Sunteți pe pagina 1din 2

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI

FACULTATEA DE TRANSPORTURI Departamentul Autovehicule Rutiere

TITLUL LUCRRII : Masurarea fortelor de greutate utilizand tensometria electrica rezistiva

STUDENT: Nitu Razvan Alexandru GRUPA: 8404 A DATA: 15. 11. 12 SCOPUL LUCRRII : Efectuarea echilibrarii si etalonarii puntii tensometrice, masurarea greutatilor pistoanelor. Schema bloc a instalaiei :

3 2 4 1

1 suport 2 platan 3 piesa ce se cantareste 4 grinda R1, R2 marci tensometrice legate in semipunte f sageata de incovoiere a grinzii sub actiunea fortei de greutate G

1 sursa de alimentare cu energie electrica 2 punte formata din marcile tensometrice , i din rezistoarele , 3 amplificator de tensiune 4 instrument indicator

Formule utilizate :

Programe utilizate : Microsoft Office Word Microsoft Office Excel

Aparate utilizate : modul de masurare tip N 2314; modul de afisare N 2323; traductor de forta de greutate (cantar electronic); pistoane apartinand motorului cu ardere interna tip Dacia 1300.

Parametri de lucru : I metoda calcularii fortelor de greutate pornind de la masurarea deformatiilor relative ; II metoda directa de determinare a maselor pistoanelor in raport cu masa etalon.

Rezultate obinute : Pistonul P1 P2 P3 P4 191 193 192 191 95,5 96,5 96 95,5 200,5 202,6 201,6 200,5 G 0,401 0,405 0,403 0,401 f [mm] 1,185 1,198 1,192 1,185 m [g] 408,7 413 410,1 408,7 391 395 395 390 [g] [%] m [g] -4,53 -4,56 -4,02 -4,8 0 -4 -4 1

Observatii si concluzii:

Orice senzor tensometric se bazeaza pe o lege fizica (marca tensometrica se bazeaza pe Legea lui Ohm sau pe Legea lui Hooke). Directia firului marcii tensometrice trebuie sa coincida cu directia efortului principal al barei. In cazul puntii Wheatstone se obtine un efect de amplificare a variatiei unei marimi, variatie masurabila cu un voltmetru sensibil. Cresterea de rezistenta datorata efectului termic se compenseaza cu cresterea de efect termic din bratul alaturat (autocompensarea termica). In cadrul masuratorilor efectuate s-a constatat ca rezolutia de masurare in cazul alungirii relative citite este de 1 m/m, iar pentru determinarea directa a maselor pistoanelor s-a lucrat (la masurarea efectuata de grupa a doua) cu o rezolutie de 1 g. Pentru a reduce pe cat posibil erorile, inaintea fiecarei cantariri s-au facut o serie de verificari: s-a verificat zeroul aparatului si, dupa caz, s-a procedat la recalibrarea acestuia, s-a reglat tensiunea de alimentare a semipuntii tensometrice, s-a efectuat o echilibrare rezistiva pentru ca ecranul modulului sa afiseze valoarea 0, s-a efectuat etalonarea puntii, iar la masurarea direct s-a folosit o masa etalonata. Se observa ca dispersia masuratorilor directe este in ambele cazuri mica. S-a avut grija ca dupa pozitionarea pistoanelor pe platou, acesta sa nu oscileze, o sursa de erori. Oscilatiile au produs totusi variatii de 1-2 unitati (3 g) pentru o perioada scurta de timp. Intrucat sageata de incovoiere a grinzii (f) depinde de variabile supuse erorilor se poate concluziona ca o valoare de aproximativ 1 este de asteptat n cazul incrcarii talerului cu mase de peste 400 g. Ambele metode indica faptul c pistoanele au mase relativ apropiate (diferente de 1 %), deci setul masurat poate fi considerat echilibrat.