Curs VI March 23, 2020

Presedintele Romaniei

 Atributiile Presedintelui

Exista mai multe clasificari la nivel doctrinar pentru aceste atributii

Ex: clasificare raportata la subiectele de drept in raport cu care se arealizeaza aceasta atributii:
- Atributii in relatia cu executivul, cu relatia judecatoreasca, cu alte autoritati, poporul, atributii
de politica externa etc.

1. Atributiile presedintelui in raporturile cu parlamentul Romaniei

a) Convocarea parlamentului – art. 63, alin. (3) + art. 66, alin. (2), Consti
Art. 63 – convocarea clasica al parlamentului nou-ales
Art. 66 – sesiunile extraordinare – fie convocarea ambelor camere, fie doar una dintre ele

o De fapt, cine face cu adevarat convocarea propriu-zisa?

Presedintele poate sa ceara convocarea, nu inseamna ca el face procedura de convocare, pentru ca
aceasta procedura, cf. art. 66, alin. 3 este facuta de presedintii de camera.
o Presedintii de camera pot sa refuza aceasta cerere a presedintelui? – seminar

b) Promulgarea legilor – art. 67, Consti

Promulgarea legii – presedintele confera forta executorie acelei legi, o formula executorie fara de
care aceasta lege nu poate fi publicata in Mon. Of. si nu poate sa produca efecte.

Regula: promulgarea se face in cel mult 20 de zile decand se primeste legea spre promulgare.
Presedintele Ro nu are drept de veto, deci nu poate sa se opuna promulgarii unei legi, dar se spune
ca are un drept de veto suspensiv, deci poate sa amane acest moment in urmatoarele doua cazuri:
- Presedintele poate sa ceara fie reexaminarea legii de catre parlament
- Presedintele poate sa faca o sesizare catre CCR

 Reexaminarea
o De ce ar cere presedintele reexaminarea?
Daca presedintele observa ca intr-o lege exista niste erori, el poate sa ceara parlamentului sa se mai
uite odata peste acest act normativ.

o Parlamentul, primind acea cerere de rexaminare, este obligat sa reexamineze numai textele
indicate de presedinte sau poate sa aduca modificari legii respective la care presedintele nu
s-a referit? (ex. legea nr. 3/2000 privind referendumul) – in practica s-a facut asa ceva

Decizii CCR – 30/2016; 31/2016; 357/2007

Primele doua se refera la anumite texte din regulamentele parlamentare, ultima se refera la legea nr.
3/2000
CCR a mers pe urmatoarea interpretare: in principiu, parlamentul este limitat numai la textele
indicate de presedinte, insa, daca este nevoie de o corelare a textelor in legea respectiva, se poate
extinde aceasta analiza si la alte dispozitii in stransa legatura cu textele indicate in cerere.
Curs VI March 23, 2020

Curtea nu a exclus posibilitatea parlamentului ca, analizand cererea presedintelui, sa isi dea seama ca
nu mai e nevoie de acea lege si sa respinga intrarea ei in vigoare.

 Sesizarea CCR
Presedintele trebuie sa indice ce texte din Constitutie au fost incalcate.
Art. 77, alin. (3) – „de la primirea deciziei” – decand incep sa curga acele 10 zile pentru ca
presedintele sa promulge legea? Presedintele va astepta publicarea deciziei in Mon. Of sau nu exista
o asemenea posibilitate, iar prin primirea deciziei nu intelegem publicarea, ci doar simpla comunicare
a minutei? – seminar

Art. 147, alin. (4) – deciziile CCR se publica in Mon. Of. si au o putere si sunt obligatorii de la acest
moment

c) Dizolvarea parlamentului
Art. 89, Consti
Fata de alte state, ex. Franta, la noi dizolvarea presupune o procedura foarte complicata.
- In primul rand, trebuie sa fie respinse cel putin doua solicitari de investitura a unui guvern
- Sa fi trecut 60 de zile de la prima solicitare de investire
- Sa fie consultati de catre presedinte presedintii de camera si alte grupuri parlamentare
- Sa nu ne aflam in ultimele 6 luni de mandat prezidential
- Sa nu fie declansata starea de urgenta, asediu etc.
- Intr-un an calendaristic este posibila o singura dizolvare.

Chiar daca sunt intrunite toate conditiile de a se dizolva parlamentul, seful statului nu este obligat sa
dizolve, este un drept al presedintelui, nu o obligatie.

d) Adresarea de mesaj
Art. 88 + 92, alin. (3), Consti

Mesajele clasice in art. 88 sunt acte pur politice ale presedintelui, in esenta ele reprezinta o
modalitate foarte utila de comunicare intre presedinte si parlament, pe cand mesajele din art. 92,
alin. (3) au o componenta juridica pentru ca ele se refera la masuri concrete, acte juridice pe care
presedintele Ro le-a realizat, iar aceste masuri trebuie sa fie discutate si de catre parlamentari.
Pe de alta parte, pentru mesajele de la art. 88, singura obligatie a parlamentului este sa se
intruneasca in sedinta comuna pentru a lua act de ele. Nu exista obligatia parlamentului de a se si
dezbate mesajele de la art. 88. Procedura este destul de simpla.
Presedintele nu este obligat sa ramana in fata parlamentarilor pentru a raspunde la intrebari, pentru
a da explicatii, nu se voteaza mesajul respectiv, etc.
Depinde de obiectul mesajului daca poate exisat o reactie a parlamentului dupa un mesaj de natura
politica, dar aceas reactie nu are loc in sedinta respectiva, reactia este ulteriora, fie printr-o lege, fie
prin declaratii.

e) Atributia de a solicita parlamentului starea de asediu sau urgenta dupa caz

Art. 93, alin. (1) + (2), Consti (decretul 195/2020)
Anexa nr. 1 Decret – masuri privind ordinea publica, domeniul economic, domeniul justitiei, afaceri
externe etc.
Curs VI March 23, 2020

2. Atributiile presedintelui exercitate in raport cu guvernul

Executivul roman este bicefal – 2 sefi ai puterii executive, cu atributii diferite:

- presedintele, multiple atributii in special de reprezenatare
- guvernul, care dincolo de o latura politica foarte pronuntata, are multiple atributii pe linie
administrativa

a) Atributii legate de formarea guvernului

Presedintele are competenta de a desemna canditatul pentru functia de prim-ministru

Art. 85, alin. (1) + art. 103, alin. (1), Consti

In consti se subliniaza faptul ca presedintele desemneaza un candidat pentru functia de prim-

ministru, deci nu-l desemneaza chiar pe primul-ministru. Acest candidat va deveni prim-ministru
numai daca obtine votul de incredere de la parlament.
Rolul decisiv revine parlamentului.

In statele parlamentare exista o regula cf. careia automat seful de stat il va desemna ca prim-minstru
pe seful partidului care a castigat alegerile. La noi nu este asa, deoarece cf. art. 103, alin. (3),
desemnarea canditatului se face dupa o consulatare a presedintelui in raport fie cu partidul care are
majoritate absoluta, fie, daca nu exista o asemenea majoritate, cu toate partidele reprezentate in
parlament.

Consulatarea – art. 103, alin. (1)

Partile consultarii:
Consulatarea partidului care are majoritatea absoluta in parlament – este foarte greu, daca nu
imposibil, de atins aceasta majoritate.
o Daca nu avem un sg partid care detine majoritatea, ci avem o coalitie de partide,
presedintele este obligat cf textului din consti sa se consulte doar cu acea coalitie pentru ca
ea este majoritara, sau devine operanta teza a II a, adica cu toate partidele?
o Prin partid majoritar intelegem si o coalitie majoritara sau un unipartid?

Norma din consti este destul de rigida pentru ca se refera doar la un partid. Daca nu ai un partid,
consulatarea o vei face cu toate partidele.
Daca presedintele ar trebui sa se consulte cu toate partidele si nu ar face-o? daca s-ar consulta doar
cu o coalitie? Nu ar fi acuzat ca a incalcat litera constitutiei de a se consulat cu toate partidele din
parlament?
Finalitatea textului este ca presdintele sa desemneze un candidat care sa fie ales de majoritatea
parlamentara.

Decizia nr. 85/2020 – un conflict declansat de recenta desemnare de catre seful de stat drept
candidat la functia de prim-ministrul pe cel care condusese guvernul anterior, dizolvat prin motiune
de cenzura.
o Consulatarea este pur formala sau poate genera pentru presedinte o anumita conduita de
urmat?
Curs VI March 23, 2020

Pana la aceasta decizie, cam toata docrina considera ca presedintele poate sa aleaga pe cine doreste
ca si candidat, consultarea fiind formala.

Principiul colaborarii loiale intre autoritati – dedus de catre CCR din litera si spiritul constitutiei –
faptul ca autoritatile nu trebuie sa mimeze faptul ca ele colaboreaza, ele trebuie sa fie de buna-
credinta atunci cand colaboreaza unele cu altele, intr-o maniera constructiva si sa nu se blocheze
reciproc.
Daca acest principiu se incalca, CCR, ajunge, constatand ca o autoritate, de ex. presedintele, nu a
colaborat in mod loial cu o alta autoritate, sa impuna obligatii de a face unor autoritati de rang
constitutional, depasindu-si functiile.

Legat de decizia 85/2020 – CCR a interpretat art. 103, alin. (1) in maniera in care presedintele ar cam
fi obligat sa tina cont de propunerea inainta de partidul majoritar sau coalitia majoritara.
- CCR considera ca presedintele a simulat consulatarea.
- CCR a retinut ca scopul desemnarii canditatului nu a fost cel avut in vedere de consti in
art.103, ci scopul a fost unul obscur in viziunea CCR si anume fortarea dizolvarii
parlamentului pentru a se ajunge la alegeri anticipate.

Decizia nr. 80/2014 – propunere de revizuire a consti

CCR spus de asemenea ca presedintele, atunci cand se consulta cu partidele, nu ar avea o putere
chiar discretionala, deci nu este la libera lui apreciere cine va desemna drept candidat.
CCR a spus ca deciziile curtii nu pot fi invocate in alte situatii ca fiind izvor de drept si fiind invocate in
alte situatii. In decizia 2020, CCR face exact pe dos.

Art 85,alin. (1) – presedintele si numeste guvernul in functie.

Numirea se face la finalul procedurii de investitura, avand insa in spate votul de incredere al
parlamentului.
o Ce fel de competenta avem? O competenta legata – presedintele este obligat sa numeasca
guvernul in formula delegata de parlament, sau presedintele ar putea sa refuza total sau
partial aceasta numire?

b) Atributii raportate la un guvern deja existent

- Participatrea de sedintele guvernului – art. 87, Consti

Presedintele poate lua parte la sedintele guvernului privind:
- Apararea tarii
- Politica externa
- Asigurarea ordinii publice
In alte situatii, presedintele poate sa participe la cererea primului ministru.

Aceasta norma a iscat anumite controverse in practica. – avizul CCR din 2007 referitor la suspendarea
din functie a presedintelui de la acea vreme – printre anumite critici ale guvernului la adresa
presedintelui, se numara si faptul ca presedintele a venit la sedintele guvernului – incalcarea
constitutiei.
CCR a avut o interpretare rationala – nu trebuie sa privim atat de rigid acest aliniat, in sensul ca
presedintele poate sa vina la orice sedinta doreste. Sigur ca, daca in sedinta respectiva nu se dezabat
teme de interes national unde el ar avea un interes ca si sef al statului, atunci ar fi indicat, din ratiuni
de protocol, sa se dialogheze inainte.
Curs VI March 23, 2020

- Consultarea – art. 86, consti

Presedintele poate consulta guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita.
Nu exista o lista de limitari de astfel de probleme, presedintele poate sa aprecieze care probelema
este urgenta sau de importanta deosebita.
Acest articol poate fi invocat si pentru a permite presedintelui participarea la toate sedintele
guvernului.

- „Improspatarea” unui guvern – procedura de remaniere guvernamentala

Se incepe cu o anumita „formula” a guvernului, dar nu ramane aceeasi – inlocuirea unor membrii ai
guvernului in timpul mandatului.
Pot fi „n” motive pentru care se poate decide de catre prim-ministru asupra oportunitatii unei
remanieri guvernamentale.
Nu trebuie sa fie privita ca o forma de raspundere. Remanierea poate fi o forma de schimbare a
imaginii, nu neaparat o forma de greseala a unui membru.

o Implicarea presedintelui in aceasta remaniere este potrivita sau nu? Se poate invoca ca acest
guvern a fost investit de catre parlament, si atunci de ce sa nu fie implicati doar premierul si
parlamentul?
Nu este nimic neregula cu implicarea presedintele deoarece presedintele este un sef al executivului,
fiind interesat de existenta unui guvern bine pus la punct si de asemeena este sef al statului.

Art. 85, Consti – atributiile presedintelui in cadrul remanierii

Alin. (2) – remaniere guvernamentala clasica – procedura de remaniere implica doar presedintele si
primul ministru
Alin. (3) – remaniere „speciala”, mai importanta, caz in care intervine si parlamentul - daca se ajunge
la schimbarea compozitiei politice in urma remanierii, se obtine si o aprobarea din partea
parlamentului

Alin. (2)
In esenta, primul-ministru propune revocarea si numirea intr-o functie din guvern, iar presedintele
emite decretul corespunzator
o Presedintele poate sa refuza o propunere din partea primului ministru?
Presupune doua etape:
- o revocare (vacantarea postului respectiv)
- numirea pentru respectivul post.
Pentru ambele etape presedintele trebuie sa emita decret prezidential.
o Poate presedintele sa refuze o propunere de revocare sau una de numire?

CCR, prin 3 decizii, a stabilit ca exista pentru seful statului un drept de apreciere in materie de
remaniere, dar este un drept limitat.
Deciziile:
- 356/2007,
- 98/2008,
- 875/2018
Curs VI March 23, 2020

2007 – CCR a constatat ca presedintele nu are un drept de veto in materia remanierii, dar poate sa
ceara primului-ministru sa renunte la o remaniere daca persoana propusa pentru functia
guvernamentala nu intruneste conditiile legale in acest sens (codul administrativ, art. 17)
2008 – in completarea deciziei din 2007, CCR a apreciat ca din ratiuni privind necorespunderea
profesionala, presedintele poate sa refuze o propunere din partea primului-ministru o singura data si
motivat
2018 – presedintele poate sa refuze ori de cate ori este nevoie, din motive de nelegalitate,
propunerea primului ministru de numire. Din motive de necorespundere, poate refuza o singura data
si motivat.

o De ce poate sa refuze doar o singura data din motive de necorepsudnere profesioanala?

CCR vine inca din 2008 cu o interpretare si anume CCR a spus ca cifra 1 este cumva un principiu. CCR
face referire la alte texte din constitutie – de ex: spune ca presedintele poate sa adopte o conduita o
singura data privind textele referitoare la reexaminarea unei legi.

- Incetarea mandatului de membru al guvernului si de vacantarea functiei indiferent de

modalitate
Art. 42, cod admi
Presedintele emite un decret pentru functia vacanta – propunere din partea premierului pentru
numirea in functia respectiva

975/2018 – CCR a apreciat ca nu este firesc ca presedintele sa depaseasca in mod nerezonabil

termenul de a lua act de demisie si de a amite decret
Art. 43, cod admi – vacanta functiei – in situatiile din art. 42 – i s-a impus presedintelui un termen de
15 zile in care trebuie sa emita decretul prin care ia act de vacantarea functiei ministeriale
Art. 42, alin. (3), cod admi – situatie derogatorie – termen de 30 de zile decand primeste propunerea
din partea premierului, dar e un termen care opereaza in situatii exceptionale, precum cele din art.
92 si 93 din consti.

- Atributia presedintelui de numire in functii guvernamentale

Poate sa opereze in cadrul remanierii, dar nu este unica situatie (demisie, decis etc.)
Numirea potrivit consti si codului admi se face de catre pres ro la propunerea premiereului (art. 47
cod admi – procedura succinta prin care se numeste in functie un nou membru al guvernului)
Cod admi – termen de 10 zile in care presedintele trebuie sa numeasca persoana propusa de catre
primul-ministru
Daca potrivit jurisprudentei CCR presedintele refuza numirea (numirea este nelegala – oricand, sau
pe ratiuni de necorepsundere profesionala o sg dtaa si motivat) – presedintele trebuie sa motiveze
public aceasta varianta de refuz
Art. 47, cod admi – situatii speciale privind refuzul si cum se rezolva

3. Atributiile presedintelui in raporturile cu alte autoritati administraive (altele decat

guvernul)
Presedintele are multiple atributii privind numirea in functii sau propuneri de numire – classroom – 3
liste in care gasim atributii privind numirea in functii publice
Numiri in functii publice legea 21/2006 etc.
Curs VI March 23, 2020

- Raporturile presedintelui cu CSAT – legea 415/2002 – Presedintele Romaniei conduce si CSAT

- Atributii privind administratia prezidentiala

Administratia prezidentiala este formata din toate serviciile aflate in subodinea sefului de stat –
legea 47/94

4. Atributii in legatura cu CCR – art. 142, alin. (3) si art. 143, Consti

Decizie 459/2014 - decretele sefului statului prin care numeste judecatori la CCR nu pot fi contestate
prin invocarea argumentului lipsei competentei profesionale

- Sesizeaza Curtea in legatura cu diversele legi trimite la promulgare - Control a priori

- Dreptul presedintelui de a sesiza Curtea cu sesizari privind existenta unor conflincte juridice
de natura constituionala

5. Atributiile in legatura cu puterea judecatoreasca

a) Numeste judecatorii si procuroriii definitiv – art. 125, alin. (1) si art. 134, Consti

Legea 303/2004 privid statutul magistratilor

Inainte, presedintele, cf legii 303/2004 avea dreptul sa refuze o sg data si motivat propunerea CSM
de numire in functie a unui magistrat
Daca isi mentine CSM propunera, presedintele era obligat sa emita decretul de numire.
In prezent, presedintele nu mai poate refuza numirea .

b) Numirea in functii de conducere in Minsiterul Public (parchete)

Legea 303/2004, art. 54 – numirea la Parchetul General, DNA si DIICOT
Numirea are o procedura sparta intre mai multe autoritati – presedinte; propunere Ministrul Justitiei,
care trebuie sa aiba in vedere un aviz de la Consiliul Magistraturii.

c) Gartierea indiviuala – art. 94, lit. d, Consti

Legea 546/2002

Gratierea – seminar (classroom – 2 decrete ale presedintelui privind gratierea din 2004 si o decizie a
ICCJ)
o Decretele care au ca obiect gratierea pot fi atacate in fata instantei de contencios
administrativ?
ICCJ a stabilit ca nu se poate accepta o asemenea solutie motivand ca aceste decrete pot fi calificate
drept acte in relatia cu parlamentul si nu pot fi contestate pe cale judecatoareasca.

6. Atributiile in relatia cu poporul

a) Atributia art. 90, Consti privind refendumul
Presedintele dupa ce consulta parlamentul poate cere poporului sa-si exprieme vointa privind
probleme de interes national
Legat de consulatarea parlamentului – este obligatorie
Art. 11, legea 3/2000 – impune parlamentului un termen maximal potrivind consulatarea ceruta de
presedinte – 20 de zile – daca se depaseste acest termen se poate trece la organizarea refendumului
Curs VI March 23, 2020

Obiectul referendumului – probelem de interes national

Decizii:
- 70/99;
- 567/2006;
- 147/2007;
- 355/2007

Ultimele doua decizii CCR a zis ca pe de o parte este posibil sa fie suprapuse alegerile de orice fel cu
referendumul, dar nu e recomandat. De asemenea, CCR a apreciat ca se poate derula si pe mai multe
zile daca este necesar.

o Seminar – finalitatea acestei atributii prezidentiale si a referendumului – pornind de la textul

constitutional, ce relevanta are pozitia poporului in legatura cu referendumul?

b) Atributia de a acorda deocoratii – art. 94, lit. a, Consti

Legea 29/2000

7. Atributii pe linie politica externa

Reprezinta statul roman – art. 91, Consti
- Presedintele incheie tratate in numele statului roman, le inainteaza spre ratificare
parlamentului
- Presedintele ro reprezinta statul roman la Consiliul European
- Pe langa presedintele ro se acrediteaza si reprezentantii altor state, de ex. ambasadorii

Decizii: 683/2012 si 784/2012 – presedintelui i s-a refuzat de catre guvern dreptul de a reperezenta
statul roman la Consiliu European, iar CCR a spus ca presedintele este cel mai potrivit

8. Atributii in situatii extraordinare

- Art. 92, 93, Consti
- Atributii in domeniul apararii – aprobarea mobilizarii partiale sau totale a armatei, luarea de
masuri pentru respingerea agresiunii armatre (art. 92)
- Instituirea starii de asediu sau de urgenta cu precizarea ca pentru aceste 2 stari se ia in
considerare si OUG nr. 1/99 – procedura, ce contine decretul etc. (art. 93)