CAPITOLUL 2: NORMALIZAREA ȘI CADRUL CONCEPTUAL AL AUDITULUI

INTERN

1. Normalizarea Auditului Intern în plan internațional și national

2. Standardele Internaționale de audit intern
Standardele de calificare

Standardele de performanță

3. Cum devenim auditori interni

1
 AUDIT INTERN

1.Normalizarea Auditului Intern în plan

internațional și national

2
1. 1. Normalizarea auditului intern in plan international
Cine reglementeaza auditul intern pe plan international?
1. Institutul Auditorilor Interni (The Institute of Internal Auditors- IIA); IIA
fondat în 1941 în SUA;
2. Burse de valori si organisme de reglementare independente;
3. Comisia Europeana (directiva a VIII-a include prevederi referitoare la rolul
auditului intern si al comitetelor de audit)

3
Cadrul conceptual al auditului intern (elaborat de IIA)
International Professional Practices Framework – IPPF
declară misiunea Auditului Intern ca fiind aceea de a spori
si proteja valoarea organizaţională prin oferirea de
asigurare, consiliere şi cunoaştere profundă
fundamentate pe principii obiective bazate pe risc.

4
1.2. Normalizarea auditului intern in plan national
La nivel national:
 auditul intern în sectorul public: legea 672/2002 privind auditul public intern,
cu modificările ulterioare;
 auditul intern în sectorul bancar: Normele 17/2003 emise de BNR, cu
modificările și completările ulterioare - privind organizarea și controlul intern al
activității instituțiilor de credit și administrarea riscurilor semnificative, precum
și organizarea și desfășurarea activității de audit intern a instituțiilor de credit

5
La nivel national:
 pentru societăţile comerciale,

normalizarea auditului intern a

fost încredinţată CAFR, care

începând din 2004, a asimilat în

plan naţional cadrul conceptual

profesional elaborat de IIA.

6
!!! De știut:

- Hotărârea CAFR nr. 88/2007 pentru aprobarea Normelor de audit

intern - societăţile care sunt supuse auditului financiar potrivit legii

sau opţiunii acţionarilor, organizează activitate de audit intern

- abrogată prin hotărârea CAFR nr. 56/2.11.2015 pentru aprobarea
Ghidului privind implementarea Standardelor internaţionale de audit
intern.

7
Ulterior, Legea nr. 162/2017 : entitățile ale căror situații
financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului
statutar sunt obligate să organizeze şi să asigure exercitarea
activității de audit intern. Totodată, pentru entitățile de
interes public se prevede obligația organizării unui comitet
de audit, conform legii.

8
Entitățile care au obligația de a efectua audit statutar, deci și audit
intern sunt:
- entitățile care depășesc criteriile de mărime stabilite de OMFP
1802/2014;
- entitățile de interes public (entitățile cotate, instituțiile de credit,
soc de asigurare, soc financiare nebancare);
- entități cu sistem de administrare dualist.

9
2. Standardele Internaționale de audit

intern

10
2. Standardele Internaționale de audit intern
Cadrul conceptual al auditului intern (IIA) - International Professional
Practices Framework – IPPF (a suferit modificări în 2017) declară
misiunea Auditului Intern ca fiind aceea de a spori si proteja valoarea
organizaţională prin oferirea de asigurare, consiliere şi cunoaştere
profundă fundamentate pe principii obiective bazate pe risc.

11
Cadrul conceptual al auditului este
format din:
1. Promulgări obligatorii
2. Promulgări cu caracter
de recomandare

12
1. Promulgări obligatorii :
Principiile fundamentale pentru practica

profesională a auditului intern

Definiţia auditului intern

Codul etic

Standardele de audit intern

13
 Principiile fundamentale pentru practica profesională a auditului intern
– conformarea cu aceste principii este considerată a fi necesară şi
esentială pentru practica profesională a auditului intern.
Potrivit acestor principii, activitatea de audit intern:
 Demonstrează integritate.
 Demonstrează competență și conștiinciozitate profesională.
 Este obiectivă și nu este supusă unor influențe nepotrivite (independentă).

14
Este aliniată strategiilor, obiectivelor și riscurilor organizației.

Este poziționată corespunzător în cadrul organizației și

dispune de resurse adecvate.
Demonstrează calitate și îmbunătățire continuă.

Comunică eficient.

15
 Furnizează asigurare bazată pe risc.
 Are o cunoaștere detaliată, este
 proactivă și orientată către viitor.
 Promovează îmbunătățirea organizațională.

16
 Definiţia auditului intern – precizează scopul, natura şi aria de
cuprindere a auditului intern.
Auditul intern este o activitate independenta de asigurare obiectiva si
de consiliere, destinata sa adauge valoare si sa antreneze îmbunatatirea
activitatilor organizatiei. Ajuta organizatia în îndeplinirea obiectivelor
sale printr-o abordare sistematica si disciplinata în cadrul evaluarii si
îmbunatatirii eficacitatii proceselor de management al riscurilor, control
si guvernanţă.
17
 Codul etic
- principiile şi aşteptările ce trebuie să
guverneze comportamentul indivizilor şi
organizaţiilor care realizează audit
intern.

18
 Standardele de audit intern
- cuprind enunţuri ale cerinţelor de
bază pentru desfăşurarea activităţilor
de audit intern şi evaluarea eficacităţii
acestora, precum şi interpretări prin
care se clarifică termeni şi concepte

19
2. Promulgări cu caracter de recomandare:
Recomandari practice (Practice Advisories) - ajută auditorii interni în
aplicarea principiilor, definiţiei, codului etic şi a standardelor şi în
promovarea celor mai bune practici.
Ghiduri practice (Practice Guides) - furnizează îndrumări detaliate
privind realizarea activităţii de audit intern. Includ detalieri ale
proceselor şi procedurilor, precum şi instrumente, tehnici, programe,
abordări, exemple.

20
Scopul Standardelor Internaționale de Audit Intern este:
1.Să orienteze către ralierea la normele obligatorii din Cadrul Internațional
de Practici Profesionale.
2. Să furnizeze un cadru general pentru desfăşurarea şi promovarea unei
game largi de servicii de audit intern care să genereze valoare adăugată.
3.Să stabilească cadrul de referinţă pentru evaluarea rezultatelor auditului
intern.
4. Să stimuleze optimizarea proceselor şi operaţiunilor organizaţiei.
21
Standardele de audit intern sunt structurate in 2 categorii
principale:
I. Standarde de calificare (Attribute Standards)
II. Standarde de funcţionare sau performanţă
III. (Performance Standards)

22
2.1 Standarde de calificare
- descriu caracteristicile şi abilităţile cerute persoanelor şi organizaţiilor care

practică auditul intern (codificate cu seria 1000). Conţin patru clase principale:
 Scop, Autoritate şi Responsabilităţi (1000)
 Independenţă şi obiectivitate (1100)
 Competenţă şi conştiinţă profesională (1200)
 Program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii (1300)

23
1000 – Scop, Autoritate şi Responsabilităţi
Scopul, autoritatea şi responsabilităţile activităţii de audit intern trebuie să
fie definite, în scris, într-o cartă a auditului intern, în concordanţă cu
Misiunea auditului intern şi normele obligatorii ale Cadrului Internaţional de
Practici Profesionale .
Conducătorul executiv al auditului trebuie să revizuiască periodic carta
auditului intern şi să o prezinte conducerii superioare şi consiliului pentru
aprobare.
24
1100 – Independenţă şi Obiectivitate
Activitatea de audit intern trebuie să fie
independentă şi auditorii interni trebuie să
dea dovadă de obiectivitate în îndeplinirea
responsabilităţilor ce le revin.

25
1200 – Competenţă şi conştiinciozitate profesională
Misiunile de audit trebuie efectuate cu competenţă şi
conştiinciozitate profesională.

26
1300 – Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii
Conducătorul executiv al auditului trebuie să elaboreze şi să
actualizeze un program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii, care
să acopere toate aspectele activităţii de audit intern.

27
Acest program evaluează eficienţa şi eficacitatea activităţii de audit
intern şi identifică oportunităţile de îmbunătăţire.
Conducătorul executiv al auditului ar trebui să încurajeze
supravegherea de către consiliu a programului de asigurare şi
îmbunătăţire a calităţii.

28
2.2. Standardele de funcţionare sau performanţă
(Performance Standards)
- detaliază natura activităţilor de audit intern şi criteriile
calitative pentru evaluarea serviciilor prestate de auditorii
interni

29
Acestea conţin 7 clase principale (codificate seria 2000):
 Coordonarea activităţii de audit intern (2000)
 Tipul activităţilor de audit intern (2100)
 Planificarea misiunii (2200)
 Realizarea misiunii (2300)

30
Comunicarea rezultatelor (2400)

Monitorizarea progresului (2500)

Comunicarea acceptării riscurilor

de către management (2600)

31
2000 – Coordonarea Activităţii de Audit Intern
Conducătorul executiv al auditului trebuie să
coordoneze în mod eficace activitatea de audit
intern astfel încât să se asigure că aceasta
aduce valoare organizaţiei.

32
2100 – Tipul activităţilor de audit intern
Activitatea de audit intern trebuie să evalueze şi să contribuie la
îmbunătăţirea proceselor de guvernanţă, managementul riscului şi
controlul organizaţiei, folosind o abordare sistematică şi metodică
bazată pe risc. Credibilitatea şi valoarea auditului intern sunt crescute
atunci când auditorii sunt proactivi şi evaluările lor oferă noi
perspective şi iau în considerare impactul viitor.

33
2200 – Planificarea misiunii
Auditorii interni trebuie să elaboreze şi să documenteze un plan
pentru fiecare misiune, care să includă obiectivele misiunii, sfera de
cuprindere, calendarul de desfăşurare şi alocarea resurselor. Planul
trebuie să ia în considerare strategiile organizaţiei, obiectivele şi
riscurile relevante pentru misiunea respectivă de audit.

34
2300 – Realizarea misiunii
Auditorii interni trebuie să identifice, analizeze,
evalueze şi documenteze informaţii suficiente
pentru îndeplinirea obiectivelor misiunii.
2400 – Comunicarea rezultatelor
Auditorii interni trebuie să comunice rezultatele
misiunilor.
35
2500 – Monitorizarea Progreselor
Conducătorul executiv al auditului trebuie
să stabilească şi să menţină un sistem de
monitorizare a utilizării rezultatelor
comunicate de către management.

36
2600 – Comunicarea Acceptării Riscurilor de către Management
Când conducătorul executiv al auditului consideră că managementul
a acceptat un nivel al riscului rezidual care poate fi inacceptabil
pentru organizaţie, acesta trebuie să discute problema cu
conducerea superioară. Dacă conducătorul executiv al auditului
stabileşte că problema nu a fost rezolvată, acesta trebuie să o
comunice consiliului.
37
3. Cum devenim auditori interni

38
3. Cum devenim auditori interni
Certificarea CIA (Certified Internal Auditor)
 Este acordată direct de Institutul Auditorilor Interni
 Singura certificare acceptată pe plan internaţional.
Nu este o condiție pentru ca cineva să poată practica
auditul intern, dar este un mare atu, o dovadă de profesionalism.

39
 Examenul este format din 4 părţi, fiecare parte conţinând 100 de
întrebări grilă cu mai multe variante de răspuns:
 Partea I – Rolul activităţii de audit în contextul guvernanţei, riscurilor şi
controlului intern
 Partea a II-a – Realizarea misiunii de audit intern
 Partea a III-a – Elemente de analiză a afacerilor şi tehnologia
informaţiilor
 Partea a IV-a – Abilităţi de conducere a afacerilor
40
Certificarea CIA nu este o condiție obligatorie pentru desfășurarea
de activități de audit intern in Romania.
Potrivit legii 162/2017, responsabilii cu organizarea si coordonarea
activității de audit intern (directorul departamentului de audit
intern) trebuie să fie auditori financiari activi înregistrați în
Romania (membri activi ai CAFR, autorizați de Autoritatea pentru
Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar)
41
Pentru a deveni auditor financiar, în România, există 2 alternative:
1) Examen de admitere in stagiu la ASPAAS, parcurgerea stagiului
de minim 3 ani, apoi examen de competență profesională. Cei
care au promovat acest examen se înscriu ca membri ai Camerei
Auditorilor Financiari din România (CAFR) si din acest moment
pot desfășura activități de audit financiar.
2) Parcurgerea examenelor ACCA

42