https://www.diicot.

ro/informatii-de-interes-public/ghid-de-orientare-pentru-cetateni/
2302-c%C4%83ile-de-atac-prev%C4%83zute-%C3%AEn-codul-de-procedura-penala

GHID DE ORIENTARE
PENTRU CETĂŢENI

CĂILE DE ATAC PREVĂZUTE ÎN

CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ

1
I. Care sunt căile de atac?
Codul de procedură penală împarte căile de atac în:

 căi ordinare, care pot fi exercitate de orice parte din proces şi

de alţi participanţi la procesul penal, şi anume: apelul şi
recursul;

 căi extraordinare, care pot fi exercitate numai în cazurile şi

condiţiile prevăzute de lege, şi anume: contestaţia în anulare,
revizuirea, recursul în anulare, recursul în interesul legii.
II. Când pot fi exercitate?
Partea nemulţumită de o hotărâre penală are la dispoziţie căile de atac,
astfel:

 cu apel pot fi atacate toate sentinţele penale (hotărâri prin care

cauza este soluţionată în primă instanţă), cu următoarele
excepţii:
a) sentinţele pronunţate de judecătorii, privind
infracţiunile pentru care judecătoria este sesizată la
plângerea prealabilă a părţii vătămate (menţionate în
art. 279 al. 2 lit.c.pr.pen.);
b) sentinţele pronunţate de tribunalele militare, privind
infracţiunile menţionate în art. 279 al. 2 lit.a C.pr.pen.
şi infracţiunile contra ordinii şi disciplinei militare
sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult
2 ani;
c) sentinţele pronunţate de Curţile de Apel şi Curtea
Militară de Apel;
d) sentinţele pronunţate de Secţia penală a Curţii Supreme
de Justiţie;
e) sentinţele de declinare a competenţei în favoarea altei
instanţe.

2
  cu recurs pot fi atacate următoarele hotărâri:
a) sentinţele menţionate mai sus împotriva cărora nu se
poate face apel, cu excepţia sentinţei de declinare a
competenţei;
b) deciziile pronunţate de instanţe în apel, cu excepţia
deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor;
c) încheierile de şedinţă, în cazurile prevăzute de lege (ex:
încheierile privitoare la măsurile preventive, cum ar fi
arestarea, şi încheierile prin care a fost suspendată
judecata în prima instanţă).

 cu contestaţie în anulare se pot ataca hotărârile instanţelor de

recurs (decizii), pentru motive care privesc nulitatea unor acte
de procedură (de ex. neîndeplinirea corectă a procedurii de
citare a unei părţi), sau când împotriva unei persoane s-au
pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.

 pe calea revizuirii pot fi atacate hotărârile judecătoreşti

definitive care conţin grave erori de fapt.

 recursul în anulare şi recursul în interesul legii pot fi

exercitate numai de procurorul general al Parchetului de pe
lângă Curtea Supremă de Justiţie. Persoana interesată de
promovarea unei asemenea căi de atac poate adresa memorii
procurorului general sau ministrului justiţiei.
III. Cine poate exercita căile de atac?
Apelul şi recursul pot fi exercitate de:

 procuror şi inculpat, în privinţa laturii penale şi civile a

cauzei;

 partea vătămată, numai asupra laturii penale atunci când

acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă;
Contestaţia în anulare poate fi făcută de oricare dintre părţi.

3
 Revizuirea poate fi exercitată de:

 părţi;

 soţul şi rudele apropiate ale condamnatului;

 procuror, din oficiu, sau la sesizarea unor organe

competente (prevăzute de art. 143 C.pen.).
IV. Unde se depune cererea?
Cererea de apel sau recurs se depune la instanţa a cărei hotărâre se
atacă.
Contestaţia în anulare se introduce la instanţa de recurs care a
pronunţat hotărârea a cărei anulare se cere. Când se exercită ca urmare
a existenţei a două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă, împotriva
aceleiaşi persoane, cererea se introduce la instanţa la care a rămas
definitivă ultima hotărâre.
Cererea de revizuire se adresează procurorului de la parchetul de pe
lângă judecătoria care a judecat cauza în primă instanţă.
V. Termenul de exercitare
Termenul general de apel este de 10 zile. În cazul judecării unor
infracţiuni flagrante, termenul este de 3 zile.
Pentru părţi, termenul curge de la pronunţare, dacă au fost prezente la
dezbateri sau la pronunţare. Pentru părţile care au lipsit atât de la
dezbateri, cât şi de la pronunţare, precum şi în anumite cazuri prevăzute
de lege (de ex. pentru inculpatul deţinut sau militar în termen care a
lipsit de la pronunţare), termenul curge de la data comunicării copiei
de pe dispozitiv.
Pentru persoanele cărora legea le recunoaşte dreptul de a face apel (de
ex. pentru un martor, un expert sau apărător dintr-o cauză), termenul
curge de la pronunţarea încheierii prin care s-a dispus asupra
cheltuielilor judiciare şi cel mai târziu 10 zile de la pronunţarea
sentinţei prin care s-a soluţionat cauza.

4
În cazul recursului, se aplică aceleaşi reguli. Termenul excepţional de
3 zile este prevăzut şi pentru încheierile referitoare la măsurile
preventive.
Contestaţia în anulare poate fi introdusă:

 de partea împotriva căreia se face executarea, cel mai târziu în

10 zile de la începerea executării;

 de celelalte părţi, în 30 de zile de la data pronunţării hotărârii

contestate.
Revizuirea poate fi formulată în termen de 1 an de la data cunoaşterii
de către titularul cererii a faptelor, împrejurărilor sau hotărârilor
prevăzute de lege.
VI. Conţinutul cererii
Cererea trebuie să fie formulată în scris, semnată de titular şi să
cuprindă următoarele elemente: datele de identitate ale titularului,
numărul şi data hotărârii atacate, denumirea instanţei care a pronunţat-
o.
îÎn cazul recursului, contestaţiei în anulare şi revizuirii, cererea se
motivează obligatoriu.
Recursul poate fi motivat o dată cu cererea de recurs sau printr-un
memoriu separat, depus la instanţa de recurs cu cel puţin 5 zile înaintea
primului termen de judecată.
În materie penală, exercitarea oricărei căi de atac este scutită de plata
taxelor judiciare de timbru.

Aceste ghiduri au fost elaborate cu aprobarea Ministerului Justiţiei, în

colaborare cu Asociaţia Baroului American – CEELI, în cadrul unui proiect
finanţat de Agenţia Statelor Unite de Dezvoltare Internaţională (USAID)