Drept civil.

Obligații II
Timișoara 2022
CURSUL 2 - OBLIGAȚIILE
COMPLEXE
1. OBLIGAȚIILE CU PLURALITATE DE SUBIECTE

 De regulă, raportul juridic obligațional cuprinde un creditor și un debitor.

 Pluralitatea de subiecte poate fi:
 activă
 pasivă
 mixtă
 Regula - divizibilitatea obligației - drepturile și obligațiile se divid în funcție
de numărul creditorilor și al debitorilor
 Excepțiile - obligațiile indivizibile și solidare
1.1. Obligația divizibilă
 Noțiune - este acel raport juridic obligațional cu pluralitate de subiecte în
care fiecare debitor și fiecare creditor este îndatorat, respectiv este
îndreptățit numai la o parte a prestației.
 Efecte:
 În cazul în care există mai mulți debitori, fiecare dintre ei poate fi ținut și poate fi
urmărit numai pentru partea sa de datorie;
 În situația în care există mai mulți creditori, fiecare dintre aceștia poate să ceară
debitorului numai partea sa din creanță;
 Prezumția de egalitate instituită de Codul civil la art. 1423;
 Insolvabilitatea unuia sau a unora dintre debitori este suportată de către creditor;
 Punerea în întârziere a unui debitor sau întreruperea unei prescripții față de un
debitor nu produce efecte și față de ceilalți debitori;
 Plata efectuată de către un debitor nu determină diminuarea datoriei celorlalți
debitori.
1.2. Obligația indivizibilă

 Noțiune - acel raport juridic obligațional cu pluralitate de subiecte al cărui

obiect este indivizibil prin natura sa sau prin convenția părților.
 Tipuri:
 Indivizibilitatea naturală
 Indivizibilitatea convențională
 Indivizibilitatea activă
 Indivizibilitatea pasivă
 Indivizibilitatea activă – efecte
 Oricare dintre creditori poate pretinde debitorului executarea în întregime a
datoriei;
 Riscul insolvabilității creditorului care a primit intreaga datorie de la debitor este
suportat de către ceilalți creditori;
 Indivizibilitatea activă nu încetează prin succesiune;
 Creditorii unei obligații indivizibile nu sunt prezumați a avea un mandat tacit
reciproc, de a acționa unii pentru ceilalți în privința creanței, cu următoarele
excepții:
 suspendarea și întreruperea prescripției ce operează în raport cu unul dintre creditori
produc efecte și față de ceilalți;
 punerea în întârziere a debitorului de către unul dintre creditori profită tuturor
creditorilor;
 Obligația își păstrează caracterul indivizibil numai dacă executarea se face în
natură, iar nu prin echivalent, când obligația va deveni divizibilă.
 Indivizibilitatea pasivă – efecte
 Creditorul poate pretinde oricăruia dintre debitori executarea întregii datorii;
 Indivizibilitatea pasivă nu încetează prin succesiune;
 Între debitorii unei obligații indivizibile nu există și nu se aplică regula reprezentării
reciproce.
 Punerea în întârziere a unuia dintre debitori nu produce efecte și împotriva celorlalți.
 Ca situații de excepție cu privire la faptul că în ceea ce îi privește pe codebitorii
indivizibili nu se aplică regula reprezentării reciproce se înfățișează următoarele
aspecte:
 Novația, remiterea de datorie, compensația sau confuziunea consimțită sau care operează în
privința unui debitor stinge obligația indivizibilă și ii liberează față de creditor și pe ceilalți
debitori, care rămân să plătească debitorului față de care au operat aceste operațiuni juridice
echivalentul părților lor;
 Suspendarea sau întreruperea prescripției ce operează față de unul dintre debitorii obligației
indivizibile produce efecte și față de ceilalți;
 Obligația își păstrează caracterul indivizibil numai dacă executarea se face în natură, iar nu și
în cazul în care aceasta se face prin echivalent, situație în care obligația devine divizibilă.
 Indivizibilitatea nu subzistă nici în cazul restituirii prestațiilor executate în temeiul unei
obligații indivizibile, aceasta devenind o obligație divizibilă.
1.3. Obligația solidară
 Noțiune - acel raport obligațional cu pluralitate de subiecte ce prezintă
particularitatea că oricare creditor solidar poate cere plata în întregime a
datoriei sau oricare debitor solidar este ținut la plata întregii prestații la care
are dreptul creditorul.
 Tipuri:
 Solidaritatea legală
 Solidaritatea convențională
 Solidaritatea activă
 Solidaritatea pasivă
 Regula – solidaritatea nu se prezumă
 Excepția – art. 1446 Cod civil
 Solidaritatea activă – efecte
 Oricare creditor este îndreptățit să pretindă de la debitor executarea integrală a
datoriei și poate da chitanță liberatorie pentru tot;
 Riscul insolvabilității creditorului care a primit plata va fi suportat de către ceilallți
creditori;
 Debitorul, de regulă, poate plăti datoria oricăruia dintre creditori; excepția – art. 1437
(teza a doua) Cod civil;
 Solidaritea încetează prin decesul unuia dintre creditorii solidari cu privire la
moștenitorii acestuia.
 Prezumția de mandat tacit reciproc între creditorii solidari =>
 Punerea în întârziere de către unul dintre creditori față de unul dintre debitori profită și
celorlalți creditori solidari;
 Întreruperea sau suspendarea prescripției care operează în privința unuia dintre creditori
profită și celorlalți cocreditori;
 Hotărârea judecătorească obținută de unul dintre creditori împotriva debitorului comun
profită și celorlalți creditori solidari.
 Solidaritea pasivă – efecte
 În raporturile dintre creditor și codebitorii solidari – efecte principale:
 Creditorul poate pretinde oricăruia dintre debitorii solidari plata întregii
datorii;
 Debitorul urmărit va putea opune creditorului, în apărare, două categorii de
excepții: personale sau comune tuturor debitorilor;
 Suspendarea și întreruperea prescripției față de unul dintre debitorii solidari
produc efecte și față de ceilalți codebitori solidari. Aceeași este soluția și în
cazul punerii în întârziere a unuia dintre codebitorii solidari.
 Compensația, confuziunea și remitrea de datorie dintre creditor și un debitor
solidar operează numai în limita părții de datorie a acestuia din urmă.
 Renunțarea la solidaritate produce efecte numai față de debitorul față de
care a fost făcută;
 Ca regula, renunțarea la solidaritate nu se prezumă, aceasta trebuie să fie
expresă; cazurile de renunțare tacită la solidaritate.
 În raporturile dintre creditor și codebitorii solidari – efecte secundare:
 Imposibilitatea de executare a obligației în natură din cauza faptei unuia sau a
unora dintre codebitorii solidari nu duce la stingerea solidarității;
 Hotărârea judecătorească pronunțată în favoarea unuia dintre codebitorii solidari
profită și celorlalți codebitori;
 Hotărârea judecătorească pronunțată împotriva unuia dintre codebitorii solidari nu
are autoritate de lucru judecat și în ceea ce îi privește pe ceilalți debitori.
 În raporturile dintre codebitorii solidari – premisă – achitarea întregii datorii
de către unul dintre codebitorii solidari:
 Cel care achită întreaga datorie va avea dreptul să pretindă de la ceilalți
codebitori numai partea lor de datorie;
 Cel care a achitat întreaga datorie va beneficia de garanțiile reale sau personale
care au însoțit creanța creditorului;
 Insolvabilitatea unuia dintre codebitori va fi suportată de către ceilalți codebitori
proporțional cu partea lor de datorie;
 Debitorul urmărit pentru partea sa de datorie poate să opună mijloacele personale
de apărare, dar și pe cele comune pe care codebitorul reclamant nu le-a opus
creditorului.
 Încetarea solidarității pasive
 Plata întregii datorii de către oricare dintre debitorii solidari;
 Remiterea de datorie, imposibilitatea fortuită de executare,
renunțarea la solidaritate care îi privește pe toți codebitorii;
 Moartea unuia dintre codebitorii solidari în ceea ce îi privește pe
moștenitorii acestuia.
2. OBLIGAȚIILE CU PLURALITATE DE
OBIECTE

 Tipuri:
 Conjunctive
 Alternative
 Facultative
2.1. Obligațiile conjunctive - regula

 Obiectul obligației debitorului este alcătuit din mai multe prestații, iar pentru
stingerea datoriei sale, debitorul trebuie să achite în mod cumulativ toate
prestațiile
2.2. Obligațiile alternative

 Noțiune - obligația este alternativă atunci când are ca obiect două prestații
principale, iar executarea uneia dintre acestea îl liberează pe debitor de
întreaga obligație.
 Dreptul de a alege între prestații aparține:
 Regula – debitorului
 Excepția – creditorului
 Dreptul de a alege între prestații – caractere juridice:
 irevocabil
 transmisibil moștenitorilor
 indivizibil
 Efectele obligației alternative în cazul în care dreptul
de alegere aparține debitorului:
 Dacă una dintre prestaţii a devenit imposibil de executat chiar din
culpa debitorului, el este obligat să o execute pe cealaltă;
 Dacă ambele prestații devin imposibil de executat, iar
imposibilitatea cu privire la una se datorează culpei debitorului,
el va fi ținut să execute valoarea prestației care devenit ultima
imposibil de executat;
 Dacă ambele prestații devin imposibil de executat din cauze
fortuite, debitorul este liberat de obligație, aceasta stingându-se,
cu condiția ca debitorul să nu fi fost pus în prealabil în întârziere.
 Efectele obligației alternative în cazul în care dreptul
de alegere aparține creditorului
 Dacă doar una dintre prestații a devenit imposibil de executat, fără culpa
vreunei părți, creditorul este obligat să o primească pe cealaltă;
 Dăcă imposibilitatea de executare a uneia dintre prestații este imputabilă
creditorului, el poate fie să pretindă executarea celeilalte prestații,
despăgubindu-l pe debitor pentru prejudiciile cauzate, fie să îl libereze
pe acesta de executarea obligației;
 Dacă debitorului îi este imputabilă imposibilitatea de a executa una
dintre prestații, creditorul poate cere fie despăgubiri pentru prestația
imposibil de executat, fie cealaltă prestație;
 Dacă debitorului îi este imputabilă imposibilitatea executării ambelor
prestații, creditorul poate cere despăgubiri pentru oricare dintre acestea;
 Dacă prestațiile devin amândouă imposibil de executat din cauze fortuite,
debitorul va fi liberat și obligația se va stinge, dacă debitorul nu a fost
pus în prealabil în întârziere.
2.3. Obligațiile facultative
 Noțiune - obligația este facultativă când are ca obiect o singură prestație
principală de care debitorul se poate libera însă executând o altă prestație.
 Efecte:
 Creditorul poate solicita numai executarea prestației principale, din moment ce
obligația are un singur obiect raportat la momentul încheierii contractului – in
obligatione;
 Alegerea între executarea prestației principale și a celei subsidiare aparține numai
debitorului;
 Dacă prestația principală devine imposibil de executat fără culpa debitorului,
acesta este liberat și obligația se va stinge;
 Dacă prestația principală devine imposibil de executat din culpa debitorului,
creditorul are dreptul la daune-interese.