Sunteți pe pagina 1din 25

CAILE DE ATAC

Notiune:
 sunt mijloace procesuale prin intermediul carora
partea interesata poate solicita examinarea legalitatii
si temeiniciei hotararii judecatoresti si remedierea
eventualelor erori savarsite.
Existenta cailor de atac constituie pentru parti o garantie a
respectarii drepturilor fundamentale si o garantie pentru calitatea
actiunii de justitie.
Dreptul la folosirea cailor de atac este un drept constitutional
- articolul 128 din Constitutie prevede acest principiu in sensul ca
impotriva hotararilor judecatoresti partile si Ministerul Public pot
exercita caile de atac.
Nu este un drept absolut si nu creaza posibilitati pentru
exercitarea tuturor cailor de atac, unele pot fi suprimate.
Exemplu:
- in unele cazuri este suprimata calea apelului, partea avand
posibilitatea sa faca recurs.

Codul de procedura civila prevede o sigura calea de atac =>


apelul
si prevede 5 cai extraordinare de atac:
1. recursul;
2. revizuirea;
3. recursul in
anulare;
4. recursul in
interesul legii;
5. contestatia in
anulare;
Clasificarea cailor de atac

1. In raport de conditiile de exercizare, distingem:


a. Cai de atac ordinare => pot fi exercitate de oricare dintre
parti fara sa existe vreo limitare in privinta motivelor care
pot fi invocate (apelul);
b. Cai de atac extraordinare =>pot fi exercitate numai in
conditii si pentru motivele expres prevazute de lege
(recursul, recursul in anulare);
2. In functie de instanta competenta sa solutioneze calea de
atac, distingem:
a. Cai de atac reformare => se solutioneaza de o instanta
superioara celei care a pronuntat hotararea atacata
( recursul, apelul, recursul in anulare);
b. Cai de atac retractare =>sunt acele cai de atac care se
solutioneaza de instanta care a pronuntat hotararea
atacata (contestatia in anumare, revizuirea);

Norme de competenta cu caracter imperativ!!!!


- Competenta generala
- Competenta teritoriala exclusiva
- Competenta materiala
articolul 159

3. In raport de intinderea competentei instantei chemata sa se


pronunte:
a. Cai de atac devolutive => provoaca o noua judecata in
fond si permit instantei care solutioneaza calea de atac
reexaminarea cauzei in intregul ei fara restrictii in ceea ce
priveste administrarea probelor (apelul);
b. Cai de atac nedevolutive => permit realizarea unui
control limitat asupra hotararii atacate (recursul);

2. In functie de faptul daca partile au sau nu dreptul de a


exercita direct calea de atac
a. Cai de atac comune => pot fi exercitate direct de partile
din proces precum si de procuror;
b. Cai de atac speciale => pot fi exercitate numai de un
subiect determinat in mod expres de lege (recursul in
anulare poate fi exercitat numai de procurorul general al
Parchetului de pe langa C.S.J.);
3. In raport de efectele care le produc caile de atac acestea pot
fi clasificate in:
a. Cai de atac suspensife de executare => impiedica
executarea hotararii atacate pana la solutionarea acestei
cai de atac (apelul);
b. Cai de atac nesuspensive de executare => nu
influenteaza in nici un fel posibilitatea punerii in executare
a hotararii atacabte in afara de cazurile expres prevazute
de lege (recursul, recursul in anulare, contestatia in
anulare, revizuirea); uneori recursul este suspensiv - in
anumite cazuri - de exemplu demolarea unui imobil;

Reguli comune privind caile de atac


A. Legalitatea cailor de atac - Acest principiu inseamna ca
impotriva hotararii judecatoresti pot fi exercitate numai caile de atac
prevazute de lege si numai in conditiile stabilite.
Mentiunile gresite trecute in dispozitivul hotararii nici nu creaza
in favoarea partii dreptul la o cale de atac neprevazuta de lege dar
nici nu-i poate rapi dreptul la o cale de atac prevazuta de o dispozitie
legala => Aceasta constatare este valabila nu numai in ce priveste
existenta sau inexistenta unei cai legale de atac dar si cu privire la
durata termenului unei cai de atac si momentul in care incepe sa
curga.

Atentie:
- intotdeauna atentie la termenul de
apel, recurs; calea de atac indicata;
comunicare sau pronuntare - de
cand curge termenul.
- Mentiunile gresite in hotarare in
legatura cu termenul de apel sau
recurs nu poate fi repusa in termen.
- Termenul curge de la comunicare
daca partile nu au fost citate si de la
pronuntare daca partile au fost
citate.

B. Ierarhia cailor de atac


De regula nu poate fi exercita o cale extraordinara de
atac atata timp cat este deschisa o cale ordinara de atac. Caile de
atac trebuie exercitate intr-o anumita ordine. Nu poate fi exercitat
recursul impotriva unei hotarari care putea fi atacata cu apel. Ordinea
exercitarii cailor de atac poate fi dedusa din prevederile legale in
materie.

Intrebare pentru examen: Limitele efectului devolutiv al apelului !!!!!

C. Unicitatea dreptului de a exercita o cale de atac - o


parte nu poate folosi decat o singura data o cale de atac.
Apelul sau recursul pot fi exercitate numai o singura data. In
aceasta privinta nu prezinta relevanta faptul ca in al doilea apel sau
recurs s-ar invoca alte motive decat in prima cerere solutionata.
Caile extraordinare de atac, in afara recursului, pot fi exercitate
de mai multe ori cu conditia sa se invoce alte motive decat cele
existente la data primei cereri.

D. Neagravarea situatiei partii in propria cale de atac -


non reformatio in pejus - principiu aplicabil tuturor cailor de atac.
- nu este prevazuta intr-un text general dar aplicabilitatea lui poate fi
dedusa din celelalte principii si institutii de drept procesual civil.
In prezent exista doar un singur text care prevede acest
principiu in mod expres - 296 C.pr.civ privind solutionarea apelului.

Caile de atac prevazute de legi speciale

In afara de caile prevazute de dreptul comun nai sunt si alte cai


de atac prevazute de dispozitii speciale.
Prin exercitarea acestor cai de atac pot fi atacate hotarari
judecatoresti pronuntate in anumite materii:
- cererea de reexaminare - in materie contraventionala;
- plangerea - inpotriva hotararilor unor organe cu
activitate jurisdictionala care nu fac parte din sistemul
instantei judecatoresti;
- contestatia - care poate fi exercitata impotriva deciziei
directiei generale a finantelor publice pronuntata in
baza OU nr. 13/2001
In cazurile in care o astfel de cale de atac este solutionata de
alt organ decat o instanta judecatoreasca, partea interesata va avea
dreptul potrivit principiului constitutional privind accesul liber la justitie
sa supuna solutia adoptata verificari unei instante judecatoresti.
Controlul judiciar si controlul judecatoresc

Controlul judiciar => este dreptul si obligatia instantelor


judecatoresti superioare de a verifica in conditiile si cu procedura
stabilita de lege, legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de
instantele judecatoresti inferioare lor.
Instantele superioare au competenta:
- de a schimba;
- de aanula;
- de amodifica;
- de a casa aceasta hotarare care sunt gresite sau de a
le confirma pe cele care sunt legale si temeinice.

Controlul judecatoresc => se face in general de catre judecatorie -


consta in dreptul si obligatia instantei de a verifica in cazurile si
conditiile si cu procedura stabilita de lege, legalitatea si temeinicia (in
unele cazuri numai legalitatea) unor acte care emana de la organe ce
nu fac parte din sistemul judiciar, indiferent daca sunt sau nu organe
cu activitate jurisdictionala.

D.L 118 => Lege speciala privind dr. celor condamnati politic.

APELUL

Reglementare: => articolul 282 - 298 Codul de procedura civila.

 este cale de atac comuna, ordinara, de reformare,


devolutiva si suspensiva de executare.

Obiectul apelului
 il constituie hotararile susceptibile de a fi atacate cu
aceasta cale de atac
- hotararile date in prima instanta de judecatorie care
sunt supuse apelului la tribunal;
- hotararea data in prima instanta de catre tribunal sunt
supuse apelului la Curtea de Apel;
Sunt si unele situatii cand printr-o dispozitie legala speciala
imperativa calea de atac a apelului este suprimata. Suprimarea cai
de atac este prevazuta in diferite dispozitii si cu formulari diferite si
anume:
1. in unele cazuri legea prevede ca hotararea primei instante se da
fara drept de apel - articolul 247 privitor la renuntarea dreptului
pretins);

legea prevede ca hotararile primei instante nu sunt supuse


apelului, de exemplu:
• cererile introduse pe cale principala privind
pensia de intretinere; obligatia de plata a unei
sume de bani sau de predare a unui bun mobil
in valoare de 200 mil.lei inclusiv; actiunile
posesorii, cererile referitoare la inregistrarile in
registru de stare civila; luarea masurilor
asiguratorii si alte cazuri prevazute de lege;
- nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti prin care se
solutioneaza plangerile privitoare hotararile autoritatilor
administratiei publice cu activitate jurisdictionala si a altor organe
cu astfel de activitate daca legea nu prevede altfel;
3. cand legea prevede ca hotararea primei instante este definitiva;

Daca este definitiva, nu avem apel, ci numai recurs!!!!

4. legea prevede numai calea de atac al recursului;


Pot forma obiectul apelului si incheierile premergatoare, dar
impotriva acestora apelul poate fi exercitat numai odata cu fondul
cauzei. In aceasta regula generala exista unele exceptii: incheierea
prin care a fost intrerupt cursul judecatii - articolul 282 alin. 2.

Daca este definitiva si irevocabila hotararea nu avem nici apel,


nici recurs!!!!

SUBIECTII APELULUI

1. Partile din proces


Hotararea judecatoreasca produce efecte numai in privinta
persoanelor care au participat in calitate de parti in procesul in care a
fost pronuntata acea hotarare.
Tertelor persoana care nu au participat in proces nu le este
opozabila hotararea pronuntata tocmai de aceea numai partile care s-
au judecat in fata primei instante au dreptul de a exercita calea de
atac a apelului in afara de unele situatii expres prevazute.
Oricare dintre parti poate ataca hotararea pronuntata dar este
evident ca trebuie sa justifice un interes pentru folosirea acestei cai
de atac, intrucat in lipsa interesului apelul ar fi inadmisibil.
Prin urmare, apelul declarat de o parte careia i s-a admis in
intregime cererile formulate este lipsit de interes.
Tertii care au intervenit in proces din proprie initiativa sau au
fost introdusi din initiativa uneia din parti dobandesc calitatea de parti
si astfel ele au dreptul de a ataca hotararea pronuntata.
Se impune precizarea in ceea ce priveste tertul care intervine in
proces in interesul uneia din parti poate folosi calea de atac a apelului
numai daca si partea in favoarea careia a intervenit declara apel.
Astfel, apelul intervenientului accesoriu este neavenit.
In cazul coparticiparii procesuale prin declararea apelului, pot
fi aparate numai interesele proprii ale apelantului, tinand seama de
principiul independentei procesuale a coparticipantilor, cu toate
acestea in cazul in care exista o obligatie comuna care creaza partilor
aceeasi situatie juridica. Efectele apelului facut de 1 vor fi extinse si
asupra celorlalti care nu au facut apel sau a carora a fost respins fara
a fi cercetat in fond.
Este evident ca apelul poate fi exercitat si de catre succesorii in
drepturi a partilor din proces.
Pot exercita calea de atac a apelului si persoanele si organele
care au dreptul de a formula o actiune civila in baza unor dispozitii
exprese ale legii pentru apararea drepturilor altor persoane daca
cererea de chemae in judecata a fost introdusa de ele.
Partea poate exercita calea de atac a apelului personal sau prin
reprezentant conventional. Daca reprezentantul este avocat si acesta
a asistat partea la proces in fata primei instante el poate chiar fara
mandat sa declare apel dar pentru a putea sustine apelul trebuie sa
aiba o noua imputernicire avocatiala.

2. Procurorul
Dreptul de a exercita calea de atac a apelului este recunoscut
procurorului prin articolul 45 alin.5 Codul de procedura civila.
Apelul poate fi exercitat de procuror impotriva oricarei hotarari
chiar daca nu a participat in fata primei instante la judecarea cauzei.
In aceast aceasta privinta nu prezinta relevanta daca este un litigiu in
care participa in calitate de parte un minor, persoane puse sub
interdictie sau disparute sau daca este o alta cauza in care nu
figureaza asemenea persoane.
Posibilitatea acordata procurorului de a supune procedurii
instantei de apel orice hotarare impotriva careia se poate folosi
aceasta cale de atac, isi are temeiul in articolul 130 din Constitutie
care prevede rolul Ministerului Public in apararea intereselor
generale ale societatii.

Persoanele care nu au avut calitatea de parte in fata primei


instante
Regula: - nu au dreptul la exercitarea cai de atac a apelului chiar
daca justifica un interes.
Exemplu: un proprietar care nu a fost chemat in judecata la
partajul bunurilor succesorale; nu a fost citat.
In unele situatii de exceptie li se recunoaste si acestor
persoane dreptul de a exercita apelul si anume:
- orice persoana interesata poate declara apel chiar daca nu a fost
citata la solutionarea cererii impotriva incheierii pronuntate in
cazul procedurii necontencioase;
- dreptul de a apela hotararea este recunoscut si dobanditorului cu
titlu particular a unui drept sau bun ce formeaza dreptul litigiului
dar numai daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea
hotararii primei instante si inainte de expirarea termenului de
apel;
- pot folosi calea de atac a apelului in baza articolul 274 creditorii
chirografari in numele debitorului lor in afara situatiei in care
cauza in care s-a pronuntat hotararea are caracter strict personal.

3. Partea care a facut cerere de apelare la apel in conditiile


articolul 293, 2931 Cod procedura civila
Termenul pentru declararea unui astfel de apel curge de
la comunicarea apelului principal si expresa la prima zi de infatisare.
Instanta competenta pentru solutionarea apelului
 Tribunalul pentru apelul declarat impotriva hotararilor de la
Judecatorii in prima instanta.
 Curtea de Apel pentru solutionarea apelurilor declarate impotriva
hotararilor pronuntate de Tribunale in prima instanta.
 Curtea Suprema de Justitie - nu are competenta in solutionarea
caii de atac a apelului;

TERMENUL DE APEL

Durata este de 15 zile de la comunicarea hotararii daca legea


nu prevede altfel. Aceasta dispozitie constituie dreptul comun in
materia apelului.

Exista derogari, atat in ceea ce priveste punctul de pornire, cat si cu


durata acestuia:
• in ceea ce priveste MOMENTUL cand incepe sa curga, legea
prevede 3 cazuri de echipolenta (echipolenta = echivalenta):
1. comunicarea hatararii facuta odata cu somatia de executare
este echivalenta, in ceea ce priveste momentul inceperii
curgerii termenului de apel, cu comunicarea hotararii partii
respective in vederea exercitarii apelului - articolul 284 alin. 2
-.
2. depunerea cererii de apel inainte de comunicarea este
echivalenta, in ceea ce priveste momentul inceperi curgerii
termenului de apel cu comunicarea hotararii pentru partea
respectiva - articolul 284 alin.3 -.
3. depunerea unei cererii prin care o parte cere comunicarea
hotararii partii potrivnice este echivalenta, in ceea ce priveste
momentul inceperii curgerii termenului de apel cu comunicarea
hotararii partii care a facut o astfel de cerere.

Exista exceptii de la regula ca termenul incepe sa curga de la


comunicarea hotararii:
1. pentru procuror => termenul incepe sa curga de la data
pronuntarii hotararii:
- daca el a participat la judecata sau a pornit el actiunea si
a avut calitatea de parte in proces, el are dreptul sa i se comunice
hotararea pronuntata si astfel termenul de apel incepe sa curga de
la comunicarea hotararii.
Distinctie:
Daca porneste actiunea => partea principala
Daca participa la actiune => partea alaturata

Parte principala
Parte alaturata se refera la calitatea procurorului in procesul
civil. Articolul 45
Codul de procedura civila

2. in materia procedurii necontencioase => termenul incepe sa


curga de la pronuntare pentru cei care au fost de fata si de la
comunicare pentru cei care au lipsit.

• in ceea ce priveste DURATA => ea este de 15 zile, dar prin


dispozitii legale principale sunt prevazute si alte termene.
Exemplu: divort => termenul de apel este 30 zile.

INTRERUPEREA TERMENULUI DE APEL

- cazuri expres prevazute de lege:

1. Moartea partii care are interes sa faca apel


In acest caz, se face o singura comunicare a hotararii la cel din
urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii. Nu se va arata numele
si calitatea fiecarui mostenitor; de la data acestei comunicari incepe
sa curga un nou termen de apel.
Daca sunt si mostenitori incapabili, mostenitori cu capacitate de
exercitiu restransa ori disparuti precum si in cazul mostenirii vacante,
termenul de apel va curge din ziua in care se va numi tutorele,
curatorul sau administratorul provizoriu.
2. Moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea
Se va face o noua comunicare partii respective la domiciliul ei.
Termenul curge din nou de la data acestei comunicari.
3. Pierderea termenului de
apel printr-o
imprejurare mai presus
de vointa partii => va
incepe sa curga un nou
termen de 15 zile in care
partea va trebui sa
declare apelul si sa ceara
repunerea in termen
aratand motivele
impiedicarii.

SANCTIUNEA nerespectarii termenului de apel este


DECADEREA, intrucat este un termen imperativ si absolut !!!
Exceptia de tardivitate poate fi invocata de:
- partea interesata
- procuror
- instanta din oficiu
 Apelul introdus dupa termen va fi respins
ca fiind tardiv.
- momentul ramanerii definitive a hotararii atacate cu apel este
momentul expirarii termenului de apel si nu data respingerii apelului
ca tardiv !!!

CONTINUTUL CERERII DE APEL

Articolul 287 alin. 1 Codul de procedura civila


Elementele cererii:
1.
- Numele, domiciliul sau resedinta partilor
- Pentru persoane juridice: denumirea, sediul, numarul de
inmatriculare in registrul comertului, codul fiscal, cont bancar;
- daca apelantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in
Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind
procesul - este o obligatie nu o facultate !!!!

2. - aratarea hotararii care se ataca


3. - motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul
4. - dovezile indicate in sustinerile apelului
5. - semnatura.
Unele din aceste cerinte sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii
(2).
Altele - 3 - 5 => sunt prevazute sub sanctiunea decaderii.
Cerintele privind aratarea hotararii care se ataca precum si 3, 4
pot fi indeplinite pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare, iar 5 -
lipsa semnaturii in conditiile articolul 133 alin.2.

Apelul trebuie motivat pana la cel tarziu prima zi de


infatisare!!!!

DEPUNEREA CERERII DE APEL

Legea prevede in mod expres ca ea se depune la instanta a


carei hotarare este atacata, sub sanctiunea nulitatii.
- ea se depune in atatea exemplare cati intimati sunt + 1 exemplar
pentru instanta;
- instanta la care s-a depus cererea va verifica implinirea termenului
de apel pentru toate partile din dosar si va anexa la acest dosar
toate dovezile de comunicare a hotararii si toate cererile de apel
formulate in cauza si va inainta dosarul instantei de apel;
- exista o exceptie => cererea de apel va fi inaintata instantei de
apel fara a se astepta implinirea termenului de apel pentru toate
partile, atunci cand s-a cerut suspendarea hotararii primei instante.
Exemplu: cand hotararea a fost data cu executare provizorie
(executie vremelnica - vechia reglementara.

EFECTELE CERERII DE APEL

1. Investirea instantei de apel care se produce in momentul


depunerii cererii de apel:
- chiar daca imediat dupa inregistrarea cererii de apel la instanta a
carei hotarare este atacata, apelantul renunta la apel, dosarul cauzei
impreuna cu cererea de apel trebuie sa fie inaintat instantei de apel,
singura competenta de a lua act de renuntare la apel.
2. Suspendarea executarii hotararii primei instante impotriva
careia s-a exercitat calea de atac, a apelului:
- daca cererea a fost depusa in termenul prevazut de lege, efectul
suspendarii executarii, dureaza pana la data solutionarii apelului de
catre instanta de apel.
3. Efectul devolutiv al apelului - EXAMEN !!!!
- caracterul devolutiv consta in aceea ca instanta de apel va rejudeca
in fond pricina in intregul ei, atat cu privire la problemele de fapt cat si
cu privire la cele de drept.
- o norma judecata in fond ! -

Limitele efectului devolutiv

I. Rejudecarea fondului pricinii poate fi realizata numai in limitele


stabilite in cererea de apel tinand seama de principiul
disponibilitatii aplicabil si in aceasta etapa procesuala.
Aceasta limitare a efectului devolutiv inseamna ca instanta de
apel examineaza hotararea atacata numai in raport de motivele de
apel formulate de apelant care poate cutica hotararea numai pentru
anumite motive.

TANTUM DEVOLUTUM, QUANTUM APELATUM =>


Principiul disponibilitatii
„atat devolueaza cat s-a apelat”

Articolul 225 alin.1 => prevede ca „instanta de apel va verifica, in


limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de
catre prima instanta”
- in ipoteza in care apelul nu a fost motivat sau daca motivarea
apelului nu cuprinde motive, mijloace de aparare sau dovezi noi,
instanta de apel se va pronunta in fond numai in baza examinarii
celor invocate in prima instanta.
- trebuie mentionat ca daca apelantul nu a invocat motive de ordine
publica, desi prin hotararea pronuntata au fost incalcate dispozitii cu
caracter imperativ, instanta le va invoca din oficiu, le va pune in
discutia partilor si va pronunta solutia tinand seama de aceasta
imprejurare.

II. Prin apel nu poate fi extins cadrul procesului fixat in fata primei
instante;
- instanta de apel va examina hotararea atacata numai in raport de ce
s-a judecat in fata primei instante.

„ TANTUM DEVOLUTUM, QUANTUM JUDICATUM ” => atat


devolueaza, cat s-a judecat
Articolul 294 => „nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau
obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face cereri
noi”
- nici una dintre parti nu-si poate schimba in apel calitatea in care si-a
formulat pretentiile si apararile in fata primei instante;
- in acelasi timp, nu este admisibila schimbarea temeiului juridic al
actiunii.
Exemplu: daca in fata primei instante s-a cerut anularea contractului
pentru lipsa de forma nu se poate invoca prima data in apel
nulitatea pentru vicii de consimtamant.
- este inadmisibila schimbarea in apel a obiectului cererii de chemare
in judecata formulata in fata primei instante.
Exemplu: daca in fata primei instante s-a cerut plata pretului, iar in
apel sa se ceara anularea contractului.
- in apel NU se pot face cereri noi !!!!
Exemplu: in apel nu se poate cere executarea contractului daca in
fata primei instante s-a cerut rezilierea acestuia.
Articolul 294 => totusi acest articol prevede ca exceptiile de
procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate
cereri noi.
=> „nu fac parte din categoria cererilor noi, cererea
prin care se solicita dobanzi, rate, venituri ajunse la termen si alte
despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante in legatura cu
obiectul cererii de chemare in judecata” .

- in apel poate fi invocata compensatia legala; se poate formula


cerere in interesul uneia din parti, iar cererea in interes propriu daca
exista acordul partilor.

PROCEDURA DE JUDECATA A APELULUI

Fixarea termenului de judecata si citarea partilor


Presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul
cauzei de la prima instanta, va fixa termenul de judecata potrivit
articolul 114 si va dispune citarea partilor.
Termenul de judecata va fi fixat in asa fel incat de la data
primirii citatiei intimatul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru a-
si pregati apararea, iar in pricinile urgente cel putin 5 zile.
Daca intimatul locuieste in strainatate presedintele va fixa un
termen mai indelungat. Prin citatie i se pune in vedere intimatului ca
are obligatia de a-si alege domiciliul in Romania, domiciliul la care se
vor face toate comunicarile privind procesul.
Daca intimatul nu se conformeaza obligatiei comunicarea se
face prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la Posta
Romana a scrisorii tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii.
In cuprinsul recipisei de predare a scrisorii la posta trebuie
mentionate actele ce se expediaza.
In toate cazurile, odata cu citatia i se comunica intimatului o
copie de pe cerere si de pe motivele de apel precum si copii
certificate de pe inscrisurile alaturate care nu au fost infatisate la
prima instanta.
Daca apelantul a solicitat prin cererea de apel, presedintele
odata cu fixarea termenului de judecata va putea dispune citarea
intimatului la interogatoriu si poate lua orice masuri pentru
administrarea probelor.
Exemplu: citarea martorilor dar numai sub rezerva dezbaterii la
prima zi de infatisare.
Daca sunt mai multi intimati care au un singur reprezentant, se
va inmana o singura copie de pe cerere sau motivele de apel precum
si de pe inscrisuri. La fel se va proceda si in situatia in care intimatul
are mai multe calitati juridice in cauza respectiva.
Toate apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi
repartizate la o singura sectie a instantei de apel.

OBLIGATIVITATEA SI CONDITIILE DEPUNERII INTAMPINARII


DE CATRE INTIMAT

- prin citatie i se pune in vedere intimatului ca are obligatia sa


depuna intampinarea la dosar cu cel putin 5 zile inainte de termenul
de judecata fixat pentru judecarea apelului.
Neindeplinirea obligatiei => atrage decaderea intimatului de a
nu mai propune probe si a invoca exceptii in cursul procesului in fata
instantei de apel;
- aceasta sanctiune severa se aplica numai intimatului care este
reprezentat sau asistat de avocat;
- in cazul celor care nu sunt reprezentati sau asistati presedintele le
va pune in vedere la prima zi de infatisare sa arate exceptiile,
dovezile si mijloacele lor de aparare; aceste sustineri pe care le fac
intimatului respectiv se consemneaza in incheierea de sedinta;
- legea permite chiar acestor intimati sa solicite un termen pentru
pregatirea apararii si depunerea intampinarii;
- in cazul in care intimatul nu a primit cu cel putin 15 zile inainte de
termenul de judecata fixat sau cu 5 zile in cauzele urgente
comunicarea motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea
cere la prima zi de infatisare acordarea unui termen pentru a putea
depune intampinarea la dosar.
Doua situatii:
1. Daca intimatul lipseste la primul termen si instanta constata ca
motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amanarea cauzei
si efectuarea comunicarii.
2. Daca motivele de apel au fost comunicate, dar nu s-a respectat
termenul prevazut de lege, instanta va dispune deasemenea
amanarea cauzei si fixarea unui termen cu respectarea dispozitiilor
legale.

PROBELE IN APEL

- legea dispune ca partile nu se vor putea folosi inaintea instantei


de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi, decat cele
invocate in prima instanta aratate in motivarea apelului ori in
intampinare;
- legea prevede posibilitatea administrarii probelor a caror
necesitate rezulta din dezbateri;
- in acelasi timp, instanta de apel va putea dispune refacerea sau
completarea probelor administrate in prima instanta;
• de la regula mentionata, exista o exceptie, si anume
situatia in care necesitatea administrarii, rezulta din
probele administrate in fata instantei de apel.
- La stabilirea admisibilitatii probelor propuse, instanta trebuie sa
aiba in vedere prevederile articolul 138 Codul de procedura civila;

SOLITII pe care le poate pronunta instanta de apel:

1. - poate respinge apelul ca nefondat, ca inadmisibil sau ca


tardiv;
In cazul respingerii apelului, solutia primei instante este confirmata in
intregime - articolul 296.
In apel instanta decide; se exprima prin decizie: „instanta decide”.
2. - anularea apelului daca nu indeplineste vreuna din cerintele
prevazute de lege sau nu a fost achitata taxa judiciara de timbru,
timbrul judiciar
3. - admiterea apelului daca instanta de apel admite apelul
declarat impotriva unei hotarari a primei instante, poate pronunta
una din SOLUTIILE:
- schimbarea hotararii in totalitate sau partial;
- anumarea hotararii atacate, evocarea fondului si judecarea
procesului;
c. - anularea in tot sau in parte a procedurii urmate in fata primei
instante precum si a hotararii pronuntate si retinerea cauzei spre
judecare;
d. - anularea hotararii atacate si trimiterea cauzei spre judecare
instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala
competent ori retinerea procesului spre judecare de catre instanta
de apel

Neagravarea situatiei partii in propria cale de atac


 principiu prevazut expres in cazul judecarii unei cereri de apel.
- apelantului nu i se poate crea in propria cale de atac o situatie mai
grea decat aceea din hotararea atacata, in afara de cazul cand el
consimte la aceasta ori sunt aplicabile dispozitiile articolul 293.

RECURSUL
- cale extraordinara de atac -

 cale comuna, de reformare, de retractare,


suspensiva uneori.

Obiectul recursului - il constituie hotararile date fara drept de


apel, hotararile date in apel, hotararile altor organe cu activitate
jurisdictionala si incheierile prin care s-a intrerupt sau suspendat
cursul judecatii.

Subiectele - ca si la apel.

Competenta de solutionare a recursului este a instantei


superioare celei ce a dat hotararea atacata.
Termenul de recurs - este de 15 zile de la comunicare daca
legea nu prevede altfel. Acest termen este legal si imperativ. Se
calculeaza pe zile libere.
Articolul 303 Codul de procedura civila - da insa posibilitatea
presedintelui instantei de recurs sa prelungeasca cu 5 zile acest
termen in cazul in care la prezentarea cererii constata ca aceasta nu
indeplineste conditiile legale si o inapoiaza pentru a fi refacuta.
Actul comunicarii hotararii ce urmeaza a fi atacat cu recurs
poate fi inlocuit potrivit principiului echipolentei de acte echivalente
strict prevazute de lege si care nu pot fi extinse.
Cazuri:
1. prevazut in H.G. articolul 102 alin. 2 : se considera comunicare
si atunci cand tu soliciti comunicarea partii adverse.
2. prevazut in articolul 301 care face trimitere la articolul 284 alin.
4 se considera facuta comunicarea chiar daca se efectueaza
odata cu somatia de executare.
3. daca partea face recurs inainte de comunicare termenul de
recurs incepe sa curga. Termenul de motivare al recursului
curge totusi de la comunicare.

- Termenul de recurs poate fi intrerupt.


Sanctiunea nerespectarii termenului de recurs este
decaderea. Solutia este respingerea ca tardiv introdus.
- Daca la prima zi de infatisare nu se dovedeste ca recursul este
tardiv sau daca dovada nu reiese din dosar el se considera facut in
termen.
Cererea de repunere in termen se face in conditiile articolului
103 Codul de procedura civila.
- Sub sanctiunea nulitatii recursul se depune la instanta a carei
hotarare se ataca.
- Cererea de recurs are acelasi cuprins ca si cererea de apel, cu
singura diferenta ca trebuie sa indice motivele de casare sau
modificare.
- Hotararile de casare sau modificare pot fi depuse odata cu cererea
de recurs sau ulterior, insa inauntru termenului de recurs.
- Recursul este nul daca nu a fost motivat inauntru termenului legal.
Motivele de ordine publica pot fi insa invocate de parti sau instanta
din oficiu.
- Indicarea gresita a motivelor de casare nu atrage nulitatea
recursului.
Ca efecte:
- cererea de recurs investeste instanta si suspenda executarea
hotararii atacate, insa numai in cazurile expres prevazute de lege:
1. - stramutarea de hotare;
2. - desfintarea de constructii, plantatii sau orice alte lucrari avand
o asezare fixa.

- La cererea partii, instanta de recurs poate dispune motivat


suspendarea executarii hotararii atacate cu obligarea partii la plata
unei cautiuni.
- Suspendarea se da prin incheiere in camera de consiliu cu citarea si
ascultarea partilor chiar inainte de primul termen de judecata.
- Pentru motive temeinice se poate reveni asupra suspendarii pe
aceeasi cale.

Motivele de recurs: sunt prevazute de articolul 304 Codul de


procedura civila. Sunt 10 motive.
- In cazul in care recursul se declara impotriva unei hotarari care nu
poate fi atacata cu apel, motivele de casare nu sunt limitate la cele
prevazute in articolul 304 Codul de procedura civila.
- Recursul se judeca in complet de 3 judecatori. Activitatea
presedintelui instantei premergatoare sedintei fiind aceeasi ca si la
judecata in prima instanta.
- Depunerea intampinarii este obligatorie ca si la judecata in fata
primei instante.
- Spre deosebire de apel in recurs trebuie intocmit un raport de catre
presedintele completului sau un alt membru al acestuia, raport prin
care se verifica indeplinirea cerintelor de forma, incadrarea in
prevederile articolului 304, pozitia jurisprudentei si a doctrinei in
problemele de drept ce vizeaza dezbaterea pricinii.
- Raportul se depune cu 5 zile inainte de judecata la dosar.
- In recurs nu se pot solicita probe noi inafara de inscrisuri.
Solutii care se pot da in recurs:
- se poate admite recursul;
- se poate respinge recursul;
- se poate anula
- se poate constata perimarea lui.
- In caz de admitere a recursului hotararea atacata poate fi modificata
sau casata in tot sau in parte. Casarea unei hotarari se face in cazul
motivelor de la 1-5 inclusiv iar modificarea unei hotarari pentru
motivele de la 6-10 inclusiv.
- Daca exista motive si de casare si de modificare, hotararea se
caseaza in intregime.
- Tribunalele si Curtile de Apel rejudeca pricina in caz de casare in
fond fie la acelasi termen fie la urmatorul termen.
- Pentru anumite cazuri se poate casa cu trimitere si anume cand
instanta nu a intrat in cercetarea fondului sau cand judecata s-a facut
in lipsa partii care nu a fost legal citata atat la administrarea probelor
cat si la dezbaterea fondului.
- C.S.J. in toate cazurile caseaza cu trimitere.
- La judecata in fond dupa casare sunt aplicabile regulile de la
judecata in fond sau in apel.
- Decizia de casare este obligatorie pentru instanta care rejudeca in
ceea ce priveste problemele de drept dezlegate.
- Si in recurs functioneaza principiul non reformatio in perius.

CONTESTATIA IN ANULARE

Reglementare: articolul 317 - 321 Codul de procedura civila.


Legea reglementeaza 2 forme de contestatie in anulare:
1. - Contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun - 317;
2. - Contestatia in anulare speciala - articolul 318;

1. Contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun


- are 2 motive:
a.- cand procedura de chemare a partilor pentru ziua cand s-a
judecat pricina nu a fost legal indeplinita;
b. - cand hotararea a fost data de judecatori cu incalcarea
normelor de ordine publica privitoare la competenta.
- Hotararile care se ataca trebuie sa fie irevocabile iar motivele
contestatiei sa nu fi putut fi invocate pe caile de atac a apelului sau
recursului.
2. Contestatia in anulare speciala
- are 2 motive:
a.- cand dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli
materiale;
b. - cand instanta respingand recursul sau admitandu-l numai in
parte a omis sa cerceteze vreunul din motivele de casare.
- pentru ca o contestatie in anulare speciala sa fie admisibila, ea
trebuie sa viziteze desfintarea unor hotarari pronuntate de instantele
de recurs si de Judecatorii in ultima instanta.

- fiind o cale de retractare este de3 competenta instantei a carei


hotarare se ataca.
- cererea de contestatie in anulare are cuprinsul cererii de chemare in
judecata cu aratarea in plus a hotararii care se ataca.
- partile se numesc: contestator si intimat.
- termenul de exercitare a contestatiei in anulare este diferit dupa
cum hotararea poate sau nu sa fie pusa in executare silita:
• in cazul hotararilor care se executa silit, contestatia de anulare
se poate face inainte de inceperea executarii si in tot timpul ei
pana la savarsirea ultimului act de executare.
• In cazul hotararilor care nu se aduc la indeplinire pe cale de
executare silita, contestatia poate fi introdusa in termen de 15
zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare,
dar nu mai tarziu de 1 an de la data cand hotararea a ramas
definitiva.
- judecata contestatiei se face dupa regulile de la instanta de fond, iar
daca este vorba de o decizie a instantei de recurs potrivit regulilor
aplicabile recursului.
- intampinarea este obligatorie cu cel putin 5 zile inaintea termenului
de judecata.
- hotararea data in contestatie este supusa aceleiasi cale de atac ca
si hotararea atacata.
- nu se poate face o noua contestatie pentru motive care existau la
data celei dintai.

REVIZUIREA
- cale extraordinara de atac, de retractare -

Revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare,
precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se
poate cere in urmatoarele cazuri:
1. daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la
indeplinire;
2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat
asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;
3. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta;
4. daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost
condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-
a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii ori daca un
magistrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea-credinta
sau grava neglijenta in acea cauza;
5. daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de
partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus
de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante
pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere;
6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica,
disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati de loc sau au fost
aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere;
7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de
grade deosebite, in una sau aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi
calitate. Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de
instante de recurs. in cazul cand una dintre instante este Curtea Suprema de
justitie, cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta;
8. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta
despre aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa.
9. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a
drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar
consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate
decat prin revizuirea hotararii pronuntate.

Obiectul revizuirii => il constituie hotararile ramase definitive


in instanta de apel sau prin neapelare, precum si
hotararile date de o instanta de recurs atunci cand
evoca fondul.
Motivele de revizuire sunt expres si limitativ prevazute de lege
si sunt in numar de opt (articolul 322 - 328). Motivele 4 si 5
de revizuire au suferit modificari prin O.G. nr. 138/2000.
Motivele de la punctul 4 - articolul 322 - se refera la faptul ca
in cazul in care nu se mai poate constata prin hotarare penala
savarsirea unei infractiuni de fals in inscrisuri sau alta infractiune
legata de cauza civila, instanta de revizuire este chemata ca pe cale
incidenta sa se pronunte asupra existentei sau inexistentei infractiunii
invocate si abia apoi sa paseasca la calea revizuirii.
Motivele de la punctul 5 - se refera la faptul ca revizuirea se
poate cere si in situatia in care s-a desfintat sau s-a modificat
hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei
revizuire se cere.
Cererea de revizuire este in competenta instantei care a dat
hotararea definitiva a carei revizuire se cere.
Cuprinsul cererii - acelasi ca si la cererea de chemare in judecata
cu aratarea in plus a hotararii care se cere a fi revizuita.

1. - Numele, domiciliul sau resedinta partilor


- Pentru persoane juridice: denumirea, sediul, numarul de
inmatriculare in registrul comertului, codul fiscal, cont bancar;
- daca apelantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales
in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind
procesul - este o obligatie nu o facultate !!!!
6. - aratarea hotararii care se ataca
7. - motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul
8. - dovezile indicate in sustinerile apelului
9. - semnatura.

Termenul de revizuire => este de 1 luna si se socoteste diferit si


anume:
- pentru punctele 1, 2, 7 alin. 1 => de la comunicarea hotararii
definitive, iar in cazul in care a fost data de instanta de recurs,
de la pronuntare;
- pentru punctele 7 alin. 2 => termenul curge de la pronuntarea
ultimei hotarari;
- in cazul prevazut la punctul 3 => termenul curge de la cel din
urma act de executare;
- in cazul prevazut la punctul 4 => termenul curge din ziua in
care partea a luat la cunostinta de hotararea instantei penale
iar in lipsa unei asemenea hotarare termenul curge de la data
cand partea a luat cunostinta de imprejurarile pentru care
constatarea infractiunii nu se mai poate face pe cale penala;
- in cazul prevazut la punctul 5 => termenul curge din ziua in
care partea a luat cunostinta de hotararea pronuntata;
- in cazul punctului 6 => termenul curge de la comunicarea
hotararii definitive sau de la intoarcerea persoanelor disparute
ori de la redobandirea capacitatii.

Instanta poate sa suspende executarea hotararii atacate cu


revizuirea cu obligarea partii la cautiune.

Intampinarea este obligatorie.


Daca instanta incuvinteaza cererea de revizuire, ea schimba in
tot sau in parte hotararea atacata iar in cazul contrarietatii de hotarari,
anuleaza cea din urma hotarare.
Hotararea data in revizuire este supusa cailor de atac
prevazuta de lege pentru hotararea revizuita.
In cazul contrarietatii de hotarari calea de atac este recursul.

RECURSUL IN INTERESUL LEGII

Reglementare => articolul 329 Codul de procedura civila.


Particularitati:
1. - legitimarea procesuala activa apartine Procurorului General al
Parchetului de pe langa C.S.J.. Acesta poate actiona din oficiu
sau la cererea ministrului justitiei.
2. - prin recurs in interesul legii se solicita Curtii Supreme de
Justitie sa se pronunte asupra unor chestiuni de drept care au
primit solutionari diferite la instantele judecatoresti.
3. - examinarea recursului in interesul legii se face de Curtea
Suprema de Justitie in sectiuni unite cu participarea
Procurorului General al Parchetului de pe langa C.S.J.
4. - solutiile se pronunta in interesul legii, nu au efect asupra
hotararilor judecatoresti si nu are efect obligatoriu pentru
celelalte instante.
5. - solutiile se publica in M.Of. al Romaniei
RECURSUL IN ANULARE

Reglementare: articolul 330 - 3304


Caracteristici - particularitati:
1. - legitimarea procesuala activa apartine Procurorului General al
Parchetului de pe langa C.S.J..
2. - Procurorul poate actiona din oficiu sau la cererea ministrului
justitiei.
3. - atacarea cu recurs in anulare se face numai la C.S.J. si
numai pentru hotararile judecatoresti irevacabile;
4. - legea prevede 4 motive limitative de declansare a recursului
in anulare:
• cand sau depasit atributiile puterii judecatoresti
(compatenta generala);
• introdusa prin OG 59 / 2001 de modificare a
Codul de procedura civila care prevede ca motiv
incalcarea esentiala a legii care a determinat o
solutionare gresita a cauzei pe fond cand
hotararea este netemeinica;
• cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori
in legatura cu hotararea pronuntata;
• in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor
Omului constata o incalcare a drepturilor si
libertatilor fundamentale si faptul ca partea
potrivit legii romane poate obtine o reparatie cel
putin partiala prin anularea hotararii romane;
Pentru motivele de la punctele 1 si 2, termenul de declarare
a recursului in anulare este de 1 an de la data cand hotararea a
ramas irevocabila.
Pentru motivul de la punctul 3, termenul de 1 an de la data
ramanerii definitive a hotararii penale.
Pentru motivul de la punctul 4, termenul de 1 an curge de la
data comunicarii hotararii C.E.D.O. catre statul roman.
5. - dupa introducerea recursului in anulare instanta poate sa
suspende executarea hotorarii atacate la cererea Procurorului
General sau a partii interesate. Daca instanta suspenda la
cererea partii, partea este obligata la plata cautiunii. Judecata
se face dupa regulile de la recurs cu participarea Procurorului
de urgenta si cu precadere.
6. - pana la incheierea dezbaterilor Procurorul General isi poate
retrage Recursul in anulare, dar numai motivat. In acest caz
partile putand insa cere contimuarea judecatii.