Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Licenţă 2022
Culegere
Teste grilă
Programele de studii:
Contabilitate şi Informatică de Gestiune
Administrarea Afacerilor
2022
Acest material este destinat uzului studenţilor, forma de învăţământ la distanţă.
Conţinutul cursului este proprietatea intelectuală a autorului /autorilor; designul, machetarea
şi transpunerea în format electronic aparţin Departamentului de Învăţământ la Distanţă al
Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti.
Acest curs este destinat uzului individual. Este interzisă multiplicarea, copierea sau
difuzarea conţinutului sub orice formă.
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
Autori:
Mariana Gurău
Valentina Vasile
Andreea Stroe
Adina Creţan
Mihaela Iliescu
Otilia Platon
Constantin Brăgaru
Editura Universităţii „Nicolae Titulescu”
ISBN: 978-630-6508-56-3
Cuprins
Cuprins ....................................................................................................................................... 5
CONTABILITATE FINANCIARĂ........................................................................................... 6
MICROECONOMIE................................................................................................................ 97
5
CONTABILITATE FINANCIARĂ
Lector univ.dr. MARIANA GURĂU
6
Mariana GURĂU
7
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
8
Mariana GURĂU
9
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
c) cost de achiziţie (pentru bunurile procurate cu titlu oneros), preţ de producţie (pentru
bunurile produse în entitate), valoarea de aport, stabilită în urma evaluării (pentru
bunurile reprezentând aport la capitalul social), la valoarea justă (pentru bunurile
obţinute cu titlu gratuit);
d) preţ de achiziţie (pentru bunurile procurate cu titlu oneros), cost de producţie (pentru
bunurile produse în entitate), valoarea de aport, stabilită în urma evaluării (pentru
bunurile reprezentând aport la capitalul social), la valoarea istorică (pentru bunurile
obţinute cu titlu gratuit);
26. La 31.12.N, se cunosc urmatoarele informatii: cresteri de capital in numerar 10.000 lei,
cresteri de capital prin aport in natura 15.000 lei, diminuarea de capital pentru acoperirea
pierderilor 5.000 lei, credite bancare pe termen lung contractate in timpul anului 20.000
lei, credite bancare pe termen lung: sold la 01.01.N: 25.000 si sold la 31.12.N: 40.000 lei,
plati catre furnizorii de imobilizari 15.000 lei, impozit pe profit platit 5.000 lei, vanzari
de produse finite clientilor 40.000 lei, achizitii de utilaje de la furnizori 40.000 lei. Care
este valoarea fluxului de trezorerie generat de activitatea de finantare?
a) (-15.000 lei);
b) 19.000 lei;
c) 25.000 lei;
d) 35.000 lei;
10
Mariana GURĂU
27. La 31.12.N, se cunosc următoarele informații: creșteri de capital în numerar 10.000 lei,
creșteri de capital prin aport în natură 15.000 lei, diminuarea de capital pentru acoperirea
pierderilor 5.000 lei, credite bancare pe termen lung contractate în timpul anului 20.000
lei, credite bancare pe termen lung: sold la 01.01.N: 25.000 și sold la 31.12.N: 40.000 lei,
plăți către furnizorii de imobilizări 15.000 lei, impozit pe profit plătit 5.000 lei, vânzări
de produse finite clienților 40.000 lei, achiziție de utilaje de la furnizori 40.000 lei. Care
este valoarea fluxului de trezorerie generat de activitatea de investiții?
a) (-15.000 lei);
b) 19.000 lei;
c) 25.000 lei;
d) 35.000 lei;
28. Se cunosc următoarele informații aferente activității unei entități economice: costul
mobilierului achiziționat 8.000 lei, acordarea unui împrumut pe termen lung 10.000 lei,
restituire (plată) împrumut pe termen lung 25.000 lei. Încasare din vânzarea unui utilaj
5.1 lei, încasări de la clienți 320.000 lei, achiziția și achitarea unor acțiuni pe termen
lung 20.000 lei, încasare contribuție la majorarea capitalului social 200.000 lei, achitarea
ratei de leasing financiar pentru un mijloc de transport 15.000 lei. Fluxul de trezorerie
din activitatea de investiții este de:
a) (33.000 lei) – flux negativ
b) (25.000 lei) – flux negativ
c) (48.000 lei) – flux negativ
d) (40.000 lei) – flux negativ
30. La 31.12.N, se cunosc urmatoarele informatii: vanzari de produse finite 30.000 lei;
cumparari de materii prime de la furnizori 5.000 lei; clienti: sold la 01.01.N 5.000 lei si
sold la 31.12.N 6.000 lei, furnizori de materii prime: sold la 01.01.N 7.000 lei si sold la
31.12.N 5.000 lei, plati catre furnizorii de imobilizari in cursul exercitiului 15.000 lei,
cheltuieli cu impozitul pe profit in exercitiul N 4.000 lei, impozit pe profit de platit: sold
la 01.01.N 2.000 lei si sold la 31.12.N 3.000 lei, incasari din vanzarea unui utilaj 5.000
lei, crestere de capital social in numerar 10.000 lei. Care este valoarea fluxului net de
trezorerie generat de activitatea de exploatare?
a) 9.000 lei;
b) 19.000 lei;
c) 24.000 lei;
d) 11.000 lei;
11
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
31. La 31.12.N, se cunosc urmatoarele informatii: cresteri de capital in numerar 10.000 lei,
dividende plătite 6.000 lei, diminuarea de capital pentru acoperirea pierderilor 5.000 lei,
credite bancare pe termen lung contractate in timpul anului 20.000 lei, credite bancare pe
termen lung: sold la 01.01.N: 25.000 si sold la 31.12.N: 40.000 lei, plati catre furnizorii
de imobilizari 15.000 lei, impozit pe profit platit 5.000 lei, vanzari de produse finite
clientilor 40.000 lei, achizitii de utilaje de la furnizori 40.000 lei. Care este valoarea
fluxului de trezorerie generat de activitatea de finanțare?
a) 40.000 lei;
b) 19.000 lei;
c) 25.000 lei;
d) 35.000 lei;
32. Se cunosc următoarele informații aferente activității unei entități economice: costul
mobilierului achiziționat 8.000 lei, acordarea unui împrumut pe termen lung 10.000 lei,
restituire împrumut pe termen lung către o bancă 45.000 lei. Încasare din vânzarea unui
utilaj 5.000 lei, încasări de la clienți 320.000 lei, achiziția și achitarea unor acțiuni pe
termen lung 20.000 lei, încasare contribuție la majorarea capitalului social 20.000 lei,
achitarea ratei de leasing financiar pentru un mijloc de transport 15.000 lei. Fluxul de
trezorerie din activitatea de finanțare este de:
a) (25.000 lei) – flux negativ
b) (33.000 lei) – flux negativ
c) (48.000 lei) – flux negativ
d) (40.000 lei) – flux negativ
33. Încasarea dobânzii aferente unui împrumut acordat unei entități afiliate:
a) Generează majorarea fluxului de trezorerie din activitatea de investiții
b) Generează majorarea fluxului de trezorerie din activitatea de finanțare
c) Generează majorarea fluxului de trezorerie dina ctivitatea de exploatare
d) Nu are influență asupra trezoreriei
35. La 31.12.N, se cunosc urmatoarele informatii: vanzari de produse finite 30.000 lei;
cumparari de materii prime de la furnizori 15.000 lei; clienti: sold la 01.01.N 5.000 lei si
sold la 31.12.N 6.000 lei, furnizori de materii prime: sold la 01.01.N 7.000 lei si sold la
31.12.N 5.000 lei, plati catre furnizorii de imobilizari in cursul exercitiului 15.000 lei,
cheltuieli cu impozitul pe profit in exercitiul N 4.000 lei, impozit pe profit de platit: sold
la 01.01.N 2.000 lei si sold la 31.12.N 3.000 lei, incasari din vanzarea unui utilaj 5.000
lei, crestere de capital social in numerar 10.000 lei. Care este valoarea fluxului net de
trezorerie generat de activitatea de exploatare?
a) 9.000 lei;
b) 19.000 lei;
c) 24.000 lei;
d) 11.000 lei;
12
Mariana GURĂU
40. Conform principiului permanenţei metodelor, care dintre următoarele situaţii nu justifică
schimbarea politicilor contabile?
a) schimbarea acţionariatului, datorită intrării într-un grup;
b) schimbarea conducătorilor entităţii;
c) admiterea la tranzacționare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare pe termen
scurt ale entităţii;
d) fuziunile şi operaţiunile asimilate.
13
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
41. La recunoașterea unei facturi privind consumul de apă pe luna decembrie, anul N, primită
in ianuarie, anul N+1, se va respecta principiul:
a) Permanenței metodelor;
b) Intagibilității bilanțului de dechidere;
c) Contabilității de angajamente;
d) Costului de achiziție și al costului de producție.
45. Care dintre următoarele operaţii reprezintă o consecinţă a aplicării principiului prudenţei?
a) 607 = 371 2.500
b) 6813 = 2131 300
c) 6811 = 2813 300
d) 212 = 1513 300
47. La sfârșitul lunii decembrie, anul N, se vinde mobilier (produse finite) la prețul de
vânzare de 4.200 lei. Politica de retur a firmei permite returul bunurilor vândute în
termen de 30 zile. Încadrându-se în acest termen, clientul restituie mobila în luna ianuarie,
N + 1. La înregistrarea returului se va respecta:
a) Principiul prudenței
b) Principiul evaluării la cost de achiziție sau cost de producție
c) Principiului independenței exercițiului financiar
d) Principiul contabilității de angajamente
14
Mariana GURĂU
48. La sfârșitul lunii martie, anul N, se plătește asigurare pentru o construcție cu valabilitate
de un an, începând cu luna aprilie. La înregistrarea asigurării se vor respecta:
a) Principiul contabilității de angajamente și principiul contabilizării şi prezentării
elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere ţinând seama de fondul
economic al tranzacţiei sau al angajamentului în cauză.
b) Principiul contabilizării şi prezentării elementelor din bilanţ şi din contul de profit
şi pierdere ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al angajamentului în
cauză și principiul prudenței.
c) Principiul contabilității de angajamente și principiul prudenței.
d) principiul contabilizării şi prezentării elementelor din bilanţ şi din contul de profit
şi pierdere ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al angajamentului în
cauză și principiul evaluării la cost de achiziție sau cost de producție.
15
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
16
Mariana GURĂU
17
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
63. Firma X, neînregistrată în scopuri de TVA, vinde mărfuri firmei Y, la preţul de vânzare
de 8.000 lei, la data de 28.12.N. Ulterior, la 05.01.N + 1, cu factura nr 45 firma X
facturează o reducere comercială de 3% pentru mărfurile vândute. La data primirii
reducerii entitatea Y avea încă mărfurile. La firma Y, contabilizarea facturii nr 45
presupune:
a) Creditarea contului 609 „Reduceri comerciale primite” cu 240 lei;
b) Debitarea contului 609 „Reduceri comerciale primite” cu 240 lei;
c) Creditarea contului 371 „Mărfuri” cu 240 lei;
d) Debitarea contului 371 „Mărfuri” cu 240 lei.
64. Firma X, neînregistrată în scopuri de TVA, vinde mărfuri firmei Y, la preţul de vânzare
de 8.000 lei, conform facturii nr 1478 din 28.12.N. La 05.01.N + 1, cu factura nr 45 firma
X facturează o reducere comerciala de 3% pentru mărfurile vândute. La data primirii
reducerii entitatea Y vânduse mărfurile. La firma Y, contabilizarea facturii nr 45
presupune:
a) Creditarea contului 609 „Reduceri comerciale primite” cu 240 lei;
b) Debitarea contului 609 „Reduceri comerciale primite” cu 240 lei;
c) Creditarea contului 371 „Mărfuri” cu 240 lei;
d) Debitarea contului 371 „Mărfuri” cu 240 lei.
65. Firma X, neînregistrată în scopuri de TVA, vinde mărfuri firmei Y, la preţul de vânzare de
8.1 lei, conform facturii nr 1478 din 28.12.N. La 05.01.N + 1, cu factura nr 45 firma X
facturează o reducere comerciala de 3% pentru mărfurile vândute. La firma Y, contabilizarea
facturii nr 45, in conformitate cu principiul contabilității de angajamente, presupune:
a) Creditarea contului 401 „Furnizori” cu 240 lei;
b) Debitarea contului 401 „Furnizori” cu 240 lei;
c) Creditarea contului 408 „Furnizori – facturi nesosite” cu 240 lei;
d) Debitarea contului 408 „Furnizori – facturi nesosite” cu 240 lei.
66. Firma X, neînregistrată în scopuri de TVA, vinde mărfuri firmei Y, la preţul de vânzare
de 8.000 lei, conform facturii nr 1478 din 28.12.N. La 29.12.N, cu factura nr 45 firma X
facturează o reducere comerciala de 3% pentru mărfurile vândute. La firma Y,
contabilizarea facturii nr 45 presupune:
a) Creditarea contului 401 „Furnizori” cu 240 lei;
b) Debitarea contului 401 „Furnizori” cu 240 lei;
c) Creditarea contului 408 „Furnizori – facturi nesosite” cu 240 lei;
d) Debitarea contului 408 „Furnizori – facturi nesosite” cu 240 lei.
67. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a subscrierii capitalului social?
a) 1011 Capital subscris nevărsat = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul
b) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1012 Capital subscris vărsat
c) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevărsat
d) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 117 Rezultatul reportat
18
Mariana GURĂU
68. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a depunerii aporturilor la capitalul
social în bani?
a) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevărsat
b) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1012 Capital subscris vărsat
c) 5121 Conturi la bănci în lei = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul
d) 5121 Conturi la bănci în lei = 1012 Capital subscris vărsat
69. Care este formula contabilă corectă de depunere ca aport în natură la societate a unui
teren?
a) 2111 Terenuri = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul
b) 2111 Terenuri = 1012 Capital subscris vărsat
c) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevărsat
d) 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat
70. Capitalul social al unei entităţi este 6.000 lei, rezerve 1.000 lei, prime de capital 500 lei,
numărul de acţiuni 3.000. Se răscumpără şi se anulează 30% din acţiunile societăţii.
Preţul de răscumpărare este de 1,5 lei/acţiune. Care este înregistrarea corectă privind
anularea acţiunilor?
a) 1012 = % 1.800
109 1.350
141 450
b) 1011 = % 1.800
109 1.350
1041 450
c) 1011 = % 1.800
261 1.350
141 450
d) 1012 = % 1.800
456 1.350
1041 450
71. Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor statutare va fi înregistrat prin formula:
a) 1063 = 1012
b) 1061 = 1011
c) 1063 = 1011
d) 1011 = 1063
19
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
76. O entitate economică are: capital social 7.000 lei, rezerve 2.000 lei, rezerve din reevaluare
1.500 lei, numărul acţiunilor 3.500. Se majorează capitalul social prin emitere de 1.000
acţiuni la valoarea de emisiune egală cu valoarea contabilă a vechilor acţiuni. Care este
valoarea contabilă (VC) nouă şi prima de emisiune (PE)?
VC nouă PE
a) 3 lei 500 lei
b) 1,5 lei 1.000 lei
c) 3 lei 1.000 lei
d) 1,5 lei 500 lei
77. O entitate economică converteşte 400 obligaţiuni de 100 lei în acţiuni, fiecare obligaţiune
dând dreptul la 4 acţiuni în valoare nominală de 10 lei. Operaţia se înregistrează prin
formula contabilă:
a) 161 = % 40.000
1012 25.000
1044 15.000
20
Mariana GURĂU
b) 161 = % 40.000
1011 24.000
1041 16.000
c) 161 = % 40.000
1012 16.000
1044 24.000
d) 161 = % 40.000
1012 24.000
1044 16.000
78. Alegeţi formula contabilă corectă, pentru constituirea unor rezerve legale, în valoare de
720 lei, din profitul brut realizat la închiderea exerciţiului curent:
a) 129 = 1061 720
b) 117 = 1061 720
c) 121 = 1061 720
d) 1061 = 117 720
80. Situaţia înainte de creşterea capitalului social se prezintă astfel: capital social 10.000 lei,
împărţit în 10.000 de acţiuni, rezerve 8.000 lei. Se decide creşterea capitalului social prin
noi aporturi în numerar pentru care se emit 5.000 de acţiuni la preţ de emisiune 1,2
lei/acţiune. Care este valoarea contabilă nouă a unei acţiuni şi formula contabilă?
VC Formula contabilă
a) 1,6 456 = % 6.000
1011 5.000
1041 1.000
b) 1,067 456 = 1011 6.000
c) 1,6 456 = 1011 6.000
d) 1,067 456 = % 6.000
1011 5.000
1041 1.000
81. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a utilizării primelor de capital în
scopul majorării capitalului social?
a) 104 = 1011
b) 1011 = 104
c) 1011 = 1012
d) 104 = 1012
21
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
84. La constituirea unui provizion pentru garanţii acordate clienţilor în sumă de 1.200 lei se
face înregistrarea contabilă:
a) 117 = 1512 1.200
b) 129 = 1512 1.200
c) 6812 = 1512 1.200
d) 1512 = 7812 1.200
85. La constituirea unui provizion pentru costurile estimate pentru demontarea şi mutarea
unui utilaj în sumă de 1.500 lei se face înregistrarea contabilă:
a) 117 = 1513 1.500
b) 129 = 1512 1.500
c) 681 = 1513 1.500
d) 2131 = 1513 1.500
86. În cursul anului N, un client intentează proces firmei X solicitând suma de 7.000 lei
despăgubire pentru un serviciu de care nu este mulțumit. Pentru a acoperi eventuala
datorie viitoare, firma X constituie provizion. În luna februarie, N+1 clientul majorează
pretențiile la 8.500 lei. În situațiile financiare la 31.12.N ale firmei X, aprobate la data de
15 mai, N + 1 provizionul pentru litigii va avea valoarea de:
a) 7.000 lei
b) 8.500 lei
c) 1.500 lei
d) 15.500 lei
22
Mariana GURĂU
90. Alegeţi răspunsul care NU este corect: pentru amortizarea imobilizărilor corporale o
entitate economică poate să folosească metoda:
a) amortizare liniară;
b) amortizare liniară în primul an, urmată de amortizare degresivă în următorii ani
de utilizare;
c) amortizare degresivă;
d) amortizare accelerată, care se concretizează în amortizarea a 50% din valoarea
amortizabilă în primul an urmată de metoda liniară în perioada de viață rămasă.
91. Care din următoarele afirmaţii privind imobilizările corporale NU este corectă:
a) imobilizările corporale sunt active destinate a fi utilizate în producţia de bunuri;
b) imobilizările corporale sunt active destinate a fi utilizate în prestarea de servicii;
c) imobilizările corporale sunt active destinate a fi închiriate terţilor;
d) imobilizările corporale sunt active care pot fi evaluate în mod credibil dar nu
generează beneficii economice viitoare.
92. O entitate economică achiziţionează un utilaj, cu factură, care cuprinde: preţ de achiziție
10.000 lei, TVA 19%, cheltuieli de transport facturate de furnizor 500 lei, TVA 19%.
Care este înregistrarea corectă privind achiziţia utilajului?
a) % = 404 11.900
2131 10.000
4426 1.900
23
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
b) % = 404 12.495
2131 10.500
4426 1.995
c) % = 404 12.495
231 10.500
4426 1.995
d) % = 404 12.495
2131 10.500
4426 1.900
4428 95
93. La data de 29 mai anul N, se achiziţionează un utilaj la preţ de achiziţie 9.000 lei,
transport înscris în factură 800 lei, TVA 19%. Utilajul necesită efectuarea unor lucrări de
montaj care se efectuează ulterior achiziției. Care este înregistrarea contabilă corectă la
momentul achiziției?
a) % = 404 10.710
2131 9.000
4426 1.710
b) % = 404 10.710
231 9.000
4426 1.710
c) % = 404 11.662
231 9.800
4426 1.862
d) % = 404 11.662
2131 9.800
4426 1.862
94. Entitatea ABC achiziţionează utilaj din import la sfârşitul lunii iunie a anului N,
cheltuielile legate de achiziţie fiind :
- Pretul negociat cu furnizorul extern (3.000 $; curs valutar din DVI 3,3 lei/$; curs valutar
in ziua platii 3,42 lei/$);
- taxe vamale 1.800 lei;
- TVA achitata în vamă 2.223 lei;
- cheltuieli de transport 1.500 lei;
- cheltuieli de manipulare 1.000 lei;
- reducere comercială primită de la furnizor 800 lei;
- reducere financiară (scont) primită de la furnizor 250 lei.
Durata de viaţă utilă este de 5 ani, amortizare liniară.
Care este valoarea la care se va reflecta utilajul în bilanţ la închiderea exerciţiului
financiar N?
a) 12.140 lei
b) 12.924 lei
c) 14.060 lei
d) 12.060 lei
95. În luna iulie, anul N, se constată că nu a fost scos din evidența contabilă un mijloc de
transport cu valoarea de intrare de 8.000 lei, amortizat pentru 4.800 lei, vândut in luna
octombrie, anul N – 1 cu prețul de vânzare de 4.500 lei. Eroarea constată se corectează
prin înregistrarea:
24
Mariana GURĂU
a) % = 2133 8.000
2813 4.800
1174 3.200
b) % = 2133 8.000
2813 4.800
6583 3.200
c) % = 2133 8.000
1174 4.800
6583 3.200
d) % = 2133 8.000
1174 4.500
6583 3.200
96. Firma X achiziționează, la sfârșitul anului N, un utilaj la prețul de achiziție de 4.200 lei,
transport 200 lei, montaj 400 lei, costuri de introducere a unui nou produs care se obține
cu ajutorul utilajului 350 lei. Pentru utilaj firma alege metoda de amortizare liniară și o
durată de viață de 5 ani. După 2 ani de funcționare se modifică durata de viață rămasă la
2 ani. Modificarea duratei de viață conduce la:
a) Recalcularea amortizării pentru anii precedenți și înregistrarea diferenței 1174 =
2813
b) Recalcularea amortizării pentru anii precedenți și înregistrarea diferenței 2813 =
1174
c) Recalcularea amortizării pentru durata de viață rămasă și înregistrarea 6811 = 2813
d) Recalcularea amortizării pentru anii precedenți și înregistrarea diferenței 1174 =
2131
97. Firma X achiziționează, la sfârșitul anului N, un utilaj la prețul de achiziție de 4.200 lei,
transport 200 lei, montaj 400 lei, costuri de introducere a unui nou produs care se obține
cu ajutorul utilajului 350 lei. Pentru utilaj firma alege metoda de amortizare liniară și o
durată de viață de 5 ani. Amortizarea anuală corectă este:
a) 6811 = 2813 960
b) 6811 = 2813 1.030
c) 6811 = 2813 840
d) 6811 = 2813 880
25
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
d) % = 212 7.250
105 3.000
655 4.250
100. O entitate economică participă la capitalul social al unei entități afiliate prin aport cu un
mijloc de transport a cărui valoare de intrare este de 63.500 lei, amortizat pentru 49.500
lei. Se primesc 1.500 acţiuni cu valoarea de emisiune de 15.000 lei. Tranzacția se
înregistrează:
a) % = 2133 63.500
2813 49.500
261 14.000
Și
261 = 768 1.000
b) % = 2133 63.500
2813 49.500
6583 14.000
Și
261 = 768 15.000
c) % = 2133 63.500
2813 49.500
261 14.000
Și
261 = 269 1.000
d) % = 2133 63.500
2813 49.500
261 14.000
Și
261 = 768 15.000
26
Mariana GURĂU
101. O entitate economică primeşte în concesiune un teren care aparţine domeniului public
al statului. Durata concesiunii este de 30 de ani începând cu data de 01.06.N. În contract
este prevăzută o redevență lunară de 1.500 lei, plătibilă la data de 10 a lunii următoare
celei pentru care se datorează. Primirea terenului și prima tranșă datorată se înregistrează
corect:
a) 205 = 167 540.000
în debitul contului 8036 suma de 540.000 lei
167 = 404 1.500
b) 612 = 401 540.000 ȘI
în debitul contului 8036 suma de 540.000 lei
c) 205 = 404 540.000
în debitul contului 8036 suma de 18.030 lei
167 = 404 1.500
d) În debitul contului 8036 suma de 540.000 lei
612 = 401 1.500
în creditul contului 8036 suma de 1.500 lei
102. O entitate economică deţine o clădire pentru care se cunosc următoarele informaţii:
valoarea de intrare 100.000 lei, amortizată pentru 70.000 lei. Clădirea este reevaluată la
sfârşitul exerciţiului financiar N la valoarea justă 90.000 lei. Care sunt înregistrările
contabile corecte care se vor efectua în situația utilizării metodei valorii nete :
a) 281 = 212 70.000
212 = 105 60.000
b) 212 = 105 20.000
c) 212 = 105 60.000
d) 281 = 121 70.000
212 = 105 10.000
103. O entitate economică primeşte în concesiune un teren care aparţine domeniului public
al statului. Durata concesiunii este de 30 de ani începând cu data de 01.06.N. În contract
este prevăzută valoarea totală a concesiunii de 540.000 lei și o redevență lunară de 1.500
lei, plătibilă la data de 10 a lunii următoare celei pentru care se datorează. Primirea
terenului și prima factură se înregistrează corect:
a) 205 = 167 540.000
în debitul contului 8036 suma de 540.000 lei
167 = 404 1.500
b) 612 = 401 540.000 ȘI
în debitul contului 8036 suma de 540.000 lei
c) 205 = 404 540.000
în debitul contului 8036 suma de 18.030 lei
167 = 404 1.500
d) În debitul contului 8036 suma de 540.000 lei
612 = 401 1.500
în creditul contului 8036 suma de 1.500 lei
27
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
28
Mariana GURĂU
111. Unui mijloc de transport cu valoarea de intrare 10.000 lei, i se montează, la un service
auto, o instalaţie GPL al cărei preţ de achiziţie este 1.200 lei, montaj 100 lei (TVA 19%).
Factura emisă la recepția lucrării se înregistrează prin formula contabila:
a) % = 401 1.547
6024 1.300
4426 247
b) % = 401 1.547
6024 1.200
611 100
4426 247
c) % = 404 1.547
231 1.300
4426 247
d) % = 404 1.547
2133 1.300
4426 247
112. Punerea în funcţiune a unei instalaţii obţinute în cursul lunii din producţia proprie și
folosită în secția de producție, costul său fiind de 2.000 lei, va fi înregistrată cu formula:
a) 212 = 721 2,000
b) 212 = 711 2.000
c) 345 = 711 2.000
2131 = 404 2.000
d) 2131 = 722 2.000
29
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
b) % = 2133 8.000
2813 4.900
6583 3.100
Și 262 = 768 4.000
c) % = 2133 8.000
2813 4.900
262 3.100
Și 262 = 768 900
d) % = 2133 8.000
2813 4.900
6583 3.100
Și 262 = 768 900
114. La sfarsitul lunii septembrie anul N, se acordă un imprumut pentru o perioadă de 5 ani,
în valoare de 50.000 lei, unei filiale, cu o dobândă anuală de 8%. Rambursarea se face semestrial,
in rate egale. Dobânda se încasează, de asemenea, semestrial, prima scadență fiind la sfârșitul
lunii martie, N + 1. În anul N se fac următoarele înregistrări în legătură cu împrumutul acordat:
a) 2675 = 5121 50.000
2676 = 766 1.000
b) 2675 = 5121 50.000
666 = 2676 1.000
c) 2675 = 5121 50.000
666 = 2676 1.000
5121 = 2676 1.000
d) 2675 = 5121 50.000
666 = 2676 4.000
115. La sfârșitul lunii martie, anul N se achiziționează un utilaj la prețul de achiziție de 6.000
lei, TVA 19%, transport 400 lei, TVA 19%. Pentru montajul utilajului se apelează la o
firmă specializată. Pe data de 15.05.N se primește factura pentru montaj în valoare de
500 lei, TVA 19% și se face recepția utilajului. Alegeți formula contabilă pentru
înregistrarea recepției utilajului.
a) 231 = 404 6.400 Și 2131 = 231 6.900
b) 2131 = 231 6.000
c) 231 = 404 6.000 Și 2131 = 231 6.000
d) 2131 = 231 6.900
30
Mariana GURĂU
117. O entitate economică importa un utilaj la prețul de achiziție de 2.000 USD (curs de
schimb 4 lei / USD), taxe vamale 10%, TVA 19%, cheltuieli de transport 900 lei efectuat
de o firmă din România; reducere comercială primită 200, reducere financiara 250 lei.
Care este costul de achiziţie al utilajului și formula contabilă pentru recunoașterea
acestuia?
a) CA = 9.500 lei
2131 = % 9.500
404 Fz extern 7.800
446 800
404 fz transport 900
b) CA = 9.250 lei
2131 = % 9.250
404 Fz extern 7.550
446 800
404 fz transport 900
c) CA = 8.600 lei
2131 = % 8.600
404 Fz extern 7.800
446 800
624 = 404 fz transport 900
d) CA = 9.500 lei
2131 = % 8.600
404 Fz extern 7.800
446 800
624 = 404 fz transport 900
119. Care dintre următoarele active nu este considerat un activ imobilizat și va fi raportat în
bilanț în categoria activelor circulante?
a) mobilier produs in unitate cu scopul de a fi folosit în departamentul de
contabilitate;
b) fondul comercial pozitiv
c) partea din împrumuturile acordate pe termen lung cu scadență în următoarele 12
luni
d) împrumuturi acordate pentru o perioadă ce depășește 12 luni de la data bilanțului
31
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
120. La data de 01.01.N se importă un echipament în valoare de 45.000 lei, taxe vamale 450
lei, reducere comercială primită de la furnizor 200 lei. În vederea achiziţiei, societatea a
suportat următoarele costuri suplimentare: costuri de livrare 360 lei, costuri de instalare
900 lei, costuri generale de administraţie 6.000 lei, cheltuieli cu reclama 2.000 lei. Pentru
a aduce echipamentul în condiţiile de funcţionare s-au suportat costuri de 4.000 lei.
Costurile de deschidere a noului echipament au fost de 2.500 lei, costurile de testare a
funcţionării corecte a activului, de 1.700 lei, iar încasările nete provenite din vânzarea
cozonacilor produși la testarea echipamentului, de 350 lei. În primele 4 luni, societatea
s-a hotărât să introducă un nou sortiment de cozonaci, costurile fiind de 1.000 lei. Costul
de achiziție al echipamentului este de:
a) 52.060 lei
b) 51.860 lei
c) 52.210 lei
d) 54.360 lei
121. Costul de achiziție al unui teren este de 120.000 lei. La sfârșitul anului N se face prima
reevaluare a terenului la valoarea justă de 128.000 lei. La 31.12.N + 3 se face cea de a
doua reevaluare la valoarea justă de 125.500 lei. Rezultatul reevaluării de la data de 31.12
N + 3 va genera:
a) O diminuare a veniturilor din reevaluare cu 2.500 lei
b) O diminure a rezultatului report provenit din surplusul de rezeve din reevaluare
cu suma de 2.500 lei
c) O diminuare a rezervei din reevaluare cu 2.500 lei
d) O creștere a cheltuielilor din reevaluare cu suma de 2.500 lei
122. Costul de achiziție al unui teren este de 120.000 lei. La sfârșitul anului N se face prima
reevaluare a terenului la valoarea justă de 119.000 lei. La 31.12.N + 3 se face cea de a
doua reevaluare la valoarea justă de 116.500 lei. Rezultatul reevaluării de la data de 31.12
N + 3 va genera:
a) O diminuare a veniturilor din reevaluare cu 2.500 lei
b) O diminure a rezultatului report provenit din surplusul de rezeve din reevaluare
cu suma de 2.500 lei
c) O diminuare a rezervei din reevaluare cu 2.500 lei
d) O creștere a cheltuielilor din reevaluare cu suma de 2.500 lei
32
Mariana GURĂU
125. Care este formula contabilă prin care se înregistrează în contabilitate contravaloarea
„Altor titluri imobilizate” primite cu titlu gratuit:
a) 265 „Alte titluri imobilizate” = 269 „Varsăminte de efectuat...”
b) 265„Alte titluri imobilizate” = 1068 „Alte rezerve”
c) 269„Varsăminte de efectuat...” = 265„Alte titluri imobilizate”
d) 265„Alte titluri imobilizate” = 768”Alte venituri financiare”
126. Care este formula contabilă prin care se înregistrează dividendele cuvenite unei entități
economice, în valoare de 10.000 lei, din care încasează 6.000 lei:
a) % = 7611 10.000
5121 6.000
267 4.000
b) % = 7611 10.000
5121 6.000
261 4.000
c) 5121 = 7611 6.000
267 = 261 4.000
d) 269 = 761 10.000
127. O entitate economică deţine 100 titluri imobilizate (acţiuni la entități din afara grupului)
la cost de achiziţie 200 lei/acţiune. Vinde aceste acţiuni la preţul de 215 lei/acţiune. Care
este tratamentul contabil pentru vânzare?
a) 461 = % 21.500
265 20.000
764 1.500
b) 461 = 764 21.500
Şi
664 = 265 20.000
c) 461 = 768 1.500
d) 461 = 764 21.500
33
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
132. Se vinde stocul de mărfuri obţinând preţul de 0.2 lei/buc. + TVA 19%. Soldul iniţial al
contului 371 este de 300 lei (2.500 buc) Până la data vânzării s-au achiziţionat 1.000
buc. cu 0,15 lei/buc. + TVA. Care este formula contabilă corectă pentru scăderea din
gestiune a mărfurilor vândute?
a) 411 = 707 150
b) 411 = % 476
707 400
4427 76
c) 607 = 371 400
411 = 707 600
d) 607 = 371 450
133. Se achiziţionează mărfuri la preţ de achiziţie 4.760 lei inclusiv TVA 19%, rabat 2%,
remiză 3%. Care este costul de achiziţie al mărfurilor?
a) 4.524,86 lei;
b) 3.802,40 lei;
c) 4.522,00 lei;
d) 3.800,00 lei.
134. O entitate economică ţine evidenţa mărfurilor la preţ cu amănuntul inclusiv TVA,
procentul de adaos comercial 20%. Se aprovizionează cu mărfuri pe baza facturii: preţ de
cumpărare 7.735 lei (TVA inclus 19%), reducere comercială 5%. Preţul de vânzare cu
amănuntul afişat în magazin este:
a) 9.282 lei;
b) 8.481,6 lei;
c) 7.800 lei;
d) 8.817,9 lei.
135. O entitate economică ţine evidenţa mărfurilor la preţ cu amănuntul inclusiv TVA,
procentul de adaos comercial 20%. Se aprovizionează cu mărfuri pe baza facturii: preţ de
cumpărare 7.735 lei (TVA inclus 19%), reducere financiară 5%. Preţul de vânzare cu
amănuntul afişat în magazin este:
a) 9.282 lei;
b) 8.481,6 lei;
c) 7.800 lei;
d) 8.817,9 lei.
34
Mariana GURĂU
136. SC MIC S.A. a achiziţionat mărfuri din import la preţul de cumpărare 4.800 lei, taxe
vamale 800 lei, TVA achitată în vamă 912 lei, cheltuieli de transport intern 150 lei,
cheltuieli de manipulare 50 lei, reducere comercială acordată de furnizor 100 lei. Care
este costul de achiziţie al mărfurilor:
a) 5.700 lei;
b) 6.612 lei;
c) 4.900 lei;
d) 5.912 lei.
137. SC MIC S.A. a fabricat în cursul unei perioade de gestiune 600 bucăţi dintr-un produs
pentru care s-au efectuat următoarele cheltuieli: cheltuieli directe 22.000 lei, cheltuieli
indirecte 5.400 lei (din care cheltuieli fixe raţional repartizate 2.400 lei şi cheltuieli
variabile 3.000 lei), cheltuieli de desfacere 2.000 lei. Care este costul de producţie?
a) 22.000 lei;
b) 27.400 lei;
c) 29.400 lei:
d) 27.000 lei.
138. Stocul „X” prezintă în luna februarie anul N următoarea situaţie: sold iniţial 500 buc x
20 lei/buc; 5.02.N intrare 100 buc x 22 lei/buc; 12.02.N intrare 150 buc x 21 lei/buc;
15.02.N ieşire 550 buc. Ştiind că societatea foloseşte metoda de evaluare la ieşire FIFO,
care este costul stocurilor ieşite?
a) 11.000 lei;
b) 11.100 lei;
c) 12.100 lei;
d) 11.550 lei.
139. Stocul „X” prezintă în luna februarie anul N următoarea situaţie: sold iniţial 500 buc x
20 lei/buc; 5.02.N intrare 100 buc x 22 lei/buc; 12.02.N intrare 150 buc x 21 lei/buc;
11.02.N ieşire 550 buc. Ştiind că societatea foloseşte metoda de evaluare la ieşire LIFO,
care este costul stocurilor ieşite?
a) 11.200 lei;
b) 11.100 lei;
c) 12.100 lei;
d) 11.350 lei.
140. Achiziţia de mărfuri în valoare de 8.000 lei, TVA 19%, fără factură (cu aviz de
expediţie) se înregistrează prin formula contabilă:
a) % = 408 9.520
371 8.000
4426 1.520
b) % = 401 9.520
371 8.000
4426 1.520
c) % = 408 9.520
371 8.000
4428 1.520
d) % = 401 9.520
371 8.000
4428 1.520
35
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
141. Se achiziţionează mărfuri la preţul de 10.000 lei, rabat 5%, remiză 7%, scont de
decontare 2%, TVA 19%. Care este costul mărfurilor?
a) 10.000 lei;
b) 9.500 lei;
c) 8.658,30 lei;
d) 8.835 lei.
143. Scăderea din gestiune a mărfurilor a căror evidenţă este ţinută la preţ de vânzare cu
amănuntul se face prin formula contabilă:
a) 371 = % Preţ cu amănuntul
607 Cost de achiziţie
378 Adaos comercial
4428 TVA aferentă vânzărilor
b) % = 371 Preţ cu amănuntul
607 Cost de achiziţie
378 Adaos comercial
4428 TVA aferentă vânzărilor
c) % = 371 Preţ cu amănuntul
607 Cost de achiziţie
378 Adaos comercial
4427 TVA aferentă vânzărilor
d) % = 371 Preţ cu amănuntul
607 Cost de achiziţie
378 Adaos comercial
144. O entitate economică ține evidența mărfurilor la prețul de vânzare cu amănuntul (PVA).
În data de 15 martie, vinde mărfuri la PVA = 476 lei, cu încasare în numerar. Clientul X
solicită factură pentru suma de 119 lei, TVA 19% inclus. Alegeți răspunsul corect privind
înregistrarea facturii solicitate de clientul X și a încasării din vânzări mărfuri din data de
15 martie.
a) = % 119 factură client X
4111.X 707 100
4427 19
4111.X 119
5311 % 357
5311 707 300
4427 57
b) 4111.X = % 119 factură client X
707 100
4427 19
5311 = % 476
707 400
4427 76
36
Mariana GURĂU
145. O entitate economică are ca obiect de activitate vânzare mărfuri cu ridicata începând
din februarie, anul N. Metodă de evaluare la ieșire folosită este LIFO. La sfârşitul anului
N + 1 constată că metoda LIFO nu este adecvată dinamicii prețului mărfurilor și că
metoda CMP ar oferi informații mai relevante și mai credibile prin intermediul situațiilor
financiare. Entitatea are toate informațiile pentru a evalua mărfurile la noua metodă și pe
anul precedent. În anul N cheltuielile cu mărfurile evaluate cu metoda CMP sunt cu 500
lei mai mici față de metoda LIFO, iar pentru anul N + 1, anul în curs, cu 50 lei mai mari.
Efectul retrospectiv al modificării politicii contabile se înregistrează prin formula:
a) 371 = 1173 500
b) 1173 = 371 500
c) 607 = 371 500
d) 371 = 607 500
147. Vânzarea, pe credit comercial, a produselor finite la preţ de vânzare 1.000 lei (TVA
19%) se înregistrează prin formula:
a) 4111 = 345 1.000
b) 4111 = % 1.190
345 1.000
4427 190
c) 4111 = % 1.190
701 1.000
4427 190
d) 4111 = % 1.190
711 1.000
4427 190
37
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
148. Se vând mărfuri la extern, preţ de vânzare 1.400 USD (curs de schimb la facturare 3,2
lei/USD, curs de schimb la încasare 3,25 lei). Încasarea de la client se înregistrează prin
formula contabilă:
a) % = 4111 4.550
5124 4.480
665 70
b) 5124 = 4111 4.550
c) 5124 = % 4.550
4111 4.480
765 70
d) 5124 = % 4.550
4111 4.480
768 70
149. Vânzarea mărfurilor în baza avizului de însoţire a mărfii cu valoarea totală 5.236 lei se
înregistrează prin formula contabilă:
a) 418 = % 6.230,84
707 5.236
4428 994,84
b) 418 = % 5.236
707 4.400
4428 836
c) 418 = % 5.236
707 4.400
4427 836
d) 418 = % 6.230,84
707 5.236
4427 994,84
150. O entitate economică are mărfuri la cost de achiziție de 9.000 lei. Se vând 30% din
mărfuri cu prețul de vânzare de 4.000 lei. Alegeți formula contabilă prin care se
înregistrează descărcarea din evidența contabilă a mărfurilor vândute.
a) 607 = 371 2.700
b) 607 = 371 4.000
c) 371 = 607 2.700
d) 371 = 607 4.000
151. Care din urmatoarele formule contabile nu este in concordanta cu explicatiile date?
a) 4111 = 707 Vanzare de marfuri conform facturii
b) 4111 = 704 Recunoasterea veniturilor din servicii prestate
c) 371 = 607 Descarcarea din evidența contabilă a mărfurilor vândute
d) 401 = 5121 Achitare datorie față de furnizor
38
Mariana GURĂU
155. Se cunosc următoarele informaţii despre stocul de mărfuri la 31.12.N: costul mărfurilor
aflate în stoc 50.000 lei, preţul de vânzare estimat 60.000 lei, costuri estimate necesare
vânzării mărfurilor 20.000 lei. În situaţiile financiare mărfurile vor fi prezentate la
valoarea:
a) 20.000 lei;
b) 50.000 lei;
c) 60.000 lei;
d) 40.000 lei.
156. Se cunosc următoarele informaţii despre stocul de mărfuri la 31.12.N: costul mărfurilor
aflate în stoc 50.000 lei, preţul de vânzare estimat 60.000 lei, costuri estimate necesare
vânzării mărfurilor 20.000 lei. În ianuarie anul următor acestea se vând la preţul de
vânzare de 52.000 lei. În situaţiile financiare mărfurile vor fi prezentate la valoarea:
a) 20.000 lei;
b) 50.000 lei;
c) 52.000 lei;
d) 40.000 lei.
157. Se cunosc următoarele informaţii despre stocul de mărfuri la 31.12.N: costul mărfurilor
aflate în stoc 50.000 lei, preţul de vânzare estimat 60.000 lei, costuri estimate necesare
vânzării mărfurilor 10.000 lei. În situaţiile financiare mărfurile vor fi prezentate la
valoarea:
a) 20.000 lei;
b) 50.000 lei;
c) 60.000 lei;
d) 40.000 lei.
39
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
159. O entitate economică produce eșarfe. Cumpără mătase albă la prețul de achiziție de
1.200 lei, transport 100 lei, TVA 19%. Dorește să imprime eșarfele cu un model
personalizat și pentru patern plătește suma de 50 lei. Trimite mătasea și modelul ales la
un atelier specializat în imprimarea țesăturilor și imprimeria facturează suma de 720 lei.
Cum se înregistrează corect operațiunea de trimitere a materialului spre imprimare?
a) 351 Materii şi materiale aflate la terţi = 301 Materii prime 1.350
b) 351 Materii şi materiale aflate la terţi = 301 Materii prime 1.300
c) 301 Materii prime = 351 Materii şi materiale aflate la terţi 1.200
d) 301 Materii prime = 351 Materii şi materiale aflate la terţi 1.300
160. O entitate economică produce eșarfe. Cumpără mătase albă la prețul de achiziție de
1.200 lei, transport 100 lei, TVA 19%. Dorește să imprime eșarfele cu un model
personalizat și pentru patern plătește suma de 50 lei. Trimite mătasea și modelul ales la
un atelier specializat în imprimarea țesăturilor și imprimeria facturează suma de 720 lei
(fără TVA). Cum se înregistrează corect factura primită de la imprimerie?
a) 301 Materii prime = 351 Materii şi materiale aflate la terţi 720
b) 301 Materii prime = 401 Furnizori 720
c) 301 Materii prime = 401 Furnizori 1.300
d) 301 Materii prime = 351 Materii şi materiale aflate la terţi 2.020
161. O entitate economică produce eșarfe. Cumpără mătase albă la prețul de achiziție de
1.200 lei, transport 100 lei, TVA 19%. Dorește să imprime eșarfele cu un model
personalizat și pentru patern plătește suma de 50 lei. Trimite mătasea și modelul ales la
un atelier specializat în imprimarea țesăturilor și imprimeria facturează suma de 720 lei
(fără TVA). Cum se înregistrează corect returul materialelor de la imprimerie?
a) 351 Materii şi materiale aflate la terţi = 301 Materii prime 1.350
b) 351 Materii şi materiale aflate la terţi = 301 Materii prime 1.300
c) 301 Materii prime = 351 Materii şi materiale aflate la terţi 1.350
d) 301 Materii prime = 351 Materii şi materiale aflate la terţi 2.020
162. Producția neterminată la sfârșitul unei perioade de gestiune, în valoare de 800 lei se
înregistrează prin formula contabilă:
a) 341 Semifabricate = 711 Venituri aferente costurilor… 800
b) 711 Venituri aferente costurilor… = 331 Produse în curs de execuție 800
c) 331 Produse în curs de execuție = 401 Furnizori 800
d) 331 Produse în curs de execuție = 711 Venituri eferente costurilor… 800
40
Mariana GURĂU
b)
301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu materiile prime” 100
Și
4282 „Alte creanţe = % 119
în legătură cu personalul” 758 „Alte venituri din exploatare” 100
4428 „TVA neexigibilă” 19
c)
601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 100
Și
4282 „Alte creanţe = % 119
în legătură cu personalul” 758 „Alte venituri din exploatare” 100
4428 „TVA neexigibilă” 19
d)
601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 100
164. O entitate economică are materiale consumabile în valoare de 1.800 lei. Are o ofertă
generoasă pentru vânzarea a 50% din acestea cu prețul de 1.500 lei și acceptă. Făcând
abstracție de TVA, alegeți înregistrările corecte:
41
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
166. O entitate economică produce cozonaci. La inceputul lunii martie calculeaza costul
standard de 5 lei / kg. La sfarsitul lunii, costul efectiv este de 5,2 lei/ kg. Stiind ca s-au
obtinut 100 Kg cozonac, diferenta dintre costul standard si costul efectiv se inregistreaza
prin formula contabila:
a) 711 = 345 20
b) 345 = 711 20
c) 711 = 348 20
d) 348 = 711 20
167. Pentru produse finite, o firmă stabileste costul standard de 2,200 lei. Se cunoasc
următoarele informații: s-au consumat materii prime la costul de achiziție de 1.000 lei,
mat consumabile 200 lei, salarii 500 lei, din care muncitori direct productivi 150 lei,
amortizare 75 lei, ch desfacere 100 lei, alte ch indirecte repartizate rational 600 lei. Sa se
calculeze costul efectiv de productie 1,000 + 200 +150 + 75 + 600 = 2,025
a) 2.475 lei
b) 2.125 lei
c) 2.025 lei
d) 2.275 lei
168. Pentru produse finite, o firmă stabileste costul standard de 2.200 lei. Se cunoasc
următoarele informații: s-au consumat materii prime la costul de achiziție de 1.000 lei,
mat consumabile 200 lei, salarii 500 lei, din care muncitori direct productivi 150 lei,
amortizare 75 lei, ch desfacere 100 lei, alte ch indirecte repartizate rational 600 lei.
Diferența dintre costul standard si costul efectiv se înregistrează prin formula:
a) 711 = 345
b) 345 = 711
c) 711 = 348
d) 348 = 711
169. O entitate economică are produse finite la costul standard de 2.200 lei, cost efectiv de
2.025 lei. Se hotărăște transferul acestora pentru vânzare prin magazinul propriu:
a) 371 = % 2.200
345 2.025
348 175
b) % = 345 2.200
371 2.025
348 175
c) % = 345 2.200
711 175
371 2.025
d) 371 = % 2.200
711 2.025
341 175
42
Mariana GURĂU
170. O societate deţine în stoc la 31 decembrie N 1.000 bucăţi produse finite al căror cost de
producţie efectiv este de 3 lei/buc. Preţul de piaţă al produselor al sfârşitul exerciţiului N
este de 3,20 lei/buc. Cheltuielile necesare pentru realizarea vânzării reprezintă 150 lei.
Care este valoarea la care se vor prezenta produsele finite în bilanţul de la 31 XII N?
a) 3.000 lei.
b) 3.200 lei.
c) 2.850 lei.
d) 3.050 lei.
171. Se achiziționează materii prime la prețul de achiziție de 5.000 lei, reducere comerciala
4%, TVA 19%., transport 200 lei, costuri privind descărcarea 50 lei, depozitare după ce
au fost luate în primire, înainte de a fi date in producție 100 lei. Costul de achiziție este
de:
a) 5.050 lei
b) 6.500 lei
c) 5.150 lei
d) 4.950 lei
173. Potrivit reglementărilor contabile aprobate prin OMFP 1.802/02014, stocurile sunt
depreciate dacă:
a) Valoarea lor contabilă este mai mare decât valoarea realizabilă netă
b) Valoarea lor contabilă este mai mică decât valoarea realizabilă netă
c) Valoarea lor contabilă este mai mare decât valoarea recuperabilă
d) Valoarea lor contabilă este mai mică decât valoarea recuperabilă
TERTI
174. Creanţele şi datoriile în valută, precum şi creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcţie de cursul unei valute, se evaluează:
a) lunar;
b) trimestrial;
c) la sfârşitul exerciţiului financiar;
d) semestrial.
175. Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în
valută, precum şi cu ocazia evaluării acestora, trebuie recunoscute ca:
a) venituri sau cheltuieli din diferenţa de curs valutar;
b) alte venituri sau cheltuieli financiare;
43
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
176. Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor exprimate
în lei, în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial, precum
şi cu ocazia evaluării acestora, trebuie recunoscute ca:
a) venituri sau cheltuieli din diferenţa de curs valutar;
b) alte venituri sau cheltuieli financiare;
c) măresc sau diminuează valoarea elementelor care au generat respectivele creanţe
sau datorii;
d) alte venituri sau cheltuieli de exploatare.
177. În luna decembrie, anul N, se primeşte factura pentru chiria unui spaţiu comercial
aferentă lunii ianuarie anul N + 1 în valoare de 700 lei. Care este formula contabilă
corectă?
a) 471 = 401 700
b) 612 = 5121 700
c) 612 = 462 700
d) 471 = 5121 700
178. Încasarea de la un client, cu ordin de plată a contravalorii unei facturi de 1.190 lei va fi
înregistrată cu formula:
a) 4111 = 5311 1.190
b) 5121 = 4111 1.190
c) 5121 = % 1.190
4111 1.000
4427 190
d) 5311 = 4111 1.000
5121 = 4427 190
44
Mariana GURĂU
187. Situaţia creanţelor clienţi, la o firmă neînregistrată în scopuri de TVA, la sfârşitul anului
N este: client A 1.000 lei probabilitate de încasare 55%; client B 1.300 lei, probabilitate
de încasare 30%; client C 1.500 lei, probabilitatea de neîncasare 30%. Care este mărimea
ajustărilor pentru deprecierea creanţelor ce pot fi constituite la sfârşitul anului N?
a) 2.294 lei;
b) 2.710 lei;
c) 1.810 lei;
d) 1.920 lei.
188. Pentru asigurarea unui mijloc de transport încheiată la sfârșitul lunii martie, pentru o
perioadă de 12 luni, în valoare de 1.200 lei, în luna septembrie se face înregistrarea:
a) 613 = 401 100
b) 471 = 613 100
c) 613 = 471 100
d) Nu se impune nicio înregistrare în contabilitatea lunii septembrie
45
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
189. Avansul în sumă de 1.800 lei, achitat unui firme neînregistrată în scopuri de TVA, în
vederea achiziției de mărfuri se înregistrează prin formula contabilă:
a) 471 = 5121 1.800
b) 5121 = 401 1.800
c) 409 = 5121 1.800
d) 5121 = 472 1.800
SALARII
190. Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia achitării avansului din salarii în valoare de
2.600 lei
a) 5311 = 425 2.600
b) 421 = 5311 2.600
c) 425 = 421 2.600
d) 425 = 5311 2.600
46
Mariana GURĂU
197. Dividendele distribuite asociaților sau acționarilor la hotărâre AGA se înregistrează prin
formula contabilă:
a) 457 = 121
b) 117 = 457
c) 121 = 457
d) 457 = 117
199. Se ridică numerar din bancă 2.500 lei. Alegeţi înregistrarea corectă:
a) 5311 = 5121 2.500
b) 5121 = 581 2.500
581 = 5311 2.500
c) 5121 = 5311 2.500
d) 581 = 5121 2.500
5311 = 581 2.500
200. O întreprindere cumpără 1.000 de acţiuni în vederea obţinerii de venituri financiare într-
un termen scurt la cursul bursier de 2,5 lei/acţiune. Peste 2 luni vinde acţiunile cu 3
lei/acţiune. Care sunt înregistrările contabile pentru cele două operaţiuni?
a) 501 = 509 2500
461 = % 3000
501 2500
764 500
b) 501 = 462 2500
461 = % 3000
501 2500
764 500
c) 509 = 501 2500
411 = % 3000
509 2500
764 500
d) 509 = 501 3000
% = 462 3000
501 2500
664 500
201. Contravaloarea altor investiţii pe termen scurt primite cu titlu gratuit se înregistrează
prin formula contabilă:
a) 508 = 509
b) 508 = 768
c) 509 = 508
d) 508 = 1068
47
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
203. Pe 31 decembrie, o entitate economică are, în contul la bancă în euro, 2.000 euro cu o
valoare contabilă de 7.440 lei. Cursul oficial de schimb la 31 decembrie este de 3,691
lei/euro. Care este formula contabilă de înregistrare a diferenţei rezultate din evaluarea
contului la 31 decembrie?
a) 665 = 5124 58
b) 5124 = 765 58
c) 5121 = 5124 58
d) 665 = 5121 58
204. Pe 31 decembrie, o entitate economică are, în contul la bancă în euro, 2.000 euro cu o
valoare contabilă de 9.600 lei. Cursul oficial de schimb la 31 decembrie este de 4,829
lei/euro. Care este formula contabilă de înregistrare a diferenţei rezultate din evaluarea
contului la 31 decembrie?
a) 665 = 5124 58
b) 5124 = 765 58
c) 5121 = 5124 58
d) 665 = 5121 58
205. Care din urmatoarele formule contabile nu este in concordanta cu explicatiile date?
a) 418 = 707 Vanzare de marfuri conform facturii;
b) 411 = 704 Recunoasterea veniturilor din servicii prestate
c) 709 = 4 11 Inregistrarea reducerii comerciale acordata ulterior facturarii initiale.
d) 411 = 765 Inregistrarea diferentelor de curs valutar.
206. Care din urmatoarele formule contabile nu este in concordanta cu explicatiile date?
a) 4111 = 707 Vanzare de marfuri conform facturii;
b) 4111 = 704 Recunoasterea veniturilor din servicii prestate
c) 4111 = 4118 Inregistrarea clienţilor incerţi.
d) 4111 = 765 Inregistrarea diferentelor de curs valutar.
48
Mariana GURĂU
207. Care din urmatoarele formule contabile nu este in concordanta cu explicatiile date?
a) 4111 = 704 500 lei Recunoasterea veniturilor din servicii prestate
b) 4118 = 4111 500 lei Inregistrarea clienţilor incerţi.
c) 4111 = 765 500 lei Inregistrarea diferentelor de curs valutar;
d) 4118 = 4111 500 lei Înregistrarea ajustărilor pentru deprecierea clienților incerți.
208. O entitate economică are 200 acțiuni pe termen scurt de la firma X cotată la bursă, la
valoarea contabilă de 2,200 lei și 320 acțiuni pe termen scurt de la firma Y cotată la bursă,
la valoarea contabilă de 3.840 lei. La sfârșitul anului N, valoarea de inventar unitara a
acțiunilor firmei X este de 11,5 lei, iar a acțiunilor firmei Y 11,20 lei / acțiune.
Considerând analiticele X și Y pentru cele două firme de la care entitatea economică
deține acțiuni, alegeți înregistrările corecte care se fac ca urmare a evaluării la inventar.
a) 6864 = 591.Y 256 Și: Pentru acțiunile X valoarea de inventar > valoarea
contabilă, diferența nu se înregistrează.
b) 6864 = 501.Y 256 Și: Pentru acțiunile X valoarea de inventar > valoarea
contabilă, diferența nu se înregistrează.
c) 501.X = 768 100 Și 6864 = 591.Y 256
d) 501.X = 768 100 Și 668 = 501.Y 256
209. În data de 28 ianuarie se prestează un serviciu în valoare de 500 lei, TVA 19%, pentru
contravaloarea căruia se acceptă un bilet la ordin scadent peste 15 zile. La scadență se
remite băncii spre încasare. Alegeți formula contabilă corectă:
a) 4111 = 5113 595
b) 5113 = 413 595
c) 413 = 5121 595
d) 5113 = 5121 595
49
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
211. Pe data de 30 martie, se achită cu cardul (prin POS) contribuția asiguratorie pentru
muncă în sumă de 250 lei. Alegeți formula corectă:
a) 646 = 5121 250
b) 436 = 5121 250
c) 436 = 5125 250
d) 5125 = 5121 250
212. Pe data de 2 aprilie se primește extrasul de cont care atestă decontarea achitării prin POS
la Trezorerie a contribuției asiguratorii pentru muncă în valoare de 250 lei. Alegeți
formula corectă:
a) 646 = 5121 250
b) 436 = 5121 250
c) 5125 = 5121 250
d) 646 = 5125 250
213. La sfârșitul exercițiului financiar N, avansul de trezorerie în sumă de 1.100 lei acordat
unui salariat nu a fost justificat. Ce trebuie să facă contabilul înaninte de întocmirea
situațiilor financiare la 31.12.N?
a) să facă un decont pentru suma reprezentând avansul de trezorerie
b) să înregistreze: 473 = 542 1.100
c) să înregsitreze 4282 = 542 1.100
d) nu ttreebuie să facă nimic, așyteapta ca salariatul să justifice avansul
214. O entitate economică are 200 acțiuni pe termen scurt de la firma X cotată la bursă, la
valoarea contabilă de 2,200 lei și 320 acțiuni pe termen scurt de la firma Y necotată la
bursă, la valoarea contabilă de 3.840 lei. La sfârșitul anului N, valoarea de inventar
unitara a acțiunilor firmei X este de 11,5 lei, iar a acțiunilor firmei Y 11,20 lei / acțiune.
Considerând analiticele X și Y pentru cele două firme de la care entitatea economică
deține acțiuni, alegeți înregistrările corecte care se fac ca urmare a evaluării la inventar.
a) 6864 = 591.Y 256 Și: Pentru acțiunile X valoarea de inventar > valoarea
contabilă, diferența nu se înregistrează.
b) 6864 = 501.Y 256 Și: Pentru acțiunile X valoarea de inventar > valoarea
contabilă, diferența nu se înregistrează.
c) 501.X = 768 100 Și 6864 = 591.Y 256
d) 501.X = 768 100 Și 668 = 501.Y 256
50
Mariana GURĂU
RĂSPUNSURI
1 A 31 B 61 A 91 D 121 C 151 C 181 B 211 C
2 B 32 D 62 B 92 B 122 D 152 B 182 B 212 C
3 B 33 A 63 C 93 C 123 B 153 C 183 A 213 C
4 B 34 D 64 A 94 D 124 A 154 A 184 A 214 C
5 A 35 A 65 D 95 A 125 D 155 D 185 B
6 A 36 A 66 B 96 C 126 A 156 B 186 B
7 A 37 B 67 C 97 A 127 B 157 B 187 C
8 B 38 C 68 C 98 A 128 A 158 D 188 C
9 C 39 A 69 A 99 A 129 A 159 A 189 C
10 B 40 B 70 A 100 A 130 B 160 B 190 D
11 C 41 C 71 A 101 D 131 D 161 C 191 A
12 A 42 B 72 D 102 A 132 D 162 D 192 C
13 A 43 A 73 A 103 A 133 B 163 A 193 B
14 D 44 C 74 C 104 D 134 D 164 C 194 B
15 D 45 D 75 B 105 A 135 A 165 A 195 B
16 D 46 C 76 C 106 D 136 A 166 D 196 A
17 A 47 D 77 C 107 C 137 B 167 C 197 B
18 C 48 A 78 A 108 C 138 B 168 C 198 A
19 C 49 A 79 D 109 A 139 A 169 B 199 D
20 A 50 D 80 A 110 B 140 C 170 A 200 A
21 D 51 A 81 D 111 D 141 D 171 A 201 B
22 A 52 C 82 D 112 D 142 B 172 A 202 B
23 B 53 D 83 D 113 C 143 B 173 A 203 A
24 D 54 D 84 C 114 A 144 A 174 A 204 B
25 A 55 B 85 D 115 D 145 A 175 A 205 A
26 C 56 D 86 B 116 A 146 C 176 B 206 C
27 A 57 B 87 C 117 A 147 C 177 A 207 D
28 B 58 D 88 A 118 A 148 C 178 B 208 D
29 D 59 D 89 D 119 C 149 B 179 D 209 B
30 B 60 A 90 B 120 B 150 A 180 B 210 B
51
GRILE ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ
Prof. univ. dr. VALENTINA VASILE
Lect. univ. dr. ANDREEA STROE
1. Se cunosc următoarele date:
Tabelul 1
Indicatori Po P1
1. Cifra de afaceri (lei) 5.200 5.250
2. Producţia fabricată (lei) 4.000 4.460
3. Număr mediu de personal 10 12
Pe baza datelor din tabelul 1, influenţa gradului de valorificare a producţiei marfă
fabricată asupra cifrei de afaceri este de:
a) -548,58 lei
b) -570,140 lei
c) +450,3 lei
d) +1.040 lei
2. Să se evalueze situaţia: coeficientul de sortiment < 1 coeficientul de structură = 1.
a) Programul de producţie a fost depăşit la toate sortimentele in aceeaşi proporţie
b) Programul de producţie nu a fost realizat pe fiecare sortiment în aceeaşi
proporţie
c) Programul de producţie a fost realizat pe sortimente in proporţii diferite
d) Programul de producţie nu a fost realizat pe sortimente in proporţii diferite
3. Se cunosc următoarele date:
Tabelul 2
Indicatori (mii lei) P0 P1
1. Cifra de afaceri (producţia vândută) 12.000 14.000
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 9.000 9.500
3. Cifra de afaceri recalculata - 11.500
4. Cheltuieli recalculate aferente cifrei de afaceri - 8.000
Pe baza datelor din tabelul 2, influenţa costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra
de afaceri este de:
a) +107,2 lei
b) +20,2 lei
c) -38,2 lei
d) -40,5 lei
4. Se cunosc următoarele date:
Tabelul 3
Indicatori (mii lei) Po Pi
1. Cifra de afaceri (producţia vândută) 15.000 20.000
2. Cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri 7.000 8.500
3. Cifra de afaceri recalculată - 12.800
4. Cheltuieli variabile recalculate - 8.800
Pe baza datelor din tabelul 3, influenţa structurii producţiei vândute asupra
cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri este de:
a) +9,38 lei
b) +220,9 lei
52
Valentina VASILE, Andreea STROE
c) -11,48 lei
d) +15,35 lei
5. Indicele producţiei fizice = 112% Indicele preţurilor materialelor = 95% Indicele
cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs = 102% Rezultă că:
a) a crescut cantitatea fabricată şi consumul specific şi s-a redus preţul
materialelor
b) s-a redus preţul materialelor şi a crescut consumul specific
c) s-a micşorat cantitatea fabricată şi a crescut preţul materialelor
d) a crescut cantitatea fabricată şi consumul specific
6. Se cunosc următoarele date:
Tabelul 4
Indicatori (mii lei) Po Pi
1. Cifra de afaceri (producţia vândută) 11.000 13.000
2. Suma absoluta a cheltuielilor fixe aferente cifrei de afaceri 2.000 2.100
3. Cifra de afaceri recalculată - 10.600
Pe baza datelor din tabel, influenţa sumei absolute a cheltuielilor fixe asupra nivelului
lor la 1000 lei cifra de afaceri este de:
a) +3,33 lei
b) -3,33 lei
c) +5,85 lei
d) +7,7 lei
7. Indicele cheltuielilor cu personalul = 90%
Indicele salariului mediu = 101%
Indicele productivităţii muncii = 107%
Rezultă că:
a) s-a redus numărul de personal şi au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei
cifră de afaceri
b) s-a redus numărul de personal şi nu s-au modificat cheltuielile cu salariile la
1000 lei cifra de afaceri
c) au crescut numărul de personal şi cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de
afaceri
d) s-au redus numărul de personal şi cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de
afaceri
8. Indicele cifrei de afaceri = 107%
Indicele preţurilor de vânzare102%
Indicele cheltuielilor la 1000 = 103
Rezultă:
a) Reducerea sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri şi a volumului fizic al
producţiei vândute
b) Reducerea sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri şi creșterea preţurilor de
vânzare
c) Creşterea sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri si a volumului fizic al
producţiei vândute
d) Creşterea sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri şi scăderea volumului
fizic al producţiei vândute
53
Culegere teste grilă Analiză Economico-Financiară
9. Indicele cifrei de afaceri este 105%, iar indicele stocurilor 102%. Aceasta semnifică:
a) creșterea nejustificată a costurilor prin încetinirea vitezei de rotaţie a stocurilor;
b) creşterea volumului vânzărilor prin reducerea stocurilor;
c) încetinirea vitezei de rotaţie urmarea creşterii stocurilor ca efect al unei supra-
aprovizionări cu materii prime şi materiale;
d) creşterea volumului de activitate al întreprinderii ceea ce generează o sporire
justificată a stocurilor.
10. Indicele salariului mediu anual este mai mic decât indicele productivităţii medii
anuale a muncii, ceea ce semnifică:
a) utilizarea incompletă a timpului de muncă;
b) creşterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor;
c) creşterea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri;
d) sporirea eficienţei utilizării factorului muncă.
11. Cunoscând că indicele consumului total este 120%, iar indicele consumului specific
este 105% estimaţi care va fi implicaţia asupra volumului fizic al producţiei:
a) creştere;
b) reducere;
c) nu se modifică;
d) influențează raportul cerere-oferta;
12. Intr-un model de analiză aşezarea factorilor în ordinea condiţionării economice a
acestora reprezintă:
a) metodă a analizei calitative;
b) etapă a cuantificării influenţei elementelor şi factorilor;
c) metodă a descompunerii în trepte a proceselor şi fenomenelor economico-
financiare;
d) etapă a metodei substituției în lanţ;
13. Rata de îndatorare la termen faţă de capitalul propriu (Rit) a avut următoarea
evoluţie: Rit0 =20%, Rit1 =15%. Aceasta reprezintă:
a) situaţie pozitivă reprezentând creşterea ponderii capitalului străin;
b) situaţie negativă reprezentând creşterea ponderii capitalului total;
c) situaţie pozitiva reprezentând scăderea ponderii capitalului străin;
d) situaţie negativă reprezentând creşterea ponderii capitalului străin;
14. Se dau următorii indici: Iwa=102%, Iwz=103%, Iwh=104%. Aceasta semnifică:
a) creşterea numărului mediu de zile lucrate şi scăderea duratei medii a zilei de
lucru;
b) scăderea numărului mediu de zile lucrate şi creşterea duratei medii a zilei de
lucru;
c) creşterea productivităţii anuale şi a duratei medii a zilei de lucru;
d) reducerea numărului mediu de zile lucrate şi a duratei medii a zilei de lucru;
15. Rata autonomiei financiare globale a avut următoarea evoluţie: Raf0 = 60% şi
respectiv Raf1 =50%. Aceasta semnifică:
a) deteriorarea stabilităţii financiare, respectiv creşterea datoriilor firmei;
b) creşterea împrumuturilor pe termen mediu şi lung concomitent cu reducerea
activelor firmei;
c) scăderea continuă a datoriilor firmei;
d) stabilitate financiara ridicată;
54
Valentina VASILE, Andreea STROE
16. Cunoscând că indicele consumului total este 120%, indicele stocului final este 125%,
iar indicele volumului fizic al producţiei obţinute este 102%, aceasta reflectă:
a) scăderea consumului total de materiale datorita creşterii stocurilor finale;
b) creşterea stocului final duce la creşterea consumului total de materiale şi a
consumului specific;
c) dinamica consumului specific devansează dinamica consumului total, iar stocul
final şi intrările de materiale nu se realizează;
d) nerealizarea stocurile duce la scăderea volumului fizic al producţiei obţinute;
17. Indicele cifrei de afaceri este 110%, iar indicele vitezei de rotaţie a activelor
circulante exprimat în zile este 116%. Aceasta semnifică:
a) creşterea stocurilor ca urmare a supraaprovizionării conduce la creşterea vitezei
de rotaţie;
b) creşterea nejustificată a costurilor, prin creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor;
c) creşterea volumului vânzărilor ca urmare a creşterii stocurilor şi accelerarea
vitezei de rotaţie;
d) creşterea nejustificată a stocurilor în raport cu creşterea cifrei de afaceri conduce
la o creştere a numărului de zile necesar efectuării unei rotaţii complete a
activelor circulante.
18. Rata lichidității generale a avut următoarea evoluţie: Rlg0 =0,9 şi respectiv Rlg1 =1,1.
Aceasta semnifică:
a) stabilitate financiară scăzută datorită creşterii capitalurilor proprii;
b) utilizarea pentru finanţarea exploatării a unei părţi însemnate din capitalul
propriu;
c) deteriorarea gradului de acoperire a obligațiilor pe termen lung;
d) accelerarea rotaţiilor capitalurilor şi creşterea eficienţei utilizării acestora;
19. Daca modificarea vitezei de rotaţie a activelor circulante exprimată în zile are semnul
“-“, atunci:
a) se diminuează cifra de afaceri;
b) se înregistrează o accelerare a vitezei de rotaţie generând eliberări de capitaluri;
c) se înregistrează diminuarea duratei de stocare a mărfurilor;
d) se diminuează durata de imobilizare a activelor corporale.
20. Creşterea ponderii imobilizărilor în stocuri de produse finite exprimă:
a) scăderea gradului de valorificare a producţiei fabricate destinată livrării;
b) scăderea gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor şi respectiv
creşterea producţiei neterminate;
c) creşterea gradului de valorificare a cifrei de afaceri;
d) înregistrarea de imobilizări de capitaluri în stocuri fără mişcare sau cu mişcare
lentă;
21. Indicele consumului total este 110%, iar indicele consumului specific este 102%.
Estimaţi care va fi implicaţia asupra volumului fizic al producţiei:
a) reducere;
b) nu se modifică;
c) creştere;
d) influențează raportul dintre cerere si oferta;
55
Culegere teste grilă Analiză Economico-Financiară
56
Valentina VASILE, Andreea STROE
57
Culegere teste grilă Analiză Economico-Financiară
33. Se dă tabelul:
Tabel 9
Indicatori Prevăzut Realizat
Active totale 112000 200000
Capital propriu 50000 55000
Venituri totale 253000 260000
Profit net 12000 12550
Influenţa pârghiei financiare asupra ratei rentabilităţii financiare este de:
a) 5,5%
b) 6,5%
c) 8.7%
d) 8,5%
34. Pe baza datelor din tabelul anterior influenţa ratei rentabilităţii nete a veniturilor
asupra ratei rentabilităţii financiare este de:
a) 1,29%
b) 0.82%
c) 5,68%
d) 0.47%
35. Variaţia ratei rentabilităţii financiare (tabel 9) ilustrează o situaţie la nivelul firmei:
a) favorabilă
b) nefavorabilă
c) neconcludentă
d) nu se poate calcula
36. Influenţa productivităţii medii anuale a muncii asupra cifrei de afaceri conform
datelor din tabel va fi de:
Tabel 10
Indicatori Prevăzut Realizat
Cifra de afaceri 126.000 129.000
Producția fabricată 96.525 97.450
Număr mediu de personal 60 65
Influenţa productivităţii muncii asupra cifrei de afacere va fi de:
a) -9,29 u.m.
b) + 10 u.m.
c) + 12,45 u.m.
d) + 39 u.m.
37. Pe baza datelor din tabelul 10, influenţa modificării procentuale a productivităţii
medii anuale, calculate pe baza producţiei marfă fabricate, asupra modificării
procentuale a cifrei de afaceri este de:
a) 0.007%
b) -0.007%
c) 0.98%
d) 10,31%
38. Indicele profitului= 108%
Indicele cifrei de afaceri =110%
Indicele numărului de salariaţi= 98%
a) Cresc profitul pe salariat, productivitatea muncii si costurile totale
b) Scad profitul la nivel de salariat şi costurile totale şi creşte productivitatea muncii
58
Valentina VASILE, Andreea STROE
59
Culegere teste grilă Analiză Economico-Financiară
60
Valentina VASILE, Andreea STROE
61
Culegere teste grilă Analiză Economico-Financiară
62
Valentina VASILE, Andreea STROE
63
Culegere teste grilă Analiză Economico-Financiară
a) 17,34 u.m.
b) -15 u.m.
c) 85 u.m.
d) 31 u.m.
61. Pe baza datelor din tabelul 19, calculaţi influenţa structurii asupra cheltuielilor la
1000 CA:
a) 9.7 u.m.
b) 7.8 u.m.
c) 3.9 u.m.
d) 5 u.m.
62. Pe baza datelor din tabelul 19, influenţa structurii asupra cheltuielilor la 1000 lei CA
este:
a) pozitivă deoarece ajută la creşterea cheltuielilor cu 9.7 u.m.
b) negativă deoarece conduce la scăderea cheltuieli variabile cu 9.7 u.m.
c) negativă deoarece creşte ponderea acelor produse cu cheltuială variabilă mai
mare decât media programată influenţând sporirea cheltuielilor cu 9.7 u.m.
d) pozitivă deoarece scade ponderea acelor produse cu cheltuială variabilă mai mare
decât media preconizată la nivelul firmei cu 9.7 u.m.
63. Pe baza datelor din tabelul 19, calculaţi influenţa preţului asupra cheltuielilor la 1000
CA
a) -45.83 u.m.
b) 23,45 u.m.
c) 34 u.m.
d) 5 u.m.
64. Pe baza datelor din tabelul 19, influenţa preţului asupra cheltuielilor la 1000 lei CA
este:
a) pozitivă deoarece conduce la scăderea cheltuielilor la 1000 de lei cu 45,83 u.m.
prin creşterea preţului de vânzare
b) negativă deoarece preţul scade cu 45,83 u.m.
c) negativă deoarece scade ponderea produselor cu preţ de vânzare peste media
programată de firmă
d) pozitivă deoarece preţul creşte cu 45,83 u.m.
65. Pe baza datelor din tabelul 19, calculaţi influenţa costului asupra cheltuielilor la 1000
CA
a) 53.47 u.m.
b) 45,67 u.m.
c) 45.8 u.m.
d) 34.5 u.m.
66. Influenţa costului unitar asupra cheltuielilor la 1000 lei CA este:
a) negativă deoarece contribuie la creşterea cheltuielilor la 1000 de lei CA cu 53,47
u.m. prin creşterea cheltuielile de producţie sau a celor cu materialele
b) pozitivă deoarece creşterea cheltuielilor cu 53,47 u.m. este contracarată de
scăderea costurilor unitare
c) pozitivă deoarece cheltuielile scad cu 53,47 datorită influenţei costurilor unitare
d) negativă deoarece contribuie la creşterea costurilor unitare cu 53,47 u.m.
64
Valentina VASILE, Andreea STROE
67. Se consideră o societate comercială care vinde 3 produse A,B,C. Cantitatea cerută
din fiecare sortiment şi preţul de vânzare sunt prezentate în tabel:
Produs Cantitate Ponderea ( %) Preţ de vânzare Cost variabil Cheltuieli
unitar unitar fixe
A 800 20 4000 2500 x
B 2000 50 7000 4000 x
C 1200 30 2000 1500 x
Total 4000 100 4900 2950 3500000
Respectând proporţia cerută, cantitatea minimă ar fi vândută din fiecare sortiment şi
de la care societatea începe a înregistra profit ( prag de rentabilitate) este:
a) A= 358 B= 897 C= 500
b) A= 358 B= 200 C= 100
c) A= 300 B=100 C= 900
d) A= 358.97 B= 897.43 C=538.46
68. Cheltuielile lunare previzionate la o firmă sunt:
- cheltuielile cu iluminatul şi chiria 5000
- cheltuielile cu materialele 10000
- cheltuielile cu salariile reprezintă 10% din producţia vândută
- producţia vândută este de 20000, reprezentând întreaga producţie realizată (Qi
2000 buc, preţ unitar - 10 lei/buc )
Cifra de afaceri de la care societatea începe a înregistra profit, este:
a) 10000 lei
b) 12500 lei
c) 3000 lei
d) 15000
69. Se consideră o societate comercială care are o capacitate de producţie instalată la 500
buc., are cheltuielile fixe în valoare de 10.000 lei. Societatea comercială are o
comandă de 300 buc. produse finite, pe care o şi onorează. Preţul de vânzare pe piaţă
a unui produs identic este de 100 lei/buc., iar cheltuielile variabile conform
antecalculaţiei de preţ sunt 50 lei/buc. În vederea creşterii cifrei de afaceri, societatea
comercială mai cheltuieşte cu publicitatea 2000 lei. Să se stabilească care este
volumul producţiei, la care profitul înregistrat după efectuarea cheltuielilor cu
publicitatea, este egal cu cel înregistrat anterior.
a) 340 buc
b) 350 buc
c) 100 buc
d) 400 buc
70. Se consideră o societate comercială care are o capacitate de producţie instalată la 500
buc., are cheltuielile fixe în valoare de 10.000 lei. Societatea comercială are o
comandă de 300 buc. produse finite, pe care o şi onorează. Preţul de vânzare pe piaţă
a unui produs identic este de 100 lei/buc., iar cheltuielile variabile conform
antecalculaţiei de preţ sunt 50 lei/buc. În vederea creşterii cifrei de afaceri, societatea
comercială mai cheltuieşti cu publicitatea 2000 lei. Să se stabilească profitul în cazul
în care vinde 350 buc., în urma cheltuielilor cu publicitatea şi în cazul în care vinde
400 buc.
a) 5500 lei şi 8000 lei
b) 5400 lei şi 8500 lei
c) 6000 lei şi 9000 lei
d) 8000 lei şi 7000 lei
65
Culegere teste grilă Analiză Economico-Financiară
71. Pe baza datelor din problema anterioară calculaţi cu cât a crescut riscul de
exploatare, în cazul în care societatea nu reuşeşte să vândă mai mult decât 350 buc.
a) 69%
b) 31%
c) 40%
d) 60%
72. Se dau datele:
Indicatori Po Pi
1. Productia exercitiului (lei) 4.000 4.500
2. Numar mediu de personal 12 10
3. Timpul total lucrat (ore) 200 170
4. Consumurile provenite de la terti (lei) 2.500 2.800
5. Valoarea adaugata (lei) 2.000 2.700
Influenţa variaţiei factorului timp total de muncă asupra valorii adăugate este:
a) 225 u.m.
b) 368 u.m c)
245,9 u.m. d)
-240 u.m.
73. Se dă tabelul:
Indicatori Prevazut Realizat
Cifra de afaceri 110.000 120.000
Cheltuielile aferente cifrei 20.000 25.000
de afaceri
Volumul efectiv al producţiei - 4550
la cost prevăzut
Volumul efectiv al producţiei - 3750
la preţ prevăzut
Pe baza datelor, influenţele preţului şi a costului asupra cheltuielilor la 1000 lei CA
sunt:
a) -1175.41; +170.41 u.m.
b) -170,41; +1175,41 u.m.
c) +256,9; +300,2 u.m.
d) -1170; -170,4 u.m.
74. I Mf’/Mf= 104%, I Mf’=102%,I Ns=91%, IQf=101%
a) scade numarul mediu de salariati,creste gradul de inzestrare tehnica a muncii si
scade randamentul mijloacelor fixe direct productive
b) creste ponderea mijloacelor fixe direct productive, scade gradul de inzestrare
tehnica a muncii si creste randamentul mijloacelor fixe direct productive.
c) creste numarul mediu de salariati, ,creste gradul de inzestrare tehnica a muncii si
scade randamentul mijloacelor fixe direct productive
d) creste gradul de realizare a productiei marfa fabricate, scade gradul de inzestrare
tehnica a muncii si scade randamentul mijloacelor fixe direct productive
75. Indicele factorului de multiplicare a capitalului propriu=106%
Indicele ratei rentabilităţii nete a veniturilor=108%
Indicele ratei rentabilităţii financiare=110%
a) au crescut rata rentabilităţii nete a veniturilor, gradul de îndatorare şi rata
rentabilităţii financiare;
66
Valentina VASILE, Andreea STROE
67
Culegere teste grilă Analiză Economico-Financiară
68
Valentina VASILE, Andreea STROE
69
Culegere teste grilă Analiză Economico-Financiară
70
Valentina VASILE, Andreea STROE
71
Culegere teste grilă Analiză Economico-Financiară
72
Valentina VASILE, Andreea STROE
73
Culegere teste grilă Analiză Economico-Financiară
Nr. grilă A B C D
48 ●
49 ●
50 ●
51 ●
52 ●
53 ●
54 ●
55 ●
56 ●
57 ●
58 ●
59 ●
60 ●
61 ●
62 ●
63 ●
64 ●
65 ●
66 ●
67 ●
68 ●
69 ●
70 ●
71 ●
72 ●
73 ●
74 ●
75 ●
76 ●
77 ●
78 ●
79 ●
80 ●
81 ●
82 ●
83 ●
84 ●
85 ●
86 ●
87 ●
88 ●
89 ●
90 ●
91 ●
92 ●
93 ●
94 ●
95 ●
74
Valentina VASILE, Andreea STROE
Nr. grilă A B C D
96 ●
97 ●
98 ●
99 ●
100 ●
75
BAZE DE DATE - Microsoft Access
Conf. univ. dr. ADINA CREȚAN
1. MS Access reprezintă un SGBD:
a) relaţional
b) orientat obiect
c) modern
d) costisitor
2. Un SGBD are:
a) un limbaj puternic
b) un limbaj de definire a datelor
c) un limbaj de programare
d) un limbaj redus
3. Un SGBD are:
a) un limbaj de interogare a datelor
b) un limbaj interactiv
c) un limbaj de programare
d) un limbaj redus
4. Un SGBD are:
a) un limbaj interactiv
b) un limbaj de programare
c) un limbaj de manipulare a datelor
d) un limbaj redus
5. Un SGBD are:
a) un limbaj interactiv, un limbaj de definire a datelor şi un limbaj de programare
b) un limbaj de programare, un limbaj de manipulare a datelor şi un limbaj de
urgenţă
c) un limbaj de manipulare a datelor, un limbaj de interogare a datelor şi un limbaj
de definire a datelor
d) un limbaj de manipulare a datelor, un limbaj de interogare a datelor şi un limbaj
de programare a datelor
6. Modelele de date se pot clasifica in:
a) modele ierarhice, retea, relationale, orientate obiect
b) modele locale si modele distribuite
c) modele unitare si modele binare
d) modele de asociere si modele de disociere
7. Bazele de date sunt organizate pe urmatoarele trei niveluri:
a) nivelul logic (extern), nivelul conceptual(general) si nivelul fizic(intern)
b) nivelul intern, nivelul extern, nivelul secundar
c) nivelul global, nivelul particular, nivelul intermediar
d) nici un raspuns nu este corect
8. Notiunea de tuplu reprezinta:
a) o asociere intre mai multe date
b) o inregistrare dintr-o tabela a unei baze de date
76
Adina CREȚAN
77
Culegere teste grilă BAZE DE DATE - Microsoft Access
78
Adina CREȚAN
79
Culegere teste grilă BAZE DE DATE - Microsoft Access
80
Adina CREȚAN
81
Culegere teste grilă BAZE DE DATE - Microsoft Access
82
Adina CREȚAN
83
Culegere teste grilă BAZE DE DATE - Microsoft Access
84
Adina CREȚAN
Nr. grilă A B C D
48 ●
49 ●
50 ●
51 ●
52 ●
53 ●
54 ●
55 ●
56 ●
57 ●
58 ●
59 ●
60 ●
85
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
Conf. univ. dr. ADINA CREȚAN
1. Care definiţie este corectă:
a) Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente interdependente, care se comportă
si actionează ca un tot organizat în scopul atingerii unui anumit obiectiv;
b) Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente care au rolul să rezolve activităţi
specifice;
c) Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente organizaţionale;
d) Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente multiplicative.
2. Sistemul informaţional reprezintă:
a) un sistem operaţional;
b) un ansamblul de elemente implicate în procesul de colectare, transmisie şi
prelucrare de informatii;
c) un sistem decizional;
d) niciuna dintre variantele anterioare.
3. Identificaţi afirmaţia falsă:
a) Sistemul informaţional este subordonat sistemului de conducere.
b) Sistemul informaţional face legătura între sistemul condus şi sistemul de
conducere.
c) Sistemul informatic este inclus în sistemul informaţional.
d) Sistemul informaţional este inclus în sistemul informatic.
4. Sistemul care se ocupă cu implementarea si ducerea la bun sfârsit a strategiei
organizatiei, este:
a) Sistemul decizional;
b) Sistemul operaţional;
c) Sistemul informaţional;
d) Niciuna dintre variantele de mai sus.
5. Un sistem informatic este:
a) un sistem destinat conducerii unei organizaţii;
b) un sistem organizaţional;
c) un ansamblu structurat de elemente intercorelate funcţional pentru automatizarea
procesului de obţinere a informaţiilor şi pentru fundamentarea deciziilor;
d) niciuna dintre variantele de mai sus.
6. Teoria organizaţiilor a pus în evidenţă că orice organizaţie care îsi desfăsoară
activitatea în domeniul economic cuprinde următoarele 3 sisteme:
a) informaţional, decizional, organizaţional;
b) informativ, decisiv, activ;
c) informaţional, aditiv, multiplicativ;
d) informaţional, decizional, operaţional.
7. Care dintre următoarele componente nu se regăsesc printre componentele principale
ale unui sistem informatic:
a) Baza informaţională;
b) Manager general;
c) Factorul uman;
86
Adina CREȚAN
d) Sistemul de programe.
8. Baza informaţională cuprinde:
a) datele supuse prelucrării, fluxurile informaţionale, sistemele şi nomenclatoarele
de coduri;
b) totalitatea mijloacelor tehnice de culegere, transmitere, stocare şi prelucrare a
datelor;
c) algoritmi, formule, modele;
d) tehnici de realizare a sistemelor informatice.
9. Un organism economic poate fi abordat în vederea proiectării într-o manieră:
a) Sistematică
b) Sistemică
c) Teoretică
d) Obiectivă
10. Selectaţi care dintre etapele urmatoare nu se regăsesc printre cele propuse de J. De
Rosnay în abordarea sistemică:
a) Analiza sistemului
b) Modelarea sistemului
c) Testarea sistemului
d) Simularea
11. Sunt metode de proiectare:
a) Metodele funcţionale, metodele experimentale, metodele sistemice;
b) Metodele obiectuale, metodele procesuale, metodele sistemice;
c) Metodele libere, metodele sistemice, metodele orientate-obiect;
d) Metodele ierarhice, metodele sistemice, metodele orientate-obiect.
12. Obiectivul principal urmărit prin introducerea unui sistem informatic îl constituie:
a) asigurarea, în timp util, a informaţiilor necesare în procesul conducerii, în scopul
fundamentării şi elaborării deciziilor;
b) creşterea productivităţii muncii;
c) creşterea profitului;
d) îmbunătăţirea imaginii unităţii economice.
13. Proiectarea unui sistem informatic poate fi abordată:
a) de sus în jos, de jos în sus, mixt;
b) de la stânga la dreapta, de sus în jos, în diagonală;
c) pe laterale, pe centru, mixt;
d) de jos în sus, de sus către centru, de la centru la dreapta.
14. Etapele ciclului de dezvoltare a sistemelor informatice de gestiune sunt:
a) Conceperea, construirea şi introducerea în exploatare;
b) Colectarea, construirea şi introducerea în exploatare;
c) Colectarea, selectarea și introducerea în exploatare;
d) Analiza, introducerea în exploatare si testarea.
15. Procesul de outsourcing implică următorul fapt:
a) dezvoltatorul sistemului informatic este o societate comercială specializată;
b) dezvoltatorul este reprezentat de unul sau mai mulţi angajaţi ai departamentului
de informatică al organizaţiei ce urmează a utiliza sistemul;
c) utilizatorul este şi dezvoltatorul sistemului;
d) niciuna dintre variantele de mai sus.
87
Culegere teste grilă Sisteme Informatice De Gestiune
a) 1-1
b) 1-N
c) M-N
d) 0-1
20. Se cunoaste faptul că identificatorii entităţii Client, respectiv Contract sunt CNP
pentru Client si NrContract pentru Contract. Ca urmare a modelării asocierii rezultă
decizia:
a) 1-1
b) 1-N
c) M-N
d) 0-1
88
Adina CREȚAN
89
Culegere teste grilă Sisteme Informatice De Gestiune
CURSA
a) unară
b) reflexivă
c) binară
d) ternară
30. Din punct de vedere al modului de reprezentare a informaţiei, atributele pot fi:
a) simple şi calculate;
b) elementare şi compuse;
c) opţionale şi obligatorii;
d) simple şi complexe.
31. Identificatorul entitatii “Factura” descrisă prin atributele număr_factura ,
data_factura , cod_produs, cantitate, preţ, este :
a) număr_factura;
b) data_factura;
c) număr_factura şi data_factura;
d) cod_produs.
32. Identificatorul entităţii “Factura” descrisă prin atributele număr_factura ,
data_factura , cod_produs, cantitate, preţ, este:
a) unic;
b) simplu;
c) compus;
d) complex.
33. Din punct de vedere al valorilor pe care le pot lua la un moment dat, atributele pot fi:
a) elementare şi compuse;
b) opţionale şi obligatorii;
c) monovaloare şi multivaloare;
d) simple şi complexe.
34. Următoarea afirmaţie este corectă:
a) Factura cu numărul 145 din data de 23.05.2010 reprezintă o entitate oarecare.
b) Factura cu numărul 145 din data de 23.05.2010 reprezintă o realizare a entităţii
FACTURA.
c) Factura cu numărul 145 din data de 23.05.2010 reprezintă un atribut complex.
d) Factura cu numărul 145 din data de 23.05.2010 reprezintă o înregistrare care
urmează să se introducă.
35. Din punct de vedere al rolului pe care îl îndeplineşte atributul respectiv în cadrul
modelului, atributele pot fi:
a) cheie primară, cheie candidat, cheie externă;
b) cheie primară, cheie secundară, cheie decizională;
c) cheie iniţială, cheie internă, cheie externă;
90
Adina CREȚAN
91
Culegere teste grilă Sisteme Informatice De Gestiune
43. Se consideră entităţile din figura următoare. Identificatorii celor două entităti sunt:
NrComanda pentru entitatea COMANDA si CodProdus pentru entitatea PRODUS.
Ca urmare a modelării asocierii rezultă decizia:
92
Adina CREȚAN
b) sistemice;
c) orientate-obiect;
d) niciuna dintre variantele de mai sus.
51. Metodele de proiectare sistemice tratează modelul prelucrărilor din perspectiva:
a) Externă, internă si mixtă;
b) Conceptuală, logică si fizică;
c) Conceptuală;
d) Operaţională şi decizională.
52. Metoda UML este o metodă de proiectare:
a) ierarhică;
b) sistemică;
c) orientată-obiect;
d) niciuna dintre variantele de mai sus.
53. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul metodelor de proiectare
orientate-obiect:
a) mentenanţa unui sistem informatic, proiectat prin metoda orientată-obiect, ridică
numeroase probleme;
b) problema este spartă în subprobleme;
c) au la bază descompunerea funcţională;
d) datele si prelucrările sunt încapsulate în obiect.
54. Identificaţi afirmaţia falsă, în cazul abordării top-down:
a) Presupune mai întâi definirea de ansamblu a proceselor si detalierea acestora
ulterior.
b) Timpul de proiectare în cazul uneia asemenea abordări este mare.
c) Costurile implicate sunt foarte mari.
d) Are ca punct de plecare nivelul operaţional - aflat la baza piramidei ierarhice - şi,
prin realizarea informatizării la fiecare nivel în parte, se ajunge la nivelul superior
al piramidei.
55. UML reprezintă acronimul pentru:
a) Unified Method Leverage;
b) Unified Method Language;
c) Unified Modeling Leverage;
d) Unified Modeling Language.
56. Identificaţi afirmaţia falsă:
a) O strategie top-down presupune un timp de proiectare si dezvoltare, mult mai
mare comparativ cu aplicarea unei strategii bottom-up.
b) O strategie bottom-up presupune un timp de proiectare si dezvoltare, mult mai
mare comparativ cu aplicarea unei strategii top-down.
c) O strategie top-down presupune existenţa unei viziuni si unei gândiri unitare
asupra sistemului.
d) O strategie bottom-up permite demararea simultană a procesului de proiectare a
unui sistem informatic din mai multe departamente.
57. Restricţiile cu privire la rolurile asumate de o entitate în diferitele asocieri în care
este implicată, sunt:
a) Incluziunea, excluziunea și egalitatea de roluri;
b) Restricţii la nivelul identificatorului unei entităţi;
93
Culegere teste grilă Sisteme Informatice De Gestiune
94
Adina CREȚAN
95
Culegere teste grilă Sisteme Informatice De Gestiune
Nr. grilă A B C D
48 ●
49 ●
50 ●
51 ●
52 ●
53 ●
54 ●
55 ●
56 ●
57 ●
58 ●
59 ●
60 ●
96
MICROECONOMIE
Lector univ. dr. MIHAELA ILIESCU
1. Care din următoarele aprecieri nu este corectă:
a) nevoile reprezintă cererea exprimată pe piaţă;
b) nevoile reprezintă dorinţele oamenilor de a fi, de a avea, de a şti şi de a crede;
c) apariţia nevoilor umane este determinată de factori obiectivi şi subiectivi;
d) dinamica nevoilor este mai mare decât dinamica resurselor, ceea ce explică
limitarea resurselor.
2. Alegeţi afirmaţia care defineşte resursele:
a) resursele reprezintă elementele naturale şi derivate pe care oamenii le utilizează
în activitatea lor în scopul satisfacerii nevoilor individuale şi de grup;
b) resursele reprezintă componenta principală a factorilor de producţie primari,
originari;
c) resursele, fiind suportul consumului, cuprind bunurile necesare creşterii nivelului
de trai al populaţiei;
d) resursele sunt elementele naturale sau create de către oameni care pot fi folosite
în activitatea economică pentru satisfacerea trebuinţelor.
3. Costul de oportunitate reprezintă:
a) un cost relativ, exprimat prin valoarea celei mai bune alternative la care s-a
renunţat în alocarea resurselor;
b) costul real al unei decizii, exprimat prin valoarea alternativelor sacrificate în
alocarea resurselor;
c) ecartul dintre costul estimat de producător si costul real al factorilor de producţie;
d) valoarea şansei pierdute în scopul satisfacerii nevoilor de consum.
4. Alegeţi răspunsul corect:
a) pe frontiera posibilităţilor de producţie sunt reprezentate pachete de bunuri
economice ce pot fi obţinute prin folosirea integrală şi eficientă a unui volum dat
de resurse;
b) panta frontierei posibilităţilor de producţie este pozitivă si descrescătoare;
c) pe frontiera posibilităţilor de producţie sunt reprezentate pachete de factori de
producţie care asigură acelaşi volum al producţiei dintr-un bun economic;
d) a şi b.
5. Evaluaţi costul de oportunitate al deciziei de a urma studiile universitare după
absolvirea liceului:
a) costul manualelor şi al altor materiale necesare studiului;
b) veniturile pe care le-aţi fi caştigat ca salariat în această perioadă;
c) valoarea taxei de şcolarizare;
d) orele destinate studiului.
6. Care din afirmaţiile de mai jos reprezintă definiţia corectă a microeconomiei:
a) microeconomia se concentrează asupra studiului agregatelor;
b) microeconomia se ocupă cu studiul activităţii agenţilor economici individuali;
c) microeconomia este acea ramură a ştiinţei economice care studiază legăturile
dintre agenţii economici individuali;
d) microeconomia reprezintă acea parte a economiei care oferă răspunsuri la
problemele individuale ale agenţilor economici.
97
Culegere teste grilă Microeconomie
98
Mihaela ILIESCU
99
Culegere teste grilă Microeconomie
24. Criteriile care stau la baza împărţirii costurilor de producţie în fixe şi variabile sunt:
a) natura activităţii economice;
b) nivelul eficienţei activităţii respective;
c) tipologia factorilor de producție utilizați;
d) relaţia dintre consumul factorilor de producţie şi volumul producţiei.
25. Care dintre următoarele condiții determină o extindere a oferitei dintr-un bun
economic:
a) creşterea preţului bunului economic respectiv;
b) creşterea concurenţei;
c) automatizrea producţiei;
d) scăderea prețului bunului economic respectiv.
26. Oferta înregistrează creşteri în următoarele situaţii:
a) introducerea unor tehnologii avansate;
b) creşterea numărului de firme;
c) reducerea taxelor;
d) a, b, c;
27. Atunci când costul marginal este mai mare decât costul mediu, pentru orice creştere
a producţiei:
a) costul mediu creşte;
b) costul mediu scade;
c) costul mediu rămâne constant;
d) oricare dintre variantele de mai sus poate fi adevărată, în funcție de evoluția
producției.
28. Concurenţa se desfăşoară normal atunci când:
a) orice cumpărător poate să caute şi să aleagă vânzătorul cu mărfuri
corespunzătoare nevoilor lui;
b) preţurile sunt libere;
c) metodele de vânzare sunt în concordanţă cu legislația în vigoare;
d) toate cele de mai sus.
29. Dacă preţul pieţei este mai mare decât preţul de echilibru, atunci piaţa se va
caracteriza prin;
a) echilibru;
b) excedent de ofertă;
c) deficit de ofertă;
d) excedent de cerere.
30. Recunoașteți caracteristici ale concurenţei perfecte:
a) atomicitatea cererii și ofertei;
b) curba cererii este perfect elastică;
c) bunurile economice sunt omogene;
d) toate cele de mai sus.
31. Dacă venitul marginal este egal cu costul marginal, profitul firmei va fi:
a) minim;
b) maxim;
c) nul;
d) variabil.
100
Mihaela ILIESCU
32. Care din elementele de mai jos reprezintă o trăsătură a concurenţei perfecte:
a) omogenitatea produselor;
b) diversitatea ofertei;
c) preţuri de monopol;
d) bariere la accesul pe piaţă.
33. Care din caracteristicile de mai jos sunt specifice pieţei monopoliste:
a) elimină libera concurenţă;
b) producătorul determină nivelul preţurilor;
c) asigură maximul de satisfacţie consumatorilor;
d) a şi b.
34. Care din elementele de mai jos reprezintă o trăsătură a pieţei cu concurenţă
monopolistică:
a) atomicitatea cererii şi ofertei;
b) omogenitatea produselor;
c) preţul este stabilit de către producător;
d) fiecare producător trebuie să ţină seama de deciziile celorlalţi.
35. Care din caracteristicile de mai jos definesc piaţa de oligopol:
a) mulţi producători;
b) producătorii controlează preţurile;
c) produsele sunt omogene;
d) deciziile unui producător influențează deciziile celorlalţi.
36. Condiţia maximizării profitului în cazul firmei de monopol este:
a) preţul este egal cu costul marginal;
b) venitul marginal este egal cu preţul;
c) costul marginal este egal cu venitul marginal;
d) venitul total este mai mare decât costul total.
37. Acordul dintre două sau mai multe firme oligopoliste prin care este restricţionată
producţia, împărţită piaţa şi stabilit un preţ comun, în scopul maximizării profiturilor
lor reunite, reprezintă:
a) holding;
b) cartel;
c) trust;
d) cazul firmei barometru.
38. Curba cererii pentru un bun normal se deplasează spre dreapta dacă:
a) crește prețul bunului economic;
b) cumpărătorii anticipează scăderea prețului bunului economic respectiv;
c) scad preferinţele pentru respectivul bun economic;
d) cumpărătorii anticipează creșterea prețului bunului economic respectiv.
39. Cererea pentru un bun normal scade dacă:
a) scade prețul bunului economic cu care acesta poate fi substituit;
b) crește prețul bunului economic cu care acesta poate fi substituit;
c) scade prețul bunului economic complementar acestuia;
d) numărul cumpărătorilor crește.
40. Atunci când un comerciant crește prețul unui bun economic cu cerere elastică,
încasările acestuia:
a) cresc;
101
Culegere teste grilă Microeconomie
b) scad;
c) cresc sau scad, în funcție de starea economiei;
d) rămân constante.
41. Atunci când un vânzător scade prețul unui bun economic cu cerere inelastică,
încasările acestuia:
a) cresc;
b) scad;
c) cresc sau scad, în funcție de starea economiei;
d) rămân constante.
42. Un vânzător care crește prețul bunului economic comercializat cu 10%, înregistrează
o reducere a cantității cerute cu 20%. În aceste condiții, veniturile acestuia:
a) cresc cu 10%;
b) cresc de 1,1 ori;
c) scad cu 12%;
d) scad cu 88%.
43. Un comerciant decide sa scadă prețul bunului economic vândut cu 30%, ceea ce
determină o creștere cu 25% a cantității cerute. În aceste condiții, venitul acestuia:
a) scade cu 30%;
b) crește cu 87,5%;
c) scade cu 12,5%;
d) scade de 12,5%.
44. Pe măsura creșterii producției, diferența dintre CTM și CVM:
a) crește;
b) scade;
c) ramâne constantă;
d) variază.
45. La o dublare a prețului unui bun economic, cantitatea cerută scade cu 80%. În aceste
condiții venitul:
a) a) scade de 0,4 ori;
b) b) crește de 0,4 ori;
c) c) scade cu 40%;
d) d) crește cu 60%.
46. Dacă la o reducere a prețului unui bun economic cu 60%, cantitatea cerută crește de
1,5 ori, încasările:
a) cresc de 0,6 ori;
b) scad cu 40%;
c) scad cu 60%;
d) scad de 0,4 ori.
47. Între cerere și nevoie există o relație:
a) de la parte la întreg;
b) de la întreg la parte;
c) de identitate;
d) de independență.
48. Dacă utilitatea marginală este negativă, utilitatea totală:
a) scade;
b) crește cu o rată crescătoare;
102
Mihaela ILIESCU
103
Culegere teste grilă Microeconomie
57. Cu un nivel dat al venitului disponibil, un individ poate achiziționa unul din
următoarele pachete de bunuri economice:
1. 2 tricouri și o pereche de pantaloni;
2. 10 kilograme de carne și 2 kilograme de cartofi;
3. 3 bilete la teatru.
Considerând ca variantele sunt prezentate în ordinea preferințelor, costul de
oportunitate al achiziției pachetului format din două tricouri și o pereche de pantaloni
îl reprezintă:
a) pachetul 2;
b) pachetul 3;
c) pachetul 2 și 3
d) a sau b.
58. Recunoașteți enunțul fals:
a) legea rarității exprimă conflictul dintre caracterul limitat al resurselor și
nelimitarea nevoilor;
b) cele patru întrebări fundamentale ale economiei sunt: „ce, cât, cum și pentru cine
să produc?”;
c) pluralismul formelor de proprietate reprezintă o caracteristică a economiei de
piață;
d) libertatea agenților economici exprimă faptul că aceștia au dreptul să decidă în
funcție de interesul propriu dar, cu condiția de a nu afecta libertatea de acțiune a
celorlalți.
59. În funcție de caracteristicile fizice ale diferitelor producţii, sectoarele economiei sunt
următoarele:
a) sectorul privat și sectorul public;
b) sectorul primar, sectorul secundar, sectorul terțiar și sectorul cuaternar;
c) sectorul piață și sectorul nonpiață;
d) sectorul bunurilor materiale, sectorul serviciilor și sectorul informațiilor.
60. Legea cererii este valabilă:
a) pentru toate bunurile economice;
b) numai pentru bunurile materiale;
c) numai pentru bunurile inferioare;
d) numai pentru bunurile normale.
61. Recunoașteți definiția corectă pentru bunurile inferioare:
a) bunurile inferioare reprezintă acele bunuri economice pentru care cantitatea
cerută crește atunci când venitul scade;
b) bunurile inferioare reprezintă acele bunuri economice pentru care cantitatea
cerută crește atunci când venitul crește;
c) bunurile inferioare reprezintă acele bunuri economice pentru care cantitatea
cerută crește mai încet decât crește venitul;
d) bunurile inferioare reprezintă acele bunuri economice obținute cu factori de
producție de calitate inferioară.
62. Se cunosc următoarele elemente:
- pluralismul formelor de proprietate, cu condiția să domine proprietatea
privată;
- autonomia agenților economici;
- concurența;
104
Mihaela ILIESCU
105
Culegere teste grilă Microeconomie
106
Mihaela ILIESCU
107
Culegere teste grilă Microeconomie
84. O firmă care funcționează în condiții de concurență perfectă, are funcția costurilor
totale: CT = Q2 + 3Q + 10., Dacă tranzacțiile se fac la un preț de 11 u.m., producția
optimă și costul fix al firmei sunt:
a) 4 bucăți și 10 u.m.;
b) 8 bucăți și 8 u.m.;
c) 4 bucăți și 38 u.m.;
d) 8 bucăți și 98 u.m..
85. O firmă care funcționează pe o piață monopolistică are funcția costului total: CT =
2Q2 + 20Q + 300 și funcția cererii p = 100 – 2Q. Producția care maximizează
profitul, costul variabil la acest nivel al producției și costul fix sunt:
a) 10 bucăți, 300 u.m. și 400 u.m.;
b) 10 bucăți, 400 u.m. și 300 u.m.;
c) 35 bucăți, 400 u.m. și 300 u.m.;
d) 10 bucăți, 700 u.m. și 400 u.m..
86. Recunoașteți formula corectă pentru determinarea producției aferente pragului de
rentabilitate al unei firme:
a) Vmg = Cmg;
b) CF = CT; 𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶
c) Q = ;
𝑃𝑃𝑃𝑃−𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶
d) VT = CT.
87. Atunci când productivitatea marginală este mai mare decât productivitatea medie,
productivitatea medie:
a) crește;
b) scade;
c) este maximă;
d) devine negativă.
88. Atunci când productivitatea medie crește, costul unitar:
a) creste;
b) scade;
c) este egal cu productivitatea medie;
d) este mai mare decât productivitatea medie.
89. Atunci când costul mediu este minim, productivitatea medie:
a) este și ea minimă, deoarece evoluează în același sens cu CTM;
b) este maximă și mai mare decât productivitatea marginală;
c) este maximă și egală cu productivitatea marginală;
d) este maximă și egală cu productivitatea marginală, care este și ea maximă.
90. O firmă produce 1000 de perechi de pantofi cu un cost total de 100.000 lei. O creștere
a producției cu 100 de perechi, ar determina o creștere a costului total cu 8.000 de
lei. Având în vedere că prețul unei perechi de pantofi este de 120 lei, decizia de a
crește producția este:
a) oportună;
b) inoportună;
c) nu afectează profitabilitatea firmei;
d) ineficientă, deoarece costurile totale ale firmei cresc.
108
Mihaela ILIESCU
91. O firmă prestatoare de servicii, la un volum dat de activitate, are costuri totale de
100.000 de lei din care, 65.000 de lei reprezintă costurile salariale. Ponderea
costurilor materiale în costul total este de:
a) 65%;
b) 45%;
c) 35%;
d) 3,5%.
92. Dacă la nivelul unei firme, producția se dublează, costul fix mediu:
a) scade cu 50%;
b) crește cu 50%;
c) crește de 50 de ori;
d) nu se poate determina, datele fiind insuficiente.
93. Costurile fixe ale unei firme se reprezintă grafic printr-o dreaptă:
a) cu pantă crescătoare;
b) cu pantă descrescătoare;
c) paralelă cu axa costurilor totale;
d) paralelă cu axa producției.
94. La nivelul unei firme pentru 1000 de produse costurile fixe sunt de 100.000 de u.m.
iar costurile variabile 230.000 u.m. O dublare a producției determină o modificare în
același ritm a costurilor variabile. Costul total în acest caz este de:
a) 460.000 u.m.;
b) 330.000 u.m.;
c) 560.000 u.m.;
d) 430.000 u.m..
95. Dacă la nivelul unei firme costul marginal este mai mic decât costul total mediu,
costul total mediu:
a) scade;
b) crește;
c) este egal cu costul marginal;
d) nici una din cele de mai sus.
96. Consumul capitalului fix reprezintă deprecierea bunurilor de capital fix survenită în
decursul duratei normale de funcționare și se recuperează prin amortizare.
Amortizarea nu se include în costul total de producție ci, în prețul de vânzare. Stabiliți
valoarea de adevăr a celor două afirmații:
a) ambele afirmații sunt adevărate;
b) ambele afirmații sunt false;
c) prima afirmație este adevărată și a doua falsă;
d) prima afirmație este falsă și a doua adevărată.
97. Funcția de producție exprimă:
a) relaţia dintre cantitatea produsă dintr-un anumit bun economic şi cantitătile de
factori de producție utilizaţi;
b) relaţia dintre cantitatea produsă dintr-un anumit bun economic şi cantitătile de
factori de producție consumați;
c) pachete de bunuri economice ce pot fi produse, atunci când se folosesc în
totalitate și cu maximum de eficiență resursele disponibile;
d) relația dintre randamentele factoriale și costurile de producție.
109
Culegere teste grilă Microeconomie
98. La nivelul unei firme, în anul T0, productivitatea medie a muncii a fost de 60 de
bucăți/salariat, iar numărul de salariați de 10. În anul următor, firma va avea 11
salariați, în condițiile unei productivități marginale de 70 de bucăți/salariat. Producția
totală în anul T1 a fost de:
a) 420 bucăți;
b) 660 bucăți;
c) 670 bucăți;
d) 770 bucăți.
99. La nivelul unei firme, în condițiile unui număr constant de salariați, producția totală
crește cu 25%. În aceste condiții, productivitatea medie a muncii:
a) crește de 1,25 ori;
b) crește cu 125%;
c) crește de 125 ori;
d) crește cu 75%.
100. În anul T0 costurile fixe ale unei firme reprezentau 60% din costul total. În anul
următor, T1 , costurile variabile au crescut cu 20%. Costul total în T1 va crește cu:
a) 108%;
b) 8%;
c) 80%;
d) 52%
101. Alegeți răspunsul corect:
a) toate economiile de schimb sunt economii de piață;
b) numai economiile de piață sunt economii de schimb;
c) atât economiile centralizate cât și economiile de piață sunt economii de schimb;
d) economia naturală este prima formă de manifestare a economiei de schimb.
102. Venitul marginal:
a) reprezintă prețul bunului economic;
b) este sinonim cu venitul mediu;
c) exprimă variația venitului total;
d) exprima variația venitului total atunci când cantitatea vândută crește cu o unitate.
103. Cererea pentru un bun normal crește dacă:
a) scade prețul bunului economic cu care acesta poate fi substituit;
b) crește prețul bunului economic complementar acestuia;
c) scade prețul bunului economic complementar acestuia;
d) numărul cumpărătorilor scade, în condiții ceteris paribus.
104. Resursele sunt limitate deoarece:
a) cresc în progresie aritmetică iar nevoile în progresie geometrică;
b) sunt neregenerabile;
c) scad pe măsură ce cresc nevoile populației;
d) sunt utilizate irațional.
105. O firmă a utilizat în activitatea de producție capital fix în valoare de 800.000 €și
capital circulant în valoare de 500.000 €. Dacă termenul de funcționare al capitalului
fix este de 8 ani, capitalul tehnic consumat și capitalul tehnic utilizat reprezintă:
a) 600.000 € și 1.300.000 €;
b) 1.300.000 € și 600.000 €;
c) 800.000 € și 500.000 €;
110
Mihaela ILIESCU
d) 862.500 € și 500.000 €.
106. Atunci când productivitatea marginală este maximă:
a) costul marginal este maxim, deoarece evoluează în același sens cu
productivitatea marginală;
b) costul marginal este minim, deoarece evoluează în sens opus cu productivitatea
marginală;
c) costul marginal este minim și egal cu valoarea costului mediu;
d) costul marginal intersectează costul mediu în punctul de minim al costului mediu.
107. O firmă produce 1000 de perechi de pantofi cu un cost total de 100.000 lei. O
creștere a producției cu 10 de perechi, ar determina o creștere a costului total cu 1.100
de lei. Având în vedere că prețul unei perechi de pantofi este de 100 lei, decizia de a
crește producția este:
a) oportună;
b) inoportună;
c) nu afectează profitabilitatea firmei;
d) ineficientă, deoarece costurile totale ale firmei cresc.
108. La nivelul unei firme, producția crește de 2,5 ori. În aceste condiții costul fix
mediu :
a) scade cu 40%;
b) scade cu 60%;
c) scade de 0,6 ori;
d) crește de 1,4 ori.
109. Costurile salariale ale unei firme reprezintă costuri de producție:
a) întotdeauna variabile;
b) întotdeauna fixe;
c) costuri materiale;
d) variabile sau fixe, în funcție de categoria de salariați la care ne raportăm.
110. Scopul final al oricărui agent economic îl reprezintă:
a) maximizarea profitului;
b) maximizarea cifrei de afaceri;
c) consumul;
d) nici una din cele de mai sus.
111. Raportul dintre efecte și eforturi reprezintă:
a) eficiența unei activități;
b) eficacitatea unei activității;
c) profitabilitatea firmei;
d) nici una din cele de mai sus.
112. Costul de producție reprezintă:
a) expresia valorică a factorilor de producție consumați;
b) expresia valorică a factorilor de producție utilizați;
c) costul de fabricație;
d) costul de oportunitate.
113. Între costurile materiale și valoarea capitalului tehnic consumat există o relație:
a) de la parte la întreg;
b) de la întreg la parte;
c) de egalitate;
111
Culegere teste grilă Microeconomie
112
Mihaela ILIESCU
113
Culegere teste grilă Microeconomie
114
Mihaela ILIESCU
115
Culegere teste grilă Microeconomie
RĂSPUNSURI MICROECONOMIE
Nr. grilă A B C D
1 ●
2 ●
3 ●
4 ●
5 ●
6 ●
7 ●
8 ●
9 ●
10 ●
11 ●
12 ●
13 ●
14 ●
15 ●
16 ●
17 ●
18 ●
19 ●
20 ●
21 ●
22 ●
23 ●
24 ●
25 ●
26 ●
27 ●
28 ●
29 ●
30 ●
31 ●
32 ●
33 ●
34 ●
35 ●
36 ●
37 ●
38 ●
39 ●
40 ●
41 ●
42 ●
43 ●
44 ●
45 ●
46 ●
47 ●
116
Mihaela ILIESCU
Nr. grilă A B C D
48 ●
49 ●
50 ●
51 ●
52 ●
53 ●
54 ●
55 ●
56 ●
57 ●
58 ●
59 ●
60 ●
61 ●
62 ●
63 ●
64 ●
65 ●
66 ●
67 ●
68 ●
69 ●
70 ●
71 ●
72 ●
73 ●
74 ●
75 ●
76 ●
77 ●
78 ●
79 ●
80 ●
81 ●
82 ●
83 ●
84 ●
85 ●
86 ●
87 ●
88 ●
89 ●
90 ●
91 ●
92 ●
93 ●
94 ●
95 ●
117
Culegere teste grilă Microeconomie
Nr. grilă A B C D
96 ●
97 ●
98 ●
99 ●
100 ●
101 ●
102 ●
103 ●
104 ●
105 ●
106 ●
107 ●
108 ●
109 ●
110 ●
111 ●
112 ●
113 ●
114 ●
115 ●
116 ●
117 ●
118 ●
119 ●
120 ●
121 ●
122 ●
123 ●
124 ●
125 ●
126 ●
127 ●
128 ●
129 ●
130 ●
131 ●
132 ●
133 ●
134 ●
135 ●
118
MARKETING
Lect. univ. dr. OTILIA PLATON
1. Din perspectiva dimensiunii filozofice, marketingul exprimă atitudinea organizației
orientată către:
a) producție;
b) consumator;
c) vânzare;
d) concurență.
2. Companiile care implementează principiile marketingului urmăresc satisfacerea
nevoilor:
a) produsului;
b) organizației;
c) angajaților;
d) consumatorilor.
3. În dezvoltarea conceptului de marketing, orientarea către producție ilustrează:
a) vechiul concept de marketing;
b) noul concept de marketing;
c) politica de produs;
d) strategia de produs.
4. În dezvoltarea conceptului de marketing, orientarea spre vânzări a pus accentul pe:
a) necesitatea producției de masă;
b) îmbunătățirea calității și performanței produsului;
c) utilizarea unor mijloace de promovare a vânzărilor produselor unei companii;
d) satisfacerea nevoilor consumatorilor.
5. Mediul de marketing:
a) nu poate fi extern organizației;
b) exprimă totalitatea relațiilor organizatorice, ierarhice și funcționale dintre
compartimentele unei companii;
c) nu include organizarea și resursele interne ale unei companii;
d) reprezintă un ansamblu de condiții interne și externe ale unei companii.
6. Mediul de marketing reprezintă un concept:
a) sinonim celui de mediu extern;
b) definit de relațiile interne din cadrul unei companii;
c) care include deopotrivă mediul extern, mediul intern și relațile dintre acestea;
d) nu există un astfel de concept.
7. Nu reprezintă componentă a mediului intern de marketing:
a) organizarea internă a firmei;
b) furnizorii;
c) resursele materiale;
d) resursele umane.
8. Reprezintă o componentă a mediului de marketing intern:
a) ansamblul angajaților;
b) furnizorii;
119
Culegere teste grilă Marketing
c) organismele publice;
d) condițiile demografice.
9. Nu reprezintă un element de micromediu al unei organizații:
a) mediul tehnologic;
b) ansamblul consumatorilor;
c) sistemul organismelor publice;
d) totalitatea intermediarilor.
10. Reprezintă un element al macromediului unei organizații:
a) furnizorii;
b) factorii de mediu tehnologic;
c) clienții;
d) organismele publice.
11. Concurenții sunt considerați o componentă a:
a) micromediului de marketing;
b) macromediului de marketing;
c) mediului intern și extern de marketing al organizației;
d) mediului economic și tehnologic.
12. Se concretizează prin produse noi, invenții și inovații influența mediului:
a) economic;
b) tehnologic;
c) demografic;
d) cultural.
13. Micromediul de marketing influențează activitatea companiei:
a) direct și intermitent;
b) direct, permanent și puternic;
c) indirect și pe termen lung;
d) indirect și intermitent.
14. În cadrul mediului de marketing, elementele care exprimă resursele de care dispune
o companie definesc:
a) mediul tehnologic al companiei;
b) mediul intern al companiei;
c) mediul natural al companiei;
d) mediul social al companiei.
15. Planificarea strategică de marketing începe cu etapa:
a) analizei SWOT;
b) definirii misiunii firmei;
c) identificării obiectivelor de marketing;
d) definirii strategiei.
16. Planul de marketing nu cuprinde în general:
a) analiza SWOT;
b) stabilirea bugetului de marketing;
c) analiza comparativă detaliată cu produsele rivale;
d) strategiile de marketing.
120
Otilia PLATON
17. Punctele forte în cadrul unei analize SWOT a unei organizații pot fi extrase din:
a) mediul intern de marketing;
b) mediul extern de marketing;
c) micromediu;
d) macromediu;
18. Amenințările în cadrul unei analize SWOT a unei organizații pot fi extrase din:
a) mediul intern și extern;
b) mediul intern;
c) mediul extern;
d) macromediul de marketing.
19. Forța de muncă calificată a unei companii reprezintă în cadrul unei analize SWOT:
a) un punct forte;
b) un punct slab;
c) o oportunitate;
d) o amenințare.
20. Analiza potențialului intern al unei companii se concretizează în evaluarea:
a) punctelor tari și a oportunităților;
b) punctelor slabe și a amenințărilor;
c) punctelor tari și a punctelor slabe;
d) oportunităților și amenințărilor.
21. Liniile definitorii ale atitudinii și conduitei organizației în vederea atingerii anumitor
obiective exprimă:
a) mixul de marketing;
b) viziunea organizației;
c) planul de marketing;
d) strategia de marketing.
22. Tactica, față de strategia de marketing se află în raport de:
a) identitate;
b) concurență;
c) subordonare;
d) substituibilitate.
23. Reprezintă un factor endogen ce influențează strategia de marketing:
a) consumatorii actuali și potențiali;
b) politicile de distribuție utilizate;
c) concurenții și pozițiile ocupate pe piață;
d) resursele materiale existente.
24. Sunt factori externi (exogeni) care influențează strategiile de marketing ale
organizației:
a) consumatorii actuali și potențiali;
b) resursele materiale;
c) personalul angajat;
d) resursele financiare.
25. Conceptul de „marketing mix” include elemente specifice referitoare la:
a) produs, personal, promovare, plasament;
b) produs, preț, promovare, plasament;
c) produs, preț, personal, promovare;
121
Culegere teste grilă Marketing
122
Otilia PLATON
123
Culegere teste grilă Marketing
43. La un moment dat, numărul de cumpărători pentru un produs se ridică la 1850. Piața
produsului se modifică pe cale extensivă, ceea ce înseamnă creșterea acestuia cu
10%. Aceasta conduce la un număr de consumatori de:
a) 2035;
b) 1860;
c) 2000;
d) 1930.
44. Cota de piață reprezintă:
a) ponderea neprocentuală a vânzărilor întreprinderii în vânzările totale la nivelul
pieței;
b) ponderea procentuală a vânzărilor întreprinderii în vânzările principalului său
concurent;
c) un indicator al capacității pieței;
d) expresia volumului tranzacțiilor de piață al întreprinderii.
45. Cota relativă de piață a unei companii:
a) se calculează prin raportarea propriei sale cote absolute de piață la cea a celui mai
important concurent;
b) exprimă ponderea ce îi revine acesteia în piața produsului din care face parte;
c) este un indicator de exprimare a structurii pieței;
d) se calculează prin raportarea volumului de vânzări al companiei la vânzările
totale de pe piața de referință.
46. Cunoscând că anul trecut volumul vânzărilor unei companii ce comercializează
produse cosmetice a fost VV = 65.000 u.m., iar volumul vânzărilor totale de pe piața
de referință a fost VT = 780.000 u.m., valoarea cotei de piață absolute a acestei
companii a fost:
a) 9,33%
b) 8,33%
c) 7,33%
d) 6,33%
47. Care este cota de piață relativă a unui produs care a înregistrat anul trecut o cotă de
piață absolută CPA = 16,55%, știind că pe aceeași piață celelalte produse concurente
comercializate au înregistrat următoarele cote de piață absolute: CPA X = 17,21%;
CPA Y = 25,35% și CPA Z = 19,22% ?
a) 0,86
b) 0,96
c) 0,65
d) 0,71
48. Calculați cotele de piață absolute înregistrate de produsele A și B pe piața
electrocasnicelor știind că volumul vânzărilor celor două produse a fost VVA =
678.450 u.m. și VVB = 355.700 u.m., iar volumul vânzărilor totale de pe piața de
referință a fost VVT = 2.560.000 u.m.:
a) 26,50% și 13,89%;
b) 28,90% și 15,34%;
c) 27,86% și 14,22%;
d) 25,32% și 16,71%.
124
Otilia PLATON
49. Cota absolută de piață a companiei X anul trecut era de 18%, iar a principalului său
concurent era de 30%. Care a fost cota relativă de piață a companiei X anul trecut?
a) 0,53;
b) 0,62;
c) 0,60;
d) 0,75.
50. Agenții economici care oferă produse diferite, dar se adresează acelorași cumpărători
se numesc:
a) organisme publice;
b) concurenți direcți;
c) concurenți indirecți;
d) intermediari.
51. După nivelul competiției, strategia de piață poate fi:
a) activă, adaptivă și pasivă;
b) de creștere, de menținere și de restrângere;
c) ofensivă și defensivă;
d) diferențiată, nediferențiată și concentrată.
52. Poziția „challenger” exprimă situația unei companii:
a) care deține o cotă de piață ce-i conferă statutul de lider;
b) ce deține aceeași cotă de piață cu a altei companii;
c) ce deține supremația asupra unei particularități a produsului;
d) ce aspiră la locul întâi, definindu-și strategii de atac.
53. Reprezintă piețe ale unor bunuri substituibile, piețele de:
a) automobile și benzină;
b) unt și margarină;
c) produse congelate și echipamente de congelare;
d) covrigi și făină.
54. Actul conștient ce urmărește satisfacerea în condiții de raționalitate a unei nevoi este:
a) strategia de pret;
b) programul de consum;
c) decizia de cumpărare;
d) planul de marketing.
55. Prima fază a deciziei de cumpărare este:
a) căutarea de informații;
b) definirea criteriilor decizionale;
c) identificarea nevoii;
d) evaluarea alternativelor.
56. Actul conștient ce urmărește satisfacerea în condiții de raționalitate a unei nevoi se
numește:
a) strategie de piață;
b) decizie de cumpărare;
c) comportament de consum;
d) mix de marketing.
57. Nu reprezintă o etapă în procesul de adoptare a deciziei de cumpărare:
a) identificarea surselor financiare de achiziții;
b) căutarea de informații privind satisfacerea nevoilor;
125
Culegere teste grilă Marketing
126
Otilia PLATON
c) în declin;
d) negativă.
66. În situația în care există o cerere negativă pentru un produs pe piață trebuie utilizată
strategia de:
a) stimulare;
b) conversiune;
c) dezvoltare;
d) întreținere.
67. În cazul cererii excesive pentru un produs pe piață trebuie utilizată strategia de:
a) remarketing;
b) antimarketing;
c) demarketing;
d) sincromarketing.
68. În cazul strategiei de conversiune rolul marketingului este de:
a) dezvoltare a cererii;
b) creare a cererii;
c) demistificare a cererii;
d) reducere a cererii.
69. Atunci când pe piață se manifestă o atitudine de respingere a produsului, cererea este:
a) negativă;
b) fluctuantă;
c) plină;
d) excesivă.
70. Anti-marketingul susține strategii care urmăresc ca cererea să:
a) se mențină;
b) se revitalizeze;
c) crescă;
d) fie distrusă.
71. Atunci când piața manifestă o atitudine de respingere față de produs, cererea este
considerată:
a) latentă;
b) negativă;
c) fluctuantă;
d) excesivă.
72. Cererea neregulată se caracterizează prin faptul că pe piață se manifestă:
a) atitudinea de respingere față de produs;
b) fluctuații sezoniere care impun o recorelare a producției cu cererea;
c) o cerere în exces față de ofertă;
d) o cerere în scădere.
73. Un produs nou:
a) este orice bun care aduce un element de noutate la una din componentele sale;
b) creează obligatoriu o nouă cerere;
c) nu modifică în nici un fel comportamentul de cumpărare;
d) presupune obligatoriu un nou ambalaj și un nou nume.
127
Culegere teste grilă Marketing
74. Ansamblul produselor pe care o companie la oferă pe piață indiferent dacă este
producător sau distribuitor reprezintă:
a) portofoliul de produse;
b) gama de elemente corporale din activitate;
c) totalitatea proceselor din organizație;
d) ansamblul acțiunilor strategice pe termen scurt și lung.
75. Strategia de produs:
a) identifică și nivelul prețului unui produs;
b) se definește independent de celelalte elemente ale mixului de marketing;
c) este parte integrantă a strategiei organizației;
d) nu ia în considerare căile de creștere a pieței produsului.
76. Submixul de produs curpinde:
a) canalele de distribuție;
b) acțiunile promoționale;
c) caracteristicile corporale;
d) condițiile de creditare.
77. După dimensiunile și structura gamei de produse, strategia de produs nu poate fi de:
a) diversificare sortimentală;
b) adaptare calitativă;
c) stabilitate sortimentală;
d) selecție sortimentală.
78. Portofoliul de produse se mai numește:
a) piața produsului;
b) gama de produse;
c) strategia de produs;
d) dezvoltarea strategică a produsului.
79. Perioada cuprinsă între momentul generării noului produs și dispariția acestuia de pe
piață este definită de:
a) strategia de piață;
b) ciclul de viață;
c) politica de marketing;
d) planul de afaceri.
80. Nu poate fi un ciclu de viață pentru un produs:
a) lansare, creștere, maturitate, declin;
b) lansare, creștere, declin;
c) creștere, maturitate, lansare;
d) lansare, declin.
81. Eliminarea unui produs din portofoliul unei companii este o decizie specifică etapei:
a) lansării;
b) creșterii;
c) maturității;
d) declinului.
82. Care dintre următoarele afirmații privind ciclul de viață al unui produs nu este
adevărată?
a) produsul are o viață limitată;
b) vânzarea produsului trece prin mai multe faze;
128
Otilia PLATON
c) profitul diferă în funcție de etapa din ciclul de viață în care se găsește produsul;
d) durata totală a ciclului de viață este direct proporțională cu durata etapei de
creștere.
83. Profiturile generate de un produs se stabilizează în etapa de:
a) lansare;
b) creștere;
c) maturitate;
d) declin.
84. Din perspectiva utilizării metodei BCG, un produs care reprezintă un succes
comercial va trece pe rând prin categoriile:
a) pietre de moară – dileme – vaci de muls – vedete;
b) vedete – dileme – vaci de muls – pietre de moară;
c) dileme – vedete – vaci de muls – pietre de moară;
d) vaci de muls – vedete – dileme – pietre de moară.
85. Alegeți varianta adevărată:
a) piața organizației nu se poate identifica cu piața produsului;
b) piața produsului este formată întotdeauna din piețele mai multor organizații;
c) concurenții ueni companii sunt un element al micromediului de marketing;
d) dinamica pieței este reflectată de volumul cererii.
86. Nu este componentă a mărcii unui produs:
a) personalitatea produsului;
b) ansamblul avantajelor funcționale;
c) nivelul prețului;
d) totalitatea atributelor produsului.
87. Marca reprezintă:
a) o componentă acorporală a produsului;
b) o componentă a mediului cultural;
c) o componentă a mediului tehnologic;
d) o componentă corporală a produsului.
88. Nu reprezintă o componentă care definește marca produsului:
a) totalitatea atributelor produsului;
b) valorile cumpărătorilor;
c) avantajele funcționale ale produsului;
d) tipul canalului de distribuție.
89. Ambalajul reprezintă:
a) o componentă acorporală a produsului;
b) o componentă corporală a produsului;
c) o componentă a strategiei de distribuție;
d) un element de asigurare legală a produsului.
90. Este un simbol grafic ce se aplică pentru unele produse obligatoriu, iar pentru altele
opțional:
a) eticheta;
b) marca;
c) garanția;
d) umele.
129
Culegere teste grilă Marketing
130
Otilia PLATON
131
Culegere teste grilă Marketing
132
Otilia PLATON
RĂSPUNSURI MARKETING
Nr. grilă A B C D
1 ●
2 ●
3 ●
4 ●
5 ●
6 ●
7 ●
8 ●
9 ●
10 ●
11 ●
12 ●
13 ●
14 ●
15 ●
16 ●
17 ●
18 ●
19 ●
20 ●
21 ●
22 ●
23 ●
24 ●
25 ●
26 ●
27 ●
28 ●
29 ●
30 ●
31 ●
32 ●
33 ●
34 ●
35 ●
36 ●
37 ●
38 ●
39 ●
40 ●
41 ●
42 ●
43 ●
44 ●
45 ●
46 ●
47 ●
133
Culegere teste grilă Marketing
Nr. grilă A B C D
48 ●
49 ●
50 ●
51 ●
52 ●
53 ●
54 ●
55 ●
56 ●
57 ●
58 ●
59 ●
60 ●
61 ●
62 ●
63 ●
64 ●
65 ●
66 ●
67 ●
68 ●
69 ●
70 ●
71 ●
72 ●
73 ●
74 ●
75 ●
76 ●
77 ●
78 ●
79 ●
80 ●
81 ●
82 ●
83 ●
84 ●
85 ●
86 ●
87 ●
88 ●
89 ●
90 ●
91 ●
92 ●
93 ●
94 ●
95 ●
134
Otilia PLATON
Nr. grilă A B C D
96 ●
97 ●
98 ●
99 ●
100 ●
101 ●
102 ●
103 ●
104 ●
105 ●
106 ●
107 ●
108 ●
109 ●
110 ●
135
MANAGEMENT GENERAL
Conf. univ. dr. CONSTANTIN BRAGARU
1. Latura tehnico - organizatorică a managementului decurge din:
a) natura juridică a colectivităților implicate;
b) calitatea factorilor de decizie la nivel de secții;
c) caracterul oricărui proces de muncă şi care reprezintă managementul tehnicii şi al
tehnologiei de fabricație;
d) numărul de contracte de muncă;
Precizaţi care este varianta corectă care indică abordarea universalității
managementului prin prisma laturii tehnico - organizatorice.
2. Principala lucrare publicată în 1911 de către Frederick Taylor este:
a) Principiile de bază ale managementului prin proiecte;
b) Principiile decizionale la nivel de firmă;
c) Principiile cercetării şi proiectării;
d) Principiile managementului științific.
Alegeţi varianta corectă care scoate în evidenţă principala lucrare publicată în 1911
de către Frederick Taylor.
3. Managementul este profesiunea care solicită, alături de experiență şi o "........ ".Ce
cuvânt (cuvinte) trebuie introdus(e) în locul liniei punctate din fraza de mai sus:
a) instruire temeinic şi precis orientată;
b) bună pregătire în diferite domenii ale științei;
c) implicare în probleme strict personale;
d) dezvoltare a capacității de reținere a principalelor probleme din firmă.
4. Una din ramurile cele mai fecunde ale științei managementului este:
a) programarea matematică;
b) psihologia;
c) simularea proceselor decizionale;
d) sociologia.
Alegeți varianta corectă care indică una din ramurile fecunde ale științei
managementului.
5. Managementul este:
a) o disciplină fundamentală care are ca scop asigurarea unui viitor trainic şi eficace
pe plan economic;
b) o disciplină fundamentală care are ca scop asigurarea unui viitor trainic şi eficace
pe plan social;
c) dat de numărul de sarcini pe care le are de îndeplinit un manager în vederea
obținerii de profit;
d) ansamblul activităților, disciplinelor, metodelor, tehnicilor care înglobează
sarcinile conducerii, gestiunii, administrării şi organizării agentului economic şi
vizează ca prin adoptarea deciziilor optime în proiectarea şi reglarea proceselor
microeconomice să analizeze întregul colectiv de salariați pentru a întreprinde şi
a lucra profitabil, pentru a organiza schimbări capabile să asigure unității un
viitor trainic şi eficace pe plan economic şi social.
Care este definiția corectă şi completă a managementului?
136
Constantin BRAGARU
137
Culegere teste grilă Management General
138
Constantin BRAGARU
14. Drucker precizează faptul că managerul poate fi capabil să realizeze mari randamente
în producție, însă există tendința ca acesta să degenereze:
a) într-un birocrat, ajungând să fie incapabil să-şi înțeleagă salariații;
b) lucrurile în defavoarea societăţii comerciale;
c) relaţiile dintre șefii de nivel mediu şi subalterni;
d) raporturile dintre bancă şi terțe persoane;
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu cele indicate de Drucker cu privire la
tendința managerului în raport cu salariații.
15. Mediul ambiant include:
a) toate elementele exogene firmei;
b) toate elementele specifice economiei de piaţă;
c) toate elementele exogene firmei, de natură economică, tehnică, politica;
d) toate elementele exogene firmei, de natură economică, tehnică, politică,
demografică, culturală, ştiinţifică, organizatorică, juridică, psiho-sociologică,
educațională şi ecologică ce marchează stabilirea obiectivelor acesteia, obținerea
resurselor necesare, adaptarea şi aplicarea deciziilor de realizare a lor.
Alegeţi varianta corectă care definește corect mediul ambiant.
16. Printre factorii economici care influenţează mediul ambiant asupra agentului
economic amintim:
1) piaţa agricolă de produse;
2) piaţa bancară;
3) piaţa internă;
4) piaţa externă;
5) pârghiile economico - financiare.
Care din combinaţiile enumerate mai jos reprezintă factori economici care
influenţează mediul ambiant asupra agentului economic:
a) 2,3,4
b) 1,2,4
c) 1,4,5
d) 3,4,5
17. Printre factorii tehnici şi tehnologici care influenţează mediul ambiant asupra
agentului economic se numără:
1) mentalitățile;
2) capacitatea de inovare;
3) calitatea tehnologiilor;
4) know-how-ul;
5) reglementările juridice.
Alegeţi combinaţia care reflectă corect factorii tehnici şi tehnologici economici care
influenţează mediul ambiant asupra agentului economic:
a) 2,3,4
b) 1,2,4
c) 1,4,5
d) 1,3,5
18. Trăsăturile distinctive ale firmei ca agent economic elementar sunt următoarele:
1) este subiect al activităţii economice, dar şi purtător al unor interese
proprii;
2) nu dispune de resurse proprii acesta apelând la resurse atrase;
3) relația cu ceilalți agenţi economici nu este reprezentativă;
139
Culegere teste grilă Management General
140
Constantin BRAGARU
b) tehnologiile;
c) condițiile economice;
d) condițiile politice.
Alegeţi varianta care nu are legătură cu principalii factori de schimbare indirecți ai
mediului extern al organizației.
24. Pentru a-şi asigura succesul în afacerile economice internaționale, managerul trebuie
să știe şi să ţină seama de:
a) particularitățile culturale ale diferitelor țări;
b) particularitățile administrative ale diferitelor țări;
c) particularitățile economice ale diferitelor țări;
d) particularitățile juridice ale diferitelor țări.
Alegeţi varianta care nu reprezintă particularitatea specifică asigurării succesului
managerului în afacerile economice internaționale.
25. În funcţie de nivelul la care se face raportarea - microeconomic sau macroeconomic,
agenţii economici pot fi:
a) elementari sau agregați;
b) privați;
c) particulari;
d) legali.
Alegeţi varianta corectă care nu are legătură cu nivelul la care se face raportarea -
microeconomic sau macroeconomic specifică agenţilor economici.
26. Buna funcționare a agenţilor economici se concretizează în:
a) obținerea de profit;
b) analiza opțiunilor strategice;
c) determinarea problemei şi adoptarea deciziei;
d) analiza situației.
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu buna funcționare a agenţilor economici.
27. Racordarea conștientă a agentului economic la evoluțiile logice la nivel micro şi
macroeconomic reprezintă:
a) definirea scopului firmei;
b) premise necesare succesului firmei în economia de piaţă;
c) analiza atentă a elementelor care influenţează în mod hotărâtor evoluția actuală a
firmei;
d) reconsiderarea relaţiilor dintre agenţii economici şi mediul ambiant.
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu racordarea conștientă a agentului
economic la evoluțiile logice la nivel micro şi macroeconomic.
28. Prin activitatea economică pe care o desfășoară, este influențată şi, în același timp,
contribuie:
a) la reconsiderarea relaţiilor dintre agenţii economici şi mediul ambiant;
b) la relansarea pârghiilor economico - financiare;
c) la o lărgire a structurii societăţii românești în întregime;
d) la definirea scopului firmei.
La ce anume contribuie fiecare societate comercială prin activitatea economică pe
care o desfășoară? Identificaţi varianta de răspuns corectă.
141
Culegere teste grilă Management General
142
Constantin BRAGARU
4. funcţia de coordonare;
5. funcţia de cercetare-dezvoltare;
6. funcţia de antrenare;
7. funcţia de evaluare-control.
Care din combinaţiile enumerate mai jos reprezintă funcţiile managementului:
a) 1,2,3,4,5
b) 1,3,4,5,6
c) 1,3,4,6,7
d) 2,3,5,6,7
34. Din punctul de vedere al practicii, necesitatea studierii procesului managerial este
pusă în evidenţă de:
a) creșterea deosebită a rolului parametrilor temporali ai managementului în era
vitezei dezvoltării tehnico-ştiinţifice;
b) rezultatele activităţii trecute;
c) rezultatele activităţii prezente;
d) funcţiile managementului firmei;
De ce anume este pusă în evidenţă necesitatea studierii procesului managerial din
punctul de vedere al practicii? Identificaţi varianta de răspuns corectă.
35. În funcţie de conținut şi efecte procesele de muncă se împart în două grupe de bază:
1) procese de execuție;
2) procese manageriale;
3) procese decizionale;
4) procese funcţionale;
5) procese strategice.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă grupe de bază în funcţie de conţinutul şi
efectele proceselor de muncă:
a) 1,4
b) 2,3
c) 3,4
d) 1,2
36. Sfera de cuprindere şi intensitatea procesului managerial se afla într-un raport de:
a) dependenţa cu eșalonul managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe o
treaptă din ierarhia superioară a sistemului managerial, cu atât este mai
cuprinzător, mai intens şi mai bogat în semnificații şi rezultate;
b) independența cu eșalonul managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe
o treaptă din ierarhia superioară a sistemului managerial, cu atât este mai
cuprinzător, mai intens şi mai bogat în semnificații şi rezultate;
c) dependenţa cu eșalonul managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe o
treaptă din ierarhia inferioară a sistemului managerial, cu atât este mai
cuprinzător, mai intens şi mai bogat în semnificații şi rezultate;
d) dependenţa cu eșalonul managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe o
treaptă din ierarhia inferioară a sistemului managerial, cu atât este mai
cuprinzător, mai puțin intens şi mai bogat în semnificații.
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu sfera de cuprindere şi intensitatea
procesului managerial.
37. Esența procesului managerial constă în:
a) creștere a eșalonului managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe o
treaptă din ierarhia superioară a sistemului managerial;
143
Culegere teste grilă Management General
144
Constantin BRAGARU
145
Culegere teste grilă Management General
146
Constantin BRAGARU
147
Culegere teste grilă Management General
148
Constantin BRAGARU
149
Culegere teste grilă Management General
150
Constantin BRAGARU
151
Culegere teste grilă Management General
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă principalele feluri de informaţii specifice
practicii managementului firmei:
a) 2,3,4
b) 1,3,4
c) 1,4,5
d) 1,3,5
72. Prin circuit informaţional se înţelege:
a) cantitatea de informaţii care este vehiculată între emiţător şi destinatar pe
circuitul informaţional, caracterizat prin anumite caracteristici: viteza de
deplasare, lungime, fiabilitate, cost;
b) cantitatea de informaţii care este vehiculată între destinatar şi emiţător pe
circuitul informaţional;
c) numărul de caracteristici: viteza de deplasare, lungime, fiabilitate, cost;
d) traiectul pe care îl parcurge o informaţie sau o categorie de informaţii între
emiţător şi destinatar.
Alegeţi varianta care defineşte corect circuitul informaţional.
73. Fluxul informaţional reprezintă:
a) ansamblul datelor, informaţiilor, fluxurilor şi circuitelor informaţionale,
procedurile şi mijloacele de tratare a informaţiilor menite să contribuie la
stabilirea şi realizarea obiectivelor organizaţiei;
b) ansamblul proceselor de muncă omogene;
c) o varietate de circuite şi fluxuri informaţionale;
d) cantitatea de informaţii care este vehiculată între emiţătorul şi beneficiarul pe
circuitul informaţional, caracterizat prin anumite caracteristici: lungime, viteza de
deplasare, fiabilitate, cost.
Alegeţi varianta care defineşte corect fluxul informaţional.
74. Circuitele informaţionale se clasifică în:
1) exterioare şi interioare;
2) verticale, orizontale şi oblice;
3) periodice şi ocazionale;
4) publice;
5) semiautomate.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă criterii de clasificare a circuitelor
informaţionale:
a) 2,3,4
b) 1,3,4
c) 1,4,5
d) 1,2,3
75. Principalele etape necesare perfecţionării sistemului informaţional sunt următoarele:
1) definirea ariei studiului precum şi definirea cerinţelor;
2) descrierea grafică a fenomenelor informaţionale;
3) cunoaşterea sistemului actual precum şi stabilirea obiectivelor şi
cerinţelor sistemului informaţional;
4) formularea propunerilor de perfecţionare a sistemului informaţional;
5) proiectarea noului sistem.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă principalele etape necesare perfecţionării
sistemului informaţional:
a) 2,3,4
152
Constantin BRAGARU
b) 1,3,4
c) 1,4,5
d) 1,3,5
76. Sistemul informaţional managerial apare:
a) ca un complex de oameni şi activităţi practice, de echipamente şi de proceduri,
orientat către modelarea proceselor manageriale cu ajutorul unor operaţii de
prelucrare a informaţiilor;
b) ca un complex de oameni şi activităţi practice, de echipamente;
c) ca un complex de factori interni şi externi;
d) descrierea grafică a fenomenelor informaţionale;
Alegeţi varianta care defineşte corect sistemul informaţional managerial.
77. Tratarea sistemică a organizării managementului unităţii economice implică:
a) o analiză profundă şi analitică a aspectului sau informaţional;
b) o analiză corectă a aspectului sau informaţional;
c) o descrierea grafică a fenomenelor informaţionale;
d) descrierea grafică a fluxurilor informaţionale;
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu tratarea sistemică a organizării
managementului unităţii economice.
78. Adoptarea deciziei la nivel de societate comercială generează:
a) circuite informaţionale care se transmit la executanţi sub formă de planuri;
b) informaţia decizională, care se transmite la executanţi sub formă de planuri,
sarcini, normative, comenzi şi le serveşte ca impuls spre acţiuni coordonate şi
orientate spre scopuri manageriale precise;
c) un complex de factori interni şi externi;
d) definirea ariei studiului precum şi definirea cerinţelor sistemului informaţional
managerial;
Ce anume generează adoptarea deciziei la nivel de societate comercială? Identificaţi
varianta de răspuns corectă.
79. În sistemul managementului societăţii comerciale toţi conducătorii şi salariaţii sunt
legaţi între ei prin:
a) informaţii, care furnizează o reţea comunicaţionala unică;
b) acţiuni coordonate şi orientate spre scopuri manageriale precise;
c) fluxuri şi circuite informaţionale, menite să contribuie la stabilirea şi realizarea
obiectivelor organizaţiei;
d) ansamblul proceselor de muncă omogene.
Prin ce anume sunt legaţi între ei toţi conducătorii şi salariaţii în sistemul
managementului societăţii comerciale? Identificaţi varianta de răspuns corectă.
80. Sursele informaţionale la nivel de societate comercială se caracterizează prin:
1) conţinut;
2) distanţă;
3) intensitate;
4) procese de muncă omogene;
5) regim temporal.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă caracteristicile surselor informaţionale la
nivel de societate comercială:
a) 2,3,4
b) 1,3,4
153
Culegere teste grilă Management General
c) 1,4,5
d) 1,3,5
81. Componenta primordială a sistemului informaţional managerial este:
a) informaţia care poate fi definită ca element de înştiinţare care provoacă
managerului şi celorlalte cadre de conducere reacţii ce declanşează decizii şi
acţiuni;
b) reprezentată de direcţionarea conştientă a procesului de producţie;
c) dată de totalitatea acţiunilor coordonate şi orientate spre scopuri manageriale
precise;
d) relativă;
Care este componenta primordială a sistemului informaţional managerial? Identificaţi
varianta de răspuns corectă.
82. În managementul societăţii comerciale informaţiile furnizează:
a) date cu privire la activitatea productivă şi pun în evidenţă poziţia adoptată de
manager în legătură cu problemele ce urmează să fie rezolvate;
b) un complex de factori interni şi externi;
c) o analiză profundă şi analitică a societăţii comerciale;
d) o analiză corectă a societăţii comerciale;
Ce anume furnizează informaţiile în managementul societăţii comerciale? Identificaţi
varianta de răspuns corectă.
83. În concordanţă cu diferite faze ale procesului managerial, fluxul informaţional poate
fi împărţit în următoarele etape componente:
a) stabilirea liniei generale a politicii economice a societăţii comerciale (elaborarea
planului de dezvoltare în perspectivă);
b) stabilirea strategiei societăţii comerciale (în cadrul perspectivei concepute de
către manager), elaborarea planului operativ al societăţii comerciale;
c) definirea ariei studiului precum şi definirea cerinţelor sistemul informaţional
managerial;
d) alegerea tacticii în realizarea planurilor operative (managementul operativ al
societăţii comerciale);
Alegeţi varianta corectă care nu reprezintă o etapă a fluxului informaţional în
concordanţă cu diferite faze ale procesului managerial.
84. Ca principale caracteristici ale procedurilor informaţionale ale managementului
societăţii comerciale menţionăm:
a) informaţiile pot fi definite ca elemente de înştiinţare care provoacă managerului
şi celorlalte cadre de conducere, reacţii ce declanşează decizii şi acţiuni;
b) în prelucrarea informaţiilor se utilizează metode matematice, economice,
statistice, sociologice, psihologice etc.;
c) gradul sporit de formalizare, subliniat de accentul deosebit acordat tipizării,
standardizării şi codificării informaţiilor şi situaţiilor, informaţionale;
d) caracterul operaţional accentuat, capabil să asigure o tratare rapidă a informaţiei,
cu consecinţe pe planul deciziei şi acţiunii.
Alegeţi varianta corectă care nu reprezintă caracteristica principală a procedurilor
informaţionale ale managementului societăţii comerciale.
85. În management, menirea actului decizional constă în:
a) elaborarea deciziei corecte;
b) fundamentarea deciziei;
154
Constantin BRAGARU
155
Culegere teste grilă Management General
156
Constantin BRAGARU
4) incerte;
5) risc.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă decizii de management clasificate în
funcţie de certitudinea atingerii obiectivelor:
a) 1,2,3
b) 3,4,5
c) 1,4,5
d) 1,2,5
95. Procesul luării şi transmiterii deciziilor manageriale comportă trei etape principale:
1) etapa de pregătire a deciziei, în cadrul căreia se conturează soluţiile
posibile pentru rezolvarea problemei;
2) etapa de determinare a soluţiei optime, realizabilă în condiţiile
existente şi de luare propriu-zisă a deciziei;
3) etapa de raţionalizare a procesului de elaborare a deciziei în ansamblul
său;
4) etapa de motivare, transmitere şi control al deciziei;
5) etapa stabilirii obiectivelor derivate principale şi secundare.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă etape principale specifice procesului luării
şi transmiterii deciziilor manageriale:
a) 1,2,4
b) 3,4,5
c) 1,4,5
d) 1,2,5
96. Cu ajutorul metodelor specifice elaborării deciziei manageriale se reuşeşte să se
aprecieze cu o precizie mai mică sau mai mare valoarea şi utilitatea diferitelor
alternative. Aceste metode au în vedere:
a) perfecţionarea stabilirii criteriilor de apreciere a diferitelor aspecte ale fiecărei
alternative propuse;
b) stabilirea valorii ponderii factorilor implicaţi de diferite criterii;
c) oferirea de soluţii pentru rezolvarea situaţiilor conflictuale şi eliminarea unor
erori dar şi efectuarea de studii de comparare;
d) aportul propriu de gândire al fiecărui executant.
Alegeţi varianta corectă care nu are legătură cu metodele specifice elaborării deciziei
manageriale.
97. Deciziile la nivel de societate comercială pot fi adoptate:
1) pe baza intuiţiei;
2) în funcţie de cerere şi ofertă;
3) pe baza judecăţii;
4) raţional;
5) cu ajutorul metodei soluţionării raţionale a problemelor.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă criterii de adoptare a deciziilor la nivel de
societate comercială:
a) 1,2,4
b) 3,4,5
c) 1,4,5
d) 1,3,5
157
Culegere teste grilă Management General
98. Pentru a adopta decizii eficiente într-o firmă, managerul este obligat să înţeleagă:
a) interrelaţia dintre acestea şi să adopte variabile care aduc contribuţia cea mai
mare în obţinerea scopurilor generale;
b) obiectivele derivate din plan şi modalităţile de realizare a acestora;
c) politicile economice ale societăţii comerciale (elaborarea planului de dezvoltare
în perspectivă);
d) necesitatea cunoaşterii tipologiei acestor decizii în vederea raţionalizării
componentelor sale, pentru adoptarea şi aplicarea unor decizii calitativ
superioare;
Ce trebuie să înţeleagă managerul în vederea adoptării deciziilor eficiente într-o
firmă? Identificaţi varianta de răspuns corectă.
99. Bugetul reprezintă instrumentul cu ajutorul căruia:
1) managerul răspunde cerinţelor de pe piaţă;
2) managerul fundamentează şi înfăptuieşte deciziile;
3) îşi asumă răspunderi pentru utilizarea eficientă a resurselor;
4) se asigură cunoaşterea şi evaluarea obiectivelor de atins;
5) controlează nivelul veniturilor, cheltuielilor şi profitului.
Care din combinaţiile de mai jos definesc corect bugetul:
a) 2,3,5
b) 1,3,4
c) 1,4,5
d) 1,2,3
100. Metoda managerială reprezintă:
a) ansamblul datelor, informaţiilor şi fluxurilor informaționale;
b) modalitatea prin care managerul acţionează pe piaţă financiară;
c) modalitatea în care managerul realizează procesul managerial, transformând
informaţiile în acţiune cu ajutorul deciziilor, prin armonizarea resurselor cu
cerinţele şi urmărind rezultatele maxime;
d) nivelul veniturilor, cheltuielilor şi profitului.
Alegeţi varianta care defineşte corect metoda managerială.
158
Constantin BRAGARU
159
Culegere teste grilă Management General
Nr. grilă A B C D
48 ●
49 ●
50 ●
51 ●
52 ●
53 ●
54 ●
55 ●
56 ●
57 ●
58 ●
59 ●
60 ●
61 ●
62 ●
63 ●
64 ●
65 ●
66 ●
67 ●
68 ●
69 ●
70 ●
71 ●
72 ●
73 ●
74 ●
75 ●
76 ●
77 ●
78 ●
79 ●
80 ●
81 ●
82 ●
83 ●
84 ●
85 ●
86 ●
87 ●
88 ●
89 ●
90 ●
91 ●
92 ●
93 ●
94 ●
95 ●
160
Constantin BRAGARU
Nr. grilă A B C D
96 ●
97 ●
98 ●
99 ●
100 ●
161
ANTREPRENORIAT
Lect. univ. dr. MIHAELA ILIESCU
101. Rata rentabilității activelor totale reprezintă:
a)profitul obṭinut la 100 u.m. cifră de afaceri;
b)raportul procentual dintre profitul net ṣi valoarea activelor totale;
c)raportul procentual dintre profitul fiscal ṣi valoarea activelor totale utilizate;
d)raportul procentual dintre profitul net ṣi valoarea activelor circulante utilizate.
102. Cifra de afaceri reprezintă un indicator folosit pentru a evalua vânzările realizate
de o entitate pe parcursul unei anumite perioade, conform obiectului său de activitate.
Conform reglementărilor contabile ȋn vigoare, cifra de afaceri netă cuprinde sumele
rezultate din vanzarea de produse şi furnizarea de servicii care se ȋnscriu ȋn activitatea
curentă a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea
adaugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. Precizați în care din
următoarele variante se ȋncadrează cele două afirmații:
a) ambele afirmații sunt adevărate;
b) ambele afirmații sunt false;
c) prima afirmație este adevărată și a doua falsă;
d) prima afirmație este falsă și a doua adevărată
103. Pragul de rentabilitate semnifică:
a) punctul ȋn care economiile entității sunt nule;
b) punctul optim al activităṭii antreprenoriale;
c) profitul minim care ȋl motivează pe ȋntreprinzător să continue activitatea;
d) punctul ȋn care profitul este zero.
104. Rata profitului ȋn funcṭie de cifra de afaceri exprimă:
a) cifra de afaceri ȋn funcṭie de capitalul investit;
b) profitul obṭinut la 100 u.m. cost de productie;
c) profitul obṭinut la 100 u.m. cifră de afaceri;
d) valoarea procentuală a profitului.
105. Se cunosc urmatoarele informații la nivelul unei firme care produce bunul “X”:
- cantitatea produsă 200 de bucăți;
- prețul de vânzare 750 lei;
- costul total fix 7000 lei;
- costul variabil mediu 50 lei.
Având ȋn vedere că firma obține venituri exclusiv din comercializarea bunului
economic „X”, pragul de rentabilitate exprimat cantitativ este de:
a) 100 bucăți;
b) 10 bucăți;
c) 85 bucăți;
d) 150 bucăți.
106. Care este cea mai frecventă categorie de IMM-uri, ȋn funcṭie de relaṭia cu alte
ȋntreprinderi:
a) nu există date statistice ȋn acest sens;
b) firmele partenere;
c) firmele legate;
d) firmele autonome.
107. Antreprenoriatul implică:
a) crearea unei organizaṭii cu scopul de a obṭine profit;
b) crearea unei organizaṭii nonprofit;
162
Mihaela ILIESCU
163
Culegere teste grilă Antreprenoriat
164
Mihaela ILIESCU
condiții, cota de piată absolută ȋmpărțită ȋntre ceilalti operatori și cota relativă de
piață a concurentului principal a fost de:
a) 57% și 1,47;
b) 27,8% și 0,68;
c) 0,68 și 27,8%;
d) 27% și 1,47.
123. Presupunem că pe piața bunului economic „X”, ȋn anul 2015 au existat numai
trei producători, cu următoarele cifre de afaceri:
Nr. curent FIRMA CIFRA DE AFACERI ȋn 2015
(milioane lei)
1. Alfa S.R.L. 3770
2. Beta S.R.L. 2833
3. Gama S.A. 7458
4. Mega S.R.L. 889
5. Total 14950
Ȋn aceste condiții, firma lider este de Gama S.A. cu o cota de piață absolută de 49,89%,
și o cota relativă de 1,98. Ȋn ceea ce privește firma Mega S.R.L., cota absolută de piată
este de 5,95%, iar cota relativă 0,12.Precizați în care din următoarele variante se
ȋncadrează cele două afirmații:
a) ambele afirmații sunt false;
b) ambele afirmații sunt adevărate;
c) prima afirmație este adevărată și a doua falsă;
d) prima afirmație este falsă și a doua adevărată.
124. Structura de conducere întâlnită în organizațiile de mici dimensiuni, în care
managerul conduce în mod direct angajații, se numește:
a) structură antreprenorială;
b) structură matriceală;
c) structură ierarhică;
d) structură funcțională.
125. Planul de afaceri reprezintă:
a) un instrument de comunicare;
b) un instrument de conducere;
c) un instrument de măsură și control;
d) toate variantele enumerate.
126. Se cunosc următoarele informații:
1.situația cheltuielilor și a veniturilor
2.proiecțiile de flux de numear
3.bilanțul contabil
4.analiza pragului de rentabilitate
5.ierarhizarea clienților ȋn funcție de aportul la veniturile firmei
6.cota relativă de piață a firmei;
7.organigrama firmei;
8.structura departamentului financiar - contabil al firmei.
Care dintre variantele de mai jos se regăsesc ȋn structura planului financiar al
afacerii?
a) 4-5-6-7;
b) 1-2-3-4;
c) 1-3-5-8;
d) 2-4-6-7.
165
Culegere teste grilă Antreprenoriat
166
Mihaela ILIESCU
167
Culegere teste grilă Antreprenoriat
168
Mihaela ILIESCU
169
Culegere teste grilă Antreprenoriat
170
Mihaela ILIESCU
171
Culegere teste grilă Antreprenoriat
172
Mihaela ILIESCU
173
Culegere teste grilă Antreprenoriat
174
Mihaela ILIESCU
175
Culegere teste grilă Antreprenoriat
176
Mihaela ILIESCU
177
Culegere teste grilă Antreprenoriat
197. Presupunem că piața comerțului cu alimente din țara noastră, ȋn anul 2019, a
fost dominată de 5 lanțuri internaționale de retail, așa cum reiese și din tabelul de mai
josꓽ
Nr. Crt. Retailer Cifra de
afaceri (mld.
1 A 10,68
2 B 6,23
3 C 17,8
4 D 3,56
5 E 5,34
6 Total "Top 5" operatori 43,61
7 Total piaţă 89
Ȋn aceste condiții, lider este retailerul C cu o cota de piață absolută de 36,36%, și o cota
relativă de 1,67. Ȋn ceea ce privește retailerul E, cota absolută de piată este de 6%, iar
cota relativă 0,3. Precizați în care din următoarele variante se ȋncadrează cele două
afirmații:
a) ambele afirmații sunt false;
b) ambele afirmații sunt adevărate;
c) prima afirmație este adevărată și a doua falsă;
d) prima afirmație este falsă și a doua adevărată.
198. Societatea Auto SRL a ȋnregistrat ȋn anul 2020 o cifră de afaceri de 825. 000 de
euro și o marjă de securitate de 120.000 de euro. Ȋn aceste condiții, putem spune că
firma se află ȋntr-o situație :
a) instabilă;
b) relativ instabilă;
c) relativ stabilă;
d) confortabilă.
199. O firmă producătoare de făină produce 500 tone cu un cost fix mediu de 70 lei
și un cost variabil de 50.000de lei. Având ȋn vedere că firma că obține venituri
exclusiv din comercializarea făinii, iar cantitatea aferentă pragului de rentabilitate
este de 87,5 tone, preţul unei tone de făină este:
a) 300 lei;
b) 500 lei;
c) 671 lei;
d) 8. 750lei.
200. Membrii unei cooperative, conform Legii 1/2005 pot fi:
a) exclusiv persoane fizice;
b) exclusiv persoane juridice;
c) atȃt persoane fizice cȃt si persoane juridice;
d) atȃt persoane fizice cȃt si persoane juridice, cu condiţia ca entitatea să nu aibă
salariaţi.
201. Conform prevederilor OUG 44/2008 nu pot angaja terţe persoane:
a) PFA
b) II
c) IF
d) PFA si II.
202. Alegeţi afirmaţia falsă, onform prevederilor OUG 44/2008:
a) persoană titulară a unei PFA sau II nu poate cumula si calitatea de salariat al
unei terţe persoane;
178
Mihaela ILIESCU
b) persoană titulară a unei PFA sau II poate cumula si calitatea de salariat al unei
terţe persoane;
c) PFA, II si IF nu dobȃndesc personalitate juridică prin înregistrarea la Registrul
Comerţului;
d) PFA nu poate cumula şi calitatea de întreprinzător persoană fizică titular al unei
întreprinderi individuale.
203. Alegeţi afirmaţia adevărată, conform prevederilor OUG 44/2008:
a) membrii unei întreprinderi familiale nu pot fi simultan PFA sau titulari ai unor
întreprinderi individuale;
b) membrii unei ȋntreprinderi familiale pot cumula si calitatea de salariat al unei
terţe persoane;
c) ȋntreprinderile familiale dobȃndesc personalitate juridică odată cu înregistrarea
la Registrul Comerţului;
d) ȋntreprinderile familiale pot angaja terțe persoane cu contract de muncă.
204. Alegeţi răspunsul corect:
a) rată a cifrei de afaceri la pragul de rentabilitate mare reflectă un grad de risc
ridicat;
b) rată a cifrei de afaceri la pragul de rentabilitate mare reflectă un grad de risc
scăzut;
c) un indice de volatilitate mare reflectă un grad de risc ridicat;
d) un indice de securitate mare reflectă un grad de risc ridicat.
205. O societate care comercializează bunul economic „Z” realizează o cifră de
afaceri de 328.000 $, ȋn condiţiile ȋn care cifra de afaceri aferentă pragului de
rentabilitate este de 295.000 $ Având ȋn vedere că preţul de vȃnare al bunului
economic „Z” este de 500 $, rata cifrei de afaceri la pragul de rentabilitate şi
cantitatea aferentă pragului de rentabilitate sunt:
a) 89,94% şi 590 lei;
b) 111,19% şi 590 bucăţi;
c) 89,94% şi 656 bucăţi;
d) 89,94% şi 590 bucăţi.
179
Culegere teste grilă Antreprenoriat
RĂSPUNSURI ANTREPRENORIAT
Nr. grilă A B C D
1 ●
2 ●
3 ●
4 ●
5 ●
6 ●
7 ●
8 ●
9 ●
10 ●
11 ●
12 ●
13 ●
14 ●
15 ●
16 ●
17 ●
18 ●
19 ●
20 ●
21 ●
22 ●
23 ●
24 ●
25 ●
26 ●
27 ●
28 ●
29 ●
30 ●
31 ●
32 ●
33 ●
34 ●
35 ●
36 ●
37 ●
38 ●
39 ●
40 ●
41 ●
42 ●
43 ●
44 ●
180
Mihaela ILIESCU
Nr. grilă A B C D
45 ●
46 ●
47 ●
48 ●
49 ●
50 ●
51 ●
52 ●
53 ●
54 ●
55 ●
56 ●
57 ●
58 ●
59 ●
60 ●
61 ●
62 ●
63 ●
64 ●
65 ●
66 ●
67 ●
68 ●
69 ●
70 ●
71 ●
72 ●
73 ●
74 ●
75 ●
76 ●
77 ●
78 ●
79 ●
80 ●
81 ●
82 ●
83 ●
84 ●
85 ●
86 ●
87 ●
88 ●
89 ●
90 ●
91 ●
92 ●
181
Culegere teste grilă Antreprenoriat
Nr. grilă A B C D
93 ●
94 ●
95 ●
96 ●
97 ●
98 ●
99 ●
100 ●
101 ●
102 ●
103 ●
104 ●
105 ●
182