Cerințe

minimale pentru realizarea lucrărilor de laborator la CCA1

Studiați materialele de la cursul CCA1 de pe ELEARNING și cărțile indicate la bibliografie. 
Începeți redactarea referatului prin a scrie pe fiecare pagina, în dreapta sus: grupa și numele de familie. 
Dacă mai sunt în an colegi cu același nume de familie, treceți și prenumele. 
Fiecare referat trebuie să conțină: 
‐ funcțiunile (rolul subansamblurilor studiate); 
‐ cerințele funcționale; 
‐ clasificări după diferite criterii; 
‐ scheme ale principalelor variante constructive (schițe făcute cu mana);  
‐ comparații între soluții constructive (avantaje si dezavantaje). 
Un referat ar trebui sa conțină 6…8 pagini scrise de mâna. Scanați sau fotografiați aceste pagini și 
realizați un fișier PDF. Puteți adăuga și câteva pagini cu fotografii sau desene (de pe calculator) cu soluții 
constructive moderne (altele decât cele găsite pe ELEARNING). Denumiți fișierul CCA1Lx‐grupa‐Nume‐
Ansamblu și încărcați‐l la tema cu numărul lucrării. 
 
Aspecte particulare la fiecare lucrare 

CCA1L1. Ambreiaje
‐ Schema ambreiajului monodisc cu arc diafragma. 
‐ Schema ambreiajului monodisc cu arcuri periferice. 
‐ Schema ambreiajului bidisc.  
‐ Procesul cuplării.  
‐ Ambreiajul hidrodinamic. 
‐ Cuplajul visco. 
‐ Cuplajul Haldex. 

          
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
CCA1L2. Cutii de viteze
Scheme cinematice pentru: 
‐ CV cu doi arbori (fără și cu diferențial),  
‐ CV cu trei arbori 
‐ multiplicatorul de trepte (din fața cutiei de bază) 
‐ reductorul de gamă (planetar si cu angrenaje exterioare);  
‐ modalități de cuplare;  
‐ mecanismul de acționare;  
‐ mecanismul de blocare (de zăvorâre);  
‐ mecanismul de fixare;  
‐ unitatea planetară, acționată cu un ambreiaj și o frâna, care realizează două rapoarte de transmitere. 

             

     
  

        

          

 Nota: reprezentați corect sincronizatoarele! 
 
 
       
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
CCA1L3. Transmisii cu fricțiune; transmisii hidrodinamice; transmisii hidrostatice;
transmisii electrice
Variatoare cu fricţiune:  
‐ variatoare toroidale (complet toroidal și semitoroidal) 
‐ variatoare cu fulii (cu curea trasă și cu curea împinsă). 
Scheme pentru convertizorul hidrodinamic de cuplu (cu caracteristica adimensionala). 
Schema unei CVT cu variator cu șaibe și cu convertizor hidrodinamic de cuplu. 
Transmisia hidrostatică. 
Lucrarea nr. 3 trebuie sa conțină TOATE schemele de mai jos. Identificați la ce se referă, desenați‐le în 
ordinea potrivită și dați explicațiile necesare (elemente componente, mod de funcționare, etc). 

     

 
                      

 
În imagine, raportul de transmitere este maxim. În zonele cu roșu este introdus ulei. Modificarea
presiunii uleiului la arborele conducător va modifica distanța dintre semifulii și, prin aceasta, raportul de
transmitere. O presiune mai ridicată va reduce raportul de transmitere, deci va crește turația arborelui
condus. Presiunea uleiului la arborele condus va asigura reglarea forței de întindere a curelei la valoarea
optimă.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
CCA1L4. Arbori de transmisie
Articulaţia cardanică 
Articulaţia bicardanică 
Articulaţia tracta 
Articulaţia tripodă 
Articulaţia Weiss 
Articulaţia Rzeppa 
Arborele cardanic 
Transmisii universale 
Arbori dintr‐o bucata (total descărcați) 
Lucrarea nr. 4 trebuie sa conțină TOATE schemele de mai jos. Identificați la ce se referă, desenați‐le în 
ordinea potrivită și dați explicațiile necesare (elemente componente, mod de funcționare, etc). 

β1=β2
    

  
Schițați doar desenul din stânga! 
                 

           

                   
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
CCA1L5. Transmisia principală (reductorul central și final)
Forma dinților la angrenajele conice 
Angrenaje conice cu axe concurente 
Angrenaje conice hipoide (cu axe neconcurente) 
Forțele din angrenajul conic 
Montaje cu rulmenți în O și în X 
Necesitatea prestângerii rulmenților 
Reductor central cilindric într‐o treaptă  
Reductor central conic într‐o treaptă  
Reductor central în două trepte (una conică și una cilindrică) 
Reductoare finale 
Butucul și lagărul roţii 
 

                             

             

                                  
 
    roată motoare, punte rigidă 

     
                roată motoare                              roată motoare                                 roată nemotoare 
                  punte rigidă                               punte articulată                        punte rigidă sau articulată 
Faceți un singur desen din cele patru de deasupra! 

       

               
 
 
 
 
 
 
 
 
CCA1L6. Diferenţiale (convenţionale, blocabile, autoblocabile)
Diferenţial convenţional conic 
Diferenţial convenţional cilindric  simetric 
Diferenţial blocabil 
Diferenţial autoblocabil sensibil la turație (cilindric, asimetric) (cu viscocuplaj) 
Diferenţial autoblocabil sensibil la cuplu (cu lamele) 
Diferenţial autoblocabil sensibil la cuplu (torsen). 
Lucrarea nr. 6 trebuie sa conțină TOATE schemele de mai jos. Identificați la ce se referă, desenați‐le în 
ordinea potrivită și dați explicațiile necesare (elemente componente, mod de funcționare, etc). 

       simetric                              

                           
asimetric cu viscocuplaj (sensibil la turație); din schema din stânga reprezentați doar dif. cu viscocuplaj 

                       

              
torsen tip A (sau T‐1) (simetric) ‐ desenați doar schema din stânga 
                                     
torsen tip C (sau T‐3) (asimetric)‐ desenați doar schema din stânga 
 

Dif. autoblocabil sensibil la turație (cu viscocuplaj) 

Dif. al punții                   Dif. interaxial 
 
 
 
 
 
 
 
CCA1L7. Cutii de distribuție
Antrenare a unei punți de la cealaltă punte prin intermediul unei prize de putere  

         
               Dacia Duster 
 
Distribuitor simplu (nu are reductor).  
Antrenarea laterală a arborelui de ieșire pentru puntea din față se poate face: 

                                                                                    

 cu roată dințată intermediară                  cu lanț dințat 
 
1. Puntea din față se poate cupla manual (4x4), ca în schemele de mai sus, 
2. Puntea din față este permanent cuplată (cu diferențial interaxial) 
3. Puntea din față se cuplează automat (cu viscocuplaj sau cu cuplaj controlat hidraulic sau electronic). 
Sistemele de distribuire 2 si 3, prezentate mai jos, sunt indicate prin prescurtarea  (AWD – All Wheel 
Drive – toate roțile sunt motoare). 
Antrenarea punții din față se poate face cu (desenați de mai jos doar schema din dreapta):

                          
   diferențial simetric, conic                  diferențial asimetric, cilindric           cuplaj contr. electronic sau hidr. 
 
Pentru un autovehicul de teren, diferențialul interaxial ar trebui să fie blocabil sau măcar autoblocabil. 
Unele autovehicule de teren moderne au diferențial autoblocabil ce poate fi și blocat. 
Reductor distribuitor (fără și cu diferențial interaxial simetric sau asimetric): 
Scheme de reductoare folosite în cutiile de distribuție (nu trebuie desenate următoarele 2 scheme): 

                                        cu angrenaje cu axe fixe                    cu angrenaje planetare 
 
Scheme de reductor‐distribuitoare (cutii de distribuție cu reductor): 
‐ fără diferențial interaxial (desenați o schema din următoarele trei): 

           
                           Henschel                                 Aro10                                 Mitsubishi Pajero 
 
‐ cu diferențial interaxial blocabil, autoblocabil sensibil la turație; autoblocabil sensibil la cuplu (desenați 
schemele din stânga și din dreapta) 

                        
                        blocabil                                            blocabil                                 autoblocabil sensibil la cuplu 
                       Lada Niva                                         Roman PDLI