FORME

FORME DE
DE DENATURARE
DENATURARE A A PERSOANEI
PERSOANEI (corupţia,
(corupţia,
XI
minciuna,
minciuna, înşelătoria)
înşelătoria)
Scopul lecției: Adoptarea unor comportamente moral-creştine, bazate
U2 pe înţelegerea efectelor corupţiei, minciunii şi înşelătoriei, asupra
persoanei.

PROVOCAREA
„ Să vă dezbrăcaţi de vieţuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi, care se
strică prin poftele amăgitoare,
Şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre,
Şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate şi în
sfinţenia adevărului.
Pentru aceea, lepădând minciuna, grăiţi adevărul fiecare cu aproapele său, căci
unul altuia suntem mădulare.”
Efeseni 4,22-25

TIMP NECESAR: 50 minute

REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII:

CUNOȘTINȚE ABILITĂȚI ATITUDINI

● Elevii definesc
conceptele: minciună,
înşelătorie, corupţie,
denaturare;
● Elevii explică anumite
comportamente care
denaturează persoana ;
● Elevii analizează efectele
produse de corupţie, minciună
şi înşelătorie;
● Elevii identifică
comportamentele studiate, în
comunitate şi în mass-media;
● Elevii argumentează rolul
valorilor morale în formarea şi
dezvoltarea personalităţii;
● Elevii sancţionează
comportamentele care
denaturează persoana, în
mediul şcolar şi în cel social
din care fac parte;
● Elevii adoptă o conduită
moral-creştină în societate.

CONCEPTE CHEIE: Denaturare, Adevăr, Moralitate, Corupţie,

Înşelătorie
 RESURSE UTILIZATE PENTRU DOCUMENTARE:
Resurse bibliografice:
● Biblia sau Sfânta Scriptură, Ediție jubiliară a Sfântului Sinod, tipărită cu
binecuvântarea și prefața Preafericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București,
2001;
● Direcția Generală de Poliție a municipiului București, Societatea Biblică
Interconfesională din România, Unde-i lege, nu-i tocmeală!, manual de educație
juridică, tipărit cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ciprian, Arhiepiscopul
Buzăului și Vrancei, S.C. Opanis, București, 2006.
● Opriş, Dorin; Opriş, Monica, Metode active de predare-învăţare. Modele şi aplicaţii
la religie, Iaşi, Editura Sf. Mina, 2008.
Resurse on-line:
● Povestea „Adevărul ieșind din fântână”
http://www.lacramioaraocunschi.ro/index.php/2018/02/27/nevoia-de-adevar/
09.08.2020 ora 00,13
● „Despre voia şi puterea lui Dumnezeu”,
https://liviabonarov.wordpress.com/2015/04/10/cocalarul-si-vinul-sfintit/
07.08.2020, ora 15,00, fragment din prof. univ. dr. Bruno Stefan - "Şmecherul şi
vinul sfinţit", Ed. Agaton, 2014.

Activităţi online:
1. https://learningapps.org/display?v=p1vk0t1ac20
2. https://learningapps.org/display?v=peqtrz2tn20

PROF. STANCIU NICOLETA, COLEGIUL NAŢIONAL PEDAGOGIC “SPIRU HARET”

FOCŞANI, VRANCEA

ACTIVITĂȚILE PROPUSE

1. MOMENT ORGANIZATORIC
RESURSE NECESARE (3 minute; materiale didactice: tablă/flipchart, caiete,
instrumente de scris):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
● Rugăciunea Împărate ceresc/Tatăl nostru
● Profesorul lansează provocarea cerându-le elevilor să observe legătura făcută de
Apostol dintre poftele amăgitoare, înnoirea minţii, rostirea adevărului și efectele
acestuia asupra propriei persoane şi a relaţiilor dintre oameni. Se va menţiona că
pe parcursul orei vor descoperi împreună câteva din tainele acestor legături.
2. EXPERIENȚA DIRECTĂ
RESURSE NECESARE (3 minute):Povestea ,,Adevărul ieșind din fântână’’
DESCRIEREA DEMERSULUI:
● Un voluntar va citi povestea „Adevărul ieșind din fântână”
Conform unei legende din secolul al XIX-lea, Adevărul și Minciuna se întâlnesc într-
o zi. Minciuna îi spune Adevărului: „Astăzi este o zi minunată!”, Adevărul se uită pe cer
și constată că ziua chiar era minunată. Ei petrec ceva timp împreună, ca mai apoi să
ajungă la o fântână. Minciuna îi spune adevărului: „Apa este foarte bună, hai să facem o
baie împreună”. Adevărul, din nou suspect, verifică apa și descoperă într-adevăr că
aceasta este foarte bună. Se dezbracă amândoi și încep să facă baie. Deodată, Minciuna
iese afară din apă, se îmbracă cu hainele Adevărului și fuge. Furios, Adevărul iese afară
din fântână și merge să caute Minciuna pentru a-și recupera hainele. Lumea, văzând
Adevărul gol-goluț, își mută privirea cu ură și dispreț. După un timp, bietul Adevăr se
întoarce în fântână și dispare pe vecie, ascunzându-și rușinea. De atunci, Minciuna face
înconjurul lumii, îmbrăcată ca Adevărul, satisfăcând nevoia societății, pentru că, Lumea,
nu dorește să vadă Adevărul gol-goluț.

3. REFLECȚIA
RESURSE NECESARE (6 minute):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Elevii formulează răspunsuri la întrebările:
● Cum vi s-a părut povestea? Reflectă ea, parţial, realitatea?
● Care sunt motivele pentru care oamenii ascund uneori adevărul?
● Care sunt de obicei efectele asupra celorlalţi atunci când minţim ?
● Amintindu-ne citatul de la începutul lecţiei, care credeţi că sunt efectele asupra
persoanei celui care ascunde adevărul?

4. GENERALIZAREA
RESURSE NECESARE (21 minute; materiale didactice: tablă/flipchart, caiete,
instrumente de scris, laptop, videoproiector)
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Elevii notează în caiete.
Profesorul scrie la tablă (flipchart) următoarele definiţii:
Minciuna: afirmaţie prin care se denaturează în mod deliberat adevărul.
Corupţia: stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie.
Înşelătoria: infracţiune constând în inducerea în eroare şi păgubirea unei
persoane prin prezentarea drept adevărate a unor fapte mincinoase sau invers, în scopul
de a obţine pentru sine sau pentru altcineva un anumit folos material.
Denaturare: a altera natura, caracterele distinctive ale unui lucru, înțelesul unui cuvânt,
al unei idei etc.; a altera; a deforma, a falsifica.
 Apoi, profesorul va cere să se observe elementele comune ale primelor trei
definiţii: denaturarea şi abaterea de la morală, apoi va explica elevilor că minciuna,
împreună cu corupţia şi înşelătoria au drept cauze ataşamentul bolnăvicios al omului
faţă de valorile materiale. Omul corupe, minte şi înşală atunci când îşi doreşte mai mult
diverse foloase materiale, renunţând la valori, pe care le consideră de mai mică
importanţă, precum, adevărul, cinstea, dreptatea sau iubirea de semeni. Aparent
minciuna, ascunderea parţială sau totală a adevărului, este folosită ca modalitate de
apărare. Uneori ea se naşte din frică, părând că nu există o cale morală de a o evita, însă,
de cele mai multe ori, oamenii apelează la ea pentru a obţine diverse avantaje, materiale
sau psihologice, care nu li se cuvin.
Creștinii pot face față minciunii, corupției și înșelătoriei. Folosindu-se de
experienţa Bisericii, de Sfintele Taine şi învăţăturile Sfinţilor, ei se pot vindeca de
dependenţa pătimaşă de bunurile materiale, care-i principala cauză generatoare a
comportamentelor denaturate. În plus, ei nădăjduiesc și au ajutorul lui Dumnezeu în
hotărârea lor de trăi în conformitate cu valorile morale pe care toţi cei botezaţi le poartă
în inima lor. Valorile religioase, dau putere și speranță, nădejde și curaj iar tinerii au
datoria morală de a le promova și a le pune în practică atât în mediul școlar cât şi în
mediul lor social.

În continuare se va viziona spotul video ,,Spune nu corupției!” iar elevii vor răspunde la
întrebări:
● Din ce cauză tatăl din spotul video a fost arestat? (R: a încălcat regulile de
circulaţie şi a consumat alcool)
● Care-i motivul, sugerat de regizorul spotului, pentru care s-a ajuns la această
situaţie? (R: tatăl, atunci când a fost copil, a primit o educaţie greşită; a învăţat că
regulile pot fi încălcate cu uşurinţă, fără consecinţe)
● Care consideraţi că sunt credinţele unui om corupt? Cine crede el că-i aduce
fericirea? Dar cineva care ascunde adevărul ? Dar cineva care înşeală ? (R: cred în
lucrurile materiale; fericirea personală este provocată doar de avuţii şi laudele
primite)
● Ce ar trebui să facă fiecare cu propria persoană pentru a reduce şi chiar elimina
cauzele care conduc la conduite denaturate ? (să-şi asume calea creştină, care
oferă instrumentele şi experienţa necesare vindecării sufleteşti)
● Ce putem face pentru a ajuta şi a vindeca persoane apropiate care manifestă
comportamentele discutate?

5. TRANSFERUL
RESURSE NECESARE (14 minute; materiale didactice: tablă/flipchart, caiete,
instrumente de scris):
DESCRIEREA DEMERSULUI:

Activitate: Joc de antrenare a grupului –Minciuna, Motivul, Efectele

 Elevii sunt împărţiţi în trei grupe, reprezentând Minciuna, Motivul şi Efectele.
Prima grupă va construi o scurtă poveste, reală sau imaginară, în care se recurge
la minciună, apoi un reprezentant al grupei o va spune cu voce tare.
Pe rând, celelalte două grupe vor fi invitate să identifice şi apoi să le prezinte în clasă,
motivele şi efectele minciunii (asupra persoanei care a minţit şi asupra celorlalţi
implicaţi). Răspunsurile de la ultimele două grupe se vor nota pe coloane diferite pe
tablă sau coli flipchart pentru a avea o imagine de ansamblu. Se vor purta discuţii libere,
profesorul va coordona grupurile, dezbătând şi clarificând dilemele apărute, neintrând
în polemici.

6. ÎNCHEIEREA LECȚIEI
RESURSE NECESARE (3 minute; materiale didactice: tablă/flipchart, caiete,
instrumente de scris):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
- Profesorul va încheia lecţia concluzionând că minciuna, corupţia şi înşelătoria sunt în
realitate rezultatele unor boli sufleteşti care afectează pe cei care le produc, pe cei
apropiaţi lor, iar în final, întreaga societate. Credinţa ortodoxă ne oferă tuturor
mijloacele terapeutice necesare vindecării acestor boli, împreună cu posibilitatea
conlucrării cu Dumnezeu, Doctorul tuturor sufletelor.
- Tema pentru acasă: Se solicită elevilor rezolvarea cerinţelor din Anexa 1.
ANEXĂ PENTRU ELEVI

Anexa 1
Citeşte textul şi folosind experienţa trăită de Mădălin scrie un scurt
eseu despre ce ai face tu într-o situaţie similară.

"Despre voia și puterea Lui Dumnezeu"

"Mădălin a fost pentru mine tipul clasic de cocălar de Bucureşti: un ins certat cu şcoala şi cu bunul simţ,
care trăgea la fiare în sălile de sport pentru a-şi umfla muşchii, cu o ceafă groasă pe care straturile de grăsime se
revărsau unele peste altele, plin de ghiuluri pe degete şi lanţuri de aur la gât, îndrăgostit nebuneşte de manele.
Când făcea grătarele pe balcon scotea casetofonul pe geam şi-i dădea pe Adi Minune şi Vali Vijelie la maximum,
înnebunindu-i pe vecini cu muzica de mahala şi cu mirosul de mici.
Când m-am mutat în cartierul Militari, apartamentul mi-a fost spart de trei ori în jumătate de an, iar o
vecină mi-a şoptit că banda lui Mădălin a fost implicată în cele trei spargeri. Cei mai mulţi vecini se temeau de el,
căci pe unii i-a bătut şi i-a tăiat cu cuţitul. În ciuda sesizărilor la poliţie el era de neatins, iar reclamanţii se trezeau
imediat cu maşinile sau apartamentele sparte, cu copiii maltrataţi ori nevestele hărţuite. Am înţeles că poliţia era
neputincioasă în faţa lui abia la a treia sesizare, când poliţistul de proximitate m-a luat de-o parte şi mi-a spus să o
las mai moale cu nemulţumirile dacă vreau să nu o păţesc mai rău. Mădălin era stăpânul zonei şi organizatorul
celor mai multe activităţi comune: el repartiza locurile de parcare, el stabilea cine şi când are dreptul să joace
fotbal pe terenul şcolii de vis-a-vis, el stabilea care este temperatura optimă în apartamente şi toate reparaţiile şi
acţiunile de modernizare a blocurilor din jur depindeau în totalitate de voinţa lui.
După ce mi-a spart a treia oară apartamentul a trebuit în mod firesc să-mi cumpăr altă mobilă.
Întâmplarea a făcut ca în momentul descărcării camionului cu mobilă să dau de Mădălin şi de oamenii din banda
lui chiar în faţa blocului. Făcându-mă că nu ştiu că ei mi-au spart apartamentul şi că ei ştiu de sesizările mele la
poliţie împotriva lor, i-am rugat să mă ajute să urc mobila pe scări pâna la etajul 6, promiţându-le că-i cinstesc pe
măsură. Pe cei din banda lui i-a pufnit imediat râsul şi mă aşteptam să reverse asupra mea o serie de înjurături,
dacă nu şi o ploaie de pumni şi lovituri. Dar Mădălin le-a spus serios, în mod neaşteptat:
Haideţi băieţi să-l ajutăm pe dom' profesor.
Odată aranjată mobila în casă, am scos o damigeană de vin de la ţară şi nu m-am lăsat până nu i-am
îmbătat. După ce vinul şi-a făcut efectul şi limbile s-au dezlegat, au recunoscut că mi-au spart apartamentul, dar
mi-au promis că nu vor mai face acest lucru cu mine şi chiar mi-au spus că îmi vor da înapoi o serie din lucrurile
mele pe care n-au putut să le vândă la talcioc. Tot bând şi povestind vrute şi nevrute, râzând cu ei şi arătându-mi
simpatia faţă de stilul lor de viaţă, am ajuns după câteva ore să devenim apropiaţi. Abia ţinându-se pe picioare,
Mădălin s-a ridicat solemn şi a decretat: Dom' profesor e de-acum fratele meu şi trebă să spuneţi tuturor băieţilor
că cine nu-l tratează ca pe fratele meu va avea de-a face cu pumnul lui Mădălin.
Simpatia lor faţă de mine nu a dispărut nici după ce aburii alcoolului s-au evaporat. Zilele următoare
mi-au oferit cel mai bun loc de parcare din spatele blocului, lucru care m-a îndatorat şi m-a făcut să-i mai invit o
dată la un pahar de vin. Promisiunea lor a rămas bătută în cuie şi deşi multe apartamente au mai spart în zonă şi
chiar în blocul nostru, de apartamentul meu nu s-au mai atins niciodată şi chiar mi-au adus înapoi un costum,
câteva cărţi şi două lenjerii furate în spargerile anterioare. Mă salutau zgomotos cum mă vedeau şi le răspundeam
la fel, deşi mi-era jenă de vecinii care se uitau la mine cu severitate, bănuind că m-am băgat în banda lor.
De mai multe ori veneau la uşa mea şi-mi cereau ba o bormaşină, ba cricul de la autoturism, ba să
vorbesc la câte-o şcoală cu directorul să nu-l exmatriculeze pe câte-un golan minor din gaşca lor. Mădălin a devenit
celebru pe plan internaţional, apărându-i poza în cea mai cunoscută revistă americană de turism, pentru că s-a
nimerit să bată la uşa mea tocmai când aveam invitat acasă pe directorul acelei reviste americane; povestindu-i
cum l-am cunoscut şi cum m-am împrietenit cu hoţii, jurnalistul a fost impresionat de amestecul neobişnuit dintre
"cei buni" şi "cei răi", dintre interlopi şi universitari, făcând din relaţia noastră subiectul unui interesant articol.
Cu vremea întâlnirile noastre s-au rărit, iar eu am început să lucrez mai intens la teza de doctorat despre
puşcării. Într-una din vizitele mele de documentare la penitenciarul Rahova am dat nas în nas cu Mădălin. Fusese
arestat pentru că spărsese casa liderului Partidului Social-Democrat din sectorul 6. Era deja şmecher - cel mai înalt
grad în ierarhia informală a deţinuţilor şi unul din cei mai influenţi puşcăriaşi. Discuţiile cu el m-au lămurit
asupra multor fenomene sociale care se petrec în închisori şi graţie lui deţinuţii şi gardienii au vorbit liberi despre o
serie de subiecte tabu şi mi-au povestit numeroase cazuri neobişnuite, pe care le-am prezentat în câteva povestiri,
articole şi studii de caz. Am reuşit să obţin de la conducerea administraţiei centrale a puşcăriilor autorizaţia să-l
angajez în proiectele mele de cercetare, iar munca să-i fie recunoscută oficial şi scăzută din pedeapsă. Cu această
autorizaţie am mers cu el ca asistent de cercetare în multe din închisorile patriei, iar ajutorul lui a fost atât de
important încât teza mea de doctorat a fost una din cele mai bune lucrări susţinute în ultimii ani la Universitate,
iar cartea mi-a fost tradusă imediat în SUA, devenind vreme de 4 luni cea mai bine vândută carte de sociologie.
Acest succes a contat decisiv la cererea lui de eliberare condiţionată, el reuşind să iasă din puşcărie cu 2 ani înainte
de termen.
Eliberarea lui a fost un eveniment pe care gaşca trebuia să-l serbeze cu fast, spre timorarea vecinilor. În
spatele blocului s-au întins mesele pline cu bucate, iar grătarele sfârâiau continuu pentru a asigura fripturile şi
micii pentru toţi cocalarii zonei. însuşi Adi Minune şi Vali Vijelie au venit şi au cântat la această petrecere, iar
versuri precum: "puşcărie, puşcărie / urâtă mi-ai fost tu mie" ori "n-ai venit la vorbitor / curvo vezi că te omor" au
răsunat până târziu în noapte. Mădălin m-a pus în capul mesei alături de el şi le-a cerut maneliştilor să compună
pe loc o serie de cântece pentru mine. "Dom' profesor eşti deştept / i-ai tras pe gabori în piept" a fost refrenul cel
mai cântat în acea seară ca omagiu adus mie - eliberatorul lui Mădălin.
În a doua seară m-am trezit cu el la uşa apartamentului meu. Venise să-mi vorbească despre planurile
lui, despre loviturile pe care voia să le dea şi despre modurile în care vedea reorganizarea bandei lui de tâlhari. Era
plin de optimism şi avea chef de băutură. Am scos din cămară un vin mânăstiresc adus de la Muntele Athos de un
prieten. A băut bidonul de 2 litri pe nerăsuflate, mi-a mulţumit pentru ajutor şi a plecat să se culce. De-atunci nu l-
am mai văzut. Fratele lui mi-a spus că a doua zi s-a dus la biserică - lucru neobişnuit pentru el. S-a spovedit şi apoi
a plecat la mânăstirea Neamţ să se călugărească.
Banda lui şi-a continuat activitatea la fel cum şi-o continuase şi în timpul detenţiei lui, dar mai puţin
agresivă, mai puţin zgomotoasă. O parte din membrii ei au plecat după integrarea României în Uniunea
Europeană în diverse ţări la furat. Cei rămaşi s-au băgat în politică şi i-am văzut în campaniile electorale alături
de Traian Băsescu - idolul absolut al lui Mădălin şi al întregii bande. Între timp eu m-am mutat din acel bloc din
cartierul Militari, iar amintirea lui Mădălin s-a şters tot mai mult din memoria mea, lăsând locul altor evenimente
şi personaje mai actuale.
În săptămâna patimilor din acest an am fost la Muntele Athos împreună cu câţiva prieteni. La izvorul
tămăduirii am întâlnit un pustnic român care vorbea câtorva pelerini cu înflăcărare despre Fecioara Maria. M-am
apropiat să-l ascult şi eu. Călugărul care mă însoţea mi-a şoptit că cel care vorbeşte este pustnicul Varsanufie, un
cucernic capabil să vadă în oameni trecutul, bolile sau dorinţele lor. Varsanufie a fost cel care l-a gonit pe Traian
Băsescu afară din Muntele Athos anul trecut. Când a aterizat pe helioportul de la mânăstirea Marea Lavră, cei mai
mulţi călugări români s-au apropiat să-l vadă, să-l audă şi să dea mâna cu presedintele României, mai ales că
venise cu o donaţie importantă pentru cele mai multe schituri şi chilii româneşti. Dar Varsanufie i-a strigat să
plece, căci a făcut un legământ cu necuratul şi are întotdeauna doi draci în spatele lui. Toți călugării au făcut
atunci câţiva paşi înapoi, iar stareţul Marii Lavre i-a spus lui Traian Băsescu că nu îl poate găzdui peste noapte
dacă pustnicul a văzut aşa ceva în jurul lui.
L-am privit cu atenţie - era un om foarte slab, cu părul lung prins într-o coadă, cu o barbă pe care şi-o
mângâia cu nişte degete foarte lungi şi subţiri. Se diferenţia de ceilalţi călugări şi preoţi întâniţi pe Muntele Sfânt
prin corpul extrem de slab şi ochii foarte pătrunzători. S-a întors spre grupul nostru să ne cuprindă şi pe noi cu
privirea. Se uita pe rând la fiecare dintre noi şi ne spunea câteva vorbe care ne amuţeau prin exactitatea lor: unuia
i-a spus că degeaba a încearcat să aibă copii în ultimii 10 ani, căci dorinţa i se va împlini abia peste alţi 3 ani ("ce e
scris să apară peste 13 ani, atunci va apare şi orice-ai face nu vei reuşi să scurtezi termenul"). Altuia i-a spus că va
continua să-şi înşele nevasta cu secretara lui încă un an, după care se va potoli. Unui prieten i-a descris cu
exactitate accidentul de maşină pe care l-a avut în urmă cu un an şi jumătate.
Când a ajuns în dreptul meu m-am aplecat cu smerenie să sărut mâna acelui sfânt, aşa cum făcuseră şi
cei dinaintea mea, dar el nu m-a lăsat. M-a privit în ochi şi m-a întrebat: Dom' profesor, nu mă recunoşti?
Abia după accentul cu care mi-a vorbit (diferit de cel cu care a vorbit celorlalţi pelerini) mi-am dat
seama că Varsanufie este aceiaşi persoană cu Mădălin. Ceafa groasă şi tunsă scurt era acum înlocuită cu o ceafă
subţire acoperită de un păr lung, degetele butucănoase pline de inele şi ghiuluri erau acum subţiri şi golaşe,
lanţurile de aur de la gât erau înlocuite de un şnur de care avea agăţată o icoană despre care călugărul însoţitor
mi-a spus că e o icoană a Fecioarei Maria venită pe mare direct lângă chilia lui, făcătoare de minuni, de care nu se
dezlipeşte de câţiva ani.
Mădălin? - l-am întrebat nesigur. Varsanufie acum, mi-a răspuns.
 M-a rugat să aştept să dea binecuvântarea tuturor pelerinilor. L-am urmărit cu o curiozitate sporită,
nevenindu-mi să cred în transformarea unui cocalar în sfânt. După ce prietenii mei şi ceilalţi pelerini din grup s-au
depărtat, am pornit să ne plimbăm amândoi pe munte, bucuros de revederea neaşteptată.
Știam că ai să vii, mi-a spus el. Te-am chemat în toate rugăciunile mele să-ţi mulţumesc că mi-ai deschis
ochii.
Despre ce vorbeşti? - l-am întrebat. Despre experienţa noastră prin puşcării?
Nu dom' profesor, ci despre schimbarea pe care ai făcut-o în mine după eliberare. Ții minte că mi-ai dat
să beau atunci o sticlă de vin mânăstiresc? N-am putut să dorm toată noaptea. Maica Domnului mi-a apărut în
faţa ochilor şi mi-a spus să renunţ la stilul meu de viaţă şi să merg în calea Fiului Ei. M-a cutremurat atât de mult
încât a doua zi m-am dus să mă spovedesc pentru prima oară în viaţă. Preotul mi-a spus că mă aştepta, că şi lui i-a
apărut Fecioara Maria care i-a spus să-mi îndrepte paşii spre mânăstire. Am fost întâi la Neamţ, iar după ce am
primit numele Varsanufie am venit pustnic aici. M-am mutat în chilia pustnicului Visarion, care murise recent - o
peşteră săpată în stâncă lângă mare. într-o noapte marea a devenit dintr-o dată agitată, iar o lumină puternică
ieşea din ea până la cer. Am fugit la ţărm şi am văzut că lumina însoţea o icoană care se îndrepta spre mine. Am
înnotat până la ea fără să mă tem de marea agitată şi am adus-o în chilia mea. A doua zi am pus-o în schitul
Prodromu dar când am ajuns la mine în chilie ea era agăţată de-asupra patului. De-atunci o port mereu cu mine şi
ea m-ajută să văd în oameni bolile şi nefericirile lor, minciunile şi greşelile vieţii lor.
Am stat ore întregi ascultându-l. Analfabetul de altă dată devenise acum un cucernic studios. Vorbea
despre scrierile Sfinţilor Părinţi cu o siguranţă pe care n-am întâlnit-o nici la cei mai docţi profesori. Limbajul
elevat, cuvintele alese cu grijă, smerenia şi bunătatea luase locul argoului de cartier, aroganţei şi violenţei din
trecut. O schimbare atât de profundă nu am întâlnit până acum la nici un alt om.
La despărţire m-a rugat să duc ceva acasă. Mi-a dat 7 sticle de vin şi mi-a spus să dau câte una fiecărui
membru al bandei lui: lui Jean Haiosu, lui Neluţu Schiopu, lui Fane de la etajul 4, lui Sile Șmenaru, lui Vasea de la
parter, lui Gigi Bale Lungi şi lui Gelu Frumuşelu.
Ajuns în Bucureşti am mers direct în vechiul meu cartier la cocalarii din fosta lui bandă, lăsându-le câte
o sticlă de vin cu rugămintea să o bea în prima zi de Paşti. M-au primit cu bucurie şi mi-au cerut mai multe
informaţii despre vechiul lor camarad. Le-am povestit despre întâlnirea cu el şi despre schimbarea constatată,
după care ne-am despărţit.
Ieri însă sora lui Sile Șmenaru m-a sunat să-mi spună că toţi 7 au plecat spre Athos. Dacă şi ei se vor
călugări mă gândesc foarte serios să aduc câteva tone de vin de pe Muntele Sfânt şi să dau câte o sticlă fiecărui
cocalar din România."

https://liviabonarov.wordpress.com/2015/04/10/cocalarul-si-vinul-sfintit/
Prof. univ. dr. Bruno Stefan - "Şmecherul şi vinul sfinţit", Ed. Agaton, 2014.
Fişa confirmărilor pentru materialele din surse externe

I. Povestea ,,Adevărul și Minciuna”

http://www.lacramioaraocunschi.ro/index.php/2018/02/27/nevoia-de-adevar/
09.08.2020 ora 00,13

Am primit OK! De la d-na

II. Spot publicitar , „Spune nu corupției” https://www.youtube.com/watch?

v=bXn0d3HvCMM
Astept raspuns, am facut solicitarea în data de 21.08.2020 ora 24,50

Am trimis solicitarea