Echilibrajul motoarelor cu

ardere interna

Introducere
Pentru ca o masina sa functioneze in conditii de
echilibru dinamic perfect, este necesar ca
asupra reazamelor acestora sa actioneze forte
de marime constanta. Pentru motoarele cu
ardere interna fortele care actioneaza in sistem
sunt fundamental variabile. Cunoasterea
acestora va permite gasirea unor metode de
atenuare a variabilitatii acestora.
Buna functionare a unui sistem echipat cu un
motor cu ardere interna depinde si de
functionarea linistita a acestuia.

Dezechilibrul produs de forta de

presiune
Pentru a evalua modul in care se produce dezechilibrul
motorului cu ardere interna este necesar sa se cerceteze
separat contributia pe lagare a fiecarei categorii de forte
ce actioneaza asupra motorului.
Forta Fp generata de forta de presiune a gazelor, se
transmite mai departe prin componenta Bp, dirijata in
lungul axei bielei si o componenta pentru echilibrare
perpendiculara pe axa cilindrului. Daca se doreste
reducerea acesteia in centrul de rotatie, ea va fi
reprezentata de forta Bp si de momentul Mp definit de
produsul dintre Bp x OM, care reprezinta contributia fortei
la momentul total.

Dezechilibrul produs de forta de

presiune
Descompunind forta Bp cu care arborele cotit
actioneaza in lagarul palier, se regasesc
componentele Fp si Np. Fortele de presiune Fp
aplicate chiulasei, respectiv lagarului palier sunt
egale si de semn contrar; ele se vor anula si vor
solicita la intindere structura de rezistenta a
motorului. Fortele NP produc un moment de
dezechilibru MNP=NP(rcos()+lsin()). Acest
moment tinde sa basculeze motorul in un plan
perpendicular pe axa de rotatie a arborelui cotit.
Cele doua momente sunt egale MP=MNP, dar ele
se aplica la doua piese diferite, primul este
aplicat arborelui cotit si cel de-al doilea structurii
de rezistenta. Din aceasta cauza momentele
aplicate partilor fixe determina incarcari variabile.

Dezechilibrul produs de fortele de

inertie
Fortele de inertie in miscare de translatie Fitr au aceiasi
directie ca si fortele de presiune si se vor descompune,
la fel ca si fortele de presiune, dupa doua directii Ni si Bi.
La rindul ei forta de inertie Bi se poate reduce in centrul
de rotatie al arborelui cotit, impreuna cu momentul
Mi=BixOM, care reprezinta contributia fortelor de inertie
in miscare de translatie la momentul motor total.
La fel ca si la fortele de presiune efectul fortei Bi poate fi
apreciat prin componentele Fitr si Ni. Asupra partilor fixe
ale motorului se exercita o forta variabila Fitr si un
moment de marime variabila MNi=Ni (rcos()+lsin())
care tinde sa basculeze motorul in un plan perpendicular
pe axa de rotatie a arborelui cotit.

Dezechilibrul produs de fortele de

inertie de rotatie
Masele aflate in miscare de rotatie
determina forte de inertie de marime
constanta Fir, dirijata in sens radial, in
planul manivelei arborelui cotit si se
rotesc impreuna cu aceasta. De aceea
asupra lagarelor arborelui cotit se
exercita actiunile, de marime variabila
Fir cos() si Fir sin (), care trepideaza
motorul in doua plane perpendiculare
ce contin axa de rotatie a arborelui
cotit.
Se mai poate avea in vedere si corectia
necesara datorata simplificarii bielei,
prin reducerea acesteia la doua mase.

Concluzii

Pentru un motor monocilindric, sau o sectiune din un motor

policilindric, este supus la urmatoarele forte si momente de
dezechilibru, care se manifesta prin producerea unor reactiuni
variabile pe reazame:
Forta de inertie a maselor cu miscare de rotatie, valabila pentru brate,
maneton si masa in rotatie a bielei, care se manifesta prin producerea
unor reactiuni variabile pe reazame.
Fortele de inertie in miscarea de translatie care trepideaza motorul intrun plan care contine axa de rotatie a arborelui si este paralel cu axa
cilindrului.
Momentul de ruliu (determinat de actiunea pistonului asupra cilindrului)
care basculeaza motorul intr-un plan perpendicular pe axa de rotatie a
arborelui cotit;

La aceste forte si momente se adauga, in cazul motoarelor

policilindrice,momente suplimentare datorata pozitiilor diferite ale
fortelor in diverse plane. Acestea actioneaza in doua plane care
contin axa de rotatie a arborelui si vor fi perpendiculare pe axa sau
paralela axa si se numesc de galop si de serpuire.

Interpretari vectoriale ale fortelor si

momentelor de echilibru
Pentru miscarea de rotatie
fortele de inertie au o marime
constanta si sunt dirijate
radial, in sens centrifug.Forta
de inertie de rotatie poate fi
interpretata ca un vector
rotitor de marime constanta,
care este in permanenta in
faza cu manivela
corespunzatoare arborelui
cotit.

Fortele in miscarea de translatie

Forta de inertie a maselor in miscare de translatie
are ca directie axa pistonului si sensul este invers
acceleratiei. Datorita modului in care se poate
exprima acceleratia, in final forta de inertie in
translatie se poate scrie sub forma unei sume cu un
numar infinit de termeni:
Fitr mtr r 2 [ A1 cos( ) B1 sin( )
4 ( A2 cos(2 ) B2 sin( 2 )) ..... k 2 ( Ak cos(k ) Bk sin( k ))]
sau
Fitr mtr r 2 [C1 cos( 1 ) 4 C2 cos(2 2 ) .... k 2 Ak cos(k k )]
unde
Ck Ak2 Bk2 si k arctg

Bk
Ak

Fortele in miscarea de translatie

Din aceasta dezvoltare matematica rezulta modul
in care poate fi reprezentata o armonica de grad k
a fortei de inertie in translatie:
Fitrk [mtr r (k ) 2 Ck ] cos(kt k ) Fitrk cos(kt k )
Daca mecanismul este normal si axat, termenii Bk vor fi nuli, ceea
ce rezulta ca unghiurile sunt zero.
O reprezentare grafica a acestor forte este sub forma componentei
unui vector rotitor, care are viteza unghiulara de k ori mai mare decit
cea a arborelui cotit
O alta varianta este aceea a doi vectori de marime 0.5 din vectorul
inertie care se rotesc in sensuri contrare cu viteza de k ori mai mare
si a caror rezultanta este pe directia cilindrului

Interpretarea vectoriala

Momentul de ruliu produs de fortele

de inertie de translatie
Momentul de ruliu produs de un mecanism axat are
urmatoarea expresie:
M Ni N i (r cos( ) l cos( )) sau
sin( )
r Ti M i
cos( )
1
sin( ) cos( )
rFitr [ sin( )
]
2
2

1 sin ( )

M Ni r Fitr
M Ni

rFitr (

1
sin( 2 )
1
3
sin( )
(1 2 sin 2 ( ) 4 sin 4 ( )...)
2
2
8

Expresia din paranteze a momentului de ruliu este periodica, fiind

exprimata in raport de functii trigonometrice si se poate dezvolta in serie
Fourier

Momentul de ruliu produs de fortele

de inertie de translatie
Expresia de mai sus se poate scrie sub forma unui
produs de doua serii trigonometrice, una din
dezvoltarea fortei de inertie de translatie si cealalta
provenind din dezvoltarea functiei de pozitie de fortei.
Cu acestea se poate obtine expresia momentului de
ruliu:

M Ni mtr (r ) 2 ( B1i sin( ) B2i sin( 2 ) B3i sin(3 ) ....)

Coeficientii termenilor periodici sunt prezentati in imaginea urmatoare. Se
constata de dezechilibru major produs de momentul de ruliu are o frecventa
de doua ori mai mare decit frecventa de rotatie a arborelui cotit.

Momentul de ruliu produs de fortele

de inertie de translatie
Componenta armonica de ordin
k va avea expresia de mai jos,
pe baza careia se va putea
formula o interpretare vectoriala
a acestei componente a
momentului de ruliu, care
actioneaza intr-un plan
perpendicular pe axa de rotatie
a arborelui cotit si este
reprezentat prin un vector dirijat
in lungul axei de rotatie a
arborelui cotit.

M Nik mtr (r ) 2 Bki sin( k ) M Nik sin( k )

Momentul de ruliu produs de fortele

de presiune
Momentul de ruliu produs de forta de presiune prin
intermediul componentei sale normale Np are expresia:
M Np N P (r cos( ) l cos( )) r FP

sin( )
r TP M P
cos( )

Considerind presiunea tangentiala echivalenta a presiunii gazelor din

cilindru pTg, relatiile se pot scrie astfel:

pTg ( p pc )
M Np (r

sin( )
cos( )

D2
4

) ptg

Momentul de ruliu produs de fortele

de presiune
Variatia presiunii gazelor este o marime periodica, care
depinde de numarul de timpi al motorului si este
cunoscuta, fie pe baza datelor experimentale, fie prin
calcul. Totusi, aceasta nu are o relatie matematica
cunoscuta, fiind definita de valorile presiunii in fiecare
punct de pe ciclu.
Fiind o marime periodica, aceasta se poate transforma in
o serie Fourier infinita, care se va multiplica cu o valoare
constanta cunoscuta, care depinde de dimensiunile
motorului.
Presiunea tangentiala echivalenta presiunii gazelor din
cilindru (PTEPG) se poate exprima cu relatia:

Momentul de ruliu produs de fortele

de presiune

pTG A0 p ( Akp cos(k ) Bkp sin( k ))

0

Coeficientii din aceasta serie se por calcula cu relatiile:

Momentul de ruliu produs de fortele

de presiune
Valoarea absoluta a coeficientilor seriei trigonometrice
scade odata cu cresterea ordinului armonic. De aceea,
limitarea numarului de termeni ai seriei trigonometrice la
12-24 nu genereaza erori prea mari de calcul.
Pentru motoarele in 4 timpi, perioada de variatie a
PTEPG este de 720 de grade, rezultind ca frecventa
acesteia este jumatate din frecventa arborelui cotit.
Adoptind ca unitate de masura frecventa arborelui cotit
rezulta ca la motoarele in patru timpi vom avea atit
armonici intregi, cit si armonici la jumatate: ,3/2,5/2.
Alura de variatie a PTEPG depinde de punctul de
functionare al motorului, respectiv de sarcina si de
turatie.

Echilibrajul motoarelor policilindrice

in linie
Majoritatea motoarelor policilindrice se
construiesc in linie, cu cilindrii dispusi succesiv
de-a lungul unui arbore. Aceasta solutie are o
limitare legata de lungimea motorului si nu se
utilizeaza la mai mult de 12 cilindri.
In cazul unui motor, fortele de inertie produc
dezechilibre, corespunzatoare fiecarui cilindru in
parte, care actioneaza in plane diferite,
perpendiculare pe axa de rotatie a arborelui
cotit.

Echilibrajul motoarelor policilindrice

in linie

Echilibrajul motoarelor policilindrice

in linie
Rezultanta acestor forte, care trepideaza
motorul in planele yOz si xOz, se obtine prin
insumarea lor intr-un plan xOy, perpendicular pe
axa de rotatie a arborelui cotit. Reducerea
fortelor de inertie intr-un plan xOy se face
impreuna cu momentele pe care acestea le
determina: Mx, in jurul axei x(moment de galop,
care basculeaza motorul in planul yOz), My in
jurul axei x (moment de serpuire).Momentele de
ruliu, care actioneaza la fiecare cilindru in parte,
se insumeaza direct.

Echilibrajul motoarelor policilindrice

in linie
De remarcat este ca valoarea rezultantei fortelor de
inertie, cit si cea a momentului rezultant de ruliu nu
depind de distantele intre cilindri. Deoarece fortele de
inertie, ca si momentele de ruliu pot fi reprezentati cu
vectori rotitori, acestia se pot trata unitar.
Valorile momentelor fortelor de inertie care se manifesta
pe cele doua plane perpendiculare yOz si xOz depind
direct de distantele dintre cilindrii.
La un motor policilindric se disting doua categorii de
probleme care apar: echilibrajul fortelor de inertie si al
momentelor de ruliu si echilibrajul momentelor fortelor de
inertie.

Motoare cu aprinderi uniform

repartizate
Pentru a obtine o functionare cit mai uniforma a
motorului este necesar ca intervalele care
separa functionarea succesiva a cilindrilorsa fie
egale si, in consecinta, decalajele unghiulare
dintre aprinderile succesive sa fie identice
pentru toti cilindrii motorului. Aceasta varianta de
motor se numeste cu aprinderi uniform
repartizate.
In afara de avantajele legate de uniformizarea
momentului se va demonstra si ca motoarele cu
aprinderi uniform repartizate au si un echilibraj
mai bun.

Echilibrajul fortelor de inertie si a

momentelor de ruliu
In conformitate cu cele discutate anterior aceste forte si
momente sunt interpretate de vectori rotitori ale caror
pozitii, in planul mecanismului motor si in un plan
perpendicular pe acesta sunt considerate complet
determinate de pozitia manivelei respective. Ca urmare,
pozitiile vectorilor trebuiesc insumate, pentru stabilirea
fortei rezultante care trepideaza motorul sau a
momentului rezultant de ruliu, sunt stabilite de pozitiile
unghiulare ale manivelelor arborelui cotit. De aceea este
necesara studierea dispunerii unghiulare a manivelelor
arborelui cotit.

Particularitatile stelei manivelelor

Prin steaua manivelelor se intelege configuratia
geometrica pe care o determina axele
manivelelor arborelui cotit, atunci cind sunt
proiectate pe un plan perpendicular pe axa de
rotatie a arborelui cotit.

Particularitatile stelei manivelelor

Pentru un motor oarecare, la care durata ciclului motor
este * unde =2 pentru motoarele in doi timpi si =4
pentru motoarele in patru timpi. La un motor
policilindric pe durata unui ciclu este necesar ca
fiecare cilindru sa aiba o aprindere (fie prin scinteie, fie
prin comprimare). De aceea, daca se considera ca
aprinderile in cilindrii sunt egal repartizate pe durata
unui ciclu, distanta intre ele va fi egala cu:

*

i
i

Particularitatile stelei manivelelor

Daca motorul are un numar par de cilindrii
(i=2k), iar cilindrii de considera numerorati in
ordinea functionarii lor: 1,2,3,.i/2,i/2+2 ,i1,i atunci decalajul dintre manivelele aflate la
egala distanta de cilindrul din mijloc va fi de:

i / 2

i
i

i
2
2
2

Particularitatile stelei manivelelor

Din aceste considerente, pentru un motor in patru timpi,
cu =4 manivelele aflate la egala distanta de cilindrul de
mijloc vor fi in in faza (=2*), iar la motoarele in doi
timpi manivelele vor fi in opozitie de faza (=).
La motoarele in patru timpi, cu numar par de cilindri,
manivelele sunt grupate doua cite doua pe aceiasi
directie, iar la fiecare rotatie completa a arborelui motor
vor fi aprinsi jumatate din numarul de cilindri ai motorului.
La motoarele in doi timpi, la o rotatie completa a
arborelui cotit este necesar sa se aprinda toti cilindrii si
din aceasta cauza, manivelele sunt repartizate uniform in
jurul axei de rotatie a arborelui cotit.

Particularitatile stelei manivelelor

Pentru motoarele cu un numar impar de cilindri,
decalajul unghiular este de */i, cu =2 sau 4 functie de
tipul motorului. Cu i impar, rezulta ca diferenta dintre
doua manivele alaturate din punct de vedere al ciclului
de functionare va fi exprimata sub forma unei fractii
ireductibile de *. In acest caz manivelele vor fi
repartizate uniform in cercul reprezentat de steaua
manivelelor. La motorul in patru timpi, cu numar impar
de cilidrii, steaua manivelelor va fi tot uniform repartizata
pe cerc, iar imaginea ei este identica cu cea a motorului
in 2 timpi cu acelasi numar de cilindri.

Particularitatile stelei manivelelor

Echilibrajul fortelor de inertie si a

momentelor de ruliu
In conformitate cu interpretarile vectoriale ale
fortelor de inertie si ale momentelor de ruliu,
fiecarei manivele i se pot asocia cite doua
multimi de vectori care interpreteaza
componentele armonice ale fortelor de inertie si
respectiv momentului de ruliu, pentru
mecanismul considerat. In consecinta fiecarei
stele de manivele ii corespunde stele de vectori,
care intrepreteaza , fiecare, o armonica a
fortelor de inertie sau a momentelor de ruliu.
Pentru ca toate mecanismele sunt identice si
vectorii vor fi identici.

Echilibrajul fortelor de inertie si a

momentelor de ruliu
Stelele manivelelor care interpreteaza fortele de
inertie in miscarea de rotatie si armonica 1 a
fortelor de inertie in miscarea de translatie.

Armonicile de grad superior

Pentru armonicele de grad superior se considera ca pot fi

reprezentate tot ca niste vectori rotitori, dar cu viteza de
rotatie de k ori mai mare decit cea a armonicii de grad 1.
Astfel armonica de grad 2 se va roti de doua ori mai repede,
cea de grad 3 de 3 ori mai repede, etc.
Astfel, daca decalajul unghiular (pentru un motor de patru
timpi) dintre doua manivele la armonica de ordinul 1 este:

j 4
1
i
Unde j este numarul cilidrului, i este numarul de cilindri, pentru armonica
de ordin k a fortei de inertie in translatie decalajul unghiular dintre forte va
fi:

k j 4
k
i

Armonicile de grad superior

Cu relatia de mai sus se poate face o analiza a
situatiei in care armonicile fortei de inertie in
translatie sunt in faza. Pentru aceasta diferenta
de faza trebuie sa fie multiplu de 2* indiferent
de valoarea lui j. Daca k este multiplu de i/2
atunci armonicile sunt in faza si se numesc
armonici majore.

k j 4
mi
k
cu k
rezulta
i
2
k 2 m j

Armonicile de grad superior

Astfel, pentru un motor de patru cilindri, armonicile
multiplu de 2 vor fi armonici majore, deoarece i/2=2.
Toate fortele de inertie si armonicile lor se vor situa pe
directia cilindrilor. Cilindrii 1 si 4 au directia verticala in
sus, iar ceilalti directia verticala in jos (la 1800). Cu
datele prezentate anterior rezulta ca pentru armonicile
superioare rezulta urmatoarea formula:
Fitrk Fitrk cos[k i ]
Pentru un motor in patru cilindrii unghiurile de amplasare a
manivelelor vor fi la 0 grade si 180 grade.

cos(k ( 180)) cos(k k 180) cos 0 * cos(k 180)

sin 0 sin( k 180) cos(k 180)

Armonicile de grad superior

Astfel pentru armonicile pare, vectorii vor fi in
faza, iar pentru armonicile impare vor fi in
opozitie de faza.
Pentru motoarele cu alt numar de cilindrii
rationamentul este identic, fiind necesara
evaluarea defazajelor unghiulare intre manivele
si modul in care acestea se comporta la diferite
armonici ale motorului. Aceasta organizare
poate determina aparitia unor dezechilibre
importante generate de suprapunerea acestor
armonici.

Echilibrajul momentelor fortelor de

inertie
Asa cum am mentionat, pentru a avea aprinderi
uniform distribuite la un motor cu ardere interna
este necesar ca steaua manivelelor sa aiba o
distributie uniforma. Diferenta de unghi intre
doua manivele trebuie sa fie constanta, pentru a
permite ca la fiecare interval de timp sa se
realizeze o aprindere.
Aceasta conduce la un numar ridicat de solutii
constructive posibile, fiind necesara gasirea
unor conditii suplimentare pentru ierarhizarea
acestor solutii posibile.

Echilibrajul momentelor fortelor de

inertie
Una din variantele propuse este aceea de a
calcula momentul total de dezechilibru al
motorului in raport cu punctul median ala axei de
rotatie a arborelui cotit, cu definirea momentelor
din fiecare jumatate a arborelui cotit. Momentul,
astfel calculat, se defineste drept moment extern
al fortelor de inertie, spre deosebire de
momentul calculat pe baza fortelor de inertie de
la o jumatate de motor, care se numeste
moment intern al motorului.

Echilibrajul momentelor fortelor de

inertie
Momentul extern al fortelor de inertie este
cel care produce dezechilibrul motorului,
cauzind reactiuni variabile pe reazame, in
timp ce momentul intern va genera
solicitari de incovoiere in arbore si in
structura de rezistenta a motorului. Pentru
toate componentele fortelor de inertie care
se echilibreaza reciproc valoarea
momentului extern este independenta de
punctul in raport cu care se face calculul.

Echilibrajul momentelor fortelor de

inertie

Echilibrajul momentelor fortelor de

inertie
In figura anterioara este prezentata situatia
momentului generat de doi cilindri aflati la egala
distanta de mijlocul arborelui cotit. Acesta va fi:

M 1i

L
Fk [cos(k 1 k ) cos(k i k )]
2

Daca manivelele considerate sunt in faza, respectiv

cele doua unghiuri sunt egale, valoarea momentului
rezultant este nula, indiferent de ordinul armonic
analizat.

Motoare in patru timpi cu numar

par de cilindri
Pentru motoarele in patru timpi cu numar par de
cilindri diferenta unghiulara intre doi cilindri va fi
de 720/2*i, respectiv manivelele vor fi cuplate
doua cite doua in faza (de exemplu pentru
motoarele cu patru cilindri defazajul unghiular
este de 0 -180 360 540, adica manivelele
situate la 0 si 360 de grade sunt in faza, la fel ca
si celelalte doua. Daca manivelele se plaseaza
la distante egale in raport cu planul median al
arborelui cotit, momentul produs de fortele de
inertie corespunzatoare fiecarei perechi este nul,
indiferent de ordinul armonic analizat.

Motoare in patru timpi cu numar

par de cilindri
Un motor in patru timpi cu un numar par de
cilindrii poate fi considerat ca fiind alcatuit din
doua jumatati, fiecare fiind simetrica in oglinda
celeilalte si se numeste arbore cu plan central
de simetrie sau arbore cotit simetric. Aceasta
varianta asigura echilibrarea momentelor
externe ale tuturor componentelor armonice al
fortelor de inertie in translatie. Numarul de solutii
posibile pentru aranjarea manivelelor unui
arbore cotit este de N=1/2*(i/2-1)!.

Motoare in patru timpi cu numar

par de cilindri

Motoare in patru timpi cu numar

par de cilindri

Ordinea de aprindere
Pentru motoarele in patru timpi cu numar par de cilindri
exista mai multe variante de ordini de aprindere. Acest
lucru este generat de existenta a doua manivele in
acelasi timp in punctul mort superior si conform ipotezei
aprinderilor uniform repartizate, una din ele trebuie sa fie
la inceputul cursei de destindere, iar cealalta la inceputul
cursei de admisie.
Trierea ordinilor de aprindere posibile se face in raport
cu incarcarea pe lagare, incercind obtinerea unei
incarcari minime a lagarelor paliere.
Una din solutiile care sunt valabile pentru reducerea
incarcarii in lagare este aceea de a evita aprinderile
succesive in vecinatatea unui lagar.

Ordinea de aprindere

Ordinea de aprindere

Ordinea de aprindere

Ordinea de aprindere

Ordinea de aprindere

Motoare in patru timpi cu numar

impar de cilindri
La motoarele in patru timpi cu numar
impar de cilindrii steaua manivelelor este
uniform repartizata pe cercul care
reprezinta manivelele. Numarul de solutii
posibile pentru acest tip de motoare poate
fi calculat cu relatia: N=1/2*(i-1)!, care va
genera un mare numar de solutii posibile.
Astfel, pentru 5 cilindri numarul de solutii
este 12, pentru 7 cilindri se obtin 360 de
solutii, s.a.m.d.

Motoare in patru timpi cu numar

impar de cilindri
La motoarele cu numar impar de cilindri nu
exista o regula, justificabila teoretic, care sa
permita restringerea numarului de solutiiposibile.
O regula empirica, in baza careia se determina
solutii de arbori cotiti care conduc la valori
minime ale momentelor externe ale fortelor de
inertie de ordinul I si II este urmatoarea:
aprinderile se declanseaza, incepind cu primul
cilindru si continuind, in ordine crescatoare, cu
cilindrii de numar impar, pina la i, apoi in ordine
descrescatoare, de la i-1, cu cilindrii pari.

Motoare in patru timpi cu numar

impar de cilindri

Motoare in patru timpi cu numar

impar de cilindri

Motoare in patru timpi cu numar

impar de cilindri

Motoare in V.

Motoare in V.
Realizarea unor unitati de mare putere implica
utilizarea unui mare numar de cilindri. Daca se
utilizeaza numai varianta de asezare a acestora
in linie s-ar putea ajunge la lungimi mari ale
motorului, uneori restrictive din punct de vedere
al gabaritului. Pentru scurtarea dimensiunilor
motorului se pot monta pe fiecare maneton mai
multe biele, rezultind variante de motor in V,W
sau in stea. In cadrul acestui curs se va analiza
dinamica motoarelor in V cu biele alaturate, cea
mai raspindita varianta.

Motoare in V.
Constructia motoarelor in V cu biele alaturate
presupune ca cele doua linii de cilindrii sunt
inclinati fata de verticala, pe fiecare maneton
gasindu-se doua biele. Cei doi cilindri care sunt
deserviti de acealasi maneton vor fi decalati pe
axa arborelui cotit, intre axele celor doua biele
fiind o distanta. Aceasta reprezinta o oarecare
deficienta, deoarece cele doua biele nu lucreaza
in acelasi plan, ci in plane diferite. Pe de alta
parte, faptul ca pot utiliza biele identice, face ca
aceasta varianta se fie usor de realizat
tehnologic.

Motoare in V.
Un parametru caracteristic al motoarelor in V il constituie
unghiul dintre planele determinate de axele cilindrilor
celor doua linii, numit unghiul V-ului.Conditia ca motorul
cu ardere interna sa aiba aprinderi uniform repartizate
impune anumite condtii din punct de vedere al unghiului
V-ului.
Intrucit arborele cotit al unui motor cu i cilindri in V este
alcatuit din i/2 manivele, configuratia sa va corespunde
cu cea a unui arbore cotit pentru un motor cu i/2 cilindri
in linie si aprinderi uniform repartizate. Daca numarul de
coturi este par atunci exista doua modalitati de realizare
a arborelui, cu manivelele in faza sau cu manivelele in
opozitie.

Motoare in V.
In ceea ce priveste unghiul V-ului acesta trebuie sa fie
egal cu decalajul unghiular care separa doua aprinderi
succesive uniform distribuite sau cu un multiplu al
acestuia.
Echilibrajul motoarelor in V este mai complicat decit al
motoarelor in linie, deoarece pe fiecare cot actioneaza
doua biele, deci doua forte. Compunerea acestor forte,
sau armonici ale acestora, va genera o forta variabila ca
amplitudine si directie, al carui virf descrie o elipsa.
Aceasta elipsa nu poate fi echilibrata de o forta de
rotatie.
Compunerea fortelor va genera un cerc doar pentru
motoare in V la 90 de grade.

Motoare in V. Ordinea de aprindere

Motoare in V. Ordinea de aprindere

Motoare in V. Ordinea de aprindere

Motoare in V. Ordinea de aprindere

Motoare in V. Ordinea de aprindere