Componenta tradiţionala a Scolii de Arhitectura din Bucuresti, în legătura

nemijlocita cu practica profesionala, CST acopera in cadrul educatiei arhitecturale

segmentul dedicat dobandirii cunostintelor, competentelor si abilitatilor necesare
trecerii de la conceptualizarea la materializarea arhitecturii, in concordanta cu
cerinte complexe de calitate a obiectului construit, exprimate la nivel individual si
social.

Disciplinele din profilul CST sunt prezente in planurile de invatamant ale Facultatii
de Arhitectura, Facultatii de Urbanism, Facultatii de Arhitectura de Interior si
Colegiului Universitar de Arhitectura si Urbanism (indicativ ST).

Activitatile coordonate de cadrele didactice ale CTS - cursuri, seminarii, lucrari

practice, proiecte de specialitate - definesc doua arii disciplinare majore:
'tehnologie arhitecturala' si stiinte ingineresti. Unele discipline (referitoare la
aspecte tehnice fundamentale ale proiectarii cladirilor) sunt obligatorii; altele
(reprezentand grade diferite de aprofundare si/sau aspecte particulare ale
domeniului) pot fi liber alese de studenti.

In principal disciplinele CST sunt orientate catre productia de cladiri noi; exista
insa si discipline dedicate aspectelor tehnice particulare pe care le implica
interventiile pe cladiri existente, mai vechi sau mai recente. Pe de alta parte, alaturi
de tehnologiile de ultima ora, materialele si tehnicile de constructie istorice sunt
prezente in procesul educativ, atat ca referinta culturala a actului constructiv, cat si
in legatura cu domeniul reabilitarii/restaurarii cladirilor istorice.

Disciplinele ce definesc domeniul 'tehnologie arhitecturala' urmaresc asimilarea

elementelor de baza ale conceptiei tehnologice in arhitectura (caracteristicile
principalelor materiale si produse folosite in constructii; functiunile componentelor
constructive in raport cu utilizarea si actiunile mediului ambiant; morfologia
sistemelor constructive bazate pe materialele curente - zidarie, beton, lemn, metal;
principalele lucrari de finisaje si componente nestructurale, in sisteme traditionale
si moderne), comportamentul fizic al cladirii in relatia cu factorii de mediu si
asigurarea confortului (higrotermic, luminos, acustic) in spatiile construite,
controlul calitatii produsului arhitectural pe baza conceptului de 'performanta',
conceptia pentru executie si definirea unor elemente de metoda in proiectarea
complexa de arhitectura.

In completarea acestor discipline obligatorii, o serie de discipline la alegere propun

aprofundarea unor aspecte particulare, cum sunt: istoria tehnicilor de constructie,
tehnologia reabilitarii cladirilor, detalierea de arhitectura, tehnica de restaurare,
ecologia in arhitectura.

Fila 'stiinte ingineresti' include o succesiune de discipline menite sa furnizeze

cunostinte generale in domenii conexe ce intervin in proiectarea obiectelor de
ahitectura: statica, rezistenta materialelor, structuri portante, instalatii si
echipamente. Aceste cunostinte confera viitorului arhitect capacitatea de a dialoga
creator cu alte 'specialitati' implicate in proiectare si de a corela diverse cerinte
specifice ce concura la definirea calitatii finale a obiectului de arhitectura.

Disciplinele optionale din aceasta categorie propun tematici referitoare la conceptia

unor structuri portante speciale sau impactul unor cerinte particulare asupra
conceptiei structurale, precum si la degradarea si consolidarea structurilor portante
istorice.

Se poate spune ca ceea ce caracterizeaza esential activitatea Catedrei este dubla

orientare a activitatii didactice catre teorie si practica, cele doua fatete
completandu-se reciproc. Aplicatiile practice joaca un rol esential in cadrul
procesului instructiv-educativ, fie ca aceste aplicatii au caracter relativ independent
(fiind asociate direct unei anumite discipline), fie ca au caracter de sinteza si sunt
integrate activitatii de proiectare in Atelier.

Intre mijloacele didactice folosite, disciplinele CST atribuie un rol esential

suportului de imagine (fotografii digitale, videofilme, diapozitive, folii
transparente) ca ilustrare a unor principii si rezolvari constructive, dar si ca prilej
de a evidentia relatia intre forma arhitecturala si suportul ei material, la nivel de
ansamblu si de detaliu.

Tehnologia informationala este utilizata ca suport didactic pentru intelegerea

comportamentului cladirii (sau al unor componente constructive) in relatia cu
mediul ambiant si conditiile de functionare.

Totodata metodele didactice urmaresc posibilitatea contactului direct cu materiale

si produse pentru constructii, prin intermediul 'mostrelor' detinute de Laboratorul
Catedrei, al vizitelor si al conferintelor unor firme de prestigiu prezente pe piata
romaneasca a constructiilor.

Practica 'de santier' organizata de CST ofera studentilor din anul III prilejul
aprofundarii 'in teren' a cunostintelor tehnologice dobandite la diverse discipline,
intr-o viziune integratoare asupra relatiei conceptie-executie. Studentii sunt astfel
îndrumaţi către descoperirea suportului tehnologic al calitatii arhitecturale, la
cladiri existente (studii de caz/relevee de detaliu) sau in curs de realizare (vizite pe
santiere); totodata ei vin in contact direct cu oferta de produse si servicii ce
caracterizeaza piata constructiilor.

Studenţii interesaţi pot opta pentru o filiera didactica cu accent particular asupra
aspectelor tehnice ale arhitecturii (prin intermediul selectiei disciplinelor la
alegere) obtinand la finele studiilor un certificat de aprofundare in domeniul
Tehnologiei arhitecturale.

La nivelul studiilor postuniversitare, Catedra de Stiinte Tehnice coordoneaza,

impreuna cu Catedra de Istoria, Teoria si Conservarea Patrimoniului, programul de
Masterat in Reabilitarea patrimoniului construit.
Cercetarea constituie o componenta majora a activitatii CST. De la elaborari
teoretice fundamentale, la expertize si studii de specialitate, si pana la proiecte de
executie, Catedra acopera, prin specialistii sai, o serie de domenii particulare de
competenta, si in principal: acustica arhitecturala, eficienta energetica a cladirilor;
controlul luminii naturale si al insoririi; reabilitarea cladirilor; restaurare
arhitecturala si structurala; sisteme constructive si tehnologii noi; reglementari in
constructii.

Cercetarea constituie un suport consistent pentru activitatea didactica. Prin

experienta astfel acumulata de membrii colectivului in domenii specifice de
interes, din aceasta activitate s-au nascut in timp o serie de noi discipline incluse in
planul de invatamant al UAUIM.

In cadrul CST functioneaza din 2003 banca de date BICAU (Banca de Informatii
in Constructii, Arhitectura si Urbanism), constituita ca finalizare a unui proiect
finantat de CNCSIS (Consiliul National de Cercetare Stiintifica in Invatamantul
Superior) si Banca Mondiala, coordonat de prof. Marius Smigelschi, fostul sef al
CST.