Sunteți pe pagina 1din 2

Test final an IV.

1. Atunci când cel chemat la interogatoriu recunoaşte faptul pretins de partea ce a propus
proba cu interogatoriu, însă adaugă un alt fapt, în legătură cu cel recunoscut şi ulterior
acestuia, care tinde să diminueze sau să anihileze efectele juridice ale faptului recunoscut,
acesta face:

a. o mărturisire calificată;
b. o mărturisire complexă;
c. o mărturisire simplă.

2. În desfășurarea procesului civil dacă părțile sunt reprezentată de avocat:

a. instanța nu ar putea să dispună înfățișarea personală a acestora;


b. nu se poate reține în nicio situație exercitarea abuzivă de către acestea a drepturilor
procesuale;
c. acestea au posibilitatea de a fi prezente personal la toate fazele de desfășurare a procesului.

3. Excepția lipsei calității procesuale de exercițiu este o excepție procesuală:

a. de procedură;
b. relativă, cu regim derogatoriu;
c. peremptorie.

4. În funcție de calea procedurală aleasă de parte, cerere de chemare în judecată se


clasifică în:

a. cereri principale, cereri incidentale, cereri accesorii și cereri adiționale;


b. cereri în realizare, cereri în constatare și cereri în constituire de drepturi;
c. cereri personale, cereri reale și cereri mixte.

5. În cazul în care și a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă, procurorul:

a. nu mai poate participa la judecarea acelei pricini;


b. poate participa în continuare la judecarea acelei pricini numai cu acordul părților;
c. participă în continuare la judecarea acelei pricini.

6. incompatibilitatea constituie un incident procedural ce vizează:

a. competența instanței;
b. compunerea instanței, exclusiv;
c. constituirea instanței.
7. Cererea de intervenție voluntară principală se judecă:

a. de instanța competentă material în raport de obiectul și cauza acesteia;


b. de instanța competentă să judece cererea principală;
c. de instanța de la domiciliul pârâtului.

8. Cererea de chemare în judecată a unei alte persoane se face cu privire la o persoană:

a. împotriva căreia partea s-ar putea îndrepta cu o cerere în despăgubiri;


b. care trebuie și ea să stea în proces în calitate de pârât;
c. ce ar putea invoca aceleași drepturi ca și reclamantul.

9. Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege, atunci când aceasta este


obligatorie:

a. echivalează, întotdeauna, cu recunoașterea pretențiilor deduse judecății prin cererea de


chemare în judecată;
b. atrage decăderea pârâtului din dreptul de a invoca excepția de necompetență teritorială
relativă;
c. atrage decăderea pârâtului din dreptul de a invoca excepția de necompetență materială a unei
instanțe de alt grad.

10. În realizarea principiului aflării adevărului în procesul civil, judecătorul:

a. poate pune în dezbaterea părţilor doar acele împrejurări de fapt care sunt menţionate în
cererea de chemare în judecată sau în întâmpinare, chiar dacă nu e complet lămurit de
circumstanţele faptice ale cauzei;
b. nu poate, în nicio situaţie, dispune introducerea în cauză a altor persoane, fără acordul
părţilor, întrucât ar aduce atingere principiului disponibilităţii;
c. poate dispune disjungerea chiar dacă toate părţile se împotrivesc acestei măsuri, dacă
apreciază că măsura se impune pentru buna administrare a justiţiei şi nu este prohibită prin
dispoziţii speciale.

Va rog să-mi trimite-ti răspunsurile centralizate până vineri, 15.01.2021, orele 13/00.

S-ar putea să vă placă și