UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

BAROUL CONSTANŢA
GABRIEL BRESCAN
Brescan si Asociatii – Societate Civila de Avocati
mun. Constanţa, Bld. 1 Mai, nr. 10, bl. G 1, sc. B, ap. 1, jud. Constanţa
Tel. mobil: 0770 / 822933
e-mail : avocatgabriel.brescan@yahoo.com

CURTEA DE APEL CONSTANTA;

SECTIA I CIVILA;
DOSAR NR. 8992/212/2018;
COMPLET: RC1.

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatii, SERBAN STEFAN, identificat prin CNP 1631030113704 si

SERBAN MIRELA, identificata prin CNP 27220123100037, ambii cu domiciliul
in jud. Constanta, mun. Constanta, str. Suceava, nr. 12, bl. V4, sc. B, et. 4, ap. 37,
avand domiciliul procesual ales in jud. Constanta, mun. Constanta, str. General
Manu, nr. 2, la sediul reprezentantului conventional, avocat Brescan Gabriel, in
calitate de intimati in cadrul dosarului civil mai sus identificat, in temeiul
dispozitiilor art. 205 Cod de procedura civila, formulam prezenta:

INTAMPINARE

La cererea de recurs formulata in cauza, solicitand:

- constatarea recursului ca fiind nul pentru nemotivare si obligarea recurentei
la plata cheltuielilor de judecata;
- respingerea ca nefondat a recursului si obligarea recurentei la plata
cheltuielilor de judecata.

In fapt, prin cererea de recurs se arata in esenta, ca instanta de apel, in mod

nejustificat nu a facut aprecieri asupra modului in care a perceput cele declarate de
martorul Pascu Nicolae.

In primul rand, confom dispozitiilor art. 486 alin. 1, lit. d) Cod de

procedura civila, cererea de recurs trebuie sa cuprinda motivele de nelegalitate pe
care se intemeiaza recursului si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca
motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

1
 Recursul se motiveaza, conform art. 487 alin. 1 Cod de procedura civila,
prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs; motivele de
nelegalitate sunt prevazute limitativ in art. 488 pct. 1-8 Cod de procedura civila,
iar art. 489 alin. 1 Cod de procedura civila, prevede ca recursul este nul daca nu a
fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazurilor prevazute la alin. 3, care se
refera la motivele de ordine publica, precum si in situatia alin. 2, in care criticile
dezvoltate nu sunt susceptibile de incadrare in dispozitiile art. 488 Cod de
procedura civila.
A motiva recursul inseamna, pe de o parte, aratarea motivului de recurs prin
indicarea unui dintre motivele prevazute limitativ de art. 488 Cod de procedura
civila, iar pe de alta parte, dezvoltarea acestuia, in sensul formularii unor critici
privind judecata realizata de instanta care a pronuntat hotararea recurata, raportat
la motivul de nelegalitate invocat.
Fata de faptul ca nu constituie motiv de recurs orice nemultumire a partii cu
privire la solutia pronuntata, instanta de recurs poate examina numai acele critici
privitoare la decizia atacata care pot fi incadrate in prevederile art. 488 Cod de
procedura civila.

In speta, desi recurenta s-a conformat exigentelor legale si a motivat

declaratia de recurs, motivarea data de aceasta nu este suceptibila de
incadrare in ipotezele de nelegalitate prevazute de art. 488 alin. 1 pct. 1-8 Cod
de procedura civila.
In cuprinsul cererii de recurs dedusa judecatii nu pot fi identificate
veritabile critici la adresa deciziei pronuntate in apel si nici nu se
demonstreaza in ce consta nelegalitatea deciziei atacate, prin raportare la
solutia pronuntata in apel si la argumentele aratate de instanta in
fundamentarea acesteia.
Sutinerile recurentei referitoare la aprecierea asupra modului in care
instanta de apel a perceput cele declarate de martorul Pasu Nicolae, nu au
legatura cu motivarea deciziei de apel.

In al doilea rand, asa cum am aratat si in fata instantei de apel, partile nu s-

au cunoscut in conjunctura indicata de catre recurenta, succesiunea evenimentelor
pregergatoare incheierii contractului de vanzare cumparare a carui rezolutiune se
solicita fiind cu totul alta.
In realitate, am cunoscut-o pe recurenta in luna august a anului 2008, la
sediul biroului notarial unde ulterior a fost incheiat contractul a carui rezolutiune
se solicita, prin intermediul fratelui acesteia, Stanciu Tudorel, cu ocazia incheierii
unui contract de vanzare cumparare intre acesta si societatea comerciala in cadrul
careia subsemnatii erau angajati la acea vreme.
Intrand in vorba cu acea ocazie, ne-am inteles destul de bine si, rezonand cu
noi, recurenta ne-a propus sa ne mai vedem, mentionand ca se simte destul de
singura, ea si sotul dumneai neavand copii impreuna.

2
 Parandu-ne o femeie cumsecade, am facut schimb de numere de telefon,
urmand sa luam ulterior legatura spre a stabili o noua intalnire.
Ulterior momentului in care ne-am cunoscut, ne-am vizitat de cateva ori si,
intrucat intre noi s-a dezvoltat o relatie de prietenie si respect reciproc, ni s-a
propus sa incheiem contractul in discutie, initiativa venind din partea dumnealor,
nicidecum din partea noastra.
Initial intimata-parata Serban Mirela a refuzat, considerand ca nu este o idee
prea buna si ca ar fi recomandat ca partile sa se cunoasca mai bine inainte de a-si
asuma un astfel de angajament.
Ulterior, intrucat recurenta si sotul sau au insistat si pentru ca acestia chiar
nu lasau nicio impresie ca ar fi altceva decat niste oameni respectabili si
cumsecade, am fost de acord in final cu semanrea contractului in discutie.
Legat de initiativa semnarii contractului, este asa cum am aratat si in fata
instantei de apel, subsemantii detineu la acea vreme doua locuinte, un apartament
cu 4 camere in municipiul Constanta si o casa in judetul buzau, sens in care nu
aveau drept scop sa obtina in proprietate o noua locuinta, neducand lipsa de asa
ceva.
De cealalta parte, in timpul executarii a carui rezolutiune se solicitam,
aveam sa aflam ca noi nu suntem primele persoane cu care se semnase un contract
de intretinere, in legatura cu acelasi apartament, inaintea noastra fiind vorba de alte
3 familii.
Consideram solutia instantei de apel ca fiind legala si temeinica, recurenta
intelegand din noua sa minta cu nonsalanta prin cererea de recurs formulata,
expunand aceeasi situatie de fapt ce a fost contrazisa chiar si cand vine vorba de
modalitatea in care ne-am cunoscut si cum s-a nascut ideea incheierii contractului.
Asa cum in mod corect a retinut insasi instanta de fond, in urma
adminsitrarii probei testimoniale a rezultat ca intimatul Serban Stefan obisnuia sa o
viziteze pe recurenta de cate 2-3 ori pe saptamana, iar intimata Serban Mirela,
mergea la locuinta acesteia mai rar.
Astfel, cum obligatia de intretinere cu mai multi debitori se considera a fi
indeplinita indiferent care dintre codebitori o executa, nu se poate retine
neindeplinirea corespunzatoare a obligatiei de intretinere stabilita in favoarea
recurentei, asa cum aceasta a fost explicata in curpinsul contractului.
Cu alte cuvinte, nu este suficient ca intimata Serban Mirela sa nu-si
indeplineasca obligatiile asumate, pentru a se considera ca debitorii obligatiei de
intretinere sunt in culpa contractuala, fiind necesar ca niciunul dintre acestia sa nu-
si fi indeplinit obligatiile asumate.
Mai mult, asa cum in mod corect a constatat instanta de apel, intimatul
Serban Stefan a pastrat legaturile apropiate cu recurenta, pe care o vizita de 2-3 ori
pe saptamana, aducandu-i cele necesare, pana la momentul la care nici acesta nu a
mai putut sa-si indeplineasca obligatia de intretinere fata de recurenta,
interzicandu-le accesul in imobil si intiind acest proces pentru rezolutiunea
contractului.

3
 In ceea ce priveste respectarea de catre noi a obligatiei asumate prin
contract, asa cum in mod corect a retinut atat instanta de fond cat si instanta de
apel, atat din inscrisurile depuse la dosar cat si din declaratiile martorilor, reiese in
mod cert faptul ca subsemnatii si-au indeplinit obligatiile din contract, de-a lungul
timpului operand cheltuieli in acest sens, cu mult peste suma de 300 de lei lunar,
aratata in contract.
Din probele administrate a rezultat in mod clar faptul ca inretinerea a fost
prestata fara sa se tina cont de suma de 300 de lei stabilita intre parti la semnarea
contractului, subsemnatii avand ca prioritate asigurarea bunastarii recurentei si a
sotului acesteia, fara sa ne prevalam de cei 300 de lei prevazuti in contractul in
discutie.
Astfel, impediat dupa semnarea contractului si in plus fata de ceea ce era
prevazut, am renovat complet apartamentul in discutie, spre a asigura confortul
recurentei si a sotului sau, l-am racordat la reteaua de gaze, etc.
Tot in plus fata de ceea ce era prevazut in contract, subsemnatii au suportat
toate costurile cu inmormantarea sotului recurentei, precum si a pomenilor
organizate ulterior, aspecte initial contrazise de catre recurenta si ulterior, in urma
declaratiilor si dovezilor depuse la dosar, recunoscute de aceasta.
Legat de sustinerile recurentei cum ca subsemantii ar fi refuzat sa-i procure
medicamente, sa o deplaseze la diferiti medici, in urma interogatoriului administrat
aceasta a recunoscut ca subsemnatii i-au procurat medicamentele necesare si s-au
ocupat de ceea ce presupune deplasarea la diferiti medici, insa, cu toate acestea
recurenta a aratat ca dorea sa-i fie asigurata deplasarea la un medic in Germania,
iar pentru ca subsemnatii nu erau in masura sa-i asigure o asemenea deplasare,
acest lucru s-ar transpune implicit, intr-o neexecutare a obligatiilor asumate prin
contract.
Mai mult, din administrarea probei cu interogatoriu, aceasta a recunoscut ca
subsemnatii s-au ocupat si de intocmirea dosarului de handicap al sotului sau,
precum si de asigurarea serviciilor unor femei care sa aiba grija de dumneai si
sotul sau, costurile cu salariile femeilor ce asigurau aceste servicii fiind suportate
de catre noi.
De asemenea, asa cum in mod corect retine si instanta de apel, din
declaratiile martorilor reiese faptul ca recurenta primea alimente, i se facea piata
saptamanal, aceastea fiindu-i aduse chiar de catre intimatul Serban Stefan.
Asa cum am aratat si in fata instantei de fond, recurenta a recunoscut cu
nonsalanta faptul ca la un moment dat a hotarat sa refuze intretinerea primita si
orice interactiune cu noi, schimband butucul usii pentru ca subsemnatii sa nu mai
poata avea acces in imobil.
Astfel, apreciem ca in mod corect instanta de apel a retinut ca desi
subsemantii si-au indeplinit in mod corespunzator obligatiile asumate prin
contract, faptul ca recurenta refuza sa mai primeasca intretinerea, nu ne poate fi
imputabil.
Nimenui nu ii este ingaduit sa se foloseasca de propria incorectitudine
pentru a obtine protectia juridica a unui drept subiectiv, astfel, din moment ce

4
refuza intretinerea, creditorul nu se paote prevala de aceast aspect pentru a solicita
instantei sa constate ca debitorii nu si-au indeplinit obligatia de intretinere.
Nu in ultimul rand, dorim sa mentionam faptul ca susbemnatii au continuat
sa-si indeplineasca si in prezent obligatia de intretinere asumata prin contract,
punandu-i la dispozitie recurentei prin mandat postal suma de 300 de lei.
In concluzia celo aratate, apreciem ca solutia instantei de apel ca fiind una
legala si temeinica, solicitandu-va sa dispuneti respingerea recursului si obligarea
recurentei la plata cheltuielilor de judecata.
In drept, art. 205 Cod de procedura civila.
In probatiune, inscrisuri, sens in care depunem alaturat dovada efectuarii
cheltuielilor de judecata pentru faza recursului si delegatia avocatiala.
Solicitam judecarea in lipsa.

04.08.2021 SEMNATURA