Titluf VIII.

Transmisiunea ~; transformarea ob/igatiifor 377

tehnico-juridic al preluarii de datorie, a preluat ideile esentiale din cadrul

principalelor codificari europene1, precum ~i solutii din alte legislatii
europene2 •
Tehnica juridica a preluarii de datorie prezinta o importanta practica
lmportanta ,n
deosebita, 7n special relatiile de afaceri ?i mai ales 7n conditiile in care exista
practica a dificultati economice provocate de criza sau de un mediu economic
preluarii de neprielnic. Sub acest aspect, motivatiile care stau la baza preluarii de datorie
datorie sunt diverse, de la faptul ca debitorul, avand o datorie fata de creditor, in
acela?i timp este ~i creditorul unei alte persoane, iar pentru a simplifica
lucrurile, uneori, incearca sa stinga datoria fata de creditor transferand
obligatia proprie catre debitorul sau, care la randul sau, prin preluarea
datoriei, i~i stinge propria obligatie. Alteori, ca un efect al crizei economice
mai sus amintite, de multe ori, unele societati nu mai fac fata anumitor
obligatii asumate ~i ape!eaza la aceasta ,,formula juridica".
Prin preluare de datorie intelegem ace! procedeu tehnico-juridic prin
care debitorul initial este fnlocuit cu o a/ta persoano co.re, ca efect al acestei
operatiuni va Ji obiigata fato de creditor, ,n cadrul acefuia?i raport juridic
obligational noscut din contractul initial.
Dupa cum se poate observa, ca terminoiogle folosita, legiuitorul Codului
Terminologie civil utilizeaza sintagma preluare de datorie, iar nu cea consacrata doctrinar
?i j urisprudential, a cesiunii de datorie. 1n ceea ce ne prive?te, credem ca
acest lucru este fa.cut ~i pentru ca ceslunea de datcrie ar fl o varietate a pre-
luaril de datcrie. Pe langa cesiunea de datorie, operatiunea tehnico-j ur1dica
a preluarii de datorie se mal poate reallza prin intermediui unui contract
Tncheiat direct Tnt re creditor ~i nou! debitor3 •

2. Formele preluarii de datorie

A. CESIUNEA DE DATORIE
a. Preciziiti prealabile
Cesiunea de datorie este regiementata de catre dispozitii!e art. 1.599
lit. a) C. civ. ca fiind forma de realizare a procedeului tehnico-juridic al
preluarii de datorie, ca un contract 7ncheiat intre debitorul initial ~i noul
debitor. A~adar, cesiunea de datorie este o varietate a preluarii de datorie ?i,
alaturi de cealalta varietate, ,,contractul incheiat direct de creditor cu noul
debitor" reprezinta formele prin care se realizeaza in mod direct preluarea
de datorie4 • lntre part,:i, contractul 'incheiat Tntre debitorul initial ?i o terta

1
Art. 12.101 ~i 12.102 din Principiile Dreptului European al Contractelor {PDEC);
art. 9.2.1- art. 9.2.8 din cadrul Principiilor UNIDROIT.
2 Art. 175-183 din Codul elvetian al obligatiilor ~i art. 414-419 din BGB.
3
Ibidem.
4
8. Oglinda, op. cit., p. 524.
378 Drept civii. Teoria generala a obligatiilor

persoana, prin care aceasta din urma preia datoria asumata de debitorul
initial fata de un creditor, poarta denumirea de cesiune de datorie ~i este
obligatorie intre parti in virtutea principiului fortei obligatorii a contractului,
reglementat de art. 1.270 C. civ.
Fata de creditorul contractual, cesiunea de datorie nu produce efecte in
temeiul principiului re!ativitatii (art. 1.280 C. civ.) $i pentru a-i fi opozabil, in
temeiul principiului opozabilitatii (art. 1.281 C. civ.), trebuie indeplinite
anumite formalitati.

b. Va/iditatea $i eficacitatea cesiunii de datorie

Pentru a fi valabila cesiunea de datorie trebuie sa 1ndepiineasca 1n prin-
cipiu toate conditiile de validitate ale unui contract (art. 1.179 C. civ.}, precum
~i conditiile speciale ale contractului prin intermediul caruia se realizeaza.

Exemp!u: Cesiunea de datorie se poate realiza sub forma unui

contract de vanzare-cumparare, a unui contract cu titlu gratuit etc.

Pentru a fi eficace $i a produce efecte ~i fata de creditor, cesiunea de

datorie trebuie acceptata de acesta din urma. A$adar, consimtamantul
creditorului este esential pentru eficacitatea operat iunii juridice a preluarii
de datorie. Sub acest aspect, art. 1.605 C. civ. dispune ca ,,Preluarea datoriei
convenita cu debitorul 1$i va produce efectele numai daca creditorul 1$i da
acordul". Pentru indeplinirea acestei conditii intitulata de legiuitor ,,acordu/
creditorului", conditie de eficacitate a cesiunii de datorie, este necesar in
anumite ipoteze practice parcurgerea etapei prealabile a comunicarii
cesiunii. Avem in vedere acea ipoteza in care cesiunea de datorie se
realizeaza fara participarea creditorului1 . In astfel de situatii, oricare dintre
contractanti (debitorul initial sau debitorul cesionar) poate comunica
creditorului·cesiunea solicitandu-i sa-$i dea acordul. Desigur ca, 7n practica,
aceasta comunicare poate sa aiba la baza discutii anterioare pe care eel putin
debitorul initial le-a avut cu creditorul, in sensul ca acesta I-a informat pe
creditor despre intentia de a transfera obligatia din patrimoniul sau in
patrimoniul debitorului cesionar. Din punctul nostru de vedere2, este foarte
riscanta lipsa oricarei informari prealabile a creditorului anterior 7ncheierii
contractului de cesiune de datorie. Avand \'n vedere importanta deosebita a
acordului creditorului care are natura juridica a unui act unilateral in
economia operatiunil tehnico-juridice a cesiunii de datorie, fara de care

1
Din punct de vedere practic, cesiunea de datorie se poate realiza prin intermediul
unui act tripartit semnat de toate partile $i anume, debitorul cedent, debitorul cesionar
~i creditor.
2 B. Oglinda, op. cit., p. 525.
 Titlul VIII. Transmisiunea ~i transformarea ob/igatii/or 379

aceasta, de?i valabila nu va fi eficace in raporturile cu creditorul. Pe de alta

parte, atata timp cat creditorul nu si-a dat acordul, contractantii pot modif ica
sau denunta contractul [art. 1.606 alin. (1} ?i (2) C. civ.] 1 •
Contractantul care comunica cesiunea datoriei creditorului il poate
stabili acestuia un termen rezonabil pentru raspuns. I n situatia in care ambii
contractanti au comunicat creditorului cesiunea, stabilind termene diferite,
creditorul urmeaza sa dea raspunsul in termenul mai lung (care se impline?te
mai in urma). Pe de alta parte, preluarea datoriei este considerata refuzat a
daca creditorul nu a raspuns in termen [art. 1.607 alin. (3) C. civ.].
A~a cum am aratat2, acordul creditorului poate fi simultan cu intelegerea
dintre debitorul cedent ?i debitorul cesionar sau poate surveni ulterior
operatiunii tehnico-juridice a cesiunii de datorie. Tnsa, ceea ce este important
este ca acordul este esential ?i de acesta depinde efect ul de inlocuire a
cedentului cu cesionarul 'in cadrul raportului j uridic initia!. De indata ce sunt
indeplinite toate conditiHe de validitate ?i de eficacitate, cesiunea de dator,e
i?i va at1nge scopul, ?i anume, acela al 'inlocuirii debitorulul cedent cu
cesionarul. Prin exceptie de la regula, debitorul initial (debitorul cedent) nu
este liberat ca efect al incheierii contractului de cesiune l'n mod valabll ?i legal
opozabii fata de creditor, daca se dovede?te faptul ca noul debitor era
insolvabil la momentul preluarii datoriei, iar creditorul ~i-a dat acordul la
preluare 1n necuno~tinta de cauza (art. 1.601 C. civ.j.

c. Efectele cesiunii de datorie

C In masura in care s-a 1ncheiat un contract valabil de cesiune de datorie
Efectele 1ntre debitorul cedent ?i cesionar acesta, dupa cum am aratat, este guvernat
cesiunii de
de principiul fortei obligatorii (art. 1.270 C. civ.). In acest int erval de t imp,
datorie anterior
acordului
pana la acceptarea de catre creditor a cesiunii, partile pot sa modifice
creditorului cesiunea sau sa o denunte unilateral.
In alta ordine de idei, atata timp cat creditorul nu ?i-a dat acordul sau a
refuzat cesiunea, aceasta nu Ti este opozabila ~i, pe cale de consecinta,
raporturile juridice obligationale decurgand din contractul initial subzista,
debitorul initial fiind 1n continuare obligat fata de creditor. Pe de alta parte,
intre parti, cesiunea este valabila ?i produce efecte independent de acordul
creditorului, prin urmare, debitorul cesionar trebuie sa execute la timp
obligatia preluata, liberandu-1 astfel pe debitor [art. 1.608 alin. (1) C. civ.].
Daca debitorul cesionar nu executa la scadenta obligatia asumata prin
intermediu! ceslunii se va put ea ded an?a raspunderea contractuala a
acestula fata de debitorui initial, 7nsa niciodata nu va avea eficienta o apa rare

1
I. Oogaru, P. Draghici, op. cit., p. 688.
2
B. Oglinda, Pre!uarea de datorie fn nou/ Cod civil roman (The Debt Assumption in
the New Romanian Civil Code) (October 13, 2014), Available online at SSRN:
http ://ssrn.com/abstract=2509073 or http ://dx.doi.org/10.2139/ ssrn.2509073, acce-
sat la data de 9 decembrie 2015.
 380 Drept civil. Teoria generala a obliga!iilor

a debitorului initial in procesul cu creditorul, cu sustinerea potrivit careia

calitatea de obligat ar avea-o debitorul cesionar.
Prin incheierea contractului de cesiune de datorie, noul debitor ii inlo-
Efectele cuie~te pe eel vechi ~i, in principiu, vechiul debitor este liberat (art. 1.600
cesiunii de
C. civ.)1. Pentru a se produce efectul liberarii vechiului debitor este necesara
datorie
ulterioa re indeplinirea unei duble conditii, ~i anume, ca noul debitor sa nu fie insolvabil
acordului la data cesiunii ~i creditorul sa nu fi cunoscut acest lucru (art. 1.601 C. civ.).
creditorului Legiuitorul cere indeplinirea cumulat iva a celor doua conditii pentru
neproducerea efectului liberarii vechiului debitor. Par-tile, in temeiul
art. 1.600 C. civ. pot prevedea ca efectul de inlocuire sa nu se produca, i n
sensul ca pe langa noul debitor va ramane obligat ~i debitorul vechi. In
aceasta situatie, creditorul va beneficia de doi debitori: debitorul initial ~i
debitorul cesionar. Efectele preluarii de datorie sunt de continuitate a
raportului obligational. In acest fel se pastreaza creanta veche insa cu
debitorul schimbat, dupa cu m se pastreaza ~i accesoriile acesteia.
Credit oruf se poate prevala in contra noului debitor, de toate drepturile
pe care ie are in legatura cu datoria preluata. De asemenea, noul debitor
poate invoca impotriva creditorului toate apararile, except iile, cauzele de
stingere ale obligatiei sau de amanare a platii pe care le putea invoca vechiul
debit or fara a putea opune i nsa:
- mijloacele de aparare pe care le-ar putea invoca in raportul dintre el ?i
vechiul debitor2;
- exceptiile personaie ale vechlulur debitor, cum ar fi nulitatea relativa a
cont ractelor pentru viciile de consimtamant;
- compensatia 1nt re debitorul initial ~i creditor.
Tn ceea ce prive;;te garantiile creantei initiale se impun urmatoarele
precizifri: daca este vorba despre garantii consimt ite de debitcrul initiai ?i
care pot fi de,s1Yartite de persoana debitorului, acestea se mer.tin i'n conti-
nuare prin efectul de ccntinuitate al raportu!ui j uridic obligational care
caracterizeaza institutia juridica a preluarli de datorie.
ca
In ceea ce prive~te garantille constituite de t erti, fie est e vorba despre
fideiusiune, fie ca este vorba despre garantii reale, acestea se vor mentine
numai in rnasu,a i n care anterior acordului creditorului, ace;itia au consimtit
la pre!ungirea ga;antii!or [a rt. 1.602 a!in. {3) C. civ. inte, pret at per a
contrario]. In ipoteza unei cesiuni de datorii in care nu opereaza liberarea
debitoru!ui inttiai, care ramane in contin uare obUgat fata de credit or, t oate
garant iile vechii obiigatii se mentin 7n totaiitate in favoarea creditorului, cu
toate consecintele decurgand de aici.

1
P. Vasilescu, op. cit., p. 43.
2
L. Pop, I.F. Popa, 5.1. Vidu, op. cit., p. 490 ~i urm.
Titlul VIII. Transmisiunea :;i transformarea obligatiifor 381

B. CONTRACTUL INCHEIAT INTRE CREDITOR ~I NOUL DEBITOR PRIN

CARE SE CONVINE PRELUAREA DATORIEI
a. Notiune
Procedeul tehnico-juridic al preluarii de datorie se poate realiza nu
numai 'i'n forma cesiunii de datorie, ci ?i sub forma unui contract 1ncheiat 1n
mod direct de creditor ?i de noul debitor, 1n al carui continut este prevazut
Tn mod expres preluarea datoriei debitorului initial 1
Din punctul de vedere al problemelor pe care le-ar putea ridica vali-
ditatea unei astfel de conventii, esentiala este intentia de a prelua datoria
manifestata de nou! debitor. Acest aspect prezinta relevanta inclusiv 'i'n ceea
ce prive?te delimitarea acestei operatiuni juridice de o eventua!a novatie,
care presupune 1'ntotdeauna o ,,discontinuitate" obligationala 2, spre deose-
bire de preluarea de datorie care intotdeauna se caracterizeaza prin conti-
nuitate. Pentru validitatea acestei operatiuni nu este necesar consimta-
marntul debitorului 3 •

b. Efectele
Principalul efect al unei asemenea conventii de preluare de datorie \'I
reprezinta efectul trans!ativ al datoriei, din pasivul patrimonial al debitorului
initial 1n pasivul patrlmonial al noulul debitor.
Efectele asupra mijloacelor de aparare, ca ?i in privinta accesoriilor ?l
garantiiior creantei, sunt guvernate de acelea?i reguli ca ?i in cazul cesiunii
de datorie. in literatura juridica 4 s-a afirmat ca in preluarea de datorie, 'in
ceea ce prive?te contractul incheiat intre creditor ?i tert, efectele sunt
similare unei novatii prin schimbare de debitor.
In ceea ce ne prive?te nu 'i'mparta?im punctul de vedere mai sus
exprimat5, avand 1n vedere faptul ca intre cele doua institutii juridice exista
deosebiri importante, cum ar fi aceea ca 1n cazul novatiei se stinge Tn
totalitate obligatia veche ?i rena?te o noua obligatie, cu toate consecinteie
decurgand de ard.

3. lneficacitatea preluarii de datorie

Tn ipoteza 'in care preiuarea de datorie este desfiintata din cauza orlcaror
motive (cauze de desfiintare a contractetor) 6 obligatia debito,ulul lnitial

1
In ceea ce ne prive~te credem ca, atat aceasta forma, conventia tripartita, cat $i
cesiunea de datorie erau permise $i sub Codul civil de la 1864, chiar daca nu erau
reglementate expres 1n acest sens.
2
P. Vasi!escu, op. cit., p. 42.
3
De altfel, cine ar avea ceva de obiectat daca o alta persoana i-ar prelua datoria?
4
L. Pop, I.F. Popa, S.I. Vidu, op. cit., p. 491 $i urm.
5
B. Oglinda, op. cit., p. 528.
6
Aici avem in vedere nulitatea contractelor, rezolutiunea, rezilierea contractelor,
denuntarea unilaterala etc.
382 Drept civil. Teoria genera la a obligatiilor

rena?te, cu toate accesoriile sale, sub rezerva drepturilor dobandite de catre

tertii de buna-credinta {art. 1.604 alin. (1) C. civ.]. De asemenea, creditorul
poate solicita daune-interese celui care a preluat datoria, afara numai daca
acesta dovede?te ca nu poarta raspunderea desfiintarii contractului ?i a
prejudiciilor suferite de creditor.

4. Operatiuni tehnico-juridice prin care se poate realiza indirect

,,preluarea de datorie"

A. PREClzARI PREALABILE
Tn afara de cele doua forme de realizare a ,,preluarii de datorie",
reglementate de legiuitor in art. 1.599-1.604 C. civ., vom incerca sa aratam
ca mai exista reglementate ,n C. civ. operatiuni tehnico-juridice prin
intermediul carora se poate realiza pe cale indirecta cesiunea de datorie, fara
a se confunda cu cele doua forme reglementate de legiuitor prin care se
realizeaza pe cale directa respectiva operatiune.
Retinem in noul context legislativ ca operatiuni tehnico-juridice indi-
recte prin care se realizeaza preluarea de datorie: novatia ?i stipulatia pentru
altul.

B. NOVATIA
Novatia este o operatiune tehnico-juridica contractuala prin care partile
schimba o obligatie existenta prin inlocuirea cu o obligatie noua 1 .
Diferenta esentiala 1ntre novatia prin schimbare de debitor ~i preluarea
de datorie o reprezinta efectul extinctiv pe care ii produce novatia asupra
obligatiei debitorului initial, dublat a desigur de efectul creator al na~terii unei
noi obligatii distincte in patrimoniul noului debitor. Ori, in cazul preluarii de
datorie, dupa cum am aratat, specifica este continuitatea, vechea obligatie
neincetand niciun moment, ea doar ,,mutandu-se" dintr-un patrimoniu ,n
celalalt2 • Ca urmqre a acestei diferente, de altfel toate garantiile care urmau
vechea creanta; indiferent de cine sunt constituite, se sting (art. 1.611 C. civ.),
text ce difera fundamental de dispozitiile art. 1.602 alin. (2) C. civ., care
dispune ca ,,Preluarea datoriei nu are niciun efect asupra existentei
garantiilor creantei".

C. STIPULATIA PENTRU ALTUL

Stipulatia pentru altul poate fi in acela~i timp o operatiune t ehnico-
j uridica, prin int ermediui careia sa se realizeze in mod indirect scopul

1
C. Statescu, C. B1rsan, op. cit., p. 349; T.R. Popescu, P. Anca, op. cit., p. 401;
L. Pop, I.F. Popa, S.I. Vidu, op. cit., p. 512.
2
Pentru un punct de vedere diferit Tn sensul ca, preluarea de datorie se identifica
cu novatia prin schimbarea de debitor, L Pop, 1.F. Popa, S.I. Vidu, op. cit., p. 691; ibidem,
p. 493.
 Tit/ul Viii. Transmisiunea ?i transformarea obligatiilor 383

,,preluarii de datorie". Poate fi utilizata figura juridica a stipulatiei pentru altul

'in scopul preluarii unei datorii atunci cand, stipulantul este un debitor al
tertului beneficiar in cadrul unui alt raport juridic preexistent1 • Astfel, in
cadrul ,,stipulatiei pentru altul" se va putea prevedea faptul ca promitentul
se obliga sa plateasca tertului beneficiar datoria pe care stipulantul o are fata
de acesta din urma. Desigur, creditorul, care in aceasta ipoteza este tert
beneficiar, 'i~i pastreaza ~i dreptul sau originar impotriva stipulantului. In
aceasta situatie suntem Tn prezenta a doua raporturi juridice obligationale
distincte 2 •
Tertul beneficiar are pe de o parte dreptul de a valorifica, 1n temeiul
stipulatiei pentru altul, creanta contra promitentului in mod independent ~i
para le! de raportul juridic existent 'i'ntre acesta ~i stipulant. Pe de alta pa rte,
tertul beneficiar nu va putea invoca impotriva promitentului, ca o consecinta
garantiile consimtlte de stipulant in cadrul raporturilor juridice initiale 3 •

§4. CESiUNEA CONTRACTULUI

1. Sediul materiei. Notiune. Caracterizare ~i clasificare

A. SEDIUL MATERIEi. NOTIUNE

a. Precizari prealabile
Cesiunea contractului nu a fost reglementata de catre Codul civil de la
Sediul 1864, in vigoare pana la 1 octombrie 2011. In dreptul comparat, cesiunea
materiei
_ _ ___, contractului a fast privita fie ca o ces;une globala 4 a pozitiei contractuale pe
care o parte o are in contract, fie ca o inlocuire, substltuire5 a uneia dintre
partile contractante.
Astazi, in general, dreptul tarilor europene ~i propuneri!e europene ~i
internationale de reglementari uniforme, care au inspirat ~i legiuitorul
Codului civil Roman actual, admit cesiunea de contract, reglementand-o ca
atare. Codul civil roman reglementeaza cesiunea contractului in art. 1.315-
1.320 C. civ., care formeaza sectiunea a VIII-a ,,Cesiunea contractului", titlul
11, lzvoarele obligatiilor al Cartii a V-a, ,,Despre obligatii''. Legiuitorul roman
s-a oprit la o soiulie 1ntermediara, in sensul ca reglementeaza cesiunea
contractulul ca fiind posibila, considerand insa esential consimtamantul

1
Fr. Terre, Ph. Simler, Yv. Lequette, op. cit., nr. 1209; Ph. Malaurie, L. Aynes,
Ph. Stoffel-Munck, op. cit., p. 771.
2
L. Pop, LF. Popa, S.I. Vidu, op. cit., p. 493 ?i urm.
3
in acest sens ibidem.
4
E. Jeuland, Cession de contrat, in Encyclopedie juridique Dalloz, Repertoire de droit
civil, 2000, nr. 11.
5
J. Flour, J. L. Au pert, E. Savaux, Le raport d'obligation, op. cit., p. 246;
Ph. Malaurie, L. Aynes, Ph. Stoffel - Munck, op. cit., p. 771.