Proiect de lecţie

Unitatea: Colegiul Naţional „Petru Rareș”

Data:
Disciplina: Religie, cultul ortodox
Clasa: a X-a
Profesor: Guzun Grigore
Unitatea de învăţare: Creştinismul şi provocările lumii contemporane
Subiectul lecţiei: Superstiţia şi magia
Tipul lecţiei: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe
Scopul lecţiei: Compararea concepţiilor religioase - altele decât cele creştine – cu
doctrina creştină, cultivare unei atitudini ferme în păstrarea credinţei ortodoxe şi a valorilor ei.

Competenţe:
Competenţe generale:
C.G.1. Definirea specificului propriei credinţe, în raport cu alte credinţe şi convingeri.
C.G.3. Integrarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în structura propriilor atitudini
şi comportamente.
C.G.4. Aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii.
C.G.5. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de
învăţământ.
Competenţe specifice:
1.4. Identificarea diferenţelor dintre spiritualitatea creştină şi alte religii, concepţii şi
practici religioase existente în lumea contemporană.
3.3. Explicarea consecinţelor pe care le poate avea asupra oamenilor credinţa în
superstiţie, magie, astrologie, numerologie.
4.2. Analizarea consecinţelor negative a comportamentului care încalcă morala
creştină, asupra vieţii personale şi asupra comunităţii.
5.2. Explicarea efectelor pe care le pot avea concepţiile străine spiritualitaţii
creştine,asupra formării unei personalităţi moral-creştine armonioase.
Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei elevii vor demonstra următoarele competenţe:
O1.- să numească cel puţin trei exemple de superstitii;
O2. - să definească specificul propriei credinţe, în raport cu alte credinţe şi convingeri;
O3. - să identifice diferenţele dintre spiritualitatea creştină şi alte religii;
O4. - să argumenteze de ce Biserica respinge credinţa în superstiţii pe baza textului citit;
O5. - să găsească citate biblice referitoare la vrăjitorie în urma lecturării textului;
O6. - să recunoască care este locul acestor superstiţii în cadrul credinţei ortodoxe:

Obiective formativ-educative:
La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
O7. - să analizeze consecinţelor negative ale comportamentului care încalcă morala
creştină;
O8. - să explice consecinţele pe care le poate avea asupra oamenilor credinţa în superstiţie;
1
Strategia didactică:
1. Metode şi procedee: explicaţia, lectura biblică, conversaţia catehetică, conversaţia
euristică, metoda Ghidului de anticipație, problematizarea, expunerea, argumentarea,
vizionare, prezentare, rugăciunea în comun, exerciţiul, dezbaterea, Ştiu – Vreau să ştiu –
Am învăţat (K-W-L), Brainstorming.
2. Mijloace de învăţământ: Sfânta Scriptură, fişe de lucru, video-proiector, ioana din
clasă,caietul special pentru elevi, caietul elevului, tabla.
3. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, activitate individuală şi
activitate pe echipe.

Resurse:
1. Oficiale:  Programa şcolară pentru disciplina Religie, cultul ortodox, clasa a X-a;
 Planificarea calendaristică orientativă, clasa a X-a;
 Proiectarea unităţii de învăţare.
2. Temporale:  număr de lecţii: 1
 durata: 50’
Resurse bibliografice:
1. *** Biblia sau Sf. Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, Bucureşti, 2002.
2. Cucoş, Constantin (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi
grade didactice, Editura „Polirom", Iaşi, 1998.
3. Idem, Educaţia religioasă, Editura „Polirom", Iaşi, 1999.
4. Făgeţeanu, Ieromonah Adrian, Stanciu, Ieromonah Mihail, De ce caută omul
contemporan semne, minuni şi vindecări paranormale?, Editura Sophia, Bucureşti,
2004.
5. Opriş Dorin, Opriş Monica, Metode active de predare învăţare – Modele şi aplicaţii la
religie, Editura „Sf. Mina”, Iaşi, 2006.
6. Stăniloae, Dumitru, Reflecţii despre spriritualitatea poporului român, Editura Scrisul
Românesc, Craiova, 1992.
7. Şebu Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Opriş, M., Opriş, D., Metodica predării religiei,
Editura „Reîntregirea", Alba-Iulia, 2000.
8. Vasilescu, Ileana, Vieţile sfinţilor povestite copiilor, Editura Sophia, Bucureşti, 2005.

2
 Scenariul didactic

Forme de
Nr. Etapele Metode şi Mijloace de
Ob T. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Organiza- Evaluare
crt. lecţiei procedee învăţământ
re
1. Momentul 2’  Salutul.  Salutul. Evaluarea
organizatoric  Rugăciunea.  Rugăciunea. Rugăciunea Activitate atitudinii
 Notarea absenţelor.  Anunţarea absenţelor. în comun Icoanele frontală în timpul
 Pregătirea pentru începerea lecţiei. rugăciunii
2. Reactualizarea 5’  Adresează următoarele întrebări:  Răspunsuri aşteptate:
cunoştinţelor 1. Despre ce personalităţi ale ortodoxiei 1. Despre marii mitropoliţi români, Varlaam, Conversaţia Activitate Capacita-
româneşti ora trecută? Dosoftei şi Antim Ivireanu. catehetică frontală tea de a
2. Stiţi când sunt cinstiţi de Biserica Ortodoxă 2. Mitropolitul Varlaam (1585-1657) 30 august. formula
Română acesti Mitropoliţi? Mitropolitul Dosoftei (1624-1693) 13 răspunsuri
decembrie. adecvate
Mitropolitul Antim Ivireanu (1660- 1718) 27
septembrie.
3. Prin ce au strălucit aceste personalităţi în 3. Prin faptul că au fost mari patrioţi, au scris şi
istoria poporului român şi a culturii sale? tipărit cărţi importante.
4. Ce merit au avut cărţile tipărite de Antim 4. Mitropolitului Antim îi revine de a fi
Ivireanu? Ce rol au îndeplinit acestea? desăvârşit introducerea limbii române în toate
slujbele bisericii şi de a fi creat o limbă liturgică
românescă, folosită în mare parte şi astăzi.

3. Pregătirea 2’ Profesorul notează câteva cuvinte-cheie pe

aperceptivă tablă. Acestea au rolul de a-i determina pe elevi Elevii notează cuvintele pe caiet și își expun metoda Activitate Capacita-
să anticipeze titlul lecției ce urmează a fi ideile cu privire la titlul lecției. Ghidului de Tabla, frontală tea de a
predată: anticipație caietul formula
Magie, vrajă, superstiție, descântecul răspunsuri
spiritismul. adecvate
4. Anunţarea 1’  Anunţă şi scrie pe tablă data şi titlul lecţiei  Notează data şi titlul lecţiei în caiete.
titlului noi: Superstiţia şi magia Explicaţia Tabla, Activitate Observare
 Anunţă competenţele care ar trebui dobândite  Ascultă cu atenţie. caietul frontală sistematică
de elevi în timpul lecţiei.
5. Comunicarea 5’  Profesorul începe lecţia prin expunerea unui  Elevii privesc filmuleţul şi îşi notează pe caiet Expunerea Laptop,
noilor O7 filmuleţ despre Superstiţie şi magia cu ajutorul eventualele întrebări. Conversaţia video- Activitate Observare
cunoştinţe video-proiectorului. Elevii se aşază pe grupe în aşa fel încât să poată Explicaţia proiector, frontală sistematică
O8 colabora. tabla, caietul

3
 Forme de
Nr. Etapele Metode şi Mijloace de
Ob T. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Organiza- Evaluare
crt. lecţiei procedee învăţământ
re
Profesorul le împarte elevilor câte o foaie A4  Elevii primesc foile şi rezolvă sarcinile de Ştiu – Vreau elevului
O1 4’ la fiecare bancă şi le cere elevilor să deseneze lucru. să ştiu – Am Activitate Capacita-
un tabel cu trei coloane, în prima coloană elevii învăţat (K- Fişa de lucru în perechi tea de a
vor scrie informaţiile pe care le au deja W-L) Anexa 1 formula
referitoare la superstiţii şi magie, iar în a doua răspunsuri
coloană lucruri pe care ar vrea sa le afle în adecvate
O5 legatură cu acest subiect. Menţionează timpul de
lucru de 3 minute.

3’  Cere elevilor să spună cu ce au completat  Răspund la cerinţa profesorului. Aprobă sau Brainstor- Manualul Activitate Aprecieri
O3 prima coloană şi notează pe tablă răspunsurile dezaprobă răspunsurile colegilor. ming frontală verbale
cu care toţi elevii sunt de acord.
4’  Coordonează completarea pe tablă a coloanei  Dau exemple de întrebări pentru coloana a
O2 a doua. Urmăreşte ca în rubrica „Vreau să ştiu” doua.
O4 să se regăsească şi competenţele urmărite. Lectura
O5
 Pentru completarea rubricii „Am învăţat”, Tabla
O6 7’ solicită elevii să caute în Anexa 2. Activitate
 Citesc individual, caută răspunsuri.
Conversaţia individuală Observare
 Se discută răspunsurile găsite, se notează în euristică sistematică
2’ caiete, iar un elev le notează pe tablă, în Ştiu – Vreau
coloana „Am învăţat”. Dacă în aceasta anexă nu să ştiu – Am Fişa de lucru Activitate
 Elevii răspund la întrebări, se angajează în
se găsesc răspunsuri la unele întrebări, acestea învăţat (K- frontală Apreciere
dialog, iau notiţe.
vor fi clarificate de către profesor. W-L) verbală
6. Fixarea şi 8’  Cere elevilor rezolvarea exerciţiului din  Un elev citeşte cu voce tare enunţul
sistematizarea Anexa 2. exerciţiului. Lectura
cunoştinţelor
 Conduce discuţia prin întrebări, pentru ca  Elevii identifică în lectură exemple prin care Exerciţiul Anexa 3 Activitate
O3 elevii să poată argumenta faptul că superstiţiile oamenii acordă importanţă a ceea ce, în popor, frontală Aprecieri
O4 pot îmbrăca diferite forme, că sunt un păcat se numeşte superstiţie. Conversaţia verbale
O5 împotriva lui Dumnezeu, o încălcare a Poruncii euristică
întâi (Ieşirea 20, 2-3), şi dovedesc o lipsă de
credinţă în ajutorul lui Dumnezeu.

4
 Forme de
Nr. Etapele Metode şi Mijloace de
Ob T. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Organiza- Evaluare
crt. lecţiei procedee învăţământ
re
7. Aprecierea , 2’  Cere unui elev să citească un fragment din  Un elev citeşte textul indicat. Lectura
asocierea şi Sfânta Scriptură, Deuteronomul 18, 10-12. biblică
generalizarea Textul se găseşte în Anexa 3. Activitate
O5 Biblia frontală
 Profesorul iniţiază un dialog cu elevii, pe baza
următoarelor întrebări:  Răspunsuri aşteptate:
- Ce sentiment v-a transmis această relatare? - Teamă, neîncredere, scepticism etc.
O6 - Care este locul tuturor acestor superstiţii în - Trebuie să ştim că toate aceste practici Dezbaterea Aprecieri
cadrul credinţei ortodoxe? sunt străine de învăţătura Sfintei Biserici. Cele verbale
mai multe dintre ele au pătruns din tradiţiile Activitate
populare care, la rândul lor, le-au preluat de la frontală
păgânism
O7 - Cum sunt pedepsiţi cei ce practică magia? - Sfinţii Părinţi au lăsat canoane aspre pentru
- Credeţi că ar putea să-ţi facă loc în credinţa, cei ce fac astfel de lucruri.
noastră aceste practici? -Sfânta Biserică are tot ceea ce trebuie pentru
mântuirea fiecăruia. Nimic nu lipseşte. Ceea ce
Mântuitorul Hristos a lăsat în Biserică nu poate
fi completat de oamenii slabi şi păcătoşi.
Aprecierea 1’ Aprecieri
8. activităţii  Apreciază elevii care au participat la lecţie şi  Elevii ascultă aprecierile. Conversaţia Activitate verbale şi
elevilor notează pe cei care s-au remarcat. frontală prin note
 Precizează ca temă pentu acasă: ,,Citeşte
Precizarea 1’ capitolele 28 şi 31 din Cartea întâi a Regilor şi  Îşi notează tema pe caiet. Caietul Activitate
9.
temei pentru spune de ce s-a mâniat Dumnezeu pe regele Explicaţia elevului frontală
acasă Saul?”
Evaluarea
Încheierea 1’  Rostirea rugăciunii „Cuvine-se cu adevărat”  Rostesc rugăciunea împreună. Rugăciunea Icoanele Activitate atitudinii
10.  Salută
activităţii  Salutul în comun frontală în timpul
rugăciunii

5
 Anexa 1 Oglinda tablei

Superstiţia şi magia
Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

- - Superstiţia este un păcat? - este un păcat împotriva lui Dumnezeu, o încălcare a Poruncii întâi (Ieşirea 20,
- 2-3), şi dovedeşte o lipsă de credinţă în ajutorul lui Dumnezeu. Omul
superstiţios renunţă la închinarea la Dumnezeu în locul idolatrizării creaturii,
- considerându-se sub influenţa forţelor ei.
- - Care este locul tuturor acestor superstiţii în cadrul - aceste practici, sunt străine de învăţătura Sfintei Biserici. Cele mai multe
- credinţei ortodoxe? dintre ele au pătruns din tradiţiile populare care, la rândul lor, le-au preluat de la
- păgânism.
- - Sfinţii Părinţi au lăsat canoane aspre pentru cei ce fac astfel de lucruri. Sfânta
- Ce ne învaţă Sfinţii Părinţi despre superstiţii?
- Biserică are tot ceea ce trebuie pentru mântuirea fiecăruia.
- - Putem spune că superstiţia nu reprezintă decât prima treaptă. A doua
- Alunecarea omului spre lucruri străine de Sfânta experienţă, mult mai periculoasă, este magia.
Biserică nu se opreşte aici?
- Vrăjitoria a apărut după păcatul strămoşesc, odată ce omul nu L-a mai
- Magia sau vrăjitoria ne pot ajuta în diferite cazuri? recunoscut pe Dumnezeu ca Stăpân al său, nu S-a mai închinat Lui, ci a început
să folosească practici oculte, magice.
-Cine credeţi că a folosit-o? -Popoarele păgâne au cunoscut şi folosit din plin magia, aceasta fiind parte
integrantă a cultului lor, adresat zeilor.
- Există vreo deosebire intre magia albă şi cea neagră - Se pretinde că, după scop, magia poate fi albă, care ar lucra numai cu ajutorul
lui Dumnezeu, având efecte benefice, şi magie neagră, care ar lucra cu ajutor
demonic, având efecte malefice împotriva celor pentru care este făcută.
Adevărul este că amândouă tipurile de magie sunt făcute cu ajutorul diavolului,
căci nu există magie albă sau neagră, ci doar magie.
-Ce alte forme de magie mai există? - O altă formă de magie, numită şi magia populară este descântecul, practică
prin care se doreşte vindecarea de boli sau alungarea spiritelor rele.
- Spiritismul este tot o formă de magie, un ritual prin care se invocă sufletele
morţilor. Realitatea este că nu sufletele morţilor vin la invocarea spiritiştilor, ci
diavolul, căci după moarte, sufletele celor adormiţi se duc în Rai sau în iad,
neputând să plece de acolo nicăieri (vezi Luca 16, 19-31, Pilda bogatului
nemilostiv şi a săracului Lazăr).