PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învățământ: Colegiul Național Lucian Blaga Sebeș

Data:
Profesor: PETRU VALENTIN
Clasa : a X-a
Disciplina: Religie
Subiectul lecţiei: Superstiţia si Magia
Tipul lecţiei: lecţie mixtă
Scopul lecţiei:
1. Compararea concepţiilor religioase (altele decât cele creştine) cu doctrina creştină;
2. Cultivarea unei atitudini ferme în păstrarea credinţei ortodoxe şi a valorilor ei.

Competențe specifice: la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

C1 – să dea cel puţin trei exemple de superstiţii si magie;

C2 – să argumenteze de ce Biserica respinge credinţa în superstiţii si in magie;

C3 – să diferenţieze superstiţia si magia de invatatura Bisericii Ortodoxe;

C4 – să inteleagă pericolul acestor practici atat in viata spirituală cat si in cea socială.

Strategia didactică:

1. Metode şi procedee: se vor folosi alternativ sau combinat metode precum: explicaţia,
problematizarea, exercitiul, conversaţia euristică, observarea dirijată, argumentarea.
2. Mijloace de învăţământ: material video, tabla, fişă de lucru.
3. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală combinată cu cea individuală şi
în grup.

1
 Desfăşurarea lecţiei

Etapele lecţiei CS. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi

mijloace
de învă-
ţământ
1. Momentul - salută; - răspund la salut; Rugăciunea
organizatoric - spune rugăciunea; - spun rugăciunea;
- notează absenţii; - spun absenţii;
- se pregăteşte pentru lecţia - se pregătesc pentru lecţia
nouă; nouă;
2. Verificarea - poartă un dialog cu elevii - elevii răspund; Conversaţi
cunoştinţelor despre Mitropoliţii români a
din lecţia despre care au învăţat în lecţia
precedentă anterioară:
„—Unde şi în ce perioadă a „—...in Moldova, intre anii
păstorit mitropolitul 1632-1653, in timpul
Varlaam?” domniei lui Vasile Lupu”
„—...1643-Cazania, cea mai
„—Care a fost contribuţia ingrijită formă a limbii
Mitropolitului Varlaam la romane…”
dezvoltarea culturii
naţionale?”
„—Care a fost contribuţia „—… Proloagele sau Viaţa si
Mitropolitului Dosoftei la petrecerea sfinţilor – opera
dezvoltarea culturii monumentală care a stat la
naţionale?” temelia prozei romane…”
„—Unde şi în ce perioadă a „—…în Ţara Românească,
păstorit mitropolitul Antim între anii 1708-1716…”
Ivireanul?”
„—Care a fost contribuţia „—…a infiinţat tipografii, a
Mitropolitului Antim Ivireanul scris Didahiile prin care a
la dezvoltarea culturii fost considerat
nationale?” intemeietorul oratoriei
religioase”
3. Pregătirea „—Astăzi, prin mijloacele - elevii ascultă; Explicaţia
elevilor pentru media, suntem bombardaţi cu
receptarea tot felul de invitaţii bizare: să
noilor ne cunoaştem viitorul, norocul
cunoştinţe etc., suntem chemaţi să ne
vindecăm în timp ce vorbim cu
cineva la telefon, sau prin alte
astfel de modalităţi foarte
tentante şi suspicios de facile.
Când omul nu-L mai
recunoaşte pe Dumnezeu ca
stăpân al vieţii sale, apelează
la practici străine de credinţa
creştină cu scopul rezolvării
problemelor din viaţa
cotidiană. Datorită lipsei de
credinţă, neştiinţei, alteori
nepăsării sau uitării, omul
apelează la superstiţii sau
magie. Credeţi că toate

2
Etapele lecţiei CS. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi
mijloace
de învă-
ţământ
acestea sunt în acord cu
învăţătura Bisericii Ortodoxe?
La această întrebare vom
încerca să răspundem în lecţia
de astăzi.”
4. Precizarea - anunţă şi scrie pe tablă data - scriu data şi titlul lecţiei în Explicaţia
titlului şi şi titlul lecţiei (Superstiţia şi caiete;
a obiectivelor Magia);
- precizează obiectivele lecţiei;
5. Comunicarea C1 „—Ce credeţi că sunt „—…numere fatidice Exerciţiul
noilor superstiţiile? Daţi exemple de (numărul 13), semne
cunoştinţe superstitii.” prevestitoare, horoscopul,
-scrie pe tabla exmplele date ghicitul în palmă şi în cărţi,
de elevi. zile nefaste (marţi), pisica
neagră, potcoava
aducătoare de noroc…”
- defineşte superstitia: - scriu definiţia pe caiete Explicaţia
„—Superstiţiile sunt falsele
credinţe, fara nici un temei
stinţific, ale omului putin
credincios”
C2 - cere elevilor să argumenteze „—…pentru că induce Exerciţiu
de ce Biserica respinge neîncrederea în pronia
credinţa în superstiţii; divină; viciază dreapta
credinţă; introduce
elemente false care îl
îndepărtează pe om de
Dumnezeu”
- prezinta un material video - urmaresc materialul video Exercitiu
despre magie; si discuta pe marginea
„-Ce ati inţeles din materialul acestuia;
prezentat?”
- defineşte magia: - scriu definiţia pe caiete; Explicaţia
„—Magia este invocare a
puterii diavoleşti cu scopul
împlinirii anumitor dorinţe
omeneşti.”
C1 - cere elevilor să dea exemple „—…prezicerea, farmecul, Exerciţiul
de feluri de vrăjitorie; vraja, descântecul, otrăvirea,
urmărirea norilor,
astrologia, albă/ neagră.”
„—Sfântul Nicodim Aghioritul - elevii ascultă; Explicaţia
spune că vrăjitoria este de mai
multe feluri:
1. vrăjitoria propriu-zisă prin
care se înţelege chemarea
diavolilor pentru a descoperi
oamenilor comori ascunse,
lucruri pierdute etc.;
2. ghicirea, prin care unii
oameni spun cele viitoare: în
semnele din palmă

3
Etapele lecţiei CS. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi
mijloace
de învă-
ţământ
(chiromanţia) sau prin unele
obiecte (bobi, cărţi de joc,
cafea etc.)
3. spiritismul, adică chemarea
ajutorului diavolului în camere
obscure sau morminte;
vrăjitorii pretind a chema
sufletele din iad, precum
ghicitorii din timpul
proorocului Samuel (1 Regi 28,
3), pentru a afla cele viitoare
sau pentru a se răzbuna pe
cineva;
4. ghicirea sau vrăjitoria prin
lucruri sfinte precum ghicirea
cu Psaltirea sau Evanghelia,
numită şi deschiderea pravilei;
ghicirea cu obiecte bisericeşti
cum ar fi: resturi de veşminte
clericale, cheia bisericii, cenuşa
C3 din cădelniţă, scrierea unor
nume pe zidurile bisericii sau
introducerea unor nume scrise
pe hârtie în candele;
5. fermecătoria (farmecele),
adică vrăjirea unor oameni
pentru a se căsători sau
despărţi, pentru a se îmbolnăvi
sau muri, pentru pierderea
bunurilor.” (Ierodiacon Cleopa
Paraschiv, Rugăciuni pentru
izbăvirea de vrăji, farmece,
blesteme şi vrăşmaşi, editura
Panaghia, Vatra Dornei);”
„- Descantecul, vindecarea de
boli sau alungarea spiritelor
rele.”
6. Fixarea şi - poartă un dialog cu elevii - elevii răspund; Conversaţi
sistematizarea privind problematica ridicată a
cunoştinţelor C4 de vrăjitorie:
„—De ce apelează oamenii la „—Curiozitate, disperare.
vrăjitorie?” Creştinii cred în vrăji pentru
că nu au credinţă şi frică de
Dumnezeu, nu se roagă cu
smerenie şi credinţă ca să le
împlinească Dumnezeu
cererile lor. Creştinii cred în
vrăji pentru că nu merg
regulat la Sfânta Liturghie,
nu postesc, nu se spovedesc
şi nu se împărtăşesc şi nu
cer la nevoie sfatul şi
rugăciunea preotului.

4
Etapele lecţiei CS. Activitatea profesorului
„—Care este diferenţa dintre
iluzionism şi vrăjitorie?”
C4
„—De ce este condamnată
magia chiar şi când scopul
vrăjitoriei este unul (aparent)
bun?”
„—În ce condiţii poate un om
să fie afectat de vrăjile care se
fac asupra lui?”
„—Cum de se adeveresc unele
preziceri? Pot prezicătorii
descoperi soarta omului?”
5
Activitatea elevilor Metode şi
mijloace
de învă-
ţământ
Creştinii mai merg la vrăji
pentru că uită făgăduinţa
dată la Sfântul Botez când
au zis: Mă lepăd de satana
şi de toate lucrările lui şi de
toată slujirea asemenea
lui….
De asemenea mai aleargă
creştinii la ajutorul diavolului
când Dumnezeu, din
anumite motive, nu le
împlineşte cererea lor iar ei
uită de moarte şi de
judecata lui Hristos.”
„—`…iluzionismul este un
truc, o scamatorie care se
bazează exclusiv pe
abilităţile omului de a
prezenta o iluzie, o aparenţă
ca un fapt real; magia
presupune invocarea şi
participarea forţelor
demonice…”
„—…pentru că diavolii nu au
nici o putere de a face
minuni adevărate, ci prin
halucinaţii mincinoase
înşeală pe oamenii
necredincioşi şi pe cei slabi
în credinţă;
…pentru că, deşi scopul
imediat este unul aparent
bun, mijlocul prin care se
realizează este unul rău
presupunând lepădarea de
făgăduinţele făcute la Botez;
„—…dacă are o credinţă
îndoielnică şi nu păzeşte
poruncile lui Dumnezeu
(diavolul se teme de Sfântul
Botez, de Sfânta
Împărtăşanie şi de Sfânta
Cruce);
…când, deşi omul este drept,
Dumnezeu vrea să-l încerce
pentru a-i spori virtutea şi
astfel să-i dea răsplată mai
mare pentru răbdarea şi
nevoinţa sa (Iov);
„—…Deoarece voi nu credeţi
fără şovăire în Domnul, ci
credeţi şi în demoni; pentru
aceasta, din cauza propriei
Etapele lecţiei CS. Activitatea profesorului
„—Cei care fac vrăji sunt
scutiţi de necazuri în această
viaţă?”
„—Cum putem scăpa de
puterea vrăjilor?”
7. Asocierea şi - prezinta mai multe domenii
generalizarea in care sunt mentionate aceste
practici;
8. Evaluarea - imparte elevii pe grupe si le
cere să raspunda la intrebarile
de pe fisa de lucru si sa
completeze rebusul;
6
Activitatea elevilor Metode şi
mijloace
de învă-
ţământ
voastre necredinţe,
Dumnezeu îngăduie să se
întâmple acele lucruri, pe
care vi le prezic aceia,
precum mărturiseşte Sfântul
Ioan Gură de Aur: «aşadar
de ce zic unii că demonii
spun şi se întâmplă?
Deoarece tu crezi că doar-
doar s-o întâmpla»” (Sf.
Nicodim Aghioritul, Despre
vrăjitorie, ed. Sofia,
Bucureşti, 2003, p. 59);
„…demonii nu descoperă ce
are să devină sau să
păţească omul deoarece
omul, fiind stăpân pe sine,
înclină spre bine sau, dacă
nu vrea, înclină spre rău. De
aceea este nedesluşit
sfârşitul la care are să
ajungă”(Iov) (Sf. Nicodim
Aghioritul, Despre vrăjitorie,
ed. Sofia, Bucureşti, 2003, p.
54);
„…nu: mustrări de
conştiinţă, coşmaruri,
nelinişte”
„…prin credinţă puternică şi
statornică în Dumnezeu,
prin rugăciune neîncetată şi
participare la slujbele
Bisericii, prin stropirea cu
Agheasmă, prin post,
spovedanie şi împărtăşire,
prin participarea la Sfântul
Maslu, prin participarea la
hramuri şi praznice
împărăteşti unde se citesc
de către arhiereu rugăciuni
de dezlegare; prin plătirea
de pomelnice la mănăstiri
unde sunt pomeniţi zilnic la
Sfânta Liturghie;
- elevii ascultă; Explicaţia
- elevii impartiti pe grupe, Observarea
raspund la intrebari si dirijată
completeaza rebusul,
 Etapele lecţiei CS. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi
mijloace
de învă-
ţământ
9. Încheierea - spune rugăciunea; - spun rugăciunea; Rugăciunea
- salută. - salută.

FIŞĂ DE LUCRU

Lucrând pe grupe, răspundeți la următoarele întrebări și completați rebusul:

Vertical:

1.Ce este superstiția?

2.Cum denumiți invocarea puterii diavolești?

3.Biserica consideră aceste practici ca fiind...?

Orizontal:

4.Care este ritualul prin care se evocau sufletele morților?

5.Care este forma de magie denumită si magie populară?

6.De unde provin aceste practici?

1
C
4 S P I R I T I S M
E 3
D P
I A
5 D E S C A N T E C
T A
2 A T
M F
6 P A G A N I S M
G L
I S

7
 A A

TEXTE DIN SFÂNTA SCRIPTURĂ

• « Să nu se găsească la tine de aceia care trec pe fiul sau fiica lor prin foc,
nici prezicător, sau ghicitor, sau vrăjitor, sau fermecător, nici descantător, nici
chemator de duhuri, nici mag, nici de cei ce grăiesc cu mortii. Căci urâciune este
inaintea Domnului tot cel ce face acestea, si pentru aceasta urâciune ii izgoneste
Domnul Dumnezeul tau de la fața ta » (Deuteronom 18, 10-12).

• « Bărbatul sau femeia, de vor chema mortii sau de vor vraji, să moară
neapărat: cu pietre să fie ucisi că sângele lor este asupra lor » (Lev. 20, 27)