4.

Echilibrajul motoarelor cu ardere interna

4.1. Dezechilibrele motoarelor cu ardere interna

O masină este echilibrată ărele sale sunt constante.

echilibrat atunci când reactiunile din lagărele
Motorul cu ardere internăă este o mațină
ma țiunile din lagăre sunt
dezechilibrată deoarece reacțiunile
variabile. Dezechilibrele motorului sunt produse de forța
for a de presiune a gazelor, de forțele
for
de inerțieie a maselor pieselor aflate în mițcare
mi de translație,
ie, de forțele
forț de inerție a
maselor pieselor aflate în mițțcare de rotație, de momentul de inerție
ție compensator al bielei
ții de greutatea pieselor mecanismului motor aflate în mițcare.
mi

4.1.1.Dezechilibrele
Dezechilibrele produse de for a de presiune a gazelor

Fie un mecanism bielă-manivelă

manivelă normal dezaxat în poziția
ția definită de unghiul de rotație a arborelui
cotit α, fig4.1.1. Forțaa de presiune a gazelor Fg. concentrată în piciorul bielei se descompune
după două direcții:: una, normal la axa cilindrului, Ng si a doua dupăă direcția
direc bielei, Kg,
care este deplasată de-aa lungul acesteea până ție ajunge în A. In
pân când punctul său de aplicaț
centrul de roție dou forțe Fg egale ții de sens opus. Forța
ie O se introduc două Forț Fg îndreptată
înspre chiulasă se descompune după
dup aceleați direcții.

Fig.4.1.1

Forțele Ng, egale ții de sens opus produc un moment de basculare, Mg, care tinde
ti să
răstoarne motorul.
MNg= -Ng*(Rcosα+Lcosβ)
Forțele Kg, egale ții de sens opus produc un moment care reprezintă
reprezint fracțiunea din
momentul motor aferent forței
ei de presiune a gazelor.
MKg = - Kg *R*OP

Forțele Fg, egale ți de sens opus produc un moment de basculare, MFg, care tinde să
răstoarne motorul.
MFg = -Fg*H

Fig.4.1.2

4.1.2.Dezechilibrele
Dezechilibrele produse de forțțele de inerțție a maselor pieselor aflate în miș
mișcare de
translațție

manivelă normal dezaxat în poziția definităă de unghiul de rotație a

Fie un mecanism bielă-manivelă
arborelui cotit α, fig.4.1.2.
Forțele de inerție ie a maselor pieselor aflate în mițcare
mi ție, Fitr, concentrată în
de translație,
piciorul bielei se descompune după dup două direcții: una, normal la axa cilindrului, Nitr si a
doua după direcția bielei, Kitr, care este deplasată de-aa lungul acesteea până când punctul său
de aplicație ajunge în A. In centrul de roție
ro O se introduc două forțe Fitr egale ți de sens
opus. Forța Fitr îndreptatăă înspre chiulasă
chiulas se descompune după aceleați ți direcții.
direc
Forțele Nitr, egale ții de sens opus produc un moment de basculare, MNitr, care tinde să
răstoarne motorul.
MNitr =- Nitr *(Rcosα+Lcosβ)
Forțele Kitr egale ții de sens opus produc un moment care reprezintă reprezint fracțiunea din
momentul motor aferent forței ei de presiune a gazelor.
M Kitr =- Kitr * R*OP
Forța Fg, îndreptatăă înspre fundația
funda motorului produce trepidațiiii ale motorului în planul
care contine axa cilindrului.
4.1.3. Dezechilibre produse de forta
forta de inertie a maselor cu miscare de rotatie

Fig.4.1.3.

manivelă normal dezaxat în poziția definităă de unghiul de rotație

Fie un mecanism bielă-manivelă rota a
arborelui cotit α, fig.4.1.3.
Forțele de inerție ie a maselor pieselor aflate în mițcare
mi de rotație,
ie, pe direcție
direcț normală,
n t
Fir ți pe direcție tangențială țială, Fir , sunt prezentate in fig.4.1.3. Alegând un sistem de axe
întrr un plan perpendicular pe axa cilindrului ți
xOyz, cu axa Ox pe axa cilindrului, axa Oy întrr-un
axa Oz pe axa de rotațieție a arborelui cotit.
Rezultantele proiecțiilor dou forțe pe axele Ox ți Oy,
iilor celor două
n t
Xr= - Fir *Rcosα—Fir *Rsinα α
n t
Yr= - Fir *Rsinα +Fir *Rsinα α
produc dezechilibre ale motorului în planele care conțincon cele două axe.

4.1.4. Dezechilibrele produse de momentul de iner ie compensator al bielei

Pentru realizarea echilibrarii dinamice a bielei se adaugă

adaug o masa suplimentara mB
la piciorul bielei, m’B, cu momentul de inerție
iner IL’ calculat față de centrul de greutate al
bielei, care produce un moment compensator ГL, fig. 4.1.4. Se înlocuețte te acest moment cu
două forțe FL concentrate în A ți B. In centrul de roție O se introduc două forțe FL egale
ți de sens opus.
Apar următoarele moment:
M1L= FL*(Rcosα+Lcosβ). Moment de rasturnare a motorului.

Fig. 4.1.4

M2L= - FL*Rcosα
reprezintă fracțiunea
iunea din momentul motor aferent momentului de inerț ție compensator al
bielei.
Dezechilibrele produse de greutatea pieselor mecanismului motor aflate în mițcare
mi pot fi
determinate folosind acelasi raționament
ra ca în cazul dezechilibrelor produse de forțele de
inerție
ie a maselor pieselor aflate în mițcare
mi de translație. La motoarele
rele pentru autovehicule
rutiere aceste dezechilibre se neglijeză.
neglijez

In concluzie, dezechilibrele unui motor cu ardere internă

intern sunt:
a. Moment de basculare
MN= MNg+Mnitr+ M1L + (MNGtr)
Se echilibrează prin echiparea arborelui coti cu dispozitiv de echilibrare
b. Momentul motor.
Mm =M Kitr + MFg+ M2L
Gradul lui de neuniformitate depinde de numărul
num rul de cilindri. La crețterea
cre numărului
de cilindri se atenuează variația momentului motor.
ăsturnare, MFg + (MGtr) se elimină prin axarea mecanismului
c. Momentul de răsturnare,
d. Dezechilibrele produse de forța
for Fitr se elimină prin echiparea arborelui coti cu
dispozitiv de echilibrare
e. Dezechilibrele produse de forțele
for Xr și Yr se elimină prin echiparea brațelor
bra arborelui
cotit cu contragreutăți
4.2 . Echilibrarea motorului monocilindric
4.2 .1. Echilibrarea forţelor
elor de inerţie a maselor îm mişcare de rotaţie, Fir
Echilibrarea forței Fir se realizează
realizează prin echiparea brațelor arborelui cotit cu contragreutăți de
mărime mcg . Poziția centrului de greutate a contragreutăților este definit de ρcg , fig. 4.2.1.
Condiția de echilibru:
mr R ω2=2 mcg ρcg ω2

Fig.4.2.1

Rezultă
zultă mărimea momentului static al unei contragreutăți, care poate fi realizată în două
variante constructive, fig.4.2. 2.
a. mcg = πρ(Re2-Ri2)hα°/180
2
ρcg = 2*180 (Re3-Ri3)sinα°/[3π(Re
)sin -Ri2) α°]
 Fig 4.2. 2

b. mcg = 0.5ρhRe2(α° π /90-sin2α)

ρcg = 4*Re sin3α°/3[(α°π
α°/3[(α° /90 - sin2α)]
unde: ρ-densitatea
densitatea materialului
2α- unghiul la vârf al contragreutăţii
h- grosimea contragreutăţii
Re-raza
raza exterioară a contragreutăţii
Ri-raza
raza interioară a contragreutăţii
Raza exterioară a contragreutăţii se limitează astfel încât să nu
lovească mantaua pistonului în poziţia de PME.
Re
Unde: L-lungimea
lungimea bielei
b
H-inaltimea
inaltimea de compresie a pistonului
R-raza
raza manivelei arborelui cotit
Ltp-lungimea
lungimea totala a pistonului
 4.2.2. Echilibrarea forţelor de inerţie a maselor îm mişcare de translaţie, Fitr .
Dimensionarea dispozitivelor de echilibraj pentru primele doua armonici.

Se apelează la a doua interpretare vectorială a armonicilor forțelor Fitr. Se consideră două

mase de mărime mep situate pe directia vectorilor de mărime Tp/2 ,aflate în mişcare de
rotație cu raza ρep şi viteza unghiulară (pω), respectiv – (pω). Rezultanta forțelor centrifuge
ale acestor contragreutăți este egală şi de sens contrar cu armonica de ordinul p, Fp, care se
doreşte a fi echilibrată, fig. 4.2.3.
Condiția de echilibru este
Fp+2Fep=0
mtrAp R(pω)2cos(pα+φp) / cosφp +2 mep ρep (pω)2cos(pα) =0 Pentru primele doua armonici
φp= π
Rezultă momentul static al unei contragreutăți
mep ρep =0.5 mtr R Ap / cosφp
Pentru fiecare armonică, arborele cotit se echipează cu câte un dispozitiv de echilibrare.
Acesta este alcătuit din doi arbori drepti, paraleli cu axa de rotație a arborelui cotit,
poziționați simetric față de axa cilindrului şi care se rotesc în sensuri contrare cu aceesi viteză
unghiulară, (pω). La mijlocul fiecărui arbore se fixează cîte o contragreutate de aceesi
mărime, determinată anterior. Echilibrarea se limitează la primele două armonici, fig.4.2. 4.
Astfel:
pentru armonica p=1, A1=-1, φ1 = π
Rezultă me1 ρe1 =0.5 mtr R
pentru armonica de ordinul 2, p=2, A2=-Λ/4, φ2 = π
Rezultă me2 ρe2 = Λ mtr R /8
Fig. 4.2.3
Fig. 4.2.4
 4.3. Echilibrajul motoarelor policilindrice

La motoarele policilindrice forţele Fir şi Fitr au cîte o rezultantă, RFir şi RFitr. Rezultanta forţelor Fir se
roteşte odată cu arborele cotit cu aceeaşi viteză unghiulară iar rezultanta forţelor Fitr este alternativă,
periodic variabilă şi acţionează în planul aelor cilindrilor. Din punctul de vedere al echilibrajului, motorul
policilindric se reduce la un motor monocilindric in care acţionează forţele RFir şi RFitr. Soluţiile de la
momentul monocilindric se pot astfel aplica pentru echilibrajul motorul policilindric.Faţă de morul
monocilindric, echilibrajul motorului policilindric poate fi realizat fie macanic fie prin dispunerea
convenabilă a manivelelor arborelui cotit în jurul şi în lungul axei de rotaţie a arborelui cotit. Pentru
reducerea neuniformităţii momentului motor este indicat ca aprinderile în toţi cei i cilindri ai motorului
să fie uniform repartizate jurul axei de rotaţie a arborelui cotit.

4.3.1. Motoare policilindrice în linie

4.3.1.1. Particularitatile stelei manivelelor
Steaua manivelelor, Sm, reprezintă proiecţia stelei manivelelor arborelui cotit pe un plan perpendicular
pe axa sa de rotaţie.
Se adoptă următoarele ipoteze
- Aprinderile sunt uniform repartizate în jurul axei de rotaţie a arborelui cotit, distanţa
unghiulară dintre două aprinderi consecutive fiind ξ/i
- Mecanismele motoare sunt identice pentru toţi cilindrii motorului.
- Numerotarea cilindrilor 1, 2, ,3,……,i se face astfel încât cilindrul i să fie situat înspre v
- volant.
Rezultă că unghiul dintre două manivele care comandă două aprinderi consecutive este
ξ/I şi, deci, manivelele arborelui cotit sunt plasate pe direcţii uniform distribuite în jurul
axei de rotaţie a arborelui cotit.
Pentru realizarea aprinderilor uniform repartizate în jurul axei de rotaţie a arborelui
cotit, steaua manivelelor are următoarele particularităţi:

4.3.1.1.1. Motoare cu numar par de cilindri

Motoare în patru timpi

La motoarele în 4 timpi cu numar par de cilindri manivelele arborelui cotit sunt în fază două câte două,
grupele de manivele în fază fiind uniform distribuite în jurul axei de rotaţie a arborelui cotit.

Motoare în doi timpi

La motoarele în 2 timpi cu numar par de cilindri manivelele arborelui cotit sunt în opoziţie două câte
două, grupele de manivele în opoziţie fiind uniform distribuite în jurul axei de rotaţie a arborelui cotit.
 4.3.1.1.2.Motoare cu numar impar de cilindri (în patru si in doi timpi)

La motoarele în 4 timpi şi 2 timpi cu numar impar de cilindri manivelele arborelui cotit sunt uniform
distribuite în jurul axei de rotaţie a arborelui cotit.

În tabelul 1 sunt prezentate stele ale manivelelor arborelui cotit pentru unele motoare uzuale, în 4 timpi
şi 2 timpi.
 4.3.1.2. Echilibrajul fortelor de inertie ale maselor cu miscare de rotatie,
rotatie Fir

Deoarece cilindrii motorului sunt identici rezultă că şi forţele Fir sunt identice. Dacă în steaua manivelelor
acestea sunt uniform distribuite, rezultă că şi forţele Fir sunt uniform distribuite şi, deci, rezultanta lor
este 0.
Excepţie, motorul cu 2 cilindri în 4 timpi, la care ambele manivele fiind în fază şi forţele Fir sunt în fază,
rezultanta lor producând dezechilibre ale motorului. Echilibrarea acestor forţe se realizează mecanic prin
prin echiparea tuturor braţe ale arborelui cotit cu contragreutăţi de aceeşi mărime, mcg .

4.3.1.3. Echilibrajul fortelor de inertie Ftr ale maselor cu miscare de translatie.

Se apelează la cele două interpretări vectoriale ale armonicilor forţelor Ftr .Prima interpretare vectorială
ale armonicilor forţelor Ftr permite evaluarea armonicilor care produc dezechilibr. Rezultanta
armonicilor forţelor Ftr se poate determina în două variante. În prima variantă, rezultanta armonicilor
forţelor Ftr se obţine prin însumarea proiecţiilor vectorilor de mărime Tp iar într-o a doua varianta se
determină mai întâi rezultanta vectorilor de mărime Tp şi apoi se obţine rezultanta armonicilor forţelor
Ftr prin proiectarea rezultantei vectorilor de mărime Tp în planul care conţine axele cilindrilor, obţinându-
se acelasi rezultat. Condiţia de echilibraj este RFp =0, ceea ce înseamnă că şi RTp =0. Rezultă că
echilibrarea armonicilor forţelor Ftr se reduce la echilibrarea vectorilor de mărime Tp, echilibrare care se
menţine pentru orice poziţie unghiulară a arborelui cotit.

Fie o stea a manivelelor arborelui cotit în care manivelele sunt numerotate în ordinea de rotaţie a
acestuia. Manivela 1 este pozuţionată la unghiul α faţă de planul care conţine axele cilindrilor, iar
vectorul de mărime Tp aferent acesteea este defazat faţă de acelasi plan cu unghiul (pα+ φp), fig.4.3.1.
Pentru celelalte manivele/vectori Tp va exista următoarea repartiţie unghiulară:

unghiul (manivela 1, Ox)= α unghiul (Tpmaniv 1, Ox)= pα+ φp

unghiul (manivela 2, Ox)= α+ ξ/i unghiul (Tpmaniv 2, Ox)= p(α+ ξ/i )+ φp
unghiul (manivela 3, Ox)= α+ 2ξ/i) unghiul (Tpmaniv 3, Ox)= p(α+ 2ξ/i) + φp
........................................................................................................
unghiul (manivela i, Ox)= α +(i-1) ξ/I unghiul (Tpmaniv i, Ox)= p[α +(i-1) ξ/i] + φp)
 Fig. 4.3.1.

Se observă o repartiţia unghiulară a vectorilor Tp în progresie aritmetică, de raţie pξ/I

care poate fi multiplu sau nu de 2π.
a. pξ/i=2kπ, k=1,
=1, 2, 3,..
3, , când toţi cei i vectori sunt în fază, au o rezultantă Rp= iTp iar
proiecţia ei pe axa Ox este rezultanta RFp= iFp
motoare în 4 timpi
ξ=4π. Rezultă ordinul armonicilor în fază,
fază p=ki/2,, a căror rezultantă produce dezechilibre.

ex. i=4 p=2k =2, 4, 6,... Se recomandă echilibrarea armonicilor de ordinul 2 care produc dezechilibre
mari (armonicile de ordin mai mare decât 2 au amplitudinile
ampl mici).

motoare în 2 timpi

ξ=2π. Rezultă ordinul armonicilor în fază p=ki.

p Aceiasi concluzie şi pentru motoarele cu numar impar de
cilindri, în 4t şi în 2t.

ex. i=4
=4 p=4k = 4, 6,... Deoarece prima armonică ce produce dezechilibre este de ordinul
ord 4, rezultă că
motorul este bine echilibrat din punct de vedere al forţelor Fitr.

La creşterea numarului de cilindri, echilibrajul forţelor Fitr se îmbunătăţeşte deoarece creşte ordinul
armonicilor care subzistă şi care sunt în fază.

In fig.4.3.2. sunt prezentate steaua manivelelor,

manivelelor Sm, si steaua vectorilor T1 , ST1, si T2 , ST2, si T4 , ST4 pentru
motorul in 4t ( stanga) si motorul in 2t cu 4 cilindri.

Fig. 4.3.2.
In fig. 4.3.3. este prezentata solutia de echilibrare a armonicilor T2 la motorul cu 4 cilindri in 4timpi.

In varianta a, axele arborilor dispozitivului de echilibrare se afla in acelasi plan. Conditia de echilibrare:

4T2cos 2α= 2F2cos2α

4ΛmtrR/4*(2ω)2=2mcgρcg(2ω)2

Rezulta

mcgρcg=0.5 ΛmtrR

Dezavantajul solutiei: nu asigură echilibrajul momentului de basculare.

In varianta b. axele arborilor dispozitivului de echilibrare se afla in plane diferite, distantate cu lungimea
h’. Componentele pe orizontala ale armonicilor T2 se anuleaza reciproc dar produc un cuplu egal si de
sens contrar cu armonica de ordinul 2 a momentului motor, MN2:

Fe2 h’ sin2α =4MN2 .

Din analiza armonica a momentului motor rezulta că MN2=0.5*4mtr(R ω)2sin2α (pentru un cilindru)

Rezulta marimea distantei:

h’ = L (lungimea bielei).
b. pξ/i 2kπ,π, k=1,
k 2,.. În teoria echilibrajului se demonstrează că rezultanta vectorilor
Tp este 0.
Fig. 4.3.3.
4.3.1.4. Echilibrajul momentelor fortelor de inertie

4.3.1.4.1. Echilibrajul momentelor fortelor de inertie ale maselor cu miscare de rotatie

La motoarele policilindrice, fortele de inertie aferente diferitilor cilindri, lucrând în plane

diferite, produc momente. Ele pot fi echilibrate mecanic prin echiparea bratelor extreme
ale arborelui cotit cu contragreutati, fig.4.3.4. sau prin dispunerea convenabila a
manivelelor arborelui cotit in jurul axei sale de rotatie. În cazul general - ω variabil -
fortele de inertie ale maselor cu miscare de rotatie produc momentele:
Mr - momentul fortelor de inertie normale Fr ;
n n

Mr - momentul fortelor de inertie tangentiale Fr .

t t

În cazul unor coturi care difera numai prin lungimea fusului palier, fortele Fr (si implicit
componentele lor Fr si Fr ) au aceeasi marime pentru toti cilindrii si aceeasi pozitie
n t

relativa fata de manivela aferenta. Rezulta deci ca momentul produs de fortele Fr este
un vector Mr, care se roteste cu viteza unghiulara ω a arborelui cotit. Acesta este
defazat cu un unghi θ faţă de momentul Mr1 produs de forta Fr aferentă cilindrului 1
(Mr1 este perpendicular pe planul manivelei 1 si se situează pe axa Oy). Acesta poate fi
echilibrat cu ajutorul unor contragreutati atasate bratelor arborelui cotit, calate fata de
planul manivelei 1 cu un unghi θ
egal cu unghiul dintre momentul Mr si momentul Mr1 produs de forta Fr aferent
cilindrului 1. Conditia de echilibrare este:
Mr +Me =0
r

Cu notatiile:

me - masa unei contragreutati de echilibrare;

r

ρe - distanta de la axa de rotatie la centrul de masa al contragreutatii;

r

- distanta dintre aceste mase, masurata dupa axa de rotatie a arborelui cotit (dintre
planele în care se rotesc centrele maselor), prin proiectarea pe directiile normala si
tangentiala, rezulta:
Mr =me ρe de ω2
n r r r

Mr =me ρe de θ
t r r r

Din aceste relatii se dimensioneaza dispozitivul de echilibrare: me , ρe , de . Se aleg: de

r r r r

= distanta dintre bratele extreme, ρe = raza maxima admisa în carter si rezulta me .

r r
 Fig.4.3.4

O alta varianta de echilibrare mecanică a Mr constă în dispunerea contragreutatilor

contragreut pe
toate bratele
ele arborelui cotit, soluţia « echilibrare cot cu cot », la fiecare cot fiind realizat[
realizat
conditia:
Fr =2mcg ρcg ω2
Solutia conduce la scaderea
derea frecventei
frecven proprii de vibratie a arborelui cotit si implicit la
scaderea
derea nivelului de zgomot.
In concluzie, momentele forfortelor de inertie ale pieselor în miscare
care de rotatie
rota pot fi mereu
echilibrate cu mase care participă
particip la miscarea de rotatie ie a arborelui cotit. Dar aceste
momente pot fi echilibrate sis printr-o dispunere convenabila a manivelelor.
Se va aratata în capitolul urm
următor că solutiile de arbori cotitii care asigura
asigur echilibrarea
momentului termenului de ordinul întâi al armonicilor fortelor elor de inertie
iner ale maselor în
miscare de translatie,
ie, asigură
asigur si echilibrarea momentelor Mr.

4.3.1.4.2. Echilibrajul momentelor fortelor

for de inertie
ie ale maselor cu miscare
mi de translatie

Fortele de inertie
ie ale maselor cu miscare
mi de translatieie pot produce momente ce
opereaza într-un
un plan paralel cu planul cilindrilor sii care galopeaza
galopeaz motorul în acest
plan.
Echilibrarea momentului de galop produs de fiecare termen al forfortei
ei Fitr se poate realiza
fie printr-o plasare corespunzatoare a manivelelor arborelui cotit, fie prin dispozitive
mecanice. In timp ce echilibrarea mecanica este totdeauna posibila, a doua metoda
realizează echilibrarea numai în anumite conditii. Deoarece echilibrarea mecanică se
aplica numai pentru echilibrarea momentelor primelor doua armonici, calea practică de
echilibrare constă în alegerea unei dispuneri convenabile a manivelelor, care asigură si
repartitia uniforma a aprinderilor. Se asigura astfel cel mai bun echilibraj al fortelor de
inertie de translatie si variatii minime ale momentului motor rezultant.
In stabilirea solutiei de arbore cotit este avantajos ca distantele între cilindri consecutivi
sa fie egale între ele si egale cu distanta minima posibila, distanta care asigura spatiul
de racire dintre cilindri alaturati. Se obtine astfel o lungime minima a motorului. In unele
cazuri, egalitatea distantelor dintre cilindri consecutivi nu permite un echilibraj
satisfacator al momentelor fortelor de inertie si, în aceste situatii, se renunta la
distantele egale dintre cilindri.
Vom considera cazul aprinderilor uniform repartizate si distantele dintre cilindri egale cu
distanta minima posibila.
Studiul echilibrajului momentelor fortelor de inertie ale maselor în miscare de translatie
se simplifica prin folosirea primei interpretari vectoriale a armonicilor fortei de inertie Ftr.
Marimea vectorilor Tp este variabila în timp (ω - variabil), dar la un moment dat are
aceeasi valoare pentru toti cilindri, iar pozitia relativa dintre vectori nu se schimba.
Momentul de galop al termenilor de ordin p poate fi calculat în doua moduri:
a) - Se proiecteaza vectorii Tp pe directia axei cilindrilor Ox si se calculeaza momentul
proiectiilor în raport cu mijlocul arborelui cotit. Se obtine momentul termenilor de ordinul
p;
b) - Se calculeaza momentul vectorilor Tp fata de mijlocul arborelui cotit si, apoi, se
proiecteaza pe o directie perpendiculara pe planul axelor cilindrilor (planul în care
opereaza).
Daca momentul vectorilor Tp este nul, atunci si proiectia acestuia pe directia
determinata este nula.
Sa presupunem ca au fost luate masurile care asigura pentru o pozitie a arborelui cotit
echilibrarea momentului vectorilor Tp. Intr-un moment ulterior celui considerat, pozitia
relativa a vectorilor nu s-a schimbat, însã marimea vectorilor Tp este alta, dar aceeasi
pentru toti cilindrii (factorii care determina variatia marimii vectorilor sunt aceiasi). Prin
urmare, si în noua pozitie, momentul vectorilor este nul; deci echilibrajul se realizeaza în
orice alta pozitie a arborelui cotit.
Deci, echilibrarea momentului de galop produs de termenii de un ordin oarecare ai
armonicilor fortelor de inertie ale maselor cu miscare de translatie se realizeaza daca se
echilibreaza momentul vectorilor ce interpreteaza termenii considerati într-o pozitie
aorecare a arborelui cotit.
Deoarece steaua vectorilor aferenti armonicilor de ordinul întâi, ST , este identică cu
1

steaua fortelor de inertie ale maselor cu miscare de rotatie, SF , rezultă că solutiile de

r

arbori cotiti care echilibreaza momentul armonicii de ordinul întâi al fortelor Ftr, asigură
si echilibrajul momentului fortelor Fr.

4.3.1.4.2.1. Echilibrarea mecanica a momentelor fortelor de inertie ale maselor cu miscare

de translatie
Momentul extern al termenilor de ordin p al fortelor de inertie Ftr poate fi echilibrat cu un
dispozitiv mecanic ce are numai mase în miscare de rotatie, construit pe baza celei de a
doua interpretãri vectoriale a armonicii de ordinul p.
Dispozitivul de echilibrare este alcatuit din doi arbori drepti, paraleli cu axa de rotatie a
arborelui cotit si dispusi simetric fatã de acesta. Fiecare arbore are atasate la ambele
capete cate o contragreutate de aceiasi masura, dispuse la distante egale si în opozitie
una fata de alta, fig.4.3.5.a. Printr-un angrenaj cu roti dintate, cei doi arbori se rotesc în
sensuri opuse cu viteza unghiulara pω. Calarea celor doi arbori este astfel aleasă, încât
masele de la aceeasi extremitate ramân simetrice fata de planul definit anterior.
Fie me marimea unei mase de echilibrare, asezata la distanta ρe de axa de rotatie si de
p p p

distanta dintre planele în care se rotesc aceste mase. Momentul armonicii de ordinul p,
M p, se obtine prin proiectarea pe o directie perpendiculara pe planul axelor cilindrilor a
momentului vectorilor corespunzatori Mp, care este un vector rotitor cu viteza unghiulara
pω.
Pentru pozitia arborelui cotit cu manivela primului cilindru în pozitia α1=0, se determină
marimea, directia si sensul vectorului Mp, fig.4.3.5.b:
Mp =const×Tp
unde constanta depinde de numarul de cilindri, de orientarea manivelelor si de distanta
dintre cilindri; directia vectorului Mp este precizata de unghiul θp fata de o directie
normala pe planul axelor cilindrilor.
Conditia de echilibrare este:
Mp cosθp =2 me ρe de (pω)2 cosθp
p p p

Rezulta relatia de dimensionare a dispozitivului mecanic de echilibrare:

Unghiul de calare al contragreutatilor, φ=θp , depinde de directia momentului Mp.
Conditia de echilibrare a momentului Mp este mentinut[ pentru orice pozitie a arborelui
cotit, deoarece se obtine:
Mp cos(pα+θp)=2me ρe de (pω)2 cos(pα+θp)
p p p

Rezultă relatia de dimensionare a dispozitivului de echilibrare :

mepρepdep=const.*mtrRAp/2*cosφp

(dep se alege, se inlocuiesc mep si ρep cu relatiile lor de calcul in functie de forma contragreutatii,
rezultand dimensiunile contragreutatilor).
 Fig. 4.3.5.
Echilibrarea mecanica se aplica, de regula, pentru momentul armonicii de ordinul întâi
atunci când, prin dispunerea convenabila a manivelelor în lungul arborelui cotit, nu se
asigura echilibrarea acestuia. In acest caz arborii dispozitivului au viteza unghiulara
ungh ω si
unul din cei doi arbori ai dispozitivului de echilibrare poate fi chiar arborele cotit al
motorului, ex- motor DAIHATSU ((MAS; S/D = 76/73mm; i = 3; n = 2 800 rpm).
4.3.1.4.2.2. Echilibrarea momentelor fortelor de inertie ale maselor cu miscare de translatie
prin dispunerea convenabila a manivelelor în lungul arborelui cotit

a) Motoare cu aprinderi uniform repartizate si distante egale între cilindri

consecutivi
1° - Motoare în patru timpi cu numar par de cilindri
La motoarele în patru timpi, cu aprinderi uniform repartizate, manivelele sunt doua câte
doua în faza. Pentru o grupa de manivele în faza, vectorii care interpreteaza termenii de
un ordin oarecare Tp, sunt în fază.
Aceasta particularitate sugereaza ideea plasarii manivelelor în fază la aceeasi distanta
faţă de mijlocul arborelui cotit.
Considerând manivelele în faza j si k, simetric dispuse fata de planul median al
arborelui cotit, fig.4.3.6., momentele Mp , Mp ale vectorilor Tp si Tp sunt egale si de
j k j k

semne contrare, anulându-se. Conditia se mentine si pentru proiectiile acestor vectori

pe o directie perpendiculara pe planul axelor cilindrilor, Mp si Mp fiind momentele
j k

armonicilor de ordinul p din cilindrii respectivi, Fp si Fp .

j k
 Fig.4.3.6.

In concluzie, la fiecare grup

grupa de manivele în fază ce satisfac conditia
condi geometrica
mentionată momentele aferente tuturor armonicilor Ftr se echilibreaza
echilibreaz reciproc; astfel se
cupleaza în fază:
manivela 1 cu manivela i
manivela 2 cu manivela i - 1
manivela 3 cu manivela i - 2
................
Solutia
ia de arbore cotit astfel obtinuta
ob se numeste: arbore cotit cu plan central de
simetrie, sau simetric în oglind
oglinda. Există mai multe solutiiii geometric distincte,
distincte Sg, de
arbori cotiti de acest fel; acestea se obtin mentinând o grupa de manivele fixa si
permutând între ele celelalte grupe de manivele:
Sg =(i/2-1)!
Grupele de manivele în fază fiind uniform distribuite, sunt doua câte doua simetrice fata
de grupa fixa aleasa arbitrar; astfel stelele manivelelor sunt doua câte doua simetrice
(difera numai prin sensul de parcurgere, sau sensul din care este privit motorul - din fata
sau din spate, ceea ce nu influenteaza echilibrajul). Se exemplifica aceasta situatie
pentru motorul cu i = 8. Ca urmare numarul solutiilor dinamic distincte este:
Sg =0.5*(i/2-1)!=3
motorul cu 8 cilindri, din cele 6 de solutii geometric distincte, numai 3 sunt dinamic
distincte.
Trierea solutiilor dinamic distincte se face dupa marimea momentului intern. Momentul
intern reprezinta momentul fata de mijlocul arborelui cotit produs de fortele Fir pentru
cilindrii din prima jumatate a arborelui cotit.
Valoarea maxima a momentului intern al fortelor Fir este egala cu momentul fortelor Fir
fata de mijlocul arborelui cotit, pentru o pozitie oarecare a arborelui cotit
Prin trierea solutiilor dinamic distincte, se retine solutia de arbore cotit cu cea mai cea
mai mica valoare a momentului intern al Fr.
Pentru cazul motorului cu opt cilindri se obtine: Sd=3. In figura 4.3.7. se prezinta
variantele stelelor manivelelor si configuratia primei jumatati a arborelui cotit.
S-a calculat momentul intern al fortelor Fr:
a. Mir= Fr a√8
b. Mir= Fr a√10
c. Mir= Fr a√2
tg φ=1, deci φ =π/4 rad
Se observa ca varianta c) asigura cea mai mica valoare a momentului intern.
Prin atasarea de contragreutãti la bratele extreme ale fiecarei jumătăţi de arbore cotit,
calate pe directia momentului intern, se poate asigura echilibrarea partialã a
momentului intern (se echilibreazã o fractiune v din momentul intern pentru a nu avea
contragreutãţi cu masã mare).
 Fig.4.3.7.

Coeficientul de echilibrare este v=0,5...0,7.

Se asigurã astfel descãrcarea lagãrelor fusurilor palier.