunt zilnic prezentate.n cadrul acestei adunri, mii de oameni au auzit invitatia Evangheliei si au ascultat adevruri pe care nu le mai auziserniciodat nainte. Pe parcursul ntregii ntlniri, nu a existat nici o mpotrivire trufas sau certuri din partea unora ale cror inimi se mpotriveau Legii lui Dumnezeu. i nicieri, n acel oras, nu am auzit de vreo mpotrivire public. A fost oexperient neobisnuit; si noi credem c ngerii lui Dumnezeu au fost prezenti pentru a ndeprta puterile ntunericului. -RH 21 martie 1899{TA260}Sufeream de reumatism n partea dreapt si nu puteam s m odihnesc din cauza durerilor. M ntorceam de pe o parte pe cealalt, ncercnd s scap de durere. Aveam o durere de inim, care mi prevestea ceva ce nu era bine pentru mine. ncele din urm, am adormit. Pe la nou si jumtate, am ncercat s m ntorc si, pe cnd fceam acest lucru, am devenit constient c nu mai aveamdeloc dureri. Pe cnd m ntorceam de pe o parte pe alta si mi miscam minile, am simtit o lejeritate extraordinar si ousurint pe care nu le pot descrie. Camera era plin de o lumin, dintre cele mai frumoase si plcute, o lumin ca de azur si se prea c m aflu n bratele fiintelor ceresti.Am avut parte de aceast lumin deosebit si n trecut, n vremuri de binecuvntare special, ns de data aceasta era maidistinct, mai impresionant, si am simtit o pace att de deosebit, att de deplin si de mbelsugat, pe care nici un felde cuvinte nu o pot reda. M -am ridicat n pozitie seznd si am vzut c eram nconjurat de un nor strlucitor, alb ca zpada, care pe margini avea nuante de roz. Cea mai duioas si dulce muzic umplea vzduhul si eu am recunoscut aceamuzic drept cntul ngerilor. Atunci un glas mi-a spus: "Nu te teme; Eu sunt Mntuitorul tu. ngerii sfinti sunt peste totn jurul tu." - 9T 65, 66{TA261}Cap. 20 - Lucrarea ngerilor n criza finalVor aprea ngeri buni si riU n e l t e s a t a n i c e c u c h i p u m a n v o r l u a p a r t e n u l t i m u l m a r e c o n f l i c t p e n t r u a s e m p o t r i v i c l d i r i i m p r t i e i l u i Dumnezeu. i ngeri ceresti cu nftisare uman se vor afla pe cmpul de actiune. Cele dou prti aflate n opozitie vor continua s existe pn la ncheierea ultimului mare capitol din istoria acestei lumi. - RH 5 august 1909Satana va folosi toate ocaziile pentru a-i determina pe oameni s nu mai fie credinciosi lui Dumnezeu. El si ngerii luiri, care au czut mpreun cu el, vor aprea pe pmnt ca oameni, cutnd s nsele. i ngerii lui Dumnezeu vor apreasub nftisare de oameni si vor folosi toate mijloacele de care dispun pentru a nfrnge planurile vrjmasului. Noi avem partea noastr de fcut. - 8MR 399Satana concentreaz toate fortele sale n asaltul final, n conflictul care se apropie, iar rezistenta aceluia care este urmasal lui Hristos este solicitat la maximum. Uneori se pare c trebuie s cedeze. Dar un cuvnt rostit prin rugciune ctreDomnul Isus merge ca o sgeat la tronul lui Dumnezeu si ngeri ai lui Dumnezeu su nt trimisi pe cmpul de lupt. Planul este dejucat. - HP 297n perioada de ncheiere a istoriei acestui pmnt, Domnul {TA262}va lucra cu putere mare n favoarea acelora care stau neclintiti de partea binelui... ngeri care exceleaz n trie i vor apra. - PK 513Lucrarea ngerilor ri prin spiritismSatana s-a pregtit de mult pentru efortul su final pentru nselarea lumii... ncetul cu ncetul, el si-a pregtit calea pentrucapodopera nselciunii sale prin dezvoltarea spiritismului. El nu si -a mplinit nc pe deplin planurile sale; dar acestapogeu se va petrece la ncheierea timpului... Cu exceptia acelora care sunt tinuti prin puterea lui Dumnezeu, princredinta n Cuvntul Su, ntreaga lume va fi prins n amgirile lui. - GC 561, 562Spiritismul reprezint capodopera nselciunii. El constituie cea mai fascinant amgire a lui Satana, care a dobndit celmai mare succes - una din acelea calculate pentru a prinde n curs pe cei care si-au condus pe cei dragi lor la mormnt.ngeri ri apar sub nftisarea celor dragi si relateaz ntmplri legate de vietile lor si fac fapte pe care le -au fcut pecnd erau n viat. n acest fel, ei i determin pe oameni s cread c prietenii lor morti sunt ngeri care plutesc deasupralor si comunic cu ei. Acesti ngeri ri, care pretind c sunt prietenii decedati, sunt priviti cu o anumit adorare si multedin cuvintele lor au pentru ei mai mult greutate dect Cuvntul lui Dumnezeu. - ST 26 august 1889Venirea Domnului va fi precedat de "lucrarea lui Satana cu toat put erea si semne si minuni nseltoare si cu toate amgirile nelegiuirii." Iar apostolul Ioan, descriind puterea de a face minuni,{TA263}care se va manifesta n zilele din urm, declar: "Svrsea semne mari pn acolo c fcea chiar s se coboare foc din cer pe pmnt, n fata oamenilor. i amgea pe locuitorii pmntului prin semnele pe care i le dduse s le fac". Aici nusunt prezise numai minciuni si nseltorii. Oamenii sunt nselati prin minunile pe care agentii lui Satana au putere s lefac, nu pe care pretind c le fac. - GC 553Satana este un vrjmas viclean. i nu este greu ca ngerii ri s ia nftisarea att a sfintilor, ct si a pctosilor care aumurit, si s fac aceste reprezentri s fie vizibile pentru ochii omenesti. Aceste manifestri vor f i tot mai frecvente si vor avea un caracter tot mai izbitor pe msur ce ne apropiem de ncheierea timpului. - RH 1 aprilie 1875 El [Satana] are puterea de a aduce n fata oamenilor chipuri ale prietenilor lor decedati. Contrafacerea este desvrsit;aspectul cunoscut, cuvintele, tonul vocii, sunt reproduse cu o acuratete uimitoare...Multi se vor afla fat n fat cu spirite de demoni care i ntruchipeaz pe cei dragi ai lor, rude sau prieteni, care rostesccele mai periculoase erezii. Acesti vizitatori vor atinge corzile cele mai sensibile ale sentimentelor noastre si vor faceminuni pentru a-si sustine pretentiile. Noi trebuie s fim pregtiti pentru a ne mpotrivi lor cu ajutorul adevrului Biblieisi anume c mortii nu stiu nimic si c cei care apar astfel sunt duhuri de demoni."Ceasul ncercrii, care va veni peste toat lumea, ca s ncerce pe cei ce locuiesc pe pmnt" este chiar naintea noastr.Toti aceia a cror credint nu este ntemeiat puternic pe Cuvntul lui Dumnezeu vor fi amgiti si biruiti. - GC 552, 560{TA 264}Mesaje din partea

duhurilor vor declara c Dumnezeu i-a trimis pentru a-i convinge de greseala lor pe cei care respingd u m i n i c a , sustinnd c legile trii ar trebui respectate ntocmai ca Legea lui Dumnezeu. Ei vor d e p l n g e m a r e a nelegiuire din lume si vor sustine mrturia nvttorilor religiosi, cum c starea de degradare moral este cauzat de desacralizarea duminicii. Mare va fi furia strnit mpotriva acelora care vor refuza s accepte mrturia lor. - GC 591Minuni la sfrsitul timpuluinainte de ncheierea timpului, el [Satana] va face minuni si mai mari. Pe msur ce puterea lui se extinde, el va face minuni autentice. Scriptura spune: "El... i va amgi pe cei care locuiesc pe pmnt, prin acele semne pe care are puteres le fac", nu numai prin acelea ce pretinde c le face. Acest pasaj al Scripturii ne aduce n atentie ceva mai mult dectnselciune. - 5T 698 Nu trebuie s fim nselati. Curnd vor avea loc scene uimitoare, al cror autor este Satana. Cuvntul lui Dumnezeuspune c Sata na va face minuni. El i va mbolnvi pe oameni, iar apoi, dintr -o dat, va ndeprta de la ei puterea luisatanic. i acestia vor fi priviti ca fiind vindecati. Aceste lucrri de aparente vindecri vor constitui un test pentru adventistii de ziua a saptea. - 2SM 53{TA265} Unii vor fi ispititi s considere c aceste minuni sunt de la Dumnezeu. n fata noastr vor fi vindecati bolnavi. n vzulnostru vor fi fcute minuni. Suntem noi pregtiti pentru ncercarea care ne st nainte atunci cnd minunile lui Satanavor lua o amploare si mai mare? Oare nu vor fi prinse n curs si capturate multe suflete? Mintea multor oameni este pregtit s accepte aceste minuni nseltoare datorit faptului c ei se ndeprteaz de preceptele clare si de porunciledin Cuvntul lui Dumnezeu si dau atentie unor basme. Toti trebuie s cutm s ne narmm acum pentru lupta n carene vom angaja n curnd. Credinta n Cuvntul lui Dumnezeu, studiat cu rugciune si pus n practic, va constitui scutulnostru fat de puterea lui Satana si ne va face s iesim biruitori prin sngele lui Hristos. - 1T 302Spiritele rele printre cei din rmsitC h i p u r i l e c e l o r m o r t i v o r a p r e a p r i n a m g i r i l e v i c l e n e a l e l u i S a t a n a s i m u l t i s e v o r a t a s a a c e l u i a c r u i a i p l a c e minciuna... Chiar printre noi unii se vor ntoarce de la credint si vor da atentie duhurilor nseltoare si nvtturilor demonilor. - UL 317Spiritistii vor ajunge pn acolo, nct se vor angaja n controverse cu predicatorii care predau adevrul. Dac suntrespinsi, ei i vor provoca. Ei citeaz Scriptura, asa cum a fcut Satana n fata Domnului Hristos. "Dovediti toatelucrurile" spun ei. ns pentru ei a dovedi nseamn a asculta rationamentele lor nseltoare si a participa la reuniunilelor. Dar n adunrile lor, ngerii ntunericului iau forma unor prieteni morti si comunic cu ei ca ngeri de lumin.Cei iubiti ai lor apar n vesminte de lumin si vor arta ca atunci cnd au trit pe pmnt. Ei i vor nvta si vor discuta{TA 266}c u e i . i m u l t i v o r f i n s e l a t i p r i n m i n u n i l e n s e l t o a r e a l e p u t e r i i l u i S a t a n a . U n i c a s i g u r a n t p e n t r u p o p o r u l l u i Dumnezeu este de a -si cunoaste foarte bine Biblia si a cunoaste nvtturile noastre despre starea celor morti. - ST 12aprilie 1883ngeri ri, deghizati n credinciosi, vor lucra n rndurile noastre pentru a introduce un puternic spirit de necredint. Nulsati ca acest lucru s v descurajeze, ci veniti cu o inim credincioas n ajutorul Domnului, mpotriva puterilor agentilor satanici. Aceste puteri ale rului se vor ntlni n adunrile noastre, nu pentru a primi o binecuvntare, ci pentrua contracara influenta Duhului lui Dumnezeu... Nu trebuie s sustinem niciodat cuvintele pe care buze omenesti le pot rosti pentru a sustine ngerii cei ri n lucrarealor, ci noi trebuie s repetm cuvintele lu i Hristos. Domnul Hristos a fost Instructorul acestor ngeri nainte ca ei s decad din starea lor nalt. - 3SM 410Satana si ngerii lui vor aprea pe acest pmnt ca oameni si se vor amesteca printre aceia despre care Cuvntul lui Dumnezeu spune: "Unii se vor ndeprta de la credint, dnd atentie duhurilor nseltoare si nvtturilor demonilor". -8MR 345Cnd se va scoate la iveal ceea ce sunt n realitate aceste nseltorii spiritiste - lucrrile tainice ale duhurilor rele -, aceiacare au luat parte la ele vor fi ca niste oameni care si-au pierdut mintile. - 8MR 345Am vzut pe cei din poporul nostru foarte ntristati, plngnd si rugndu-se, fcnd apel la fgduintele cele sigure ale{TA267}lui Dumnezeu, n timp ce cei nelegiuiti erau pretutindeni n jurul nostru, batjocorindu-ne si amenintndu-ne c ne vor distruge. Ei au luat n derdere slbiciunea noastr, si-au btut joc de noi, pentru c suntem putini la numr, si ne -auntepat cu cuvinte calculate astfel ca s taie adnc. Ne-au acuzat c lum o pozitie independent fat de restul lumii. Ne-au ntrerupt resursele, astfel ca s nu putem cumpra sau vinde si au fcut aluzie la srcia mizerabil si starea jalnic ncare ne aflm. Ei nu puteau ntelege cum putem tri n afara lumii; noi eram dependenti de lume si trebuia ori s cedmobiceiurilor, practicilor si legilor lumii, ori s iesim din ea. Dac noi eram singurul popor din lume care avea parte defavoarea Domnului, atunci aparentele ne erau ngrozitor de potrivnice.Ei sustineau c au adevrul, c fa c minuni, c ngeri din ceruri au vorbit cu ei, c semne si minuni au fost fcute cu putere mare n mijlocul lor si c acesta era Mileniul pe care l asteptaser att de mult. ntreaga lume a fost convertit siatras de partea legii duminicale, iar acest popor mic si slab sfida legile trii si legile lui Dumnezeu si sustinea c estesingurul drept de pe pmnt. - Mar 209ngerii vor face lucrarea pe care oamenii au neglijat-oCnd puterea divin este mbinat cu efortul omenesc, lucrarea se va rspndi precum focul n miriste. Dumnezeu vafolosi agenti a cror origine nu poate fi cunoscut de oameni; ngerii vor ndeplini o lucrare pentru care, dac ar fi ndeplinit-o, oamenii ar fi binecuvntati, dac nu ar fi neglijat cerintele lui Dumnezeu. - RH 15 decembrie 1885 {TA268}ngerii vor mplini nevoile poporului lui DumnezeuI-am vzut pe sfinti prsind orasele si satele, asociindu-se n grupe si trind n cele mai retrase locuri. ngerii le aduceaumncare si ap, n timp ce nelegiuitii sufereau de foame si sete. - EW 282n timpul de strmtorare chiar dinaintea revenirii lui Hristos, cei neprihniti vor fi pstrati prin lucrarea de slujire angerilor ceresti; ns pentru cel care calc Legea lui Dumnezeu nu va fi nici o sigurant. ngerii nu vor putea apra atunci pe cei care desconsider chiar si numai unul din preceptele divine. -

PP 256n timpul de strmtorare - strmtorare cum n-a mai fost de cnd sunt neamurile - cei alesi ai Si vor rmne neclintiti.Satana mpreun cu toate ostile sale rele nu pot nimici nici p e cel mai slab dintre sfintii lui Dumnezeu. ngeri careexceleaz n putere i vor apra, iar Iehova li Se va descoperi ca "Dumnezeul dumnezeilor", n stare s -i salveze pedeplin pe aceia care si-au pus ndejdea n El. - PK 513Personificrile lui Satanan acest veac, Antihrist va aprea ca adevratul Hristos si atunci Legea lui Dumnezeu va fi cu totul eliminat de ctre natiunile lumii noastre. Rzvrtirea mpotriva Legii celei sfinte a lui Dumnezeu va fi coapt pe deplin. ns adevratulconductor {TA269}al acestei rzvrtiri este Satana, nvesmntat ntr-un nger de lumin. Oamenii vor fi nselati si l vor nlta pe el n locullui Dumnezeu si l vor diviniza. Cel Atotputernic va interveni, iar pentru bisericile care se vor uni n preamrirea lui Satana se va da sentinta: "Tocmai de aceea, ntr-o singur zi, vor veni urgiile ei: moartea, tnguirea si foametea. i va fiars de tot n foc, pentru c Domnul, Dumnezeu, care a judecat-o, este tare". - TM 62Deghizat ntr-un nger de lumin, el [Satana] va cutreiera pmntul ca un fctor de minuni. ntr-un limbaj ales, el va prezenta sentimente nalte. Se vor rosti cuvinte frumoase despre el si se vor face fapte bune. Domnul Hristos va fintruchipat de el n persoan, ns ntr -un anumit punct se va putea face o distinctie clar. Satana i va ndeprta pe oameni de la Legea lui Dumnezeu. Dac nu se va tine cont de acest lucru, att de bine va fi contrafcut neprihnirea, nct el va nsela, dac va fi cu putint, chiar si pe cei alesi. Capete ncoronate, presedinti, conductori din locuri naltese vor pleca naintea teoriilor lui mincinoase. - RH 17 august 1897Este cu neputint a se reda mcar n parte ceva din experienta pe care poporul lui Dumnezeu o va tri pe pmnt atuncicnd se vor amesteca slava cereasc cu repetarea persecutiilor din trecut. Ei vor umbla n lumina care porneste de la t r o n u l l u i D u m n e z e u . Prin intermediul ngerilor va exista o comunicare continu ntre cer si pmnt. Iar S a t a n a , nconjurat de ngerii cei ri si pretinznd c este Dumnezeu, va face minuni de tot felul pentru a nsela, dac va fi cu putint, chiar pe cei alesi. Poporul lui Dumnezeu nu si va gsi siguranta n facerea de minuni, cci Satana va contrafaceminunile care vor fi fcute. - 9T 16{TA270}Satana si pregteste nselciunile as tfel ca, n ultima sa campanie mpotriva poporului lui Dumnezeu, ei s nu -si deaseama c este el. "Cci nu este de mirare c Satana nsusi se transform ntr-un nger de lumin"... Satana si va folosi lamaximum puterea sa de a hrtui, ispiti si induce n eroare pe poporul lui Dumnezeu. - RH 13 mai 1862Satana... va veni dndu-se drept Isus Hristos, fcnd minuni grozave; iar oamenii se vor pleca la pmnt si i se vor nchina ca lui Isus Hristos. Ni se va porunci s ne nchinm acestei fiinte, pe care lumea o va preamri ca pe Hristos. Cevom face? Spuneti -le c Hristos ne-a avertizat mpotriva acestui vrjmas, care este cel mai mare dusman al omului si totusi se pretinde a fi Dumnezeu. - RH 18 decembrie 1888Va veni timpul cnd Satana va face minuni chiar n vzul nostru, pretinznd c el este Hristos; iar dac picioarele voastrenu sunt puternic ntemeiate pe adevr si pe Dumnezeu, atunci veti fi doborti de pe temelia voastr. - RH 3 aprilie 1888n timpul din urm, el [Satana] va aprea astfel nct s-i fac pe oameni s cread c el este Hristos, care a venit a douaoar n lume. El se va transforma cu adevrat ntr-un nger de lumin. ns n timp ce va avea nftisarea lui Hristos norice detaliu, att ct pot permite aparentele, el nu-i va nsela dect pe cei care... caut s se mpotriveasc adevrului. -5T 698ngerii ri strnesc persecutiaSatana lucreaz n culise, ca s atte puterile demonice ale confederatiei sale mpotriva celor drepti. El mbib uneltele{TA271} omenesti cu nsusirile lui. ngeri ri, n asociere cu oameni ri, vor depune eforturi pentru a hrtui, persecuta si distruge.UL 262O d a t c u f i e c a r e r e s p i n g e r e a a d e v r u l u i , m i n t e a o a m e n i l o r v a d e v e n i t o t m a i n t u n e c a t , i n i m i l e l o r t o t m a i ncptnate, pn cnd vor ajunge la o mpietrire n ecredincioas. n ciuda avertizrilor date de Dumnezeu, ei vor continua s calce n picioare unul din preceptele decalogului pn cnd vor fi condusi s-i persecute pe cei care le tin cafiind sacre. Hristos este sfidat prin dispretul asupra Cuvntului si poporului Su. Pe msur ce nvtturile spiritismuluisunt acceptate de ctre biserici, restrictiile impuse asupra inimii firesti sunt ndeprtate, iar religia va deveni ca o mantiecare s acopere cele mai josnice nelegiuiri. Credinta n manifestrile spiritiste va deschide usa duhurilor nseltoare si anvtturilor demonilor si astfel influenta ngerilor ri va fi resimtit n biserici. - GC 603, 604Scenele trdrii, respingerii si rstignirii lui Hristos au fost si vor fi reconstituite la o scar imens. Oamenii vor fi umpluti cu trsturile lui Satana. Amgirile arhivrjmasului lui Dumnezeu si al omului vor avea o mare putere. - 3SM415Un spirit demonic i ia n stpnire pe oamenii din lumea noastr... Inteligenta demonic... va zdrobi si distruge pe omulf c u t d u p a s e m n a r e a d i v i n , d e o a r e c e . . . [ o m u l ] n u p o a t e s t p n i c o n s t i i n t a f r a t e l u i s u s i n u - l p o a t e f a c e s f i e necredincios fat de Legea cea sfnt a lui Dumnezeu. - UL 285{TA 272}n timp ce sfintii prseau orasele si satele, ei erau urmriti de cei nelegiuiti, care cutau s-i ucid. ns sbiile care aufost ridicate pentru a-i omor pe cei din poporul lui Dumnezeu s-au rupt si au czut tot asa de neputincioase ca un pai.ngerii lui Dumnezeu i aprau pe sfinti. - EW 284, 285n ziua cumplitei ncercr i, El [Hristos] va spune: "Du -te, poporul meu, intr n odile tale si ncuie usa dup tine;ascunde-te cteva clipe pn va trece mnia". Ce sunt odile n care trebuie s se ascund ei? Protectia lui Hristos si asfintilor ngeri. Poporul lui Dumnezeu nu se afl n acest moment tot n acelasi loc. Ei sunt adunati n grupuri diferite sin toate prtile lumii. - HS 158n scenele care au loc la ncheierea istoriei acestui pmnt, cnd furia ia n stpnire orice element de pe pmnt, Domnul ne cere o vigilent care nu cunoaste tihn. ns noi nu suntem lsati s luptm singuri. n mijlocul pericolelor crescnde la tot pasul, cei care umbl umili naintea Domnului, fr s se ncread n propria lor ntelepciune, vor avea pe ngeri ca ajutoarele si protectorii lor. n vremuri deosebit de primejdioase, ei vor cunoaste puterea grijii protectoare alui Dumnezeu. - RH 25 aprilie 1907n timpul noptii, mi-a trecut pe dinainte o scen foarte impresionant. Se prea c este o

mare confuzie si confruntare dearmate. Un sol al Domnului s-a asezat n fata mea si mi-a spus: "Adun-i pe cei din casa ta. Eu te voi conduce; urmeaz-m". M-a condus printr-o trectoare ntunecoas, printr-o pdure si apoi prin crpturile muntilor si mi-a spus: "Aici estin sigurant".Au mai fost si altii condusi spre acest loc retras. Mesagerul ceresc a spus: "Timpul strmtorrii a venit ca un hot noaptea,asa cum Domnul v-a avertizat c va veni". - Mar 270{TA273}Personificarea lui Satana dup ncheierea timpului de har Mnia lui Satana creste pe msur ce timpul lui se scurteaz, iar lucrarea lui de amgire si distrugere si atinge apogeuln timpul de strmtorare. ndelunga rbdare a lui Dumnezeu a luat sfrsit. Lumea a respins harul Su, a dispretuit iubireaSa si a clcat n picioare Legea Sa. Cei nelegiuiti au trecut de limita harului pentru ei si Domnul si -a retras protectia,lsndu-i la bunul plac al conductorului pe care si l-au ales...Ca un ultim act n marea dram a nselciunii, Satana nsusi va ncerca s se dea drept Hristos. Biserica a mrturisit multtimp c asteapt venirea Mntuitorului, ca mplinire a sperantelor ei. Acum, marele amgitor va face s par ca si cndHristos ar fi venit. n diferite prti ale pmntului, Satana se va arta printre oameni, ca o fiint maiestuoas, de os t r l u c i r e u i m i t o a r e , c a r e s e a m n c u d e s c r i e r e a F i u l u i l u i D u m n e z e u , d a t d e I o a n n A p o c a l i p s a . S l a v a c a r e l nconjoar nu este ntrecut de nimic din ceea ce ochii muritori au privit pn acum. Strigtul de triumf rsun n vzduh: "A venit Hristos! A venit Hristos!"Oamenii se pleac n adorare naintea lui, n timp ce el si ridic minile si rosteste o binecuvntare asupra lor, asa cum i binecuvnta Hristos pe ucenicii Si cnd a fost pe pmnt. Glasul lui este duios si supus, melodios. Pe un ton blnd similos, el prezint cteva din aceleasi adevruri pline de har, pe care le-a rostit Hristos; el vindec bolnavii din popor, iar apoi, n rolul de Hristos pe care si l -a asumat, el pretinde c a schimbat Sabatul n duminic si porunceste tuturor ssfinteasc z iua pe care el a binecuvntat -o. El declar c cei care continu s tin ziua a saptea i hulesc numele prin faptul c refuz s asculte de ngerii si, trimisi la ei cu lumin si adevr. Aceasta este nselciunea cea puternic,aproape coplesitoare. - 4SP 441, 442Satana vede c este pe punctul de a pierde. El nu poate induce n eroare ntreaga lume. El face un ultim efort disperat dea - i n f r n g e p e c e i c r e d i n c i o s i p r i n n s e l c i u n e . F a c e a c e s t l u c r u , d n d u - s e d r e p t H r i s t o s . E l s e m b r a c n h a i n e mprtesti, exact ca cele descrise cu atta acuratete n viziunea lui Ioan. El are puterea s fac aceasta. Se va nftisa naintea urmasilor si, pe care i-a amgit, a lumii crestine, care nu a primit dragostea adevrului, ci si-a gsit plcerea nnelegiuire... ca Hristos care vine a doua oar.El se proclam Hristos si este crezut ca fiind Hristos, o fiint frumoas, maiestuoas, mbrcat n mretie, cu o voce dulce si cuvinte plcute, cu o slav de nentrecut de nimic din ceea ce ochii lor au privit pn acum. Atunci urmasii luiamgiti, nselati, scot un strigt de biruint: "Hristos a venit a doua oar! Hristos a venit! El si-a ridicat minile spre a ne binecuvnta, exact asa cum a fcut cnd a fost pe pmnt"...Sfintii privesc cu uimire. Vor fi si ei amgiti? Se vor nchina ei lui Satana? ngerii lui Dumnezeu sunt n jurul lor. Se aude o voce clar, hotrt, melodioas: "Priviti n sus".{TA275}Cei care se roag au un singur obiectiv - salvarea final si vesnic a sufletelor lor. Acest obiectiv a fost naintea lor continuu - viata fr nemurire a fost promis celor care vor rbda pn la sfrsit. Oh, ct de serioase si arztoare au fostdorintele lor. n atentie au fost judecata si vesnicia. Ochii lor au fost fixati prin credint asupra tronului strlucitor, n fatacruia vor sta cei mbrcati n haine albe. Acest lucru i-a fcut s nu-si ngduie s pctuiasc... n c u n e f o r t s i e s t e p u s n actiune ultimul plan al lui Satana. El aude strigtul nencetat ca Hristos s vin si s ielibereze. Aceast ultim strategie est e de a se da drept Hristos si de a -i face s cread c r u g c i u n i l e l o r a u f o s t ascultate. - LDE 164, 165ngerii si decretul universal de moarteDac oamenii ar putea vedea cu ochi ceresti, ei ar zri grupuri de ngeri care exceleaz n putere, poposind n jurulacelora care au tinut cuvntul rbdrii lui Hristos. Cu duiosie si mil, ngerii au fost martori la necazurile lor si le -auauzit rugciunile. Ei asteapt cuvntul Comandantului lor pentru a -i smulge din primejdia n care se afl. ns mai t r e b u i e s a s t e p t e p u t i n . P o p o r u l l u i D u m n e z e u t r e b u i e s bea paharul si s fie botezati cu botezul. Chiar aceast ntrziere, att de chinuitoare pentru ei, este cel mai bun rspuns la cererile lor. n timp ce se strduiesc s astepte cu ncredere s intervin Domnul lor, ei sunt cluziti s dea dovad de credint, ndejde si rbdare, de care au dat dovad prea putin n timpul experientei lor religioase...Santinelele ceresti, credincioase misiunii lor, continu s vegheze. Desi printr-un decret general a fost fixat un timp cndvor fi omorti pzitorii poruncii, n unele cazuri, vrjmasii lor vor {TA276}anticipa decretul si, nainte de timpul specificat, vor ncerca s le ia viata. ns nimeni nu va putea trece de aprtorii cei puternici care stationeaz n jurul fiecrui suflet credincios. - GC 630, 631Dumnezeu intervine n timp ce nelegiuitii ncearc s omoare pe poporul SuPoporul lui Dumnezeu - unii n celulele nchisorilor, altii ascunsi n locuri retrase n pduri si munti - se roag nc pentru ocrotire divin, n timp ce n toate prtile, legiuni de oameni narmati, mnati de ostile de ngeri ri, se pregtesc p e n t r u l u c r a r e a d e ucidere. Acum este ceasul ncordrii extreme, cnd Dumnezeul lui Israel va interveni p e n t r u eliberarea celor alesi ai Si...La miezul noptii, Dumnezeu si va arta puterea pentru eliberarea poporului Su. Soarele se arat, strlucind n toat puterea lui. Semne si minuni urmeaz ntr-o succesiune rapid. Nelegiuitii privesc cu groaz si cu uimire aceast scen,n timp ce neprihnitii privesc cu bucurie solemn semnul eliberrii lor... Nori ntunecosi si grei se ridic si se lovescunul de altul. n mijlocul cerurilor nfuriate este un spatiu curat, de o slav de nedescris, de unde se aude glasul luiDumnezeu...Glasul acela zguduie cerul si pmntul. Urmeaz un cutremur puternic, att de puternic si

mare, cum n-a fost de cnd sunt oamenii pe pmnt. Firmamentul pare c se deschide si se nchide. Muntii tremur ca o trestie btut de vnt, iar stnci colturoase{TA277} sunt prvlite peste tot. Se aude vuietul unei furtuni care se apropie. Marea este lovit cu furie. Se aude urletul furtuniica glasul demonilor ntr-o lucrare de distrugere. Pmntul ntreg se ridic si se coboar ca valurile mrii. Suprafata lui secrap. Chiar temeliile par c se zguduie. Lanturi de munti se prbusesc. Insulele locuite dispar...Fulgerele nspimnttoare coboar din cer, nvluind pmntul ntr-o flacr de foc. Deasupra vuietului nspimnttor al tunetului, glasuri tainice si ngrozitoare declar soarta celor nelegiuiti. Cei care cu putin mai nainte fuseser att denepstori, att de ndrzneti si provocatori, att de ncntati de cruzimea lor fat de poporul pzitor al poruncilor luiDumnezeu sunt acum coplesiti de consternare si tr emur de fric. Vaietele lor se aud mai presus de vuietul naturii dezlntuite. Demonii recunosc dumnezeirea lui Hristos si tremur naintea puterii Sale, n timp ce oamenii strig dupmil si se trsc ntr-o spaim jalnic. - GC 635-638A doua venire a lui HristosHristos vine cu putere si slav mare. El vine cu propria Lui slav si cu slava Tatlui. El vine mpreun cu toti ngerii Sicei sfinti. n timp ce lumea este scufundat n ntuneric, n fiecare loc unde sunt sfintii este lumin. Ei vor avea parte ceidinti de lumina celei de-a doua veniri. - COL 420Curnd, ochii nostri au fost atrasi spre rsrit, unde apruse un mic nor negru, cam ct o jumtate de palm, despre caream stiut cu totii c este semnul Fiului omului. ntr-o liniste solemn,{TA278} priveam cu totii cu ochii pironiti spre nor, pe msur ce acesta se apropia tot mai mult si devenea tot mai luminos, maiglorios si tot mai glorios, pn cnd a ajuns un mare nor alb. Partea de jos prea ca de foc; deasupra norului era un curcubeu, iar mprejurul lui zeci de mii de ngeri, care cntau o cntare minunat; iar pe nor sttea Fiul omului. - 1T 60 Nici o limb omeneasc nu poate descrie scenele celei de -a doua veniri a Fiului omului pe norii cerului ... El va veni mbrcat ntr-un vesmnt de lumin, pe care l poart din zilele vesniciei. - RH 5 septembrie 1899Un alai de ngeri sfinti, cu coroanele lor strlucitoare, splendide, pe capetele lor, L-au escortat n drumul Lui. - 1SG 206,207n timp ce pmntul se clatin, fulgerele lumineaz, iar tunetele bu buie, glasul Fiului omului i cheam pe sfintii adormiti. El priveste mormintele dreptilor; apoi, ridicnd minile ctre cer, strig: "Treziti-v, treziti-v, voi care dormitin trn si sculati-v!"... Toti ies din mormintele lor cu aceeasi statur cu car e au intrat n mormnt. Adam, care se gseste n multimea celor nviati, are o nltime falnic si o statur maiestuoas, cu putin mai prejos dect Fiul lui Dumnezeu. El prezint un contrast vdit fat de oamenii din ultimele generatii; n aceast privint, se vede marea degenerare a neamului omenesc.Dar toti nviaz cu prospetimea si{TA279}vigoarea tineretii vesnice... Chipul muritor, lipsit de frumusete, odinioar mnjit de pcat, devine desvrsit si nemuritor.Toate defectele si diformittile sunt lsate n mormnt. - GC 644, 645El [Hristos] a murit pentru noi, a nviat pentru noi, pentru ca noi s putem iesi afar din mormnt n compania slvit angerilor cerului, spre a ne ntlni cu cei dragi ai nostri si a le recunoaste fetele, cci asemnarea cu Hri stos nu leanuleaz particularittile, ci le transform dup chipul Su slvit. Fiecare sfnt care a avut o familie aici i va recunoaste pe ai si acolo. - 3SM 316C e i n e p r i h n i t i n v i a t s u n t s c h i m b a t i " n t r o c l i p , n t r - o c l i p e a l d e o c h i . " L a g l a s u l l u i D u m n e z e u , e i a u f o s t proslviti; acum, ei sunt fcuti nemuritori si mpreun cu sfintii nviati sunt luati ca s -L ntmpine pe Domnul lor n vzduh. ngerii "adun laolalt pe cei alesi din cele patru vnturi, de la un capt al cerurilor pn la cellalt". - GC 645Copilasii sunt dusi de sfintii ngeri n bratele mamelor lor. - GC 645n timp ce pruncii ies afar nemuritori din paturile lor de trn, ei si iau zborul de ndat n bratele mamelor lor. Ei sentlnesc iarsi pentru a nu se mai desprti niciodat. ns multi dintre micuti nu au mame acolo. Asteptm n zadar sauzim cntecele{TA280}de bucurie si biruint ale mamei. ngerii iau pruncii fr mame si i conduc la pomul vietii. - YI 1 aprilie 1858Prieteni desprtiti prin moarte sunt reuniti, pentru a nu se mai desprti niciodat si cu cntece de bucurie, se nalt ctrecetatea lui Dumnezeu.De fiecare parte a carului de nori sunt aripi, iar dedesubtul acestuia sunt roti vii; si n timp ce carul se nalt tot mai sus,rotile strig: "Sfnt!" iar aripile, n timp ce se misc, strig: "Sfnt!" iar cortegiul de ngeri strig: "Sfnt, sfnt, sfnt este Domnul Dumnezeu Cel Atotputernic". Iar cei mntuiti strig "Aleluia!", n timp ce carul se deplaseaz ctre NoulIerusalim. - GC 645Toti am intrat n nor mpreun si sapte zile am urcat ctre marea de cristal, cnd Isus a adus coroanele si, cu mna Luidreapt, le-a asezat pe capetele noastre. El ne-a dat harpe de aur si laurii biruintei. - EW 16Sunt siruri de ngeri de fiecare parte, si cei rscumprati ai Dom nului umbl printre heruvimi si serafimi. Hristos le spune bun-venit si le d binecuvntarea: "Bine, rob bun si credincios:... intr n bucuria stpnului tu." - 6BC 1093Satana si ngerii lui ri, legati pe acest pmntPmntul ntreg pare ca o pustie dezo lant. Ruinele oraselor si satelor distruse de cutremurul de pmnt, copacii dezrdcinati, stncile colturoase, aruncate de mare sau smulse din pmnt,{TA 281}sunt mprstiate pe suprafata acestuia, n timp ce caverne uriase desemneaz locul de unde muntii au fost smulsi de petemeliile lor. Aici va fi cminul lui Satana si a ngerilor lui timp de o mie de ani. Aici el va fi legat, ca s cutreiere n lung si-n lat pe suprafata strivit a pmntului si s vad efectele rzvrtirii sale mpotriva Legii lui Dumnezeu. Timp deo mie de ani, se poate bucura de fructul blestemului pe care el l-a adus. ngrdit a sta doar pe pmnt, el nu va avea privilegiul de a cltori pe alte planete, ca s ncerce s-i ispiteasc pe cei care nu au czut. - 4SP 474, 475Prin propriul su mod de actiune, Satana a furit un lant cu care va fi legat... Toate fiintele neczute sunt acum unite nceea ce priveste caracterul neschimbtor al Legii lui Dumnezeu. Ei sustin guvernarea Aceluia care, pentru a rscumpra pe pctos, nu a crutat pe propriul Su Fiu. Legea Lui s-a dovedit a fi fr gres. Stpnirea Lui prezint sigurant pentrutotdeauna. - ST 27 august 1902Aici va fi cminul lui Satana si al ngerilor si ri timp de o mie de ani. ngrdit pe pmnt, el nu va avea acces la altelumi, ca s ispiteasc si s hrtuiasc pe cei care nu au czut niciodat. n acest sens este el legat. - GC 659Am

auzit strigte de biruint, pornind de la ngeri si de la sfintii mntuiti, care rsunau ca zece mii de instrumente muzicale, pentru c nu avea s mai fie nimeni chinuit sau ispitit de Satana si pentru c{TA282} locuitorii celorlalte lumi au fost eliberati de prezenta si ispitirile lui. - EW 290{TA283}Cap. 21 - Lucrarea ngerilor n vesnicia cea mreatCnd ajungem n ceruriAm vzut un numr foarte mare de ngeri aducnd din cetate coroane minunate - o coroan pentru fiecare sfnt, cunumele lui scris pe ea. Cnd Isus a cerut s fie aduse coroanele, ngerii I le -au prezentat si, cu mna Lui dreapt,scumpul Isus a asezat coroanele pe capetele sfintilor . n acelasi fel, ngerii au adus harpele si Isus le -a prezentat, de asemenea, sfintilor. ngerii nsrcinati cu aceasta au dat mai nti tonul, iar apoi toate glasurile s-au unit n laud plin derecunostint si bucurie si fiecare mn atingea cu dibcie c orzile harpelor, rsunnd astfel o muzic melodioas, nacorduri desvrsite si ample. Apoi, L -am vzut pe Isus conducnd multimea rscumprat spre poarta cettii. El a apucat poarta si a dat-o n lturi n balamalele sale strlucitoare si a poruncit neamurilor care au pzit adevrul s intre. -EW 288D e p e b u z e l e m p r a t u l u i s l a v e i , b i n e c u v n t a r e a v a v e n i a s u p r a u r e c h i l o r l o r c a c e a m a i d u l c e m u z i c : " V e n i t i , binecuvntatii Tatlui Meu de mosteniti mprtia care va fost pregtit de la ntemeierea lumii". Astfel, cei mntuitivor fi bineveniti n locasurile pe care Isus le pregteste pentru ei. Acolo ei nu vor mai fi dispretuitii pmntului, ci aceiacare, cu ajutor {TA284}divin, si-au format caractere desvrsite. Fiecare tendint spre pcat, fiecare nedesvrsire a fost ndeprtat prin sngelelui Hristos; le este atribuit desvrsirea si strlucirea slavei Sale, ntrecnd cu mult lumina soarelui n strlucirea lui dela miezul zilei. Iar frumusetea moral, desvrsirea caracterului Su, strluceste prin e i, depsind cu mult, ca valoare, aceast splendoare exterioar. Ei sunt fr vin n fata marelui tron alb, mprtsind demnitatea si privilegiile ngerilor. -The Watchman 31 martie 1908Cei mntuiti se vor ntlni si i vor recunoaste pe cei care i -au condus ctre Mntuitorul cel preaslvit. Ce conversatii binecuvntate au cu aceste suflete! "Am fost pctos" se va spune, "fr Dumnezeu si fr ndejde n lume, iar tu ai venit la mine si mi-ai atras atentia la scumpul Mntuitor, ca unica mea ndejde..." Altii vor spune: "Am fost pgn ntrotar pgn. Tu ti-ai lsat prietenii si cminul confortabil si ai venit s m nveti cum s-L gsesc pe Isus si s cred n El,ca singurul Dumnezeu adevrat. Mi-am aruncat idolii si m-am nchinat lui Dumnezeu, iar acum l privesc fat ctre fat.Sunt mntuit, mntuit pentru vesnicie, ca s-l privesc vesnic pe Acela pe care-L iubesc..."Altii si vor exprima multumirea fat de cei care i-au hrnit pe cei flmnzi si i-au mbrcat pe cei goi. "Cnd disperareami-a cuprins sufletul n necredint, Domnul te -a trimis la mine", spun acestia, "s -mi rostesti cuvinte de ndejde simngiere. Mi-ai adus hran pentru nevoile mele fizice si mi-ai deschis Cuvntul lui Dumnezeu, fcndu-m constientde nevoile mele spirituale. M-ai tratat ca pe un frate. Ai simtit mpreun cu mine n necazurile{TA285}mele, mi-ai alinat sufletul rnit si zdrobit, ca s pot prinde mna lui Hristos, care era ntins spre mine spre a m salva. n n e s t i i n t a m e a , m ai nvtat cu rbdare c am un Tat n ceruri , care mi poart de grij. Mi-ai citit p r e t i o a s e l e fgduinte din Cuvntul lui Dumnezeu. Mi-ai inspirat credinta c El m va mntui. Inima mea a fost nduiosat, supus,zdrobit, n timp ce contemplam sacrificiul pe care Hristos l-a fcut pentru mine... M aflu aici, mntuit, mntuit pentruvesnicie, ca s triesc vesnic n prezenta Sa si s-I aduc laude, pentru c si-a dat viata pentru mine."Ce bucurie va fi cnd acesti rscumprati i vor ntlni si saluta pe cei care au simtit o povar pe suflet pentru ei! - RH 5ianuarie 1905Dac l primesc pe Hristos si cred n El, ei [tinerii] vor fi adusi ntr -o relatie strns cu Dumnezeu. El le d putere s devin copii ai lui Dumnezeu, s se asocieze cu cei mai nalti demnitari ai mprtiei cerurilor, s fie alturi de Gabriel,mpreun cu heruvimi si serafimi, ngeri si arhangheli. "si mi-a artat un ru cu apa vietii, limpede ca cristalul, care ieseadin scaunul de domnie al lui Dumnezeu si al Mielului. n mijlocul pietii cettii, si pe cele dou maluri ale rului, er a p o m u l v i e t i i , r o d i n d d o u s p r e z e c e f e l u r i d e r o d s i d n d r o d n f i e c a r e l u n ; s i f r u n z e l e l u i s l u j e s c l a v i n d e c a r e a neamurilor. Nu va mai fi nimic vrednic de blestem acolo. Scaunul de domnie al lui Dumnezeu si al Mielului vor fi n ea.Robii Lui i vor sluj i. Ei vor vedea fata Lui si Numele Lui va fi pe fruntile lor. Acolo nu va fi noapte. i nu vor aveatrebuint nici de lamp, nici de lumina soarelui, pentru c Domnul Dumnezeu i va lumina. i vor mprti n veciivecilor." - Spaulding and Magan Collection 52 {TA286}Doar atunci cnd vom vedea providenta lui Dumnezeu n lumina vesniciei vom putea pricepe ct de mult datorm grijiisi interventiei ngerilor Si. Fiintele ceresti au avut un rol activ n privinta oamenilor. - Ed. 304n viata viitoare, vom ntelege lucruri care aici ne-au nedumerit mult. Vom deveni constienti ce ajutor puternic am avutsi n ce fel ngerii lui Dumnezeu au fost nsrcinati s ne apere atunci cnd am urmat sfatul Cuvntului lui Dumnezeu. -ST 3 ianuarie 1906 n lumea viitoare, Hristos i va conduce pe cei mntuiti pe lng rul vietii si i va nvta l e c t i i l e m i n u n a t e a l e adevrului. El va desfsura naintea lor tainele naturii. Ei vor vedea c o mn puternic tine lumile n miscare. Vor vedea iscusinta marelui Artist care a colorat flo rile de pe cmp si vor nvta despre planurile Tatlui ndurtor, care trimite razele de lumin, iar mpreun cu sfintii ngeri, cei rscumprati vor recunoaste, prin cntece de laud, iubireafr margini a lui Dumnezeu pentru o lume nerecunosctoare. Atunci se va ntelege c "Dumnezeu a iubit att de multlumea, c a dat pe singurul Su Fiu, pentru ca oricine crede n El s nu piar, ci s aib viat vesnic" - RH 3 ianuarie 1907Ei [mostenitorii harului] au o relatie si mai sacr cu Dumnezeu dect ngerii care nu au czut niciodat. - 5T 740Prin puterea dragostei Sale, prin ascultare, omul czut,{TA 287}un vierme n trn, trebuie s fie transformat, astfel ca s poat fi potrivit spre a deveni un membru al familiei ceresti,avnd drept companie, n veacurile vesnice, pe Dumnezeu, Hristos si sfintii ngeri. Cerurile vor triumfa, cci locurile vacante, create prin cderea lui Satana si a ostirii sale, vor fi completate de cei

mntuiti ai Domnului. - UL 61Dumnezeu l-a creat pe om spre slava Sa, pentru ca, dup ncercare si prob, familia omeneasc s poat deveni una cufamilia cereasc. Planul lui Dumnezeu a fost acela de a repopula cerul cu oameni, dac acestia se vor dovedi asculttoride fiecare cuvnt al Su. Adam trebuia s fie ncercat spre a se vedea dac va fi asculttor, ca ngerii credinciosi, sau neasculttor. - 1BC 1082Dragostea si simpatia pe care nsusi Dumnezeu le-a sdit n suflet si vor gsi acolo exercitarea cea mai curat si cea mai plcut. Comuniunea curat cu fiintele sfinte, viata social armonioas, cu ngerii binecuvntati si cu cei credinciosi din toate veacurile, care si-au splat hainele si le-au albit n sngele Mielului, legturile sfinte care unesc laolalt ntreagafamilie din cer si de pe pmnt (Efeseni 3,15) - toate contribuie la fericirea celor rscumprati. - GC 677Judecata din timpul Mileniuluin timpul celor o mie de ani dintre prima si a doua nviere, va avea loc judecata celor nelegiuiti. Daniel spune c atuncicnd a venit Cel mbtrnit de zile, "judecata a fost dat sfintilor Celui Preanalt".{TA288}n acest timp, cei neprihniti domnesc ca regi si preoti pentru Dumnezeu. Ioan spune n Apocalipsa: "Am vzut nistescaune de domnie si pe cei ce sedeau pe ele si li s -a dat judecata". "Ei vor fi preoti ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos sivor domni mpreun cu El o mie de ani". n acest timp, asa cum a prezis Pavel, "sfintii vor judeca lumea". mpreun cuHristos i vor judeca pe nelegiuiti, comparnd faptele lor cu cartea de referint - Biblia - si hotrnd fiecare caz dup faptele fcute cnd au fost n trup. i Satana mpreun cu ngerii lui cei ri sunt judecati de ctre Hristos si poporul Su. -SW 14 martie 1905A treia venire a lui HristosLa ncheierea celor o mie de ani, Hristos Se ntoarce din nou pe pmnt. El este nsotit de oas tea celor mntuiti sinconjurat de un alai de ngeri. n timp ce coboar ntr-o maiestate nfricostoare, El porunceste mortilor nelegiuiti snvieze pentru a-si primi pedeapsa. Ei ies afar, o ostire puternic, nenumrat, ca nisipul mrii. Ce contrast fat de aceiacare au nviat la prima nviere! Cei neprihniti au fost mbrcati cu tinerete si frumusete nemuritoare. Cei nelegiuiti poart urmele bolii si ale mortii.Fiecare ochi din multimea cea mare se ntoarce pentru a vedea slava lui Dumnezeu. ntr -un glas, ostile nelegiuitilor exclam: "Binecuvntat este Cel ce vine n Numele Domnului!" Nu iubirea fat de Isus este cea care le inspir aceastd e c l a r a t i e . P u t e r e a a d e v r u l u i face ca buzele lor s rosteasc, fr voia lor, aceste cuvinte. Cei nelegiuiti ies d i n morminte cu aceeasi ur fat de Isus si cu acelasi spirit de rebeliune cu care au intrat. Ei nu mai{TA289} au un alt timp de har la dispozitie, cnd s -si corecteze defectele din viata lor trecut. Nimic nu s -ar mai cstiga cuaceasta. O viat ntreag de neascultare nu le -a nmuiat inimile. O a doua ocazie, dac le-ar fi dat, ar fi folosit ca si prima, clcnd n picioare cerintele lui Dumnezeu si rzvrtindu-se mpotriva Lui.Hristos coboar pe Muntele Mslinilor, de unde S -a nltat dup nvierea Sa si unde ngerii au repetat fgduinta reveniriiSale. Profetul spune: "Atunci va veni Domnul, Dumnezeul meu si toti sfintii mpreun cu El! Picioarele Lui vor sta nziua aceea pe Muntele Mslinilor, care este n fata Ierusalimului, spre rsrit; Muntele Mslinilor se va despica la mijlocsi se va face o vale foarte mare. i Domnul va fi mprat peste tot pmntul. n ziua aceea, Domnul va fi singurul Domnsi Numele Lui va fi singurul Nume" Zah. 14,5.4.9 - GC 662, 663Apoi, am privit n sus si am vzut cetatea cea frumoas si mreat, avnd dousprezece temelii, dousprezece porti, ctetrei de fiecare parte si un nger la fiecare poart. Am strigat: Cetatea! Cetatea cea mare! Vine de la Dumnezeu din ceruri!si aceasta a cobort n toat splendoarea si slava ei strlucitoare si s-a asezat pe cmpia pe care Isus a pregtit-o pentruea. - 1SG 213Acum Satana se pregteste pentru o ultim lupt pentru suprematie. Ct timp a fost lipsit de puterea lui si ntrerupt dinlucrarea lui de amgire, printul rului s-a simtit nenorocit si descurajat; dar cnd mortii nelegiuiti nviaz si vede acelemultimi uriase de partea lui, sperantele lui renvie si se hotrste{TA290}s nu renunte la lupta cea mare... Cei nelegiuiti sunt prizonierii lui Satana... Ei sunt gata s primeasc sugestiile lui si sndeplineasc poruncile lui. Dar, consecvent vicleniei lui de la nceput, el nu vrea s fie recunoscut ca fiind Satana. El pretinde a fi printul care este proprietarul de drept al lumii si a crui mostenire ia fost rpit pe nedrept. El se prezintsupusilor lui amgiti, ca salvator, asigurndu-i c puterea lui a fost cea care i-a scos din morminte si c este pe punctulde a-i scpa de cea mai crud tiranie... El le propune s -i conduc mpotriva taberei sfintilor si s pun stpnire pe cetatea lui Dumnezeu...n gloata aceea mare sunt multi din generatia celor cu viat lung, care au trit nainte de potop... Sunt mprati si generali care au cucerit popoare, viteji care n-au pierdut nici o btlie... Satana se consult cu ngerii lui si apoi cu acestimprati cuceritori si oameni puternici. Ei privesc puterea si numrul acelora care sunt de partea lor si declar c armata din cetate este mic n comparatie cu a lor si c poate fi biruit. Ei fac planuri s pun stpnire pe bogtiile si pe slava Noului Ierusalim. Toti ncep de ndat s se pregteasc de lupt. Mesteri priceputi furesc echipament de rzboi. Conductori militari, renumiti pentru succesele lor, rnduiesc gloate de lupttori n companii si divizii.n cele din urm, se d ordinul de naintare, si ostile fr numr pornesc... Satana, cel mai puternic dintre lupttori, conduce avangarda, iar ngerii lui si unesc fortele pentru aceast lupt final. - GC 663, 664{TA291}Hristos apare acum din nou n fata vrjmasilor Si. Cu mult deasupra cettii, pe o temelie de aur lustruit, se afl un tronnalt si ridicat sus. Pe acest tron st Fiul lui Dumnezeu, iar n jur sunt supusii mprtiei Sale. - GC 665n prezenta locuitorilor pmntului si ai cerului, adunati, are loc ncoronarea final a Fiului lui Dumnezeu...El [Satana] a vzut coroana pus pe capul lui Hristos de un nger cu o statur nalt si cu o prezent maiestuoas si stiec pozitia nltat a acestui nger ar fi putut fi a lui. - GC 666, 669Ultima judecatAcum, investit cu maiestate si putere suprem, mpratul mpratilor pronunt sentinta fat de cei rzvrtiti mpotrivaguvernrii Sale si aduce la ndeplinire dreptatea pentru aceia care au clcat Legea Sa si au prigonit pe poporul Su...De ndat ce crtile cu rapoarte sunt deschise si ochiul lui Isus priveste asupra nelegiuitilor, ei devin constienti de fiecare pcat pe care l-au comis vreodat. Ei vd exact locul unde picioarele lor s-au deprtat de pe calea curtiei si a sfintenieisi ct de departe i-a dus mndria si rzvrtirea n clcarea Legii lui

Dumnezeu...Deasupra tronului este descoperit crucea; si, ca o priveliste panoramic, apar scenele ispitirii si cderii lui Adam, mpreun cu etapele succesive din planul cel mare de mntuire. Nasterea umil a Mntuitorului; primii Si ani de srciesi ascultare; botezul Su n Iordan;... lucrarea Lui public;... trdarea Lui;... Fiul{TA 292}lui Dumnezeu adus n mijlocul veseliei n fata lui Ana, judecat n palatul marelui preot, n sala de judecat a lui Pilat,naintea lui Irod cel crud si las... toate acestea sunt prezentate n culori vii. Iar acum, n fata multimii tremurnde, sunt dezvluite scenele finale - rbdtorul Suferind mergnd pe drumul spreCalvar. Printul cerului atrnnd pe cruce...Spectacolul ngrozitor se arat exact asa c um a fost. Satana, ngerii lui si supusii lui nu se pot ntoarce de la tabloul propriei lor lucrri. Fiecare si aminteste partea pe care a nfptuit-o. - GC 666, 667Va veni timpul cnd toti va trebui s stea naintea ngerilor si a oamenilor si s fie descoperiti n adevrata lor lumin.Asa cum artistul reproduce pe placa lustruit trsturile chipului omenesc, caracterele lor au fost transpuse n crtile dinceruri... La judecat, fiecare om va fi descoperit asa cum este, fie modelat dup asemnarea divin, fie desfigurat de pcatele idolatre ale egoismului si lcomiei. - 17MR 288n ziua cnd fiecare va fi rspltit dup faptele sale, cum vor aprea clctorii de Lege naintea lor nsisi atunci cnd, pentru cteva clipe, li se va permite s vad rapoartele vietii lor asa cum au ales ei s o triasc...n ziua judectii, oamenii vor vedea ce ar fi putut deveni ei prin puterea lui Hristos... Ei au cunoscut cerintele luiDumnezeu, dar au refuzat s se conformeze conditiilor expuse{TA 293}n Cuvntul Su. A fost propria lor alegere s se asocieze cu demonii...n ziua judectii, toate acestea vor fi deschise naintea celor nepociti. Scen dup scen trece prin fata lor. Cu tot attaclaritate ca lumina din miezul zilei, ei vor vedea ce ar fi putut fi, dac ar fi colaborat cu Dumnezeu, n loc s I se opun.Tabloul nu poate fi ns schimbat... Cazurile lor sunt hotrte pentru totdeauna...Iar ngerii deczuti, nzestrati cu mai mult inteligent dect omul, si vor da seama ce au fcut prin folosirea puterilor lor, conducndu-i pe oameni s aleag minciuna si nselciunea. - UL 203A s o s i t n s t i m p u l c n d r e b e l i u n e a t r e b u i e s f i e n f r n t p n l a u r m , i a r i s t o r i a s i c a r a c t e r u l l u i S a t a n a s f i e demascate. n ultimul su efort urias de a-L detrona pe Hristos, de a distruge pe poporul Su si de a pune stpnire pecetatea lui Dumnezeu, arhiamgitorul a fost demascat definitiv. Aceia care s-au unit cu el vd nfrngerea total a cauzeilui. Urmasii lui Hristos si ngerii credinciosi vd ntinderea vast a intrigilor lui mpotriva guvernrii lui Dumnezeu. Eldevine obiectul repulsiei generale.Satana vede c rscoala sa l-a fcut nevrednic pentru cer... Acuzatiile lui mpotriva milei si drepttii lui Dumnezeu suntaduse acum la tcere. Jignirea pe care a ncercat s o arunce asupra lui Iehova rmne n ntregime asupra lui. Iar acum, Satana se pleac si mrturiseste justetea sentintei date lui... Toate ntrebrile cu privire la adevr si rtcire n lupta cealung au fost acum explicate...Cu toate c Satana a fost nevoit s recunoasc dreptatea lui Dumnezeu si s se plece naintea suprematiei lui Hristos,{TA 294}caracterul lui rmne neschimbat. Spiritul de rzvrtire izbucneste iarsi ca un torent puternic. Plin de furie, se hotrstes nu renunte la lupta cea mare. A venit timpul pentru o lupt disperat, final, mpotriva mpratului cerului. Se aruncn mijlocul supusilor lui si ncearc s -i inspire cu propria lui furie, ridicndu-i de ndat la lupt. Dar dintre toate milioanele nenumrate, pe care le-a amgit la rscoal, nu este nici unul care s-i recunoasc suprematia. Puterea lui estela sfrsit... Mnia lor se aprinde mpotriva lui Satana si a acelora care au fost agentii lui de amgire si, ntr -o furiedemonic, se ntorc mpotriva lor...Cade foc de la Dumnezeu din cer. Pmntul se crap... Flcri nimicitoare izbucnesc din fiecare prpastie deschis... Avenit ziua care va arde ca un cuptor. Elementele sunt amestecate cu dogoarea mistuitoare, si chiar pmntul cu tot ce este pe el arde. Maleahi 4,1; 2 Petru 3,10. Suprafata pmntului pare o mas topit - un lac de foc urias, n clocot...Cei nelegiuiti si primesc rsplata... Unii sunt nimiciti ntr-o clip, n timp ce altii sufer multe zile. Toti sunt pedepsiti" d u p f a p t e l e l o r " . Pcatele celor drepti fiind transferate asupra lui Satana, el trebuie s sufere nu numai p e n t r u rzvrtirea lui proprie, ci si pentru toate pcatele pe care i -a provocat pe sfinti s le svrseasc. Pedeapsa lui este cu mult mai mare dect a acelora pe care i-a amgit. Dup ce toti cei care au czut prin amgirile lui au pierit, el nc maitrieste si mai sufer. n flcrile nimicitoare, cei nelegiuiti sunt nimiciti. - GC 670 673{TA295}Printr-o viat de rzvrtire, Satana si toti cei ce se unesc cu el ajung n asa msur mpotriva lui Dumnezeu, nct chiar prezenta Lui ajunge s fie pentru ei un foc mistuitor. Slava Lui, care este iubire, i va nimici. - DA 764ntregul univers va fi martor la ceea ce nseamn natura si urmrile pcatului. Iar distrugerea lui total, care la nceput ar fi provocat ngerilor fric, iar lui Dumnezeu dezonoare, va ndreptti acum iubirea Sa si -I va restabili onoarea n fata universului fiintelor care si gseau plcerea s fac voia Sa si n a cror inim este Legea Sa. - GC 504 Focul care i consum pe nelegiuiti curt pmntul. Orice urm de blestem este ndeprtat. Nici un iad arznd vesnicnu va pstra naintea celor rscumprati consecintele nfricostoare ale pcatului.O singur amintire rmne ns: Mntuitorul nostru va purta pentru vesnicie semnele rstignirii. Pe fruntea Sa rnit, pecoasta Sa, pe minile si picioarele Sale, se vor pstra pe veci urmrile lucrrii pline de cruzime, nfptuite de pcat. - GC674Pcatul este un lucru tainic, inexplicabil. Nu exist nici un motiv pentru existenta sa; a cuta s -l explici nseamn a cuta s gsesti o scuz pentru el, si aceasta ar nsemna s-l justifici. Pcatul a aprut ntr-un univers desvrsit, un lucrucare s-a artat a fi de nescuzat si extrem de pctos. Motivul pentru initierea lui sau aparitia lui nu a fo st explicatniciodat si nici nu poate fi explicat vreodat, nici mcar n ultima mare zi, cnd se va aseza judecata si se vor deschidecrtile... n acea zi, va fi vdit pentru toti c nu exist si nu a existat niciodat vreo cauz pentru pcat.{TA 296}C n d v a f i r o s t i t c o n d a m n a r e a f i n a l a l u i S a t a n a , a n g e r i l o r l u i s i a t u t u r o r o a m e n i l o r c a r e i s - a u a l t u r a t , identificndu-se cu el n clcarea Legii lui Dumnezeu, orice gur va fi nchis. Cnd ostile celor rzvrtiti, ncepnd dela rebelul cel mare pn la ultimul clctor de lege, sunt

ntrebate de ce au clcat Legea lui Dumnezeu, ele vor rmnefr glas. Nu vor putea da nici un rspuns, nici un motiv care s aib o ct de mic greutate. - ST 28 aprilie 1890Locuitorii tuturor lumilor vor fi convinsi de dreptatea Legii n nfrngerea rzvrtirii si eradicarea pcatului... nfptuirea planului de mntuire descoper, nu numai oamenilor, dar si ngerilor, caracterul lui Dumnezeu, si n decursul veacurilor vesnice, caracterul rutcios al pcatului va fi ntele s prin pretul pe care l -au pltit Tatl si Fiul pentru rscumprarea unui neam rzvrtit. n Hristos, Mielul junghiat de la ntemeierea lumii, toate lumile vor privi semnele blestemului, iar ngerii si oamenii deopotriv vor aduce slav si glorie Mntuitoru lui prin care au fost sustinuti ca s nu devin niste rzvrtiti.Eficienta crucii apr neamul rscumprat de pericolul unei a doua cderi. Viata si moartea lui Hristos scot la iveal, nmod efectiv, nselciunile lui Satana si resping pretentiile lui. Sacr ificiul lui Hristos pentru o lume czut i atrage nunumai pe oameni, dar si pe ngeri la El cu legturile unei uniri indisolubile. Prin planul de mntuire, dreptatea si mila luiDumnezeu sunt pe deplin satisfcute si n toat vesnicia rzvrtirea nu va mai aprea niciodat, iar suferinta nu va maiatinge niciodat universul lui Dumnezeu. - The Messenger 7 iunie 1893 {TA 297}Pmntul rennoitCnd Dumnezeu va curti la sfrsit pmntul, acesta va fi ca un lac imens de foc. Asa cum Dumnezeu a pstrat corabian mijlocul nvolburatului potop, deoarece ea avea n interiorul ei opt persoane, la fel El va pzi si Noul Ierusalim, care iare n interiorul lui pe cei credinciosi din toate veacurile... Desi ntregul pmnt, cu exceptia acelei portiuni unde se aflcetatea, va fi cuprins ntr -o mare de foc lichid, totusi cetatea va fi aprat asa cum a fost corabia, printr -o minune a puterii Celui Atotputernic. Aceasta rmne nevtmat n mijlocul elementelor dezlntuite. - 3SG 87 Noul Pmnt si mostenirea noastr vesnicEl [Moise] a vzut pmntul purificat prin foc si curtat de orice urm de pcat, orice urm de blestem, rennoit si datsfintilor n posesie o dat pentru totdeauna. 10MR 158Planul de mntuire nu va fi pe deplin nteles nici chiar atunci cnd cei rscumprati vor vedea asa cum sunt vzuti si vor cunoaste asa cum sunt cunoscuti; ns, de-a lungul veacurilor vesnice, adevrul se va descoperi continuu n fata mintilor uimite si ncntate. - GC 651n planul de mntuire exist nltimi si adncimi pe care nss i vesnicia nu le poate epuiza niciodat, minuni n care ngerii doresc s priveasc. Numai cei rscumprati, dintre toate fiintele create, au cunoscut prin propria lor experientlupta cu pcatul; ei au lucrat mpreun cu Hristos si, lucru pe care nici mcar ngerii nu-l puteau face, au fost prtasi lasuferintele Lui; oare s{TA 298}nu aduc ei mrturie n ceea priveste stiinta mntuirii - despre ceea ce poate fi de valoare pentru fiintele neczute? - Ed.308Sunt taine n ceea ce priveste planul de mntuire... care constituie pentru ngerii cerului subiecte de continu uimire.Apostolul Petru, vorbind despre descoperirile date profetilor cu privire la "suferintele lui Hristos si slava care va urma",spune c acestea sunt lucruri "n care ngerii doresc s priveasc". - 5T 702 Multimea celor mntuiti va colinda lume dup lume, iar o mare parte din timpul lor va fi petrecut n cercetarea tainelor mntuirii. i pe tot parcursul vesniciei, acest subiect va fi continuu deschis mintii lor. - RH 9 martie 1886 stiintamnt uirii este stiinta tuturor stiintelor; stiinta care constituie studiul ngerilor si al tuturor inteligentelor din lumileneczute; stiinta care angajeaz atentia Domnului si Mntuitorului nostru; stiinta care ptrunde n planul izvort din mintea Celui Infinit...; stiinta care va constitui studiul celor mntuiti ai lui Dumnezeu, de-a lungul veacurilor nesfrsite. -Ed. 126Scopul minunat al harului lui Dumnezeu, taina iubirii rscumprtoare, constituie subiectul pe care ngerii doresc s-lcunoasc si care va f i studiul lor de -a lungul veacurilor nesfrsite. Att cei rscumprati, ct si fiintele neczute, vor descoperi n crucea lui Hristos stiinta si cntecul lor. Se va vedea c slava ce{TA299}strluceste pe fata lui Isus este slava iubirii ce se jertfeste pe sine. n lumina de la Calvar se va vedea c legea iubirii carerenunt la sine este legea vietii pentru pmnt si cer, c iubirea care "nu caut folosul su" si are izvorul n inima lui Dumnezeu si c n cel blnd si smerit se manifest caracterul Aceluia care locuieste n lumina de care nici un om nu se poate apropia. - DA 19, 20 si anii vesniciei, n desfsurarea lor, vor aduce descoperiri mai bogate si mai slvite despreDumnezeu si despre Hristos. Pe msur ce creste cunostinta, creste si dragostea, respectul si fericirea. Cu ct oamenii lvor cunoaste mai mult pe Dumnezeu, cu att va fi mai mare admiratia lor fat de caracterul Su. CndIsus deschide n fata lor bogtiile mntuirii si realizrile uimitoare n lupta cea mare cu Satana, inimile celor mntu itisunt cuprinse de o devotiune si mai arztoare si, cu o bucurie si mai entuziast, si ating harfele de aur si atunci de zecemii de ori zece mii si mii de mii de glasuri se unesc pentru a nlta coruri puternice de laud."si pe toate fpturile care sunt n cer, pe pmnt, sub pmnt, pe mare si tot ce se afl n aceste locuri, le -am auzit zicnd: 'A Celui ce sede pe scaunul de domnie si a Mielului s fie lauda, cinstea, slava si stpnirea n vecii vecilor!'" Apocalipsa 5,13Marea lupt a luat sfrsit. Pcatul si pctosii nu mai exist. Universul ntreg este curat. O singur vibratie de armonie side bucurie strbate prin creatiunea cea imens. De la Acela care a creat toate se revars viata, lumina si fericirea prindomeniile spatiului fr sfrsit. De l a atomul cel minuscul si pn la luminile cele mari, toate lucrurile, nsufletite si nensufletite, n frumusetea {TA300}lor neumbrit si n bucurie desvrsit, declar c Dumnezeu este iubire. - GC 678EpilogTema mntuirii este un subiect n care ngerii doresc s priveasc; ea va fi stiinta si cntecul celor rscumprati de -alungul veacurilor nesfrsite ale vesniciei. Nu este oare ea vrednic de atentie si studiu acum? - BE 1 ianuarie 1888n timp ce [cercettorul Bibliei] studiaz si mediteaz asupra temelor "n care ngerii doresc s priveasc" (1Petru 1,12),el se poate bucura de compania lor. El poate merge pe urmele pasilor divinului nvttor si s asculte cuvintele Lui caatunci cnd El a vorbit de pe munte, cmpie sau mare. El poate tri n aceast lu me n atmosfera cerului, mprtsindcelor necjiti de pe acest pmnt si celor ispititi gnduri de ndejde si dorinta puternic dup sfintire; apropiindu-se elnsusi si n prtsie tot mai strns cu Cel Nevzut, ca acela din vechime, care a umblat cuDumnezeu,

apropiindu-se tot mai mult si tot mai mult de pragul vesniciei, pn ce portile se vor deschide si el va intraacolo. El nu se va mai simti strin. Glasurile care i vor spune bun venit sunt glasurile celor sfinti care, nevzuti, au fost pe pmnt nsotitorii lui - glasuri pe care aici el a nvtat s le disting si s le iubeasc. Acela care, prin intermediulCuvntului lui Dumnezeu, a trit n prtsie cu cerul se va simti acas n compania cerului. - Ed. 127Domnul doreste ca noi s avem discernmntul de a ntelege c aceste fiinte puternice care viziteaz lumea noastr auavut un rol activ n lucrarea pe care noi am considerat-o ca fiind a{TA301}noastr. Aceste fiinte ceresti sunt ngeri slujitori si adesea ei se deghizeaz n chip de fiinte omenesti. Ca strini, eidiscut cu cei angajati n lucrarea lui Dumnezeu. Ei au fost cluze, prin locuri singuratice, acelora care cltoreau n primejdie. n vasele azvrlite ncoace si ncolo de furtun, ngeri cu chip omenesc au rostit cuvinte de ncurajare pentru adomoli teama si a inspira ndejde n ceasul primejdiei, iar cltorii au crezut c acela a fost dintre ei, o persoan cu carenu au mai vorbit nainte. - UL 84Fiecare dintre cei rscumprati va ntelege lucrarea ngerilor n propria lui viat. ngerul care a fost pzitorul lui nc dinfraged pruncie; ngerul care a vegheat asupra pasilor lui si l -a acoperit n ziua primejdiei; ngerul care a fost cu el n valea umbrei mortii, care a nsemnat locul unde a trecut la odihn, care a fost cel dinti s -l ntmpine n dimineatanvierii - cum va fi cnd va putea vorbi cu el si va afla istoria interventiei divine n viata lui, a cooperrii ceresti n fiecare fapt fcut pentru omenire! - Ed. 305S n e u m p l e m i n i m i l e c u pretioasele fgduinte ale lui Dumnezeu, ca s putem rosti cuvinte care s constituie o mngiere si putere pentru altii. Astfel, noi putem nvta limba ngerilor ceresti care, dac noi vom fi credinciosi, vor fitovarsii nostri n veacurile vesnice. - YI 10 ianuarie 1901n viata viitoare, noi vom ntelege lucruri care aici ne nedumiresc mult. Ne vom da seama ce ajutor puternic am avut sin ce fel ngerii lui Dumnezeu au fost nsrcinati s ne apere n timp ce noi urmam sfatul Cuvntului lui Dumnezeu. - HP257Fiecare dintre cei rscumprati va ntelege lucrarea ngerilor n propria lui viat. ngerul care a fost pzitorul lui nc dinfraged pruncie; ngerul care a vegheat asupra pasilor lui si l-a acoperit n ziua primejdiei; ngerul care a fost cu el nvalea umbrei mortii, care a nsemnat locul unde a trecut la odihn, care a fost cel dinti s -l ntmpine n dimineata nvierii cum va fi cnd va{TA302} putea vorbi cu el si va afla istoria interventiei divine n viata lui, a cooperrii ceresti n fiecare fapt fcut pentru omenire! - Ed. 305