Drept civil.

Obligații II
CURSUL 4 – PRELUAREA DE
DATORIE ȘI CESIUNEA DE
CONTRACT
1. Preluarea de datorie
 1.1. Noțiune
 Preluarea de datorie este operațiunea juridică prin care un debitor, numit debitor
cedent, transmite datoria sa unei alte persoane, numită debitor cesionar, care se
obliga față de creditorul cedat.
 1.2. Elemente
 Existența unei datorii vechi care se transmite debitorului cesionar cu toate accesoriile
și garanțiile, cu excepția celor consimțite de terți, în lipsa acordului acestora, și cu
toate mijloacele de apărare și garanțiile ce o însoțesc;
 Debitorul cesionar poate să rămână singurul ținut de datorie, debitorul cedent fiind
liberat, dacă este respectat conținutul art. 1605 Cod civil cu privire la acordul expres
exprimat de către creditorul cedat;
 Din punct de vedere al convenției de preluare a datoriei, aceasta se poate realiza în
mod valabil prin acordul de voințe intervenit exclusiv între debitorul cesionar și
debitorul cedent, fără a fi necesar consimțământul creditorului cedat, dar în lipsa
consimțământului acestuia din urmă, transferul datoriei nu îi va fi opozabil, respectiv
efectiv;
 Transformarea parțială a raportului juridic obligațional prin stingerea garanțiilor
consimțite de fidejusori sau de terți pentru a garanta executarea obligației inițiale, în
cazul în care aceștia nu și-au dat acordul la preluarea de datorie.
 1.3. Modalități directe de preluare a datoriei
A. Prin contract încheiat între debitorul inițial – debitorul cedent - și noul
debitor – debitorul cesionar
 Preluarea de datorie se realizează prin acordul de voințe între debitorul cedent și
debitorul cesionar.
 Pentru a-i fi opozabilă creditorului, preluarea de datorie trebuie comunicată acestuia
printr-un act similar notificării. Prin intermediul notificării, cel care face comunicarea
solicită creditorului acordul la contractul de preluare de datorie, stabilind un termen
rezonabil în acest sens. În ipoteza în care comunicarea preluării de datorie a fost făcută
către creditorul cedat atât de către debitorul cedent, cât și de către debitorul cesionar și
au fost stabilite două termene în care creditorul își poate exprima acordul, acesta din
urmă are posibilitatea să își exprime acordul în termenul cel mai extins dintre cele două.
În măsura în care creditorul nu răspunde în termenul acordat, preluarea de datorie se va
considera refuzată, cesiunea de datorie nefiindu-i opozabilă.
 Efecte:
 Până la acordul creditorului sau în caz de refuz al acestuia
 Între părți se aplică principiul forței obligatorii, acestea putând modifica
sau înceta contractul;
 Debitorul cedent rămâne debitor al creditorului, raportul juridic inițial
rămânând în ființă;
 Între părți preluarea de datorie produce efecte, debitorul cesionar fiind
ținut să execute la timp obligația preluată;
 De principiu, creditorul nu poate cere debitorului cesionar să execute
obligația preluată față de el însuși, cu excepția cazului în care există
prevedere expresă în acest sens în contractul de preluare de datorie sau
prin intermediul acțiunii oblice.
 După acordul creditorului
 De principiu, debitorul cesionar îl înlocuiește pe debitorul cedat, acesta din urmă
fiind liberat de datorie. În cazul în care la data la care are loc preluarea de
datorie, debitorul cesionar era insolvabil, iar creditorul nu a cunoscut acest
aspect, efectul liberator al debitorului cedent nu se produce. De asemenea,
efectul liberator nu se va produce în situația în care părțile au convenit acest
lucru, creditorul având în această ipoteză doi debitori.
 Împotriva debitorului cesionar, creditorul poate folosi toate drepturile pe care le
avea împotriva debitorului cedent;
 Debitorul cesionar va putea invoca împotriva creditorului toate apărările și
excepțiile pe care putea să le invoce și debitorul cedent, cu câteva excepții:
mijloacele de apărare din raportul juridic dintre el și debitorul cedent;
mijloacele de apărare personale cedentului (e.g. Nulitatea relativă pentru vicii
de consimțământ); compensația dintre debitorul inițial și creditor.
 Garanțiile consimțite de debitorul inițial și care pot fi despărțite de persoana
acestuia, anume gajul, ipoteca, se mențin în totalitate;
 Garanțiile născute în temeiul legii, cum sunt ipoteca legală sau privilegiile, se
mențin și după preluarea de datorie;
 Garanțiile consimțite de terți se sting, cu excepția cazului în care terții au
consimțit la menținerea lor, fiind de acord cu preluarea de datorie.
 În cazul în care în urma preluării de datorie debitorul cedent nu este liberat, se
vor menține toate garanțiile constiuite în legătură cu raportul juridic inițial,
inclusiv cele consimțite de terți, și, de asemenea, creditorul se va bucura și de
B. Prin contract realizat între creditor și noul debitor
 Odată încheiată convenția, efectul translativ al datoriei în sarcina noului
debitor se realizează fără nici o altă formalitate, debitorul inițial fiind
înlocuit de cel nou, cu excepția cazului în care cel din urmă era insolvabil la
data încheierii convenției și creditorul nu cunoștea acest lucru.
 Efectele în acest caz sunt aceleași ca și cele prezentate la ipoteza A.
 Ineficacitatea preluării de datorie - are ca efect renașterea obligației
inițiale cu toate acccesoriile sale, cu rezerva drepturilor dobândite de terții
de bună-credință.
 1.4. Modalități prin care se realizează indirect
cesiunea de datorie
 Situația stipulației pentru altul – stipulant – promitent – terț beneficiar
(creditor al stipulantului);
 Ca accesoriu al transmiterii unui bun – situația contractului de locațiune
prevăzută de art. 1811 Cod civil, situația dobânditorului unui bun asigurat
care este ținut să respecte contractul de asigurare încheiat de autorul
său, situația presupusă de obligațiile reale care se transmit odată cu
bunul;
 Situația excepțiilor de la principiul relativității efectelor contractului.
2. Cesiunea de contract

 2.1. Noțiune
 Cesiunea de contract se concretizează în contractul încheiat între o parte, numită
contractant cedent, a unui contract aflata în curs de executare, numit contract
cedat, și un terț față de acest contract, numit contractant cesionar, prin care se
convine la transmisiunea drepturilor și a obligațiilor contractuale, respectiv a
poziției contractuale, asupra și față de contractantul din contractul inițial, numit
contractant cedat, și care are ca efect atât transmisiunea acestor drepturi și
obligații, cât și liberarea contractantului cedent, sub condiția existenței
consimțământului contractantului cedat la această operațiune.
 2.2. Tipuri
 În funcție de modul de realizare
 Cesiunea de contract cu titlu principal – acordul tripartit; convenție bilaterală;
cesiune de contract a cărei efectivitate să fie asigurată de consimțământul
anticipat al contractantului cedat;
 Cesiunea de contract cu titlu accesoriou – prin înstrăinarea unui bun mobil sau
imobil care face obiectul unui contract (situația contractului de locațiune, a
contractului de asigurare);
 Prin exprimarea unei prerogative recunoscute legal.
 În funcție de izvor
 cesiunea convențională
 cesiunea legală
 În funcție dacă cedentul este liberat sau nu de obligațiile contractuale
 cesiunea perfectă
 cesiunea imperfectă
 2.3. Condiții de validitate și de efectivitate
 Generale de fond ale oricărui contract - capacitate, consimțământ, obiect
și cauză;
 Condițiile de fond impuse de operațiunea jurdică prin care se realizează
cesiunea de contract.
 Condițiile de formă - cesiunea de contract - este un contract consensual,
cu excepția cazului în care legea impune o anume formă pentru
contractul cedat, caz în care și cesiunea de contract trebuie să respecte
aceeași formă, sub sancțiunea nulității absolute a cesiunii de contract.
 Condițiile de efectivitate a cesiunii de contract se concretizează în:
 consimțământul contractantului cedat, exteriorizat în aceeași formă cerută
pentru cesiunea de contract;
 prestațiile din contractul inițial să nu fie încă integral executate (e.g.
Contractele cu executare succesivă sau în care sunt prezente modalități ale
obligațiilor).
 2.4. Efectele cesiunii de contract
 Până la momentul exprimării consimțământului din partea contractantului
cedat sau în lipsa exprimării acestuia
 Între părți:
 efectul translativ al raportului obligațional;
 obligația de garanție cu privire la validitatea și efectivitatea contractului inițial.
Cedentul, prin convenție, legea neimpunându-i o asfel de obligație, își poate asuma și
obligația de garanție cu privire la executarea contractului, caz în care se va prezenta ca
un fidejusor, alături de contractantul cedat, pentru executarea obligațiilor ce revin
celui din urmă.
 Față de contractantul cedat – cesiunea de contract nu produce nici un efect,
contractantul cedat păstrându-și raporturile juridice cu contractantul cedent.
 După exprimarea consimțământului contractantului cedat
 Consimțământului contractantului cedat trebuie să îmbrace forma pe care trebuie să o respecte cesiunea
de contract.
 Consimțământul contractului cedat poate fi exprimat cu ocazia contractului de cesiune de contract, când
acesta îmbracă varianta tripartita, sau poate fi exprimat separat, anterior sau ulterior cesiunii de
contract, printr-o declarație care trebuie să respecte forma ce este impusă contractului de cesiune de
contract.
 Se admite, în doctrină, posibilitatea unui consimțământ tacit din partea contractantului cedat, derivat din
conduita neîndoielnică a acestuia în sensul acceptării operațiunii de cesiune de contract.
 Între părți se păstrează aceleași efecte ca și înainte de momentul exprimării consimțământului
contractantului cedat;
 Contractantul cedent, de principiu, va fi liberat de raporturile juridice pe care le avea cu contractatul
cedat– excepție – art. 1318 alin. 2 Cod civil, când contractantul cedat declară că nu îl liberează pe
contractantul cedent, rezervându-si dreptul, pentru cazul în care cesionarul nu își execută obligațiile, să
ceară executarea acestora de la contractantul cedent. În acest caz, contractantul cedat, sub sancțiunea
pierderii dreptului de regres împotriva contractantului cedent, trebuie să notifice cedentului
neexecutarea obligațiilor de către cesionar, într-un termen de 15 zile de la momentul neexecutării sau, în
funcție de situație, de la data la care a cunoscut despre faptul neexecutării.
 Contractantul cedat poate invoca împotriva cesionarului toate excepțiile ce rezultă din contractul cedat,
cu excepția celor personale ce rezultă din raporturile sale cu cedentul, dacă nu și-a rezervat acest drept
când a consimțit la cesiunea de contract;
 Garanțiile în favoarea cedatului se mențin;
 Garanțiile în favoarea cedentului se sting, dacă terții nu consimt la menținerea lor;
 Garanțiile legale asupra bunurilor cedentului se mențin.
 În cazul în care contractantul cedent nu este liberat, contractantul cedat exprimându-și voința în acest
sens sau nefiind de acord cu cesiunea de contract, toate garanțiile raportului juridic inițial vor fi
menținute, inclusiv cele consimțite de terți.
 2.5. Cesiunea legală de contract
 Ipoteza locațiunii;
 Ipoteza dobânditorului unui bun asigurat;
 Ipoteza exercitării dreptului de preempțiune;