Facultatea de Transporturi Universitatea Politehnica,Bucuresti

Tema proiectului:

Soluții constructive de arbori planetari

Student: Constantin Marian Buliga, 8301a

Profesor îndrumător: Alexandru Dobre
Facultatea de Transporturi Universitatea Politehnica,Bucuresti

Cuprins

Capitolul 1. Sistemul de transmisie

1.1 Descriere generală
1.1.1 Ambreiaj
1.1.2 Cutie de viteze
1.1.3 Reductor distribuitor
1.1.4 Transmisie cardanică
1.1.5 Transmisie principală
1.1.6 Diferențial
1.1.7 Arbori planetari
1.1.8 Transmisie finală

Capitolul 2. Componenţa punţii motoare

Capitolul 3. Arborii planetari

3.1 Arborii planetari
3.1.1 Tipuri constructive de arbori planetari.

Bibliografie

2
Facultatea de Transporturi Universitatea Politehnica,Bucuresti

Capitolul 1. Sistemul de transmisie

1.1 Descriere generală

Sistemul de transmisie este alcătuit din subansamble și organe cu

roluri specifice după cum urmează: ambreiaj, cutie de viteze, transmisie
cardanică, transmisie principală, diferențial, reductor-distribuitor, arbori
planetari și transmisie finală.

Capitolul 2. Componenţa punţii motoare

Puntea din motoare are rolul de a transmite momentul motor de la

transmisia longitudinala si fortele verticale de la cadrul (caroseriei)
automobilului la rotile motoare.
Tot prin puntea motoare se transmit cadrului (caroseriei) fortele de
franare, momentul reactiv si momentul de franare care apar in timpul
deplasarii autovehiculelor. Puntea din spate motoare este compusa din :
-transmisia principala ;
-diferential ;
-arbori planetari ;
-transmisie finala ;
-carter.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca puntea motoare sunt
urmatoarele :
-sa aiba dimensiuni de gabarit cat mai reduse ;
-sa aiba o intretinere simpla ;
-sa aiba o durata de functionare indelungata ;
Din punct de vedere constructiv, puntile motoare se impart in :
-punti rigide (autocamioane, autobuze, autoturisme) ;
-punti articulate (numai la unele tipuri de autoturisme).

3
Facultatea de Transporturi Universitatea Politehnica,Bucuresti

Capitolul 3. Arborii planetari şi transmisia finală

3.1 Arborii planetari

Au rolul de a transmite momentul motor, la rotile sau la pinioanele
conducatoare ale transmisiei finale.

Fig.1 Tipuri de arbori planetari

Tipuri constructive de arbori planetari.

Clasificarea arborilor planetari se poate face si dupa solicitarile la care

sunt supusi. In afara de momentul motor, care solicita arborii planetari la
torsiune, ei pot fi solicitati si la inconvoiere de fortele tangentiale
longitudinale si cele transversale care actionează asupra rotilor motoare.
In functie de montajul capatului exterior al arborilor in carterul puntii
motoare, arborii planetari pot fi:
- total descarcati,
- semi incarcati,
- total incarcati.
Solicitările arborilor planetari depind de modul de montare al
capătului lor exterior în carterul punţii motoare. În funcţie de modul de

4
Facultatea de Transporturi Universitatea Politehnica,Bucuresti

montare al arborilor planetari în carterul punţii motoare ei pot fi total

descărcaţi, parţial încărcaţi sau total încărcaţi de momentul încovoietor.
 arborii planetari rigizi se utilizeaza cand pozitia relativa dintre rotile
motoare si diferential este invariabil
 arbori planetari articulati se utilizeaza in cazul unei suspensii cu roţi
independente.
Arborii planetari total descarcati sunt solicitati numai la torsiune de
momentul motor pe care il transmite butucului rotii prin flansa. Arborele se
sprijina pe doi rulmenti montati intre butucul rotii motoare si carterul
puntii. Piulita si contrapiulita servesc la fixarea si reglarea rulmentilor.
Impiedicarea patrunderii unsorii la tamburul de frana este asigurata de
garnitura de etansare care se afla pe capatul exterior al trompei. Rulmentul
interior este fixat pe carcasa diferentialului.

Arborii planetari semi incarcati se monteaza printr-un singur

rulment exterior pe piesa, fixata cu suruburi de carterul puntii spate.
Rulmentul interior este montat pe carcasa diferentialului. In felul acesta,
arborele planetar este solicitat la torsiune de momentul motor si partial la
inconvoiere de forta tangentiala transversala ce actioneaza asupra rotii.
Momentele inconvoietoare ale celorlalte forte ce actioneaza asupra
rotii (de tractiune, de franare, normala) sunt preluate de carter, daca roata
se afla in acelasi plan cu rulmentul exterior. In caz contrar, momentele sunt
preluate, partial, si de arborele planetar. Aceasta solutie se utilizeaza la
autoturisme si la autocamioane usoare.

Arborii planetari total incarcati se utilizeaza la autoturisme si

presupune sprijinirea arborelui planetar printr-un singur rulment exterior,
montat intre arbore si trompa puntii motoare. Arborele este solicitat atat la
torsiune, de momentul motor, cat si la incovoiere, de fortele tangentiale ce
actioneaza asupra rotii motoare. Arborele planetar se compune din partea
sa centrala, prevazuta la capete cu articulatii cardanice, prin care face
legatura cu partea exterioara (unde se monteaza butucul rotii motoare) si
partea interioara din carterul puntii (unde se montează pinionul planetar).
Arborii planetari sunt solicitati la torsiune (de momentul motor
transmis de diferential) si incovoiere, functie de modul de montare al
butucului rotii.
Deoarece fortele care actioneaza asupra rotii motoare sunt
dependente de regimul de deplasare al automobilului, calculul arborilor
planetari se face pentru patru regimuri caracteristice de miscare: regimul
tractiunii, regimul franarii, regimul deraparii si regimul trecerii peste
obstacole.

5
Facultatea de Transporturi Universitatea Politehnica,Bucuresti

Solicitarile arborilor planetari depind de modul de montare a

capatului lor exterior in carterul puntii motoare. In functie de modul de
montare al arborilor planetari in carterul puntii motoare ei se impart in :
total descarcati (autocamioane si autobuze), semiincarcate (autoturisme si
autocamioane usoare), total incarcati (autoturisme).
Pentru a transmite momentul motor de la diferential la rotile
motoare, arborii planetari sunt solidarizati la rotile atat cu pinioane
planetare cat si cu butucul rotilor motoare.

Fig.2. Tipuri constructive de arbori planetari

In figura a – arborele solidarizat cu pinionul planetar prin intermediul

canelurilor prevazute la capatul 1, iar cu butucul rotii motoare prin flansa 2.
Arborele din figura b- se solidarizeaza la rotile cu pinionul planetar tot
prin capatul canelat 1, iar cu butucul rotii motoare prin intermediul unei pene ce
are un locas peportiunea conica 3. La arborele din figura 2c, solidarizarea la
rotatie atat cu pinionul planetar, cat si cu butucul rotii motoare se face prin
intermediul capetelor canelate 1 si 4.

6
Facultatea de Transporturi Universitatea Politehnica,Bucuresti

BIBLIOGRAFIE

1. Gh.Fratila,Mariana Fratila,St. Samoila-Automobile-

cunoastere, intretinere si reparare- Editura Didactica si
pedagogica,R.A. Bucuresti

2. Prof. C. Arama-Automobilul de la A la Z- Editura

militara,Bucuresti

3. Gh.Fratila,M. V. Popa, M. Fratila- Automobile sofer

mecanic auto – Editura didactica si pedagogica, R.A. Bucuresti