Impactul AGENEZIEI PARTIALE DE CORP CALOS asupra

dezvoltarii psihice

Creierul reprezinta unul dintre cele mai importante organe ale corpului uman si este format
din doua emisfere : emisfera stanga si emisfera dreapta. ''La om,acesta asigura nu doar
functionalitatea organica, dar face posibila aparitia si functionarea unor procese psihice
complexe: gandirea, afectivitatea, imaginatia, rationamentul, comportamentul, sinele'' (Avram et
al., 2009, p. 55). Neurologia afirma ca '' creierul copiilor trece printr-o perioada de dezvoltare
majora , care nu se incheie inainte de jumatatea celui de -al treilea deceniu de viata'' (Lantieri &
Goleman, 2008, p. 12).
Corpul calos este structura anatomica ce leaga cele doua jumatati ale creierului. Dogaru
(2012) explica importanta corpului calos : ''rolul sau este de a favoriza schimbul de informatii
intre cele doua emisfere cerebrale, devenind astfel important in limbaj, citit, scris, atentie,
memorie, emotii si trairi.'' .

Agenezia de corp calos este o boala congenitala rara (prezenta la nastere), caracterizata
prin absenta partiala sau totala a corpului calos.Agenezia partiala poarta denumirea de
hipoplazie, cand portiunea anterioara a corpului calos este formata, iar cea posterioara nu exista
(Sfatul Medicului, n.d.).
Aceasta afectiune se diagnosticheaza doar prin CT cerebral sau RMN . Ea este
diagnosticata de obicei in copilarie , datorita manifestarilor clinice .
''Exista si forme fara simptome clinice. La majoritatea, semnele clinice apar inainte de 2
ani si se manifesta prin:
-craniu cu dimensiuni mai mari, rar craniu mai mic
-intarziere in dezvoltarea motorie
-retard mental (de la usor la sever),
-convulsii
 -anomalii oculare: ochi mai mici sau mai indepartati, afectarea retinei,
modificari uneori vizibile doar la fundul de ochi, tulburari vizuale
-anomalii endocrine, secundare afectarii hipotalamusului,
-anomalii cardiace
-anomalii urinare,
-anomalii ale limbii, gingiilor, degetelor.
- hipotonie generalizata
- incapacitatea de coordonare a miscarilor
- tulburari de vorbire, de deglutitie
- dificultati de adaptare si integrare sociala ''
Se asociaza de asemenea cu alte malformatii cerebrale secundare formarii
necorespunzatoare a creierului sau al disfunctiei acestuia(''reprezentate de cele de sistem nervos
central (85%), chisturi Dandy-Walker, chisturi interemisferice, hidrocefalie (30%), malformatii
Arnold Chiari, encefalocel, hipertelorism si tulburari gastrointestinale si genito-urinare (62%'')
(ibidem).

Din punct de vedere psihic , agenezia partiala de corp calos isi pune amprenta pe
durata intregii vieti, datorita manifestarilor. Este foarte importanta implicarea atat fizica
cat si emotionala a parintilor.
Neuroplasticitatea, inseamna ca in timpul perioadei de dezvoltare , sculptarea circuitelor
creierului ,depinde in mare masura de ceea ce copilul experimenteaza in fiecare zi (Lantieri &
Goleman, 2008, p. 12).
Una dintre principalele caracteristici ale dezvoltarii psihice la copii cu agenezie corp calos
consta in impulsivitate sau lipsa de autocontrol pe care copilul o manifesta. Avand intarzieri
motorii, el poate avea comportamente extreme: dependent - independent, agresiv - calm etc.
Din cauza faptului ca nu isi poate exprima nemultumirile in cuvinte,o face in
comportamente care nu sunt mereu prea placute. Asa apar accesele de furie, care reprezinta doar
modul lui de a-si exprima starile emotionale prin care trece (Ganciu, 2012).
Odata cu trecerea timpului, convulsiile pot dezvolta stari de rusine si vina . Aceste
convulsii sunt ''responsabile pentru aproximativ 1% dintre toate cazurile de epilepsie''(Bembea,
2001, p. 79). In cazul in care copilul face convulsii, parintii sunt educati cu privire la
''recunoasterea crizelor de convulsii la domiciliu ,tratamentul de urgenta si va fi recomandat un
neuropediatru''(Toma, 2013, p. 81).
'' Incidenta convulsiilor febrile este crescută la copilul cu vârsta între 6 luni şi 5 ani. Pe durata
convulsiilor febrile copilul este inconştient, are mişcări anormale ale limbii şi membrelor,
mişcări anormale ale ochilor, poate deveni rigid parţial sau total. Post-criza convulsivă, copilul
poate să doarmă o perioadă scurtă de timp şi să fie apatic, mai ales atât timp cât are febră.
Deşi pentru părinţi prezenţa unei convulsii febrile este dramatică, riscurile sunt reduse. Uneori
pot să prezinte vărsături şi în consecinţă să existe riscul de aspiraţie alimentară. Un episod scurt
de convulsie febrilă nu are repercusiuni asupra dezvoltării creierului, performanţele intelectuale
ulterioare fiind neafectate'' (Ionescu, 2014).
Tulburarilor de limbaj le sunt asociate si alte tulburari ce pot fi observate la nivel psihic
cum ar fi : (Moldovan, 2006, apud Racasan, 2016)
-dezorganizarea activitatii copilului;
-permanenta stare de incordare si de neliniste in legatura; cu intreaga activitate dar mai ales cu
vorbirea;
-tulburari de concentrare a atentiei;
-emotivitate crescuta;
-negativism,anxietate,nesiguranta;
-manifestarea nevoii acute de a fi ocrotit;
-aparitia instrainarii si a izolarii sociale ce apar ca urmare a dorintei de a evita situatiile in
care trebuie sa vorbeasca sau atitudinii neintelegatoare a celor din jur;
-aparitia unor atitudini agresive, razbunatoare fata de ceilalti;
''Daca nu se intervine pentru corectarea acestei tulburari, ea va prezenta tendinte de
agravare''(ibidem).
Dificultatea de adaptare si integrare sociala poate aduce anxietate , instabilitate afectiva ,
frustrari, neincredere.
Dogaru (2012) afirma ca ''Nu exista un tratament specific al afectiunii, doar a
simptomelor:

· tratarea convulsiilor,

· kinetoterapie pentru retardul motor,

· stimulare psihica pentru retardul psihic.''

Dezvoltarea psihica a unui copil cu agenezie partiala de corp calos poate fi uneori cruda;
dar, daca parintii se vor implica in dezvoltarea lui psihica si chiar fizica, copilul are toate sansele
de integrare in societate,ducand o viata cat mai normala.
BIBLIOGRAFIE :

Agenezia de corp calos (n.d.) . Sfatul medicului(blog). Disponibil la:

http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genetice/agenezia-de-corp-calos_365#wrapper . Accesat:
29.12.2017

Avram, E., Golu, M., Vacariu. M. & G., Zagrean, L., Tascu, A., Dumitrescu, A., Ichimescu, G.,
Roman, A., Stancu, A., Chraif, M., Iordan, A. D., Leasu, A., Morcov, M. V., Rasina, A. D.,
Ciurea, J., Balanescu, B., Maiorescu, I. (2009). NEUROLOGIE -Creier si functionalitate-.
Bucuresti, Editura Universala

Bembea, M. (2001). Genetica medicala si clinica. Editura Universitatii din Oradea

Dogaru, A. (2012, 20 Septembrie) Agenezia de corp calos. Neurologie pediatrica(blog).

Disponibil la: http://neurologiepediatrica.ro/agenezia-de-corp-calos/#comments . Accesat:
29.12.2017

Ganciu, D. (2012, 24 Octombrie). Dezvoltarea psihica a copilului mic (2-3ani). copilul.ro(site).

Disponibil la: https://www.copilul.ro/copii-2-3-ani/dezvoltare/Dezvoltarea-psihica-a-copilului-
mic-2-3-ani-a299.html . Accesat: 29.12.2017

Ionescu, C. (2016, 28 Septembrie). Sfatul medicului: unul din 25 copii poate prezenta convulsii
febrile! Disponibil la: https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/sfatul-medicului-unul-din-25-copii-poate-
prezenta-convulsii-febrile--140215.html . Accesat: 29.12.2017

Lantieri, L. & Goleman, D. (2008). Dezvoltarea inteligentei emotionale a copiilor . (Trad.

Mihaela-Gabriela Deniz). Curtea Veche

Racasan. R. (2016). Suport pentru studiu individual la disciplina: FUNDAMENTELE

PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE. pp.140-141. Universitatea din Oradea
Toma, A. I. (2013). Urgente neurologice la nou-nascut. Editura ETNA