Introducere
Dumnezeu, Tatăl, Treime, credinţă, întrupare, înviere, înălţare, biserică, rugăciune, Fecioara,
potir, pâine, Trup şi Sânge, cuvinte esenţiale în manifestarea credinţei noastre, sunt cuvinte pur
româneşti, pe care strămoşii nu au avut ocazia să le rostească în biserică. Cel care a avut curajul
să ducă în Sfântul Altar limba română, care nu era una sacră, a fost mitropolitul Moldovei,
Dosoftei – în secolul al XVII-lea.
Viata
Mare cărturar român, talentul căruia s-a manifestat în a doua jumătate a secolului XVII a fost
mitropolitul Dosoftei. Dimitrie Bărilă (sau Borâlă), viitorul mitropolit Dosoftei, este originar de
prin părţile Sucevei, dintr-o familie de mazili. Viitorul poet şi traducător Dosoftei pare de
asemenea a fi înrudit cu o ramură de aromâni - Papară - valahi macedonieni, stabiliţi cu traiul
ceva mai înainte în Galiţia, fapt care ar vorbi despre originea balcanică pe o anumită linie a
cărturarului.
Nu se cunoaşte când şi în ce împrejurări cărturarul a îmbrăţişat cariera ecleziastică. Se admite,
de exemplu, că a fost printre cei ce şi-au făcut studiile la Colegiul slavo-greco-latin din Iaşi şi s-a
format în mediul cultural cărturăresc şi religios al mitropolitului Varlaam, a cărui iniţiative
culturale le-a continuat cu deosebit succes mai târziu. Ajuns la maturitate, Dosoftei poseda
limbile latină şi greacă veche, precum şi unele limbi şi culturi moderne (polonă, ucraineană,
rusă, neogreacă). Această împrejurare i-a determinat pe cercetători să admită că Dosoftei şi-ar fi
continuat studiile, de altfel ca şi alţi reprezentanţi ai culturii noastre, în Polonia, la cunoscuta
şcoală a Frăţiei ortodoxe din Lvov.
Primele sale scrieri
În 1649 este atestat ca ieromonah la mănăstirea Probota, în 1658 devine episcop de Huşi, iar în
1659 este episcop de Roman. În aceşti ani leagă o strânsă prietenie cu celebrul cronicar Miron
Costin, cu grecul Dositei Notara, viitorul patriarh al Ierulalimului, După 1665 începe lucrul
asupra operei sale de mare răsunet "Psaltirea în versuri", pe care o va tipări la mănăstirea Uniev
din Ucraina în 1673.
Fiind uns mitropolit în 1671, în scurtă vreme se vede antrenat în evenimentele legate de
războiul turco-polon, în care el sprijină politica antiontomană a domnului Moldovei Ştefan
Petriceicu (1673-1674). În 1673 împreună cu acesta din urmă, Dosoftei este nevoit să se refugieze
în Polonia. La începutul anului 1675 revine în Moldova, iar peste câteva luni redobândeşte
scaunul mitropolitan, după care urmează o perioadă de un deceniu de intensă muncă
intelectuală de traducere şi tipărire a principalelor cărţi de cult creştin ortodox în limba română.
La fel ca şi celebrul său profesor Varlaam, mitropolitul Dosoftei adresează traducerile şi
tipăriturile sale către întreaga seminţie românească.
Rugăciune către Sfantul Ierarh Dosoftei
O, preaînțelepte, Sfinte Ierarhe Dosoftei, ai fost trimis de Dumnezeu, la vreme de strâmtorare,
să fii pavăză Bisericii Moldovei. Pentru credința, blândețea, răbdarea și milostenia ta, chipul
îngeresc ai primit și vrednic te-ai făcut de înălțimea chemării arhierești. Înțelept tâlcuitor al
dreptei credințe, luminător și sfințitor al limbii române, mare iubitor al Sfinților și al Sfintei
Liturghii te-ai arătat, Sfinte Ierarhe Dosoftei. Întrucât te-ai învrednicit să stai în preajma Sfintei
Treimi, te lăudăm, cântăm și fericim viața ta curată și multa ta osteneală pentru credința și
lucrarea Bisericii lui Hristos.
Acum, te rugăm, păstor luminat al Bisericii și împreună liturghisitor cu îngerii în ceruri, ajută-
ne cu mijlocirile tale, rugând pe Dumnezeu să dăruiască poporului nostru tăria dreptei credințe,
bucuria vieții sfinte și rodirea faptelor bune; să ocroteacă pe părinți și pe copii, să vindece pe cei
bolnavi și să mângâie pe cei întristați; să sporească dragostea noastră, a tuturor, pentru cei
săraci, singuri și neajutorați; să ne ajute pe toți să împlinim poruncile Evangheliei lui Hristos,
spre slava Sfintei Treimi și mântuirea noastră. Amin.
Concluzie:A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, fiind primul poet
național, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura
dramatică universală și din cea istorică în românește, primul traducator al cărților de slujbă în
românește în Moldova, primul cărturar român care a copiat documente și inscripții, unul dintre
primii cunoscători și traducători din literatura patristică și post patristică și care a contribuit la
formarea limbii literare românești.
Bibliografie:
[Link]
romana-sfantul-altar
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
