Preluarea datoriei si cesiunea de datorie

1. Prolegomene

In VCC nu exista o reglem generala a cesiunii de datorie. Cu toate acestea, unii autori au
identificat ca posbila o asemenea operatiune , insa nu in maniera directa (o asemenea cesiune,
cu titlu principal, se lovea de ideea caracterului personal al rap obligat care nu permitea o
inlocuire a debitorului fara consimtamantul expres al creditorului), ci in maniera indirecta -
prin intermediul altor operatiuni( cum ar fi delegatia perfecta sau stipulatia pt altul) sau cu
titlu accesoriu ( in cazul datoriilor atasate unui bun care este instrainat - obligatiile propter
rem sau obligatiile scriptae in rem) sau in maniera universala prin succesiune, de ex.

Posibilitatea transmisiunii laturii pasive a rap obligational prin acte cu titlu particular (pe cale
conventionala) a generat insa o disputa majora in doctrina si jurisprudenta.

Astfel, noua reglem a transmisiunii obligatiilor , include atat o posibilitate a transmisiunii

laturii active a rap obligational - creanta , cat si una a transmisiunii laturii pasive a rap obligat,
adica a datoriei, pe care legiuitorul o numeste ”preluarea datoriei”, puannd accent pe
obligatiile asumate de tertul care se obliga sa executa o datorie nascuta in raporturile dintre
debitorul si creditorului rap obligational initial.

Domeniul preluarii de datorie este insa mai vast decat cel identificat initial pt cesiunea de
datorie, mai ales ca in noua reglem, aflam o suma de articole dedicate cesiunii conventionale
de contract, operatiune care implica in mod necesar o cesiune de datorie.

2. Reglementare

CC reglem cu titlu direct preluarea datoriei in art 1599-1608, dedicand operatiunii intregul
Cap III ”Preluarea datoriei” din Titlul VI ”Transmisiunea si transformarea obligatiilor” din
Cartea aV-a ”Despre obligatii”.

Cap III cuprinde 2 sectiuni, una dedicata caracteristicilor generale si modalitatolor prin care se
poate realiza cu titlu direct preluarea de datorie, cealalta este dedicata preluarii de datorie prin
contract incheiat cu debitorul.

In NCC subzista si majoritatea posibilitatilor de transmisiune indirecta a datoriei, cu

precizarea ca unele dintre acestea (delegatia imperfecta, in special) nu se mai regasesc
reglementate distinct deoarece se suprapun partial ca domeniu de aplicare cu cesiunea de
datorie si cesiunea de contract.

3. Notiune. Definitie. Trasaturi caracteristice

In contextul VCC, cesiunea de datorie era def ca fiind acea operatiune jur prin care un debitor
(numit debitor cedent), transmite datoria sa unei alte pers (numita debitor cesionar), care se
obliga, de regula, in locul sau, fata de creditorul cedat.

Totusi, preluarea datoriei, astfel cum este ea reglem de NCC, prin art 1599 cuprinde un
domeniul mai vast decat cel al cesiunii de datorie, deoarece ea se poate realiza si in alta
maniera decat prin intermediul unui acord dintre debitorul initial si tertul care preia datoria si
anume, prin intermediul unui acord intre creditor si tertul care preia datoria.
In realitate insa, aceasta forma de preluare a datoriei reprezinta o novatie prin schimbare de
debitor, dupa cum si este reglem distinct in cadrul novatiei(art 1609-1614), desi ii sunt
aplicabile si prevederile aferente Sectiunii I a Cap III.*

* de mentionat ca , intre cele 2 reglem, nu exista nicio contrarietate, ci doar o diferente de

perspectiva juridica:
- in cauzl preluarii de datorie prin acord intre creditor si tert, perspectiva este accea a
transmisiunii obligatiei,
-pe cand, in cazul novatiei prin schimbare de debitor, perspectiva este aceea a
transformarii rap obligational.
Singura diferenta relativa este data de soarta garantiilor initiale ale creantei consimtite de terti,
care au un regim aparent diferit in cazul novatiei prin schimbare de debitor. a se vedea art
1611(2) - În cazul novaţiei prin schimbarea debitorului, ipotecile legate de creanţa iniţială nu
se strămută asupra bunurilor noului debitor şi nici nu subzistă asupra bunurilor debitorului
iniţial fără consimţământul acestuia din urmă. Ele se pot strămuta asupra bunurilor pe care
noul debitor le dobândeşte de la debitorul iniţial, dacă noul debitor consimte la aceasta.
Astfel, in cazul novatiei nu se prevede expres care este soarta garantiilor consimtite de terti cu
privire la datoria initiala.

In contextul discutiei despre preluare de datorie, trb sa retinem ca aceasta reprezinta

operatiunea jur prin care datoria unui debitor (debitor initial) este preluata de un tert fata de
raportul obligational initial (debitorul nou) care va fi obligat impreuna cu debitorul initial
sau singur, liberandu-l pe primul de datorie, fata de creditorul raportului obligational initial
(creditor).

Chiar daca, in denumirea prezenta in NCC, accentul care pe obligatiile asumate de catre
debitorul cesionar, sensul operatiunii este exact acelasi (cu unele nuantari), din mom ce art
1599 vorbeste de transmiterea de catre debitor a obligatiei de a plati o suma de bani ori de a
executa o alta prestatie.

Pe de alta parte, efectul, in principiu, liberator al preluarii de datorie este prev de art 1600
conform caruia: Prin încheierea contractului de preluare a datoriei, noul debitor îl înlocuieşte
pe cel vechi, care, dacă nu s-a stipulat altfel şi sub rezerva art.1.601, este liberat.

Asadar, exceptiile de la caracterul liberator al cesiunii de datorie sunt date de existenta unei
stipulatii contrare sau de lipsa consimtamantului la cesiune al creditorului.

Observatia preliminara pe care trb sa o facem pe marginea acestei reglementari este aceea ca
noua reglem a preluarii de datorie are un caracter limitat de natura personala a rap obligational
- ea nu poate opera fara acordul creditorului.
Pe de alta parte, o consecinta a aceluiasi caracter personal al rap obligat face ca preluarea de
datorie sa se situeze la limita dintre transmisiunea propriu-zisa a obligatiilor si transformarea
lor, intrucat, astfel cum rezulta din art 1602, transmisiunea laturii pasive a rapt obligat nu
opereaza in integralitatea ei - exceptia principala fiind data de situatia garantiilor initiale ale
datoriei consimtite de terti, care se sting in lipsa acordului acestor terti la preluarea de datorie.
Prin ”simetrie aparenta” cu cesiunea de creanta, cesiunea de datorie se caracterizeaza prin
urmatoarele elemente - conditii:

a) existenta unei datorii vechi care se transmite la debitorul cesionar cu toate accesoriile,
garantiile (exceptia notabila fiind cea referit la garantiile consimtie de terti care se sting , in
lipsa unui acord din partea acestora - art 1602 alin 3) si cu toate mijl de aparare si exceptiile
care o insotesc (art 1603)

b) debitorul cesionar poate sa ramana singurul indatorat fata de creditorul cedat, debitorul
cedent fiind liberat - insa numai in cond existentei acordului expres din partea creditorului
cedat (art 1605)

c) transferul datoriei s-ar realiza prin acordul de vointa intervenit exclusiv intre cedent si
cesionar fara consimtamantul creditorului cedat, fara insa a-i fi opozabil creditorului in lipsa
unui acord expres din partea acestuia (art 1605-1608)

d) transformarea partiala a rap obligat originar prin stingerea garantiilor consimtite de terti pt
a garanta executarea obligatiei initiale (art 1602 alin 3)

Trasaturile cesiunii de datorie nu puteau fi identice cu cele ale cesiunii de creanta. Este, in
afara de orice discutie ca respectul drepturilor si necesitatea asigurarii realizarii lor fac
inadmisibila transmiterea datoriei dintr-un rap de obligatie fara consimtamantul creditorului.
Increderea pe care o are , de regula, creditorul in solvabilitatea si cinstea debitorului sau este
de natura a exclude posibilitatea inlocuirii lui, fara consimtamantul creditorului , cu un debitor
nou, care ar putea fi insolvabil.

In egala masura, schimbarea debitorului initial intereseaza deopotriva si pe cei care s-au
obligat sa garanteze acea datorie (fideiusor, proprietarul bunului gajat sau ipotecat).
Tocmai de aceea, preluarea de datorie nu e admisibil sa produca efecte integrale in rap dintre
debitorul cedent si debitorul cesionar, fara acordul creditorului (in ce priveste creanta
principala) si fara cel al tertilor garanti (in ce priveste garantiile consimtite de acestia).

4. Modalitati directe de preluare a datoriei

Condiţii Art. 1.599. – Obligaţia de a plăti o sumă de bani ori de a executa o altă prestaţie
poate fi transmisă de debitor unei alte persoane:
a) fie printr-un contract încheiat între debitorul iniţial şi noul debitor, sub rezerva dispoziţiilor
art.1.605;
b) fie printr-un contract încheiat între creditor şi noul debitor, prin care acesta din urmă îşi
asumă obligaţia.

Conform art 1599, transmisiunea datoriei se poate realiza pe 2 cai directe:

a) prin contract incheiat intre debitorul initial (debitor cedent) si noul debitor (debitor
cesionar )

b) prin contract incheiat intre creditor si noul debitor, prin care acesta din urma isi
asuma obligatia.
In al doilea caz, avem, in realitate, de a face, cu o novatie prin schimbare de debitor, astfel
cum e prev de art 1609(2).*

*Art 1609(2) De asemenea, novaţia se produce atunci când un debitor nou îl înlocuieşte pe cel
iniţial, care este liberat de creditor, stingându-se astfel obligaţia iniţială. În acest caz, novaţia
poate opera fără consimţământul debitorului iniţial.

De aceea, al doilea caz reprezinta o preluare a datoriei, dar nu si o cesiune a acesteia.

A. Preluarea datoriei realizata prin contract incheiat intre debitorul initial (debitor
cedent) si noul debitor (debitor cesionar).

Reglementata de art 1599 lit a),aceasta maniera de transmisiune si totodata de transformare a

obligatiei reprezinta o cesiune de datorie care se realizeaza prin intermediul unui acord de
vointe intre debitorul initial (debitor cedent) si tert (debitor cesionar).

Intre parti, aceasta conventie produce efecte depline in virtutea principiului fortei obligatorii a
contractului.
Fata de creditorul cedat, care are calitatea de tert fata de acest contract, cesiunea de datorie nu
este insa opozabila, in virtutea principiului relativitatii efectelor contractului si opozabilitatii
acestuia.

De aceea, pt realizarea opozabilitatii fata de creditor a efectului translativ al datoriei si pt

liberarea debitorului cedent este necesar acordul creditorului. (art 1605)

Odata indeplintie aceste cerinte, cesiunea de datorie produce efecte depline, noul debitor
inlocuindu-l pe cel vechi. -art 1600
Prin exceptie (art 1601) Debitorul iniţial nu este liberat prin preluarea datoriei, dacă se
dovedeşte că noul debitor era insolvabil la data când a preluat datoria, iar creditorul a
consimţit la preluare, fără a cunoaşte această împrejurare.

Condiţii
Art. 1.599. – Obligaţia de a plăti o sumă de bani ori de a executa o altă prestaţie poate fi
transmisă de debitor unei alte persoane:
a) fie printr-un contract încheiat între debitorul iniţial şi noul debitor, sub rezerva dispoziţiilor
art.1.605;
b) fie printr-un contract încheiat între creditor şi noul debitor, prin care acesta din urmă îşi
asumă obligaţia.

Efecte Art. 1.600. – Prin încheierea contractului de preluare a datoriei, noul debitor îl
înlocuieşte pe cel vechi, care, dacă nu s-a stipulat altfel şi sub rezerva art.1.601, este liberat.

Insolvabilitatea noului debitor

Art. 1.601. – Debitorul iniţial nu este liberat prin preluarea datoriei, dacă se dovedeşte că noul
debitor era insolvabil la data când a preluat datoria, iar creditorul a consimţit la preluare, fără
a cunoaşte această împrejurare.

Acordul creditorului
Art. 1.605. – Preluarea datoriei convenită cu debitorul îşi va produce efectele numai dacă
creditorul îşi dă acordul.
5. Maniera de realizare a opozabilitatii fata de creditor

Conform art 1606, oricare dintre contractanti (debitorul cedent sau debitorul cesionar), poate
comunica creditorului contractului de preluare a datoriei , solicitandu-i acordul la aceasta
operatiune - este vorba de un act similar notificarii prev de art 1578, in materie de cesiune de
creanta si prin care debitorului cedat i se comunica transferul creantei in favoarea
cesionarului.*

* cu diferenta semnificativa ca, de aceasta data, se cere consimtamantul creditorului cedat,

nefiind suficienta notificarea acestuia, in timp ce, in cazul cesiunii de creanta, notificarea este
un act suficient pt realizarea opozabilitatii ei fata de debitorul cedat.

Partea care comunica creditorului cedat contractul solicitandu-i sa isi exprime acordul, poate
stabili un termen rezonabil pt ca aceasta din urma sa isi exprime pozitia fata de preluarea de
datorie.

In cazul in care ambele parti au comunicat creditorului cesiunea, stabilind termene diferite,
creditorul poate sa raspunda in termenul cel mai lung dintre cele doua.

In sfarsit, daca in termenul acordat, creditorul nu raspunde, preluarea este considerata

refuzata. (art 1607).

Comunicarea preluării
Art. 1.606. – (1) Oricare dintre contractanţi poate comunica creditoruluibcontractul de
preluare, cerându-i să îşi dea acordul.

(2) Creditorului nu i se poate cere acordul cât timp nu a primit comunicarea.

(3) Cât timp creditorul nu şi-a dat acordul, contractanţii pot modifica sau denunţa contractul.

Termenul de acceptare
Art. 1.607. – (1) Contractantul care comunică preluarea datoriei creditorului îi poate stabili un
termen rezonabil pentru răspuns.

(2) Dacă ambii contractanţi au comunicat creditorului preluarea datoriei, stabilind termene
diferite, răspunsul urmează să fie dat în termenul care se împlineşte cel din urmă.

(3) Preluarea datoriei este considerată refuzată dacă creditorul nu a răspuns în termen.

6. Efectele cesiunii de datorie pana la acordul creditorului sau in cazul refuzului sau de a
accepta cesiunea

Intre parti, efectele cesiunii sunt guvernate de principiul fortei obligatorii.

In intervalul de timp de pana la acceptarea de catre creditor a contractului de preluare de
datorie, partile acestuia pot sa il modifice sau sa ii puna capat* (art 1606 alin 3)

* art 1606 vorbeste de ”denuntare” ceea ce este impropriu, deoarece sensul corect al
termenului este incetarea conventionala a contractului prin acord, in cond art 1270(2) care
prevede: Contractul se modif sau inceteaza numai prin acordul partilor, ori din cauze
autorizate de lege. Denuntarea unilat care este si ea o cauza de incetare a contractului bazata
pe conventia anterioara a partilor, poate fi si ea inserata, desigur, intr-un contract de preluarea
de datorie (in cond prev de art 1276 alin1 conform caruia: Daca dr de a denunta contractul
este recun uneia dintre parti, acesta poate fi exercitat atat timp cat executarea contractului nu a
inceput.)
Conchidem, in sensul ca art 1606(3) se refera la posibilitatea debitorului cedent si a
debitorului cesionar de a modifica sau de a pune capact contractului pana in mom acceptarii
preluarii de datorie de catre creditor.

Pe de alta parte, cat timp creditorul nu si-a exprimat acordul sau a refuzat sa aprobe cesiunea,
operatiunea nefiindu-i opozabila, rezulta ca rap obligat initial subzista, debitorul initial
ramanand debitor al creditorului.

Cu toate acestea, intre parti, cesiunea produce efecte si , chiar in lipsa acordului creditorului,
debitorul cesionar trb sa executa la timp obligatia preluata, liberandu-l astfel pe debitor (art
1608).

In ceea ce il priveste pe creditor, neacceptand cesiunea, acesta nu are niciun drept propriu
impotriva debitorului cesionar -ceea ce presupune ca nu ii va putea solicita acestuia in mod
direct sa executa obligatia fata de el insusi (art 1608 alin 2).

Eventual, pe calea act oblige, creditorul ar putea invoca drepturi proprii si in rap cu cesionarul
datoriei , precum si in cazul in care un asemenea efect este prev in contract.

Obligaţiile terţului
Art. 1.608. – (1) Cât timp creditorul nu şi-a dat acordul sau dacă a refuzat preluarea, cel care
a preluat datoria este obligat să libereze pe debitor, executând la timp obligaţia.

(2) Creditorul nu dobândeşte un drept propriu împotriva celui obligat să libereze pe debitor,
cu excepţia cazului în care se face dovada că părţile contractante au voit altfel.

7. Efectele cesiunii de datorie dupa acordul creditorului

Dupa acordul creditorului, noul debitor il inlocuieste pe cel vechi si il libereaza pe acesta din
urma de obligatia de plata fata de creditor (art 1600 si art 1605).

Efectul liberator nu se produce daca noul debitor era insolvabil la data preluarii datoriei si
creditorul nu a cunoscut acest lucru (art 1601).

Totodata, extrem de important este sa se retina ca, in cond art 1600, partile pot conveni ca
debitorul nou sa nu il inlocuiasca pe cel vechi (exceptie expres indicata in art 1600 , de la
regula substituirii debitorului initial).
Caz in care, creditorul va beneficia de doi debitori: debitorul initial si noul debitor* si vor
subzista 2 obligatii, fiecare cu accesoriile si garantiile sale.

*acesta este motivul pt care vechea delegatie imperfecta reglementata si ea implicit in VCC
trb considerata astazi inclusa in noua reglem a preluarii de datorie. Ea nu mai are o existenta
distincta.
In raporturile dintre creditor si noul debitor, creditorul se poate prevala de toate dr pe care le
avea contra vechiului debitor, dupa cum noul debitor poate invoca impotriva creditorului toate
apararile, exceptiile , cauzele de stingere a datoriei sau de amanare a platii pe care le putea
invoca vechiul debitor, fara a putea opune insa:

a. mijloacele de aparare pe care le-ar putea invoca in rap obligational dintre el si

vechiul debitor
b. exceptiile personale ale vechiului debitor (cum ar fi nulitatea relativa pt viciile de
consimtamant)
c. compensatia intre debitorul initial si creditor - toate efecte firesti ale principiilor
fortei obligatorii si relativitatii efectelor contractului (art 1602 si art 1603)

In sfarsit, in ce priveste efectele asupra garantiilor creantei initiale :

a) daca este vorba de garantii consimtite de catre debitorul initial si care pot fi
despargite de pers debitorului*, acestea se mentin in totalitate;(art 1602 alin 2)
in acest sesn, daca avem de a face cu garantii instituite de legiuitor **, acestea se mentin si
ele, insa nu ca efect a dispoz alin 2, ci datorita efectului translativ al cesiunii de datorie care
produce efecte si asupra accesoriilor creantei (art 1602 alin 1)***

* presupunem ca este vorba de orice fel de garantie consimtita de debitorul initial in fav
credit, cum ar fi ipoteca mobiliara, ipoteca asupra conturilor, ipoteca imobiliara, gajul, dr de
retentie.

** cum ar fi ipotecile legale sau privilegiile care se nasc, in principiu automat, ca efect
accesporiu al nasterii unui anumit tip de creanta in patrimoniul creditorului si care, dat fiind
caracterul lor real, se transmit odata cu bunul obiect al garantiei legale, asadar, indepedent de
pers debitorului.

*** in aproximativ toate operatiunile de transmisiune a creantei, pt protectia intereselor

tertilor care au consimtit la constituirea de garantii, legiuitorul opereaza o diviziune in cadrul
accesoriilor creantei, separand soarta garantiilor consimtite de terti de aceea a altor accesorii
ale creantei.
In cadrul opratiunilor care implica transmisiunea pasivului raportului obligational, garantiile
consimtite de terti se sting, in principiu, in lipsa unui nou acord expres a acestora.

b) daca este vorba de garantii consimtite de terti cu privire la creanta initiala, fie ca
este vorba de garantii personale (fideiusiunea)*, fie ca este vorba de garantii reale (ipoteca sau
gajul) acestea se vor stinge ca efect al acceptarii de catre creditor a preluarii de datorie, cu
exceptia cazului in care aceste pers au consimtit la mentinerea garantiei (art 1602 alin 3)**

*legiuitorul nu vorbeste de solidaritate si indivizibilitate de unde deducem ca regula nu se

poate extinde si la aceste fig jur ale rap obligat, ea privind doar fideiusiunea.Cu toate acestea,
efectele preluarii de datorie se pot identifica uneori cu cele al novatiei (in cazul contractului
incheiat cu cred in mod evident, iar in cazul contractului incheiat cu debitorul, datorita
interventiei consimtamantul creditorului care poate echivala cu consimtamantul sau din cadrul
operatiunii novatiei prin schimbare de debitor.)
** solutia este elementara, daca avem in vedere ca tertii au consimtit la constituirea de
garantii cu privire la creanta initiala , avand in vedere onorabilitatea debitorului principal si
capacitatea acestuia de a executa obligatia asumata fata de creditor, astfel incat, o eventuala
transmitere a garantiilor fara consimtamantul lor, trb considerata inadmisibila.

c) in sfarsit, daca este vorba de o preluare de datorie in cadrul careia nu se convine la liberarea
debitorului initial , toate garantiile vechii obligatii se mentin in totalitate in fav creditorului,
alaturi de orice eventuale garantii care aduc dupa sine obligatia asumata de tert de a achita
datoria fata de creditor.

Insolvabilitatea noului debitor

Art. 1.601. – Debitorul iniţial nu este liberat prin preluarea datoriei, dacă se dovedeşte că noul
debitor era insolvabil la data când a preluat datoria, iar creditorul a consimţit la preluare, fără
a cunoaşte această împrejurare.

Accesoriile creanţei
Art. 1.602. – (1) Creditorul se poate prevala în contra noului debitor de toate drepturile pe
care le are în legătură cu datoria preluată.

(2) Preluarea datoriei nu are niciun efect asupra existenţei garanţiilor creanţei, afară de cazul
când acestea nu pot fi despărţite de persoana debitorului.
(3) Cu toate acestea, obligaţia fideiusorului sau a terţului care a constituit o garanţie pentru
realizarea creanţei se va stinge dacă aceste persoane nu şi-au dat acordul la preluare.

Mijloacele de apărare
Art. 1.603. – (1) Dacă din contract nu rezultă altfel, noul debitor poate opune creditorului
toate mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut opune debitorul iniţial, în afară de
compensaţie sau orice altă excepţie personală a acestuia din urmă.

(2) Noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de apărare întemeiate pe raportul
juridic dintre el şi debitorul iniţial, chiar dacă acest raport a fost motivul determinant al
preluării.

Ineficacitatea preluării datoriei

Art. 1.604. – (1) Când contractul de preluare este desfiinţat, obligaţia debitorului iniţial
renaşte, cu toate accesoriile sale, sub rezerva drepturilor dobândite de terţii de bună-credinţă.

(2) Creditorul poate, de asemenea, cere daune-interese celui ce a preluat datoria, afară numai
dacă acesta din urmă dovedeşte că nu poartă răspunderea desfiinţării contractului şi a
prejudiciilor suferite de creditor.

B. Preluarea de datorie realizata prin contract incheiat intre creditor si noul debitor

Preluarii de datorie, in maniera contractului incheiat in mod direct intre creditor si noul
debitor care preia datoria debitorului initial, ii sunt aplicabile dispoz generale in materia
preluarii de datorie (art 1599-1604) si nicio dispoz dintre cele aplicabile preluarii de datorie
prin contract incheiat cu debitorul (art 1605 - 1608).
Astfel, odata incheiata conventia de preluare a datoriei intre cred si noul debit, efectul
translativ al datoriei in sarcina noului debitor se realizeaza fara alte formalitati, noul debitor
inlocuindu-l pe cel vechi care este liberat de plata (art 1600), cu exceptia cazului in care noul
debitor era insolvabil la data conventiei preluarii de datorie si creditorul a consimtit la aceasta
operatiune crezand ca tertul este solvabil (art 1601).

In ceea ce priveste transmisiunea acccesoriilor creantei, in cazul cesiunii de datorie,

”creditorul se poate prevala in contra noului debitor de toate dr pe care le are in leg cu datoria
preluata ” -art 1602 alin 1.

Efectele translative ale datoriei in sarcina noului debitor, efectele asupra mijloacelor de
aparare , ca si efectele in privinta garantiilor, sunt guvernate de aceleasi reguli ca si la
cesiunea de datorie (transmisiunea se realizeaza cu toate accesoriile mai putin garantiile
consimtite de terti*;

Creditorul poate invoca impotriva debitorului toate dr pe care le avea contra celui vechi;
Noul debitor se poate apara invocand toate apararile pe care le avea vechiul debitor fata de
creditor, cu exceptia compensatiei si exceptiilor personale cum ar fi cele legate de viciile de
consimtamant;

Garantiile consimtite de debitorul initial se mentin daca pot fi detasate de pers debitorului;
Garantiile consimtite de terti se sting daca nu cumva acestia au consimtit expres la
mentinerea lor si in cond preluarii de datorie).

In plus, mai trb retinut si ca, intre preluarea de datorie prin contract incheiat intre creditor si
tert, efectele sunt similare novatiei prin schimbare de debitor, in principiu, nici in acest caz
nefiind decesar acordul debitorului initial**. De aceea, efectele novatiei prin schimbare de
debitor pot fi deopotriva invocate (art 1611-1614).

* cu exceptia cazului in care debit initial nu a fost liberat de datorie, caz in care se mentin
garantiile datoriei initiale.

** totul sub rezerva opozitiei debitorului initial in cond prev cu ocazia reglementarii platii
”Creditorul este dator sa refuze plata oferita de tert daca debitorul l-a incunostintat , in
prealabil, ca se opune la aceasta, cu exceptia cazului in care un asemenea refuz l-ar prejudicia
pe creditor ” -art 1474 alin1 .

Acordul creditorului
Art. 1.605. – Preluarea datoriei convenită cu debitorul îşi va produce efectele numai dacă
creditorul îşi dă acordul.

Comunicarea preluării
Art. 1.606. – (1) Oricare dintre contractanţi poate comunica creditorului contractul de
preluare, cerându-i să îşi dea acordul.
(2) Creditorului nu i se poate cere acordul cât timp nu a primit comunicarea.
(3) Cât timp creditorul nu şi-a dat acordul, contractanţii pot modifica sau denunţa contractul.
Termenul de acceptare
Art. 1.607. – (1) Contractantul care comunică preluarea datoriei creditorului îi poate stabili un
termen rezonabil pentru răspuns.
(2) Dacă ambii contractanţi au comunicat creditorului preluarea datoriei, stabilind termene
diferite, răspunsul urmează să fie dat în termenul care se împlineşte cel din urmă.
(3) Preluarea datoriei este considerată refuzată dacă creditorul nu a răspuns în termen.

Obligaţiile terţului
Art. 1.608. – (1) Cât timp creditorul nu şi-a dat acordul sau dacă a refuzat preluarea, cel care
a preluat datoria este obligat să libereze pe debitor, executând la timp obligaţia.
(2) Creditorul nu dobândeşte un drept propriu împotriva celui obligat să libereze pe debitor,
cu excepţia cazului în care se face dovada că părţile contractante au voit altfel.

8. Ineficacitatea preluarii datoriei

Daca preluarea datoriei este desfiintata (ca efect al oricarei cauze de desfiintare a
contractelor)*, obligatia debitorului initial renaste, cu toate accesoriile sale, sub rezerva dr
dobandite de tertii de buna cred (1604 alin 1)**.
In plus , creditorul poate chiar solicita daune-interese celui care a preluat datoria, cu exceptia
cazului in care acesta din urma dovedeste ca nu este raspunzator de desfiintarea contractului
de preluare de datorie si de prejudiciile cauzate creditorului.

* desfiintarea atrage dupa sine, insa, urmari complexe si este posibil ca nu orice desfiintare sa
produca efecte retroactive , astfel incat nici efectul asupra preluarii datoriei sa nu fie acelasi.

** o chestiune interesanta si ramasa discutabila in noua reglementare este daca, intre toate
accesoriile creantei initiale care renaste conform art 1604 alin 1, trb sa nu sa includem de
aceasta data si garantiile, pt ca, cand este vorba de transmiterea laturii pasive a rap obligat,
legiuitorul le disociaza de celelalte accesorii ale creantei.

Ineficacitatea preluării datoriei

Art. 1.604. – (1) Când contractul de preluare este desfiinţat, obligaţia debitorului iniţial
renaşte, cu toate accesoriile sale, sub rezerva drepturilor dobândite de terţii de bună-credinţă.
(2) Creditorul poate, de asemenea, cere daune-interese celui ce a preluat datoria, afară numai
dacă acesta din urmă dovedeşte că nu poartă răspunderea desfiinţării contractului şi a
prejudiciilor suferite de creditor.

9. Procedeele prin care se poate realiza indirect cesiunea de datorie

Pe langa mijloacele reglem de legiuitor de transmisiune a datoriei , trb considerate chiar si in

contextul noii reglementari, pe deplin functionale mijloacele prin care se poate realzia indirect
cesiunea de datorie.
Aceste mijloace indirecte de transmisiune au efecte partial diferite de cele reglem de art 1599
si urm.

Prin unele din aceste mijl creditorul dobandeste un al doilea debitor, fara a pierde dr sau fata
de debitorul initial si prin altele creditorul dobandeste un drept impotriva unui nou debitor,
primul debitor fiind liberat.
Disocierea deplina fata de mijloacele reglem expres de cod, uneori nu poate fi facuta.
Intre altele si pt ca reglem cuprinsa in art 1599 si urm nu trb neaparat sa priveasca o cesiune
cu titlu principal.
Ea poate fi parte dintr-un contract complex care sa prevada si cesiunea de datorie si de aceea
efectele se suprapun de cele mai multe ori.

Caracterul direct este dat insa de existenta unei conventii referitoare in mod direct la
transmisiunea datoriei.
In contextul VCC, s-a sustinut ca ar trb incluse in aceasta categ expromisiunea, adpromisiunea
sau delegatia imperfecta, delegatia perfecta, novatia prin schimbare de debitor si stipulatia pt
altul (ca mijl prin care creditorul dobandeste un drept propriu impotriva noului debitor si
pastreaza dr existente fata de vechiul debitor sau dobandeste un dr nou renuntand la dr
existente impotriva vechiului debitor).

In noua reglem, astfel cum vom putea observa, o asemenea transmisiune indirecta se poate
realiza in continuare prin stipulatia pt altul, deoarece toate celelalte ipoteze sunt deja acoperite
de reglementarea preluarii de datorie.

In ce priveste delegatia imperfecta, in contextul VCC, aceasta avea loc at cand cred delegat
accepta pe debitorul delegat, dar nu consimtea la liberarea delegatului (debitorul initial),
pastrand 2 debitori, atat pe delegant (debitorul initial), cat si pe delegat (noul debitor).

Astazi, delegatia imperfecta este cuprinsa in reglem expresa a cesiunii de datorie realizata prin
contract incheiat intre debitorul initial si noul debitor.

Astfel, conform art 1608(2), in cauzl acestei operatiuni: ” Creditorul nu dobândeşte un drept
propriu împotriva celui obligat să libereze pe debitor, cu excepţia cazului în care se face
dovada că părţile contractante au voit altfel.”.

Din textul legal se deduce ca , in ipoteza unei stipulatii contractuale (este vorba de contractul
dintre debitorul initial - cedent si cel nou - cesionar sau de un acord tripartit la care sa fi
participat si creditorul), in patrimoniul creditorului, cu consimtamantul acestuia bineinteles, se
poate naste un drept propriu fata de noul debitor.

Daca insa creditor nu a consimtit expres la cesiunea de datorie, operatiunea dintre debitorul
cedent si debitorul cesionar nu va duce la liberarea debitorului cedent.

Acordul creditorului la dobandirea unui drept propriu impotriva noului debitor poate sa fie
diferit de acordul sau cu privire la cesiunea datoriei (care poate fi chiar refuzata).

Este vorba de acordul sau pretins de efectele relativitatii efectelor contractului cu privire la
nasterea unui drept - asadar, de un acord similar celui existent in cazul stipulatiei pt altul .

Pe de alta parte, insusi art 1600 ne intareste aceasta sustinere, in cond in care prevede ca
liberarea debitorului initial in cazul preluarii de datorie se produce numai ”daca nu s-a stipulat
altfel”.

De unde rezulta, din nou, ca debitorul initial poate fi tinut in continuare alaturi de noul debitor
la executarea obligatiei si, de asem, ca creditorul va avea astfel doi debitori.
Iata cum, delegatia perfecta sau imperfecta este in totalitate acoperita de reglementarea
expresa a preluarii de datorie.
Tocmai de aceea, astazi, nu mai trb sa o consideram un mijloc distinct si indirect de
transmisiune a datoriei.
Aceeasi observatie trb facuta si cu privire la delegatia perfecta si novatia prin schimbarea
debitorului.

Delegatia perfecta reprezenta, in contextul VCC o novatie prin schimbarea debitorului.

Ambele procedee se deosebeau in vechea reglem, de modul in care era admisa cesiunea de
datorie veritabila prin aceea ca ele aveau ca efect stingerea obligatiei vechi impreuna cu
accesoriile si garantiile sale si nasterea unei noi obligatii;
Atat novatia, cat si delegatia perfecta se puteau realiza numai cu consimtamantul creditorului.

Astazi, aceste observatii nu isi mai gasesc actualitatea, deoarece si preluarea de datorie prin
contract incheiat intre creditor si noul debitor nu se deosebeste ca efecte prin nimic fata de
novatia prin schimbare de debitor, astfel incat se poate sustine ca acopera si efectele acestei
figuri jur in care creditorul consimte la liberarea vechiului debitor. (conform art 1600).

Stipulatia pt altul poate constitui un astfel de procedeu at cand stipulantul este debitor al
tertului beneficiar in cadrul un alt rap jur preexistent.

In contractul intervenit intre stipulant si promitent se poate stipula ca promitentul se obliga sa

plateasca tertului beneficiar, creditor al stipulantului, datoria stipulantului.
Astfel, tertul beneficiar (daca accepta stipulatia in cond art 1286), poate cere executarea
prestiatiei de la promitent, dr sau nascandu-se direct din contractul incheiat de promitent cu
stipulantul.
Cu toate acestea, creditorul, care este si tert beneficiar, isi pastreaza si dr sau originar
impotriva stipulantului avand astfel doi debitori.

Suntem in prezenta a doua obligatii distincte; dreptul tertului beneficiar ce poate fi valorificat
contra promitentului este independent de rap jur existent intre el si stipulant;
tertul beneficiar nu poate invoca impotriva promitentului garantiile pe care i le-a consimtit
stipulantul in cadrul rap jur initial.

10. Preluarea / cesiunea de datorie ca accesoriu al transmiterii unui bun sau cesiunii
unui contract

Preluarea de datorie se mai poate realiza (si acest tip de preluare este curent), in anumite
cazuri expres prev de lege, si ca un efect accesoriu al transmiterii unui bun.

Este vorba, de cele mai multe ori de o cesiune de datorie.

Se pot retine in sfera acestei maniere de transmisiune a datoriei:

a) art 1811 in materie de locatiune, care prevede opozabilitatea contractului de locatiune fata
de dobanditorul bunului inchiriat; daca nu s-a prev in contractul de locatiune ca si cauza de
incetare instrainarea bunului.
Astfel, de ex, daca locatorul vinde imobilul inchiriat, cumparatorul este obligat sa respecte
locatiune facuta inainte de vanzare.
Opozabilitatea se realizeaza in maniera diferita conform art 1811:
1. in cazul imobilelor inscrise in CF, daca locatiunea a fost inscrisa in CF
2. in cazul celor neinscrise in CF daca data certa a locatiunii este anterioara celei a
instrainarii
3. in cazul mobilelor supuse unei forme de publicitate daca locatarul a indeplinit aceste
formalitati
4. in cazul celorlalte bunuri mobile, daca la data instrainarii bunul se afla in folosinta
locatarului.

Prin realizarea opozabilitatii locatiunii fata de noul proprietar se produce , de fapt, o cesiune
de datorie - obligatiile din contractul de locatiune se transmit noului dobanditor.
Cu toate acestea, se transmite, odata cu datoria, si calitatea de creditor al obligatiilor
locatarului.
De aceea, credem ca avem de a face mai degraba cu un caz particular de cesiune de contract,
care se realzieaza prin derogare de la prevederile dreptului comun in materie, fara
consimtamantul cocontractantului cedat.*

* in realitate, odata cu instrainarea bunului obiect al locatiunii, in cond in care locatiunea

devine opozabila dobanditorului, acesta din urma dobandeste , de fapt, si calitatea de locator,
adica, toate dr si oblig cocontractantului cedent (instrainatorul, in ipoteza data) asupra
cocontractantului cedat (locatarul), dar si toate obligatiile fata de acesta.
Datorita cesiunii laturii pasive a rap obligat, cocontractantul cedent este si un debitor al
locatarului alaturi de cesionar si, la prima vedere, nu ar putea fi liberat de datorie decat daca
locatarul consimte la aceasta, in cond dr comun (art 1318); cu precizarea ca locatarul are
termene limita de notificare si urmarire a cocontractantului cedent in ipoteza in care
contractantul cesionar nu isi indeplineste obligatiile fata de el (un termen de 15 zile de la data
neexecutarii sau de la data la care a cun faptul neexecutarii); dupa care nu va mai putea
solicita executarea obligatiilor decat de la contractantul cesionar . Cu toate acestea, art 1813
instituie un regim derogator, prevazand ca locatorul initial nu va rasp decat pt prejudiciile
cauzate anterior instrainarii.

Din perspectiva datoriei - adica a laturii pasive a acestei cesiuni, trb sa observam ca, desi
dobanditorul imobilului este tinut sa respecte inchirierea , proprietarul initial ramane indatorat
in continuare la executarea obligatiilor sale, fata de locatar, la fel ca si in cazul preluarii
datoriei prin contract incheiat intre debitorul initial si tertul debitor.

Prin derogare insa de la dr comun al preluarii de datorie, dar si al cesiunii de contract:

1. liberarea locatorului initial, prin exceptie de la prevederile in materie de preluare de
datorie si de la cele aferente cesiunii de contract (art 1600, respectiv 1317-1318), se produce
si fara consimtamantul creditorului cedat (astfel cum rezulta din art 1813) si in plus,

2. toate garantiile constituite anterior de catre locatar sau de terti in fav locatarului pt
executarea obligatiilor sale se mentin in totalitate (art 1814).

Raporturile dintre locatar şi dobânditor

Art. 1.813. – (1) În cazurile prevăzute la art.1.811, dobânditorul se subrogă în toate drepturile
şi obligaţiile locatorului care izvorăsc din locaţiune.

(2) Dacă dobânditorul nu îşi execută obligaţiile, locatorul răspunde solidar cu acesta pentru
despăgubirile datorate locatarului.
Efectele garanţiilor constituite de locatar
Art. 1.814. – Când locatarul bunului înstrăinat a dat garanţii locatorului pentru îndeplinirea
obligaţiilor sale, dobânditorul se subrogă în drepturile izvorând din aceste garanţii, în
condiţiile legii.

Rezilierea locaţiunii
Art. 1.817. – Neexecutarea obligaţiilor născute din contract conferă părţii prejudiciate dreptul
de a rezilia locaţiunea, cu daune-interese dacă este cazul, potrivit legii.

Imposibilitatea folosirii bunului

Art. 1.818. – (1) Dacă bunul este distrus în întregime sau nu mai poate fi folosit potrivit
destinaţiei stabilite, locaţiunea încetează de drept.

(2) Dacă imposibilitatea folosirii bunului este numai parţială, locatarul poate, după
împrejurări, să ceară fie rezilierea locaţiunii, fie reducerea proporţională a chiriei.

(3) Atunci când bunul este doar deteriorat, locaţiunea continuă, fiind aplicabile dispoziţiile
art.1.788.

(4) În toate cazurile în care imposibilitatea totală sau parţială de folosire a bunului este
fortuită, locatarul nu are drept la daune-interese.

Intreaga operatiune, desi reprezinta si o cesiune de contract, nu trb completata cu prevederile

aferente acestei operatiuni jur (art 1315-1320) , deoarece toate efectele acestei cesiuni sunt
derogatorii de la dr comun.

Ceea ce trb sa retinem in contextul locatiunii si al preluarii de datorie, este ca, prin instrinarea
bunului obiect al locatiunii, se realizeaza si o cesiune de datorie, intr-o maniera derogatorie de
la dr comun al acestei operatiuni ca si de la regimul cesiunii de contract.

b) dobanditorul unui bun asigurat este tinut sa respecte contractul de asigurare incheiat de
catre autorul sau si asigurator, avand insa si posibilitatea de a-l rezilia - este vorba , in realitate
, din nou, de o cesiune legala de contract cu executare succesiva.

Cazul este expres prev de art 2220(1):

” Dacă nu s-a convenit altfel, înstrăinarea bunului asigurat nu determină încetarea contractului
de asigurare, care va produce efecte între asigurător şi dobânditor.”

Asadar, asigurarea continua de plin drept in beneficiul dobanditorului.

Instrainatorul este liberat de datprie pt viitor gratie vointei tacite a asiguratorului, cu exceptia
cazului in care omite sa notifice asiguratorului instrainarea survenita, caz in care ramane
obligat sa plateasca prime de asig care devin scadente ulterior datei instrainarii (art 2220 al 2)

c) mai este si cazul oblig reale care se transmit o data cu bunul si il obliga pe noul propr - este
vorba de asa-numitele obligatii propter rem la definirea carora, atat dr pozitiv, cat si doctrina
si-au adus contributia semnificativ in ultimii ani - este vorba de acele obligatii strans legate de
un lucru, mobil sau imobil astfel incat se transmit in mod necesar odata cu acesta
d) in general, putem retine ca avem de a face cu o transmisiune cu titlu accesoriu a unei
datorii si in toate celelalte situatii in care legiuitorul insusi reglem exceptii de la principiul
relativitatii ef contractului.

In aceasta privinta, art 1280 prevede suficient de limpede ca un contract nu produce ef fata de
terti ”daca prin lege nu se prevede altfel”.
De asem, cu referire la sit despre care tocmai discutam , art 1282 (2) prevede :
” Drepturile contractuale accesorii unui bun sau care sunt strâns legate de acesta se transmit,
odată cu bunul, succesorilor cu titlu particular ai părţilor.”

11. Preluarea datoriei prin cesiunea de contract

Cesiunea de datorie se mai poate realiza si in maniera unei operatiuni distinct reglementate de
legiuitor - cesiunea de contract.
Astfel cum am observat, cesiunea de contract care implica si o preluare de datorie, se poate
realiza cu titlu accesoriu, odata cu transferul dr de propr asupra unui bun .

Datorita complexitatii acestei operatiuni jur si implicatiilor pe care le are, am ales sa face o
analiza distincta a acestei operatiuni intr-o sectiune distincta.