Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea Danubius Galati

Facultatea de Drept

Forma de Învățământ: ID

DREPT CIVIL. CONTRACTE

TEMA NR 2

STUDENT: SIMION PAULA

AN STUDIU: III

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR: PUȘCĂ CORNELIU ANDY

ACTIVITATE TUTORIALĂ: ONOFREI VICTORIA


Soluționați speța și răspundeți la întrebări:
BE  a primit o oferta de donație, în formă autentică de la OD , prin mandatar împuternicit
prin procură sub semnătură privată, cu privire la o casa de vacanță din Bușteni.
După ce a acceptat donația, BE se îmbolnăvește si neglijează să i-o comunice ofertantului
OD.
Intre timp  BE  a decedat iar moștenitorii săi au găsit si comunicat acceptarea ofertei către
OD.
Din păcate, aceștia au aflat ca și ofertantul decedase intre timp, înainte de comunicarea
acceptării ofertei.
 

1. În ce măsură oferta și acceptarea, manifestate separat au produs efecte în sensul


posibilității încheierii donație.

Oferta a fost făcută în formă autentică, așa cum prevede art. 1011 alin (1) NCC: “Donația se
încheie prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității respective”. De asemenea, oferta a fost
făcută printr-un mandatar prin procură sub semnătură privată, îndeplinind condițiile impuse de
art 2013 alin (1) și (2) care prevăd că: “(1) contractul de mandat poate fi încheiat în formă scrisă,
autentică ori sub semnătură privată, sau verbal; (2) mandatul dat pentru încheierea unui act
juridic supus, potrivit legii, unei anumite forme trebuie să respecte acea formă, sub sancțiunea
aplicabilă actului însuși”. Însă, în momentul decesului lui OD, conform art. 2030 lit. c,
contractul de mandat a încetat. Mandatarul , conform art. 2035 alin. (1) avea obligația de a
informa cealaltă parte. Având în vedere condițiile îndeplinite ale ofertei, având în vedere decesul
mandantului oferta va deveni caducă, deci nu mai produce efecte.

Acceptarea, fiind comunicată după decesul atât al ofertantului cât și al destinatarului, de către
moștenitorii celui din urmă, duce la revocarea ofertei de donație, conform art. 1013 alin (1) și (2)
care precizează că: “(1) oferta de donație poate fi revocată cît timp ofertantul nu a luat la
cunoștință de acceptarea detinatarului. Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea
acceptării ”, “(2) oferta nu mai poate fi acceptată după decesul destinatarului ei. Moștenitorii
destinatarului pot însă comunica acceptarea făcută de acesta”, deci nici acceptarea nu mai
produce efecte.
2. Care sunt caracterele juridice ale contractului de donație.

Contractul de donaţie prezintă următoarele caractere juridice:


a) este un contract unilateral. Caracterul unilateral al donaţiei este conferit de împrejurarea că,
de regulă, numai una dintre părţile contractului, și anume donatorul își asumă obligaţii
contractuale. De regulă, celeilalte părţi a contractului de donaţie, donatarului, nu îi incumbă
obligaţii faţă de donator. Donatarului îi revine doar îndatorirea de recunoștinţă faţă de donator,
îndatorire care însă nu decurge din contract, ci rezultă din lege. Cu toate că obligaţia de
recunoștinţă este în principal de natură morală, atunci când îmbracă formele ingratitudinii, se
sancţionează cu revocarea donaţiei de către donator. De asemenea, în cazul în care donatorul
impune anumite sarcini donatarului în schimbul transmiterii dreptului, atunci ambele părţi au
obligaţii reciproce și interdependente, ceea ce conferă donaţiei caracter sinalagmatic.
b) este un contract cu titlu gratuit, deoarece transmiterea unui drept din patrimoniul donatorului
în cel al donatarului are loc fără ca transmiţătorul să urmărească obţinerea unei contraprestaţii
echivalente. Caracterul gratuit al donaţiei presupune reunirea a două elemente: în primul rând, un
element subiectiv, constând în intenţia de a gratifica și în al doilea rând un element obiectiv,
material, care presupune o micșorare a patrimoniului donatorului, corelativ cu augmentarea
patrimoniului donatarului, fără a fi obligat la o contraprestaţie corelativă echivalentă valoric. Pe
cale de excepţie, donaţia cu sarcini este un contract cu titlu oneros, dar numai în limitele valorii
sarcinii impuse. Faptul că donaţia în cuprinsul căreia sarcina este stipulată în favoarea
donatarului însuși își păstrează caracterul pur gratuit.
c) este un contract cu caracter comutativ. Acest caracter este valabil pentru donaţia cu sarcini,
caz în care existenţa și întinderea obligaţiilor sunt cunoscute de către părţi chiar din momentul
încheierii contractului.
d) este un contract solemn, caracter consacrat de art. 1011 alin. (1) C. civ. potrivit căruia acest
contract se încheie prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute. Forma autentică a
donaţiei este cerută, ad validitatem. Un contract de donaţie încheiat cu nerespectarea formei
autentice nu poate fi ulterior confirmat ori validat de către părţi, actul în forma respectivă fiind
lipsit de efecte juridice. În cel mai bun caz părţile pot să încheie o nouă donaţie, cu respectarea
formei autentice, dar care va produce efecte juridice de la data încheierii ei valabile, și nu de la
data încheierii contractului de donaţie iniţial, lovit de nulitate pentru nerespectarea solemnităţii și
considerat astfel că nu a fost niciodată încheiat potrivit art. 1254 alin. (1) C. civ
De la forma autentică a donaţiei există și unele excepţii. În rândul excepţiilor se situează,
potrivit art. 1011 alin. (2) C. civ.: donaţiile indirecte, donaţiile deghizate și darurile manuale
e) este un contract în principiu irevocabil. Irevocabilitatea donaţiei vizează nu numai efectele
contractului, ci și natura lui. În doctrină găsim opinia potrivit căreia irevocabilitatea donaţiei este
o condiţie esenţială în formarea contractului, ceea ce înseamnă că irevocabilitatea ţine de esenţa
contractului de donaţie.
Caracterul irevocabil al donaţiei configurează ideea că de vreme ce contractul a fost
încheiat, donatorul nu mai poate reveni asupra deciziei sale, decât în cazurile prevăzute de lege.
Cu alte cuvinte, irevocabilitatea donaţiei determină donatorul să reflecteze cu atenţie înainte de
a-și exprima acordul cu privire la dreptul ce va face obiectul donaţiei, orice cale de revenire la
situaţia anterioară în afara celor stipulate expres de lege, fi ind închisă. În virtutea caracterului
irevocabil al donaţiei, orice clauză de natură să permită donatorului să redobândească dreptul
donat nu este permisă. Astfel, în temeiul dispoziţiilor art. 1015 alin. (2) C. civ., donaţia afectată
de o condiţie a cărei realizare depinde exclusiv de voinţa donatorului, ca în cazul opţiunii de
răscumpărare, este lovită de nulitate absolută.
f) este un contract translativ de proprietate. Dreptul donatorului se transmite în patrimoniul
donatarului, de regulă, din momentul încheierii contractului. Prin acordul părţilor, data
translatării dreptului donat poate fi ulterioară datei încheierii contractului. Amânarea transferului
dreptului nu operează în cazul darului manual, deoarece încheierea valabilă a acestui contract
real necesită, pe lângă acordul de voinţă, și predarea (tradiţiunea) bunului la momentul încheierii
contractului.

3. Care este sancțiunea nerespectării condiției esențiale pentru valabilitatea donației


Condițiile esențiale pentru valabilitatea contractului de donație sunt împărțite astfel, cu
sancțiunile respective pentru nerespectarea lor:
a. Condiții de fond:
- Capacitatea părților – capacitatea trebuie să existe în momentul realizării acordului de
voință. Donatorul trebuie să aibă capacitatea de a dispune cu titlu gratuit iar donatarul
capacitatea de a primi cu titlu gratuit. Nerespectarea acestei condiții se sancționează cu
nulitatea relativă, conform art. 988 alin (2);
- Consimțământul părților – consimțământul trebuie să fie exprimat în formă autentică.
Acesta poate fi viciat prin eroare, dol sau violență. Sancționarea este nulitatea relativă.
- Obiectul contractului de donație – trebuie îndeplinite condițiile unui act juridic civil: să
fie în circuitul civil, să fie determinat sau determinabil, posibil, licit. În doctrină găsim că
irevocabilitatea donației este o condiție esențială în formarea contractului, ceea ce înseamnă că
irevocabilitatea ține de esența contractului de donație. De aici reiese idea că de vreme ce
contractul a fost încheiat, donatorul nu mai poate reveni asupra deciziei sale, decât în cazuri
prevăzute de lege. Astfel, irevocabilitatea donației determină donatorul să reflecteze cu atenție
înainte de a exprima acordul cu privire la ce va face obiectul donației. Conform art. 1015 alin (1)
și (2): “(1) Donaţia nu este valabilă atunci când cuprinde clauze ce permit donatorului să o
revoce prin voinţa sa. (2) Astfel, este lovită de nulitate absolută donaţia care:

a) este afectată de o condiţie a cărei realizare depinde exclusiv de voinţa donatorului;

b) impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor, dacă valoarea
maximă a acestora nu este determinată în contractul de donaţie;

c) conferă donatorului dreptul de a denunţa unilateral contractul;

d) permite donatorului să dispună în viitor de bunul donat, chiar dacă donatorul moare fără să fi
dispus de acel bun. Dacă dreptul de a dispune vizează doar o parte din bunurile donate, nulitatea
operează numai în privinţa acestei părţi”.

Deci donația afectată de o condiție a cărei realizare depinde exclusive de voința donatorului
este lovită de nulitatea absolută.

- Cauza contractului de donație – trebuie să fie reală, licită și morală. Nerespectarea duce
la nulitatea donației.

b. Condiții de formă – conform art. 1011 alin (1): “donația se încheie prin înscris autentic,
sub sancțiunea nulității absolute”.
4. In ipoteza în care oferta și acceptarea produc efecte, în sensul posibilității încheierii
contractului de donație, mandatarul poate proceda la încheierea contractului de
donatei pe seama lui OD?

Mandatarul, pentru a putea proceda la încheierea contractului de donație pe seama lui OD ar


trebui să fie împuternicit în mod expres, conform art. 2016 alin (2), acesta urmând să încheie un
act de dispoziție. De asemenea, procura trebuie să fie în formă autentică conform art. 2013 alin
(1).

Având în vedere că acceptarea ofertei a fost făcută după decesul donatarului, conform art.
1013 alin (2) “oferta nu mai poate fi acceptată după decesul destinatarului ei” și totodată
donatorul nu a luat la cunoștință acceptarea ofertei în timpul vieții lui, conform art. 1013 alin (1)
“Încapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea acceptării, și mai mult OD având
calitatea de mandant și conform art. 2030 - Modurile de încetare ale contractului de mandat - lit.
c. “moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului sau a mandatarului”, coroborând toate
acestea mandatarul nu poate proceda la încheierea contractului de donație pe seama lui OD,
deoarece contractul lor de mandat a încetat și oferta a devenit caducă.

S-ar putea să vă placă și