Universitatea Danubius Galati

Facultatea de Drept

Forma de Învățământ: ID

DREPTUL FAMILIEI

TEMA NR 1

STUDENT: SIMION PAULA

AN STUDIU: III

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR: Drd. ROBEA MARIANA

I. Căsătoria sa încheiat la data de 15 mai 2020 în municipiul Galați.

1.Precizați care este data la care să depus declarația de căsătorie de către viitorii soți la sediul
serviciului de stare civilă și care sunt actele care însoțește declarația de căsătorie.

Conform art. 283 alin (1) coroborat cu alin (3) NCC căsătoria se încheie după 10 zile de la
data afișării declarației de căsătorie, astfel, data la care s-a depus declarația de căsătorie este 5 mai
2020.

Conform art. 281 alin (2) NCC “odată cu declarația de căsătorie, ei vor prezenta dovezile
cerute de lege pentru încheierea căsătoriei”. Art. 27 alin (1) din Codul familiei ne spune că actele care
însoțesc declarația de căsătorie sunt:

- cerere tip – completată cu MAJUSCULE

- documente care fac dovada identității (în original)

- certificatele de naștere (în original)

- certificat medical, cu mențiunea “se poate căsători”, valabil 14 zile de la data emiterii

- certificat de divorț (dacă este cazul)

- sentința de divorț, rămasă definitivă (copie legalizată de instanța care a pronunțat-o)

- certificat de deces al fostului soț (dacă este cazul)

- certificat de divorț emis de notar sau primărie

- acordul părinților sau după caz, a tutorelui și hotărârea judecătorească pentru încuviințarea
minorului care nu a împlinit vârsta de 16 ani (conf. art. 272 alin (2) NCC)

2.Dacă viitoare soție nu are împlinită vârsta de 18 ani la data de 15 mai 2020, în ce condiții se
poate încheia căsătoria?

Conform art. 272 alin (1) “căsătoria se poate încheia dacă viitorii soți au împlinit vârsta de 18
ani”. Însă alin (2) ne spune că “pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se
poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviințarea părinților, sau după caz, a tutorelui și cu
autorizarea instanței de tutelă în a cărei circumscripție minorul îți are domiciliul”.
 Astfel, viitoarea soție se poate căsători chiar dacă nu a împlinit 18 ani, ea fiind însărcinată la
data căsătoriei, acesta fiind un motiv temeinic. Totodată, conf. art. 294 alin (2) ne arată că nulitatea
acestei căsătorii este acoperită, deoarece ea era însărcinată la data căsătoriei și a născut în timpul
căsătoriei.

3. La încheierea căsătoriei, care sunt opțiunile legale în acest nume de familie al viitorilor soți,
dacă pe femeie o cheamă ”Popa”, iar pe bărbat ”Caraiman”?

Conform art. 282 “viitorii soți pot conveni să îți păstreze numele dinaintea căsătoriei, să ia
numele oricăruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un soț poată să își păstreze numele
dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite”.

Astfel, există următoarele opțiuni:

- fie amândoi iau numele POPA

- fie amândoi iau numele CARAIMAN
- amândoi iau numele lor reunite: POPA-CARAIMAN, CARAIMAN-POPA
- soția rămâne cu numele POPA, soțul cu numele CARAIMAN
- unul își pătrează numele iar celălalt numele lor reunite.

II. Dacă din căsătorie încheiată la data de 15 mai 2020, s-a născut un copil pe data de 12
decembrie 2020, răspundeți la următoarele întrebări :

1. Este posibil ca pe date de 15 martie 2021 soții să divorțeze pe cale administrativă?   Justificarea
răspunsului.

Conform art. 375 alin (1) “dacă soții sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori, născuți din
căsătorie sau adoptați, ofițerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei
locuințe comune a soților poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților”. Însă, în speța noastră
există un copil minor, născut în timpul căsătoriei, deci chiar dacă divorțul este de comun acord și soții se
înteleg între ei, desfacerea căsătoriei se poate face doar prin procedură notarială sau judiciară, astfel
urmărindu-se interesele superioare ale minorului.
 2. Care sunt cererile accesorii acțiunii de divorț pe baza acordului de voință?   Redactați o asemenea
cerere, plecând de la o situație de fapt imaginară.

Conform art. 918 CPC cererile accesorii sunt:

- exercitarea autorității părintești, contribuția părților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor,

locuința copilului și drepturile părintelui de a avea legături persoanle cu acesta

- numele soților după divorț

- locuința familiei

- despăgubiri pretinse pentru prejudiciile materiale sau morale suferite ca urmare a divorțului

- obligația de întreținere sau prestații compensatorii între soți

- încetarea regimului matrimonial și, după caz, lichidarea comunității de bunuri și partajul acestora

CEREREA

DOMNULE PRESEDINTE

PETENȚII :
CV, având CNP …………………………., cu domiciliul în Galați, ……………………;
și
CM, având CNP ………………………., cu domiciliul în Galați, …………………….…,

formulăm prezenta

CERERE DE DIVORȚ PRIN ACORDUL SOȚILOR

prin care solicităm instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:

- DESFACEREA CĂSĂTORIEI PRIN ACORD, în temeiul disp. art. 373 lit. a CC

 - MENȚINEREA NUMELUI DE FAMILIE, acela de C, cf. art. 383 al. 1 NCC
- EXERCITAREA AUTORITĂȚII PĂRINTEȘTI ÎN COMUN de către ambele
părți în privința minorei CMA, născuta la data de 25 martie 2010, în conformitate
cu disp. art. 397 c. civ, cu obligația de :
a. STABILIRE A LOCUINȚEI MINOREI CMA la RECLAMANTĂ (unde
locuiește în mod statornic) conform art. 400 CC,
b. CONTRIBUȚIE a PÂRÂTULUI la PENSIA DE ÎNTREȚINERE conform art.
402 CC și art. 531 CC
- ÎNCETAREA REGIMULUI MATRIMONIAL LA DATA INTRODUCERII
DIVORȚULUI, în baza art. 385 al. 1 c.civ,

motivat de următoarele considerente:

ÎN FAPT,
În data de 6 Ianuarie 2004, m-am căsătorit cu pârâul, căsătoria fiind înregistrată la Primăria
Municipiului Galați conform CC seria CD nr. ….…
Din căsătorie, precizam că au rezultat copii.
Ambii soți ne manifestăm acordul pentru desfacerea căsătoriei și apreciem că nu sunt necesare
alte precizări.
sau
Neîntelegerile survenite pe parcursul căsniciei noastre, accentuate de lipsa compatibilității
subsemnatei și a pârâtului cu privire la susținerea morală a căsniciei și a sarcinilor comune ale
acesteia, au condus inevitabil la situația în care în ultima perioadă am asistat la dese discuții în
contradictoriu și la o răcire evidentă a relațiilor dintre noi.
Deși am încercat amândoi să depășim aceste impedimente, eforturile au rămas fără rezultat,
dimpotrivă s-a accentuat și mai mult înstrăinarea noastră, ajungându-se la o lipsă acută de
afecțiune și comunicare.
Apreciez că acesta este un motiv temeinic de natură a pretinde că relațiile dintre noi sunt grav și
iremediabil vătămate, continuarea căsătoriei fiind imposibilă.
Raportat la cele expuse, solicităm admiterea acțiunii promovate, în sensul desfacerii căsătoriei
prin acordul părților, cu păstrarea numelui de C.

ÎN PROBAȚIUNE, solicităm încuviințarea probei cu înscrisuri, referat de anchetă psiho-socială,

adeverință venituri.

ÎN DREPT,
Ne întemeiem acțiunea pe disp. art. 373 lit. a, 383, 385 CC rap. la art. 914-927 CPC.

În susținerea prezentei cereri, anexăm urmatoarele înscrisuri:

- taxa de timbru de 200 lei
- Certificat de Căsătorie
- Carte de Identitate CG
- Carte de Identitate CM

CG CM

DOMNULUI PREȘEDINTE AL JUDECĂTORIEI GALAȚI

 3. Care sunt cererile accesorii divorțului din cuprinsul cererii de chemare în judecată în cazul
divortului din culpa exclusivă a soțului pârât? Redactați o asemenea cerere, plecând de la o situație de
fapt imaginară.

În art. 918 CPC am văzut care sunt cererile accesorii, însă pe lângă acestea art. 390 alin (1)
ne arată că “ în cazul în care divorțul se pronunță din culpa exclusivă a soțului pârât, soțul reclamant
poate beneficia de o prestație care să compenseze, atât cât este posibil, un dezechilibru semnificativ pe
care divorțul l-ar determina în condițiile de viață ale celui care o solicită”. Dar, dacă soțul reclamant
solicită această prestație compensatorie, el nu mai poate solicita obligația de întreținere.

CERERE

DOMNULE PREȘEDINTE

RECLAMANTA CG, cetățean român, având CNP ……….….., cu domiciliul în Galați,

…………,

chem în judecată pe

PÂRÂT CC, având CNP ……………………… și domiciliul în ……………………………….

solicitând instanței de judecată sesizată cu prezenta cerere să pronunțe o hotărâre prin care să
dispună:

- DESFACEREA CĂSĂTORIEI PRIN DIVORȚ DIN CULPA EXCLUSIVĂ A

PÂRÂTULUI în temeiul disp. art. 373 lit. b și a art. 379 al. 1 c.civ,

- REVENIREA LA NUMELE PURTAT ANTERIOR, ACELA DE “B”, în temeiul

disp. art. 383 pct. c NCC
 - OBLIGAREA PÂRÂTULUI LA PLATA COMPENSAȚIEI, reglementată de art.
390 NCC

- EXERCITAREA AUTORITĂȚII PĂRINTEȘTI de către RECLAMANTĂ în

privința minorei CMA, născută la data de 25 martie 2010, în conformitate cu disp.
art. 398 C. civ, cu obligația de :
a. STABILIRE A LOCUINȚEI MINOREI CMA la RECLAMANTĂ (unde locuiește în
mod statornic) conform art. 400 CC,
b. CONTRIBUȚIE a PÂRÂTULUI la PENSIA DE ÎNTRETINERE conform art. 402 CC
și art. 531 CC

- ÎNCETAREA REGIMULUI MATRIMONIAL LA DATA INTRODUCERII

DIVORȚULUI, în temeiul art. 385 al. 1 c.civ,

motivat de următoarele considerente:

ÎN FAPT,
Cu speranța întemeierii unei familii ne-am căsătorit la data de 11 septembrie 2005.
În urma relației noastre au rezultat copii MINORI, născuți la data de …..
Pe durata mariajului am locuit împreună la adresa indicată în acțiune, respectiv Galați, str……..
Cu intenția de a ne asigura perspective prospere în vederea susținerii unei familii împlinite, a
unei vieți ce implică educarea și creșterea unor copii, am decis să părăsim teritoriul României și
să ne stabilim în Italia.
Neîntelegerile survenite pe parcursul căsniciei noastre accentuate de lipsa compatibilității
subsemnatei și a pârâtului cu privire la susținerea morală a căsniciei și a sarcinilor comune ale
acesteia, au condus inevitabil la situația în care în ultima perioadă am asistat la dese discuții în
contradictoriu și la o răcire evidentă a relațiilor dintre noi.
Deși am încercat amândoi să depășim aceste impedimente, eforturile au rămas fără rezultat,
dimpotrivă s-a accentuat și mai mult înstrăinarea noastră, ajungându-se la o lipsă acută de
afecțiune și comunicare, ce a condus la separarea în fapt.
 Întrucât separarea în fapt a părților durează de mai mult de 2 ani, apreciez că acesta este un motiv
temeinic de natura a pretinde că relațiile dintre noi sunt grav și iremediabil vătămate, continuarea
căsătoriei fiind imposibilă.

ÎN CONCLUZIE,
Raportat la cele expuse, solicit instanței de judecată să pronunțe o hotărâre prin care să
dispună:
- admiterea acțiunii promovate
- pronunțare divorțului
- cu revenirea la numele purtat anterior, acela de B.

ÎN PROBATIUNE,
In susținerea litigiului pendinte, solicit încuviințarea probei cu înscrisuri și martorul PF,
cu domiciliul în Galați, ……

ÎN DREPT,
Îmi întemeiez acțiunea pe disp. art. 373 lit. c, 379 al. 2, 383 c, 382, 384, 385 c.civ. rap. la
art. 914-927 c.proc.civ.

4. Dacă soțul s-a mutat în municipiul Bacău, iar   soția a plecat la părinții săi din Constanța,indicați
instanța competentă să soluționeze acțiunea de divorț, dacă:

a) soția este reclamantă

b) soțul este reclamant

c) la data depunerii cererii de divorț, ambii soți sunt plecați în străinătate (Italia, de exemplu).

Conform art. 914 alin (1) CPC Cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei. Sub aspect
teritorial, competenţa aparţine judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă
comună a soţilor. Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai
locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria
competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are
locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în
circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul. Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au
locuinţa în ţară, părţile pot conveni să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din
România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei
Sectorului 5 al municipiului Bucureşti.
Astfel:
a) soția este reclamantă – instanța competentă să soluționeze acțiunea de divorț este Judecătoria
Bacău

b) soțul este reclamant - instanța competentă să soluționeze acțiunea de divorț este Judecătoria
Constanța

c) la data depunerii cererii de divorț, ambii soți sunt plecați în străinătate (Italia, de exemplu) –
conform art 914 alin (2) CPC “dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa în ţară, părţile pot
conveni să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea
acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului Bucureşti.”