Tgo curs 12

1. Novatia ca modalitate de transformare a obligatiilor

2. Modurile de stingere a obligatiilor
3. Obligatiile complexe obligatiile alternative, facultative, indivilibile
Novatia ca modalitate de transformare a obligatiilor
Spre deosebire de transmiterea obligatiilor, transformarea acestora presupune ca fie se
scimba un subiect al raportului obligational! credit sau debit, fie un elem obliectv! cau"a ori
obiectul.
#n veciu $od acest transfer se putea face prin novatie sau delegatie. %ar delegatia nu era
decat o novatie prin scimbare de obiect.
#n N$$ nu mai e reglem delegatia, ci numai novatia.
Novatia& contract prin care un raport obligational existent, se transforma fie prin scimbarea
creditorului ori a debitorului, fie prin scimbarea cau"ei ori obiectului obligatiei.
#n art 1'() sunt reglementate toate aceste modalitati &* ca distingem intre novatia obiectiva si
novatia subiectiva.
Novatia obiectiva presupune scimbarea unui element obiectiv! cau"a sau obiectul
Novatia subiectiva scimbarea unui subiect! credititor sau debitor.
$eea ce este important este ca atunci cand novatia este obiectiva, acordul de novatie de
inceie intre partile initiale! intre creditor si debitor.
#n ca"ul novatiei subiective trebiue sa distingem dupa cum e vorba de scimbarea debitorului
sau de scimbarea creditorului.
#n primul ca", novatia are un caracter bipartit! contractul inceiat intre creditor si noul debitor, art
1'() preci"ea"a ca in acest ca", novatia poate opera fara consimtamantul veciului debitor. #n
alin 3 din acelasi articol, care se refera la novatia prin scimbare de creditor, nu mai e
preva"ut&*ca novatia are caracter tripartit! contractual este inceiat intre subiectele initiale si
noul creditor.
$at priveste conditile&* ca mai intai trebuie sa existe o obligatie valabila, pt ca ea sa poata fi
transformata prin novatie. %aca obligatia vece este nula in mod absolut, novatia nu poate
opera. %aca vecea obligatie este afectata de un motiv de nulitate relativa, acordul de novatie
poate avea semnificatia confirmarii nulitatii relative.
1
Tgo curs 12
#n al 2 le+a rand este nevoie ca obligatia noua sa fie valabila. %aca obligatia noua este nula in
mod absolut, ramane in functie obligatia vece. %aca obligatia noua este afectata de un motiv
de nulitate relativa, partile pot confirma ulterior, actul, sau daca trece termenul de prescriptie,
noua obligatie se consolidea"a, deci obligatia este valabila.
#n al 3+lea rand, pt a fi in pre"enta novatiei, trebuie sa existe intentia partilor de a nova. ,ltfel
spus trebuie sa existe animus novandi. Nu este necesar ca aceasta vointa de a nova sa fie
exprimata prin formula sacramantala. #mportant este ca din contract sa re"ulte fara dubiu
intentia partilor de a nova.
#n al -+lea rand, pt a fi in pre"enta novatiei trebuie sa existe un elem nou, care scimba un elem
din veciul raport obligational. #n functie de felul novatiei acest element nou poate fi ! un subiect
al raportului obligational, sau un element obiectiv.
.e langa aceste conditii specifice, novatia, fiind un contract, trebuie indeplinite toate conditiile
de valabilitate.
$at priveste proba novatiei, prin cerinta elementului nou, art 1'1( preci"ea"a ca novatia nu se
pre"uma, iar intentia de a nova trebuie sa fie neindoielnica. #n ceea ce priveste cerintele de
proba, trebuie sa se tina seama de cerintele generale pt dovada actului /uridic.
Novatia poate sa opere"e cu privire la orice raport obligational indiferent de i"vorul lui. 0ste
adevarat ca novatia e un contract, dar obligatia vece care se innoieste, poate sa i"vorasca nu
numai dintr+un contract ci si din alt i"vor de obligatie! o obligatie nascuta dintr+un delict civil
poate fi novata.
Efectele novatiei! cum &* din art 1'() obligatia vece se stinge si se naste o obligatie noua.
0ste diferenta fata de transmiterea obligatiilor, mi/loacele de transm a oblig nepresupunand
stingerea raportului obligational.
Garantiile obligatiilor initiale! daca este vorba de ipoteca ce garantea"a obligatia initiala,
acestea se sting ca efect al novatiei. .t ca aceste garantii sa sub"iste, este nevoie ca in novatie
sa se prevada expres acest efect de supravietuire al ipotecii.
0ste ceea ce se spune expres in art 1'11 din c civ.
#n legatura cu acest aspect, urmatoarele 2 alineate din acest articol introduc catva nuantari.
Spre deos de cesiunea de creanta si de
subrogatia reala, ca"uri in care puteau fi opuse toate mi/loacele de aparare pe care le avea
veciul debitor, in ca"ul novatiei acestea numai sunt posibile+ 1'12.
,tunci cand exista in raportul initial solidaritate pasiva, novatia inceiata de creditori cu unul
dintre debitorii solidari, ii liberea"a pe ceilalti debitori solidari.
$at prin fideiusiune daca se inceie novatia intre creditor si debitor, odata cu obligatia vece se
sitinge si raportul de grantie.
%e la aceste reguli avem o exceptie in art 1'13 alin 122! daca codebitorii solidari isi dau acordul
se produce efectul novatiei. %aca nu isi dau acordul, sub"ita creanta initiala.
2
Tgo curs 12
$at priveste creditorii solidari, daca numai un creditor solidar isi da acceptul, novatia nu este
opo"abila celorlalti creditori solidari 1 art 1'1-2.
Stingerea obligatiilor
Modalitatea fireasca de stingere a obligatiilor este plata. Sunt insa situatii in care obligatiile se
pot stinge si prin alta cale decat prin plata! compensatie, confu"iune , dare in plata,
imposibilitatea proprie de executare, remitere ade datorie.
Observam ca unlele dintre aceste modalitati satisfac creanta creditorului ciar daca nu in forma
initiala. $ompensatia, confu"iunea sau darea in plata dau o satisfactie debititorului. 3estul, nu
duc la reali"area creantei initiale nici macar intr+o forma modificata.
Compensatia& presupune stingerea a 2 obligatii reciproce pana la stingerea celei mai mici.
,ceasta notiune este reluata in art 1'14. #pote"a este ca avem datorii reciproce intre aceleasi
persoane, dar compensatia este de mai multe feluri!
+ Compensatie legala
$onditii!
a. 3eciprocitatea obligatiilor intre aceleasi pers
b. $reantele trebuie sa aiba ca obiect bunuri fungibile de aceeasi natura 1 1'15 partea
finala2, in sensul ca fungibilitatea nu este abstracta si genrala. Trebuie ca obiectul
obligatiei unei parti sa fie scimbat cu obliectul celeilalte creante, este vorba mai ales de
creantele care au ca obiect sume de bani. 6unurile de gen se vor individuali"a.
c. $reantele celor 2 parti trebuie sa fie certe, licide si exigibile. $ompensatia poate opera
indiferent de i"vorul obligatiilor reciproce.
%aca aceste cerinte sunt indeplinite oprerea"a compensatiunea in sensul ca de drept, fara
nicio manifestare de vointa, obligatiile reciproce se sting pana la cea mai mica. Sunt
anumite situatii in care ciar daca aceste conditii sunt indeplinite, compensatia legala nu
operea"a 1 art 1'172 acte lovite de dol, datoria are ca obiect restituirea bunului dat in depo"it
sau cu titlu de comodat, are ca obiect un bun insesi"abil.
%aca exista un termen de gratie pt una din obligatiile reciproce, compensatia poate opera.
$and intre parti exista mai mult de 2 obilgatii reciproce, compensatia operea"a si in raport
cu regulile de la imputatia platii. Sunt situatii in care obligatiile reciproce sunt insotite si de
garantii personale 11'212.
,rt 1'22! sunt avute 2 cau"e! una care impiedica insari operarea compensatiei si una care
impiedica renuntarea la compensatie. .t prima ipote"a +* exemplu tertii dobandesc drepturi
3
Tgo curs 12
cu prinvire la creanta dintre creditori sau debitori, compensatia nu poate opera daca aceste
drepturi sunt pre/udiciate.
#n alin 2 prin ipote"a se presupune ca una dintre parti are creanta garantata pt bunurile unui
tert. %aca ar opera compesnatia acea garantie s+ar stinge. %aca o parte opreste
compensatia, prin plata se produce efectul de stingere a accesoriilor, per a contrario, daca
garantia profita unui tert acea garantie va sub"ista.
,cceptarea cesiunii de creanta de catre debitorul cedat, determina desfiintarea
compensatiei care a operat anterior intre debitorul cedat si cedent art 1'23.
+ $ompensatie /udiciara
+ $ompensatie conventionala

Confuziunea& acest mod presupune ca o obligatie se stinge atunci cand acceasi persoana
are acelasi caracter de creditor si debitor in acelasi raport obligational! mostenire, reorgani"are.
Obligatia se stinge pt ca din punct de vedere /uridic nu poti fi in acelasi timp si creditor si
debitor8
,lin 2 din art 1'2- se refera la ca"ul in care partimoniul este divi"at in mai multe mase
patrimoniale, confu"iunea nu operea"a pt ca prin ipote"a confu"iunea are in vedere subiecte
diferite de drept. ,rt 1'24 are in vedere stingerea ipotecii prin confu"iunea calitatilor
creditor ipotecar si debitor. 0ste vorba de stingerea obligatiilor ca urmare a faptului ca persoana
care are calititate de creditor ipotecar, dobandeste in patrimoniul sau un dr ipotecat, sau cel
care are in partimoniu un bun ipotecat, in mosteneste pe creditorul ipotecar.
$at priveste fideiusiunea avem solutii specifice in art 1'2'.
$at priveste tertii, drepturile acestora nu pot fi vatamate prin operarea confu". O situatie
speciala este atunci cand dispare cau"a de confu"iune. Solutia de principiu este preva"uta in
art 1'27. #ntr+o asemenea cau"a se desfiintea"a confu"iunea! declararea motii prin otarare
/udecatoreasca,daca se constata nulitatea unui legat.
Darea in plata
0ste reglementata in art 1-)2 si art 1-)3
0ste o conventie inceiata cu oca"ia platii prin care debitorul ofera creditorului o alta prestatie
decat aceea initiala.
3e"ulta ca e foarte important ca acea conventie sa fie inceiata in momentul plattii. %aca se
face inainte ne aflam in situatia unei novatii cu scimbare de obiect.
-
Tgo curs 12
%aca debitorul ofera un bun, e important ca creditorul sa poata dispune de acel bun1 art 1-)2
alin 22. Mai re"ulta ca intr+o asemenea ipote"a debitorul va raspunde pt evictiune. .ractic, se
aplica regulile din materia van"arii. ,cele reguli pot fi evitate in ca"ul in care creditorul prefera
prestatia initiala a obligatiei si repararea pre/udiciului. #n aceste ca"uri garantiile oferite de terti
nu renasc.
#n art 1-)3 este situatia in care se da in plata o creanta in locul prestatiei initiale. .ractic, avem
o suprapunere intre operatia /uridica a cesiunii de creanta si operatia /uridica a platii. Spre
deosebire de darea in plata obisnuita care presupune stingerea obligatiilor in momentul darii in
plata in ipote"a preva"uta in art 1-)3 obligatiilor se stinge in momentul in care creanta
cesionarului este satisfacuta.
0 posibil ca si in acest ca", partile sa prevada expres, ca se stinge obligatia initiala ciar in
momentul cesiunii de creanta, iar nu in momentul in care va fi satisfacuta cesiunea de creanta.
Se va pune problema raspunderii cedentului in conditiile art 147'.
Remiterea de datorie
#n aceasta ipote"a, in noul cod s+a adaugat o nuanta astfel incat nu mai suntem intotdeauna in
pre"enta unui act cu titlu gratuit. %aca remiterea de datorie se face prin act unilateral, adica prin
testament, actul e intotdeauna cu titul gratuit, daca se face prin acord! fie creditorul il iarta de
datorie pe debitor fara a pretinde nimic in scimb! contract cu titlu gratuit, donatie indirecta+
trebuie sa indeplineasca toate conditiile donatiei cu exceptia conditiilor de forma. %aca s+a
preva"ut ca in scimbul remiterii debitorul trebuie sa plateasca ceva creditorului! este vorba de
o remitere de datorie cu titlu oneros &*0ste o contradictie de termin.
$at priveste dovada remiterii de datorie, in art 1431 se prevede ca se aplica regula din art 1-)).
Imposibilitatea fortuita de executare
,re mai multe seminificatii!
+ #n matria raspunderii cvile! in functie de natura ei, imposibilitatea de executare inlatura
fie raportul de cau"alitate, fie este o cau"a care inlatura vinovatia, atunci cand imbraca
forma ca"ului fortuit.
+ 3iscul contractului! prin ipote"a cestiunea aceasta se pune cand e vorba de un contract
sinalagmatic +* riscul obligatiei e suportat de debitor.
+ $a mod de stingere a obligatiei! este vorba de obligatii nascute din contracte unilaterale.
Numai cand e vorba de asemenea obligatii, imposibilitatea fortuita de executare duce la
stingerea pur si simplu a obligatiilor.
4
Tgo curs 12
%ovada! sarcina probei revine debitorului, care are se obliga sa il notifice pe debitor. ,ltfel
debitorul raspunde pt pre/udiciul cau"at.
Obligatiile complexe
#n veciul cod civil, in categoria oblig complexe intrau obligatiile afectate de modalitati si
obligatiile plurale.
#n N$$ se face distinctie intre obligatiile afectate de modalit si obligatii complexe.
Ori de cate ori e vorba de o obligatie nascuta din act /ur afectat de modalitati, si ea va fi afectata
de modalitati.
Obligatii complexe! oblig cu pluralit de obiecte, fie de subiecte. ,sta prespune o distinctie!
+ Obligatia civila de cele mai multe ori se pre"inta intr+o forma simpla, adica are un singur
subiect activ, un singur subiect pasiv, un singur obiect, o singura cau"a.
Sunt situatii in care ciar daca sunt mai multi creditori sau mai multi debitori, obiectul
obligatiei se divide de drept intre acestia. 3eglua e ca obligatiile civile sunt divi"ibile.
$onsecinta este aceea ca daca sunt mai multi creditori fiecare va putea sa ceara numai
partea de creanta pe care o are, daca sunt mai multi debitori, creditorul nu va putea sa
ceara decat partea de datorie a acestia. Nici creditorul nici debitorul nu au puterea de a
se repre"enta unii pe altii.
Sunt insa situatii in care fie prin vointa partilor, fie prin natura obligatiei, aceasa este
indivi"ibila. ,sadar in acest ca" vorbim de o prima categori de obligatii complexe cu
pluralitate subiecte.
, 2a categ de oblig cu pluralit de subiecte e solidaritatea.
Obligatiile cu pluralit de obiecte sunt obligatii alternative.
O situatie speciala au obligatiile facultative care desi au un singur obiect, presupun o
pluralitate de prestatii pt executarea obligatiilor.
Obligatiile indivi"ibile
+ #ndivi"iunea naturala +* prin natura sa obiectul obligatiei este indivi"ibil. Obligatiile
indivi"ibile prin natura lor! de a face si de a nu face. Obligatiile de a da sunt divi"ibile prin
natura lor. 0 vorba de dr reale si in forma pe cote parti nu numai in forma completa.
$iar daca suntem in pre"enta unei astfel de oblig, prin vointa partilor poate fi
indivi"ibila.
'
Tgo curs 12
#ndivi"ibilitatea activa +* raportul obligational are mai multi credit si un singur debitor.
0fectul principal e acela ca fiecare creditor poate sa ceara executarea intergala de la
debitor, dar creditorii nu au puterea de a se repre"enta reciproc decat daca o asemenea
intelegere exsita intre ei 11-31+ indivi"ibilitatea nu pre"uma repre"entarea reciproca2. Totusi,
daca un creditor face un act de intrerupere a prescriptiei acesta va profita si celorlalti
creditori. #n scimb, novatia, remiterea de datorie, compensatia ori confu"iunea, comsimtita
sau care operea"a fata de un creditor, stinge obligatia numai pt partea de creanta a
creditorului respectiv. 9ata de ceilalti creditori debitorul va ramane obligat.
#ndivi"ibilitatea pasiva +* presupune ca exista un singur creditor si mai multi debitori. 0fectul
principal este acela ca fiecare debitor va putea fi obligat sa plateasca intreaga datorie catre
credit. Si in acest ca" daca operea"a novatia, remiterea de datorie, compensatia sau darea
in plata cosimtite doar de un debitor, se stinge doar partea de oblig a acelui debitor, iar
ceilalti raman obligati fata de credit. %aca un debit e cemat in /udecata pt a executa
obligatia, el poate sa ceara intorducerea in cau"a a celorlalti debitori astfel incat toti sa
poata fi obligati la executare. %aca prin obligatie poate fi executat numai debitorul cemat
in /udecata, el va trebui sa execute obligatia, dar va avea o actiune in regres impotriva
celorlalti debitori 1-32.
%aca e vb de prescriptie +* actele de intrerupere vor opera fata de toti debitorii.
Obligatiile alternative si facultative
Obligatia alternativa este obligatia care permite debitorului sa execute la scandenta una sau
alta din cele 2 sau mai multe prestatii posibile. Sunt mai multe presatii dar la scadenta
debitorul va fi liberat daca executa una din aceste prestatii. :a fi executata obligatia aleasa
de debitor. %aca cel care are drreptul sa faca alegerea, nu o face, aceasta posibilitate va fi
exercitata de cealalata parte.
#n art 1-'- +* desi e culpa debitorului, nu poate fi obligat sa execute decat cealalata
obligatie. 3aspunderea civila operea"a numai in raport cu obligatia care devine imposibil de
executat din culpa debitorului. %aca ambele au devenit imposibil de executat, debitorul va
alege despagagubirea pe care o va plati.
1-'4 +* toate solutiile sunt consecinta dreptului debitorului de a alege prestatia.
Obligatiile facultative +* raporturile obligationale care initial au un singur obiect, dar in
momentul platii o se ofera debitorului posibilitatea de a executa o alta prestatie +* se
aseamana cu darea in plata. Si in acest ca" se pune problema ca daca prestatia principala
devine imposibil de excutat, debitorul e liberat.
5