Sunteți pe pagina 1din 13

ETICA

UTILITARISMULUI
Plan
1. Consideratii generale
2. Principalii reprezentanți ai utilitarismului
3. Problemele utilitarismului
4. Critici la adresa utilitarismului
5. Concluzii
Utilitarismul este o teorie morală, o direcție în etică, conform căreia valoarea
morală a comportamentului sau faptei este determinată de utilitatea sa.
Are două dimensiuni esențiale:

un imperativ
un criteriu al binelui și moral– maximizează
al răului binele
Cum ar
trebui să
acţioneze
un individ?

Acțiunile sunt
bune prin Ce este
consecința UTILITATE bun și rău?
acestora?

Ce tip de
bine trebuie
maximizat?
Principalii reprezentanți ai
utilitarismului sunt:

Jeremy Bentham Peter Singer


John Stuart Mill
Jeremy Bentham
…o acțiune este în conformitate cu principiul utilității
atunci când tendința ei de a spori fericirea comunității
este mai mare…

...nu există plăceri mai bune decât altele (ex.


plăcerea de a mânca nu se deosebește de
plăcerea de a primi premiul Nobel), plăcerile
se deosebesc după criterii cantitative: unele
sunt mai intense, mai economice...

1748 -1832 ...plăcerea și fericirea sunt valori bune în mod intrinsec, la


polul opus aflându-se lipsa de libertate sau de afecțiune...
John Stuart Mill
Utilitatea - fundamentul moralei

Termenul de plăcere trebuie înțeles într-o accepțiune


generală care nu înseamnă doar plăcere fizică, ci și
„plăcerea frumosului, a decorativului, a delectării”

Termenul moralității îl constituie folosul, utilul individual,


alegerea morală realizându-se prin calcularea foloaselor unei
situații. El acordă prioritate satisfacțiilor intelectuale față de
cele senzoriale, considerate inferioare.

E mai bine să fii un Socrate nefericit, mai degrabă


1806-1873 decât un imbecil mulțumit
Peter Singer

In momentul analizării impactului unei


decizii, trebuie analizate efectele actului
asupra tuturor actorilor implicați, nu doar
asupra unui grup.

1946-
Problemele utilitarismului
Concentrarea • În realitate, o acțiune nu e bună numai
asupra pentru că rezultatul este bun.
rezultatelor
• Plăcerea este o definiție omenească a
Concentrarea binelui și, prin urmare, poate fi foarte
asupra plăcerii subiectivă.

• Nu orice durere este rea, ea poate totusi


Evitarea durerii duce la ceva bun.
Critici la adresa utilitarismului
Dificultatea • căci în ce fel am putea determina cu acurateţe fericirea pe
practică de a-l care e probabil s-o producă o acţiune individuală sau o
regulă generală?
aplica
• se poate întâmpla ca fericirea majorităţii să poată fi
Caracterul lui obţinută cel mai eficace prin sacrificarea unei minorităţi
inechitabil inocente sau printr-o instituţie evident nedreaptă, cum
este sclavia

• constând în faptul că moralitatea este analizată exclusiv


Unilateralitatea sa prin prisma acţiunilor şi a consecinţelor lor, niciodată
prin cea a motivelor sau a intenţiilor
În ansamblu, filosofia utilitarismului se concentrează pe a
face această viață cât mai lipsită de dureri posibil pentru cât
de mulți oameni posibil.
La suprafață, pare un scop admirabil. Cine nu ar vrea să
ușureze suferința oamenilor din întreaga lume?
Totuși, dacă trăim numai pentru a ne spori la maximum
plăcerea în această viață, vom pierde perspectiva de
ansamblu.
Principiul Utilității

Maximizezi binele,
Minimizezi răul.
Bibliografie
1. Anthony Flew, Dicţionar de filosofie şi logică, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996.
2. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
3. Mill, John Stuart, Utilitarismul, trad. De Valentin Mureşan, col. Filosofie & Societate, ed. Alternative,
Bucureşti, 1994.
4. Yannaras, Christos, Libertatea moralei, ed. Anastasia, Bucureşti, 2004
5. Lucas, Prof. J.R., Poate fi salvat utilitarismul lui Mill de teoria jocurilor, în „Revista de Filosofie
Analitică”, vol. II, ianuarie-iunie 2008.

S-ar putea să vă placă și