PROIECT DIDACTIC

A. Algoritm introductiv

Disciplina: Istorie
Clasa: a X-a F
Profesor: Zamfir Andrei
Data: 8.06.2017
Unitatea de învăţământ: Colegiul Național „Spiru Haret”

Unitatea de învăţare: Religia și viața religioasă

Lecţia: Religia în lumea contemporană
Tipul lecţiei: mixtă(dobândire de noi cunoștințe, exersare competenţelor de muncă
intelectuală)

Competențe generale:
1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

Competenţe specifice:
2.5 Examinarea consecințelor directe și indirecte ale acțiunii umane
3.1 Acceptarea și recunoașterea interculturalității

Obiective operaţionale
O1. Să cunoască principalele manifestări ale religiei în secolul XX în privința
creștinismului(catolici, ortodocși, protestanți), islamului, budismului și alte
religii(hinduism, animism).
O2. Prezentarea și definirea noțiunilor: ecumenism religios, libertate religioasă, dialogul
între religii, prozelitism.
O3. Prezentare statistică a numărului de persoane adepte ale unor religii a populației
globale
O4. Analiză legată de importanța religiei în viața zilnică a indivizilor și rolul jucat de
aceasta în societate

Atitudini şi valori utilizate în lecţie:

 relaționalizarea pozitivă cu celilalți,
 respectarea drepturilor fundamentale ale omului,
 asumarea toleranței etnice, religioase și culturale.

Strategii: inductiv-deductivã, explicativ- conversativă, dirijată

1
 Metode:

Expozitiv-euristice:
- expunerea;
- explicaţia,
- conversaţia euristicã

Interactive:
- comparaţia,
- demonstrația
- problematizarea

Instrumente de evaluare: verificarea frontalã orală, observarea sistematică,

Forme de organizare a activitãţii: frontală

Resurse:
- Umane : 26-30 elevi
- De timp : 50’

- Materiale: oficiale: - Programa şcolarã

- Macroproiectarea didacticã
- Manuale Istorie clasa a XI-a
- Tablă
- Cretă
- Caiete

Bibliografie
-Dinu C. Giurescu, Anișoara Budici, Mircea Stănescu, Dragoș Țigău, Istorie, Manual
pentru clasa a X-a, Editura Sigma, București, 2005.
-Felicia Adăscăliței, Marilena Bercea, Doru Dumitrescu, Liviu Lazăr, Mihai Manea,
Mirela Popescu, Elemente de didactică a Istoriei, Editura Nomina, București, Ediția a II-
a, 2010-2013.
-Coord. Philippe Gaudin, Marile religii, Editura Orizonturi, București, 1995
- http://stiri.tvr.ro/una-din-sase-persoane-din-intreaga-lume-nu-are-o-religie--reprezinta-
16prc--din-populatia-globala_25140_foto.html#view

2
 B. Demersul didactic
Strategii didactice Modalitați
Secvențele Conținuturi Obie Activitatea profesorului Activitatea de Evaluare
didactice vizate ctive elevului resurse resurse organizare
procedurale materiale a instruirii
1. Momentul - notează absenții; - răspund
organizatoric - organizează clasa cerințelor
- crează un climat -
cooperant pregătesc
caietele
2. Noțiuni istorice O1 Formularea itemilor Elaborează Conversație Activitate Observarea
Reactualizarea și concepte, Care sunt religiile răspunsuri (din examinatorie frontală sistematică
cunoștintelor probleme de O2 lumii? cunoștințele a elevilor
atins: Ce cunoaștem despre aprofundate Frontală,
-Creștinism ele? anterior) orală
(catolicism,
ortodoxism,
protestantism)
- Islamism
- Budism
- alte religii
(hinduism,
mozaism,
animism)
3. Anunțarea Titlul lecției – O1 Notează pe tablă data și Se notează titlul Explicația Tablă Activitate Observarea
lecției Religia în titlul lecției (Religia în lecției în caiet Cretă frontală sistematică
lumea lumea contemporană) Sunt atenți, Caiete a elevilor
contemporană Precizează ce vor analizează, fac Frontală,
Lecție de O2 cunoaște la sfarșitul aprecieri orală
sinteză lecției, de ce este referitoare la

3
 important să se corectitudinea
O3 cunoască evoluția informațiilor
religiilor în prezent,
evoluția comparativă a
religiilor lumii
Creștinism (Catolicism,
ortodoxism,
protestantism), Islam,
Budism, alte religii și
procentul răspândirii
religiilor la scară
globală
4. Dirijarea Noțiuni și O1 Sunt prezentate cele Sunt atenți, Explicația Tablă Activitate Observarea
învățării concepte: mai importante analizează, Conversația Cretă frontală sistematică
- creștinism O2 momente ale lecției notează, fac euristică Caiete a elevilor
- catolicism prin dialog cu elevii. aprecieri Frontală,
- ecumenism Profesorul explică noile referitoare la orală
- ortodoxism politici ale Bisericii corectitudinea
-protestantism Catolice, noua informațiilor
- islamism reorganizare a
- șaria bisericilor ortodoxe,
- practicile bisericilor
fundamentalism protestante.
musulman Profesorul explică noul
- budism curs al religiei islamice
- dialog religios dupa a doua jumătate a
- prozelitism secolului XX și apariția
fundamentalismului
musulman.
Profesorul explică
evoluția budismului în

4
 secolul XX și atracția
occidentalilor față de
această religie
Profesorul explică
nevoia apariției
dialogului între religii
și apărarea lor
împotriva fenomenului
de prozelitism
5. Fixarea O1 Profesorul realizează Elevii răspund Conversație Caiete Activitate Verificare
cunoștintelor O2 fixarea cunoștintelor la întrebări examinatorie Notițe frontală frontală
prin întrebări : Manual
-„Care sunt religiile
care au cunoscut
transformări în secolul
XX?”
-„Cum s-au manifestat
aceste transformări?”

6. Stimularea O4 Problematizare: - formulează Conversație Manual Activitate Verificare

performanței importanța religiilor opinii euristică frontală frontală
-„Este necesară religia - oferă
în viața de zi cu zi?” argumente la
-„Ce rol joacă religia în subiectul
evoluția societății?” problemă,
analizează
problema

5
6
 Schema lecției
Religia în lumea contemporană

Secolul XX a cunoscut mari frământări politice, economice, sociale; a fost un

secol al crizelor ideologice. Marile religii ale lumii, au suferit și ele transformări.
Astfel, s-a vorbit la sfârșitul mileniului al doilea de „răzbunarea lui Dumnezeu”, „de
reîntoarcerea la religie” ca despre o nouă epocă a lui Mesia, datorită experimentelor
tragice și macabre ale secolului al XX-lea.

I. Creștinismul

1. Biserica Catolică – cea mai mobilizatoare și influentă Biserică creștină

- Ioan al XXIII-lea, ales papă în 1958, a hotărât în ianuarie 1959 să organizeze un
conciliu ecumenic
Ecumenism – mișcare de apropiere între Bisericile creștine, a cărei finalitate o
constituie restabilirea unității creștine
- octombrie 1962 – decembrie 1965 – Roma – Conciliul Vatican II – participă
reprezentanți ai catolicismului din întreaga lume:
hotărâri adoptate:
- recunoașterea pluralismului în interiorul și în afara Bisericii
- afirmarea libertății religioase
- intrarea oficială a catolicismului în mișcarea ecumenică
- distingerea noțiunii de tradiție de respectarea oarbă a trecutului
Instituții profund schimbate: Curia Romană (instituție cu rol administrativ) a
devenit organism cu reprezentare internațională iar numărul prelaților italieni care
lucrau în cadrul serviciilor sale, a descrescut foarte mult. Sinodul Episcopilor –
conciliu restrâns pe care papa îl poate convoca foarte ușor pentru a se informa sau a
se sfătui și „Conferințele episcopale naționale”, îi reunesc pe episcopii din fiecare
țară. Reforma liturgică – limba latină înlocuită de limbile naționale – scopul de a
obține de la credincioși o participare activă la slujbele religioase. Astfel rezultă un
fenomen de „liberalizare” a Bisericii Catolice.
Reforma s-a lovit de dublă opoziție:
a. catolicii tradiționaliști care nu mai recunoșteau Biserica pe care o știau
și au reproșat ierarhiei că a mers prea departe cu reformele
b. cei care așteptau schimbări mult mai radicale:
- credincioși dezamăgiți de conservatorismul ierarhiei în privința avortului
- preoți care cereau abolirea obligației celibatului, dreptul de a exercita activitate
remunerată și angajarea în politica „teologia eliberarii” din America Latină
(mișcare de erezie apărută în cadrul Bisericii Catolice din America Latina – îl
consideră pe Iisus marxist care luptă cu săracii împotriva exploatării de către cei
bogați)

2. Biserica Ortodoxă
- profund ancorată în tradiție – neexistând vreo schimbare comparabilă cu ceea ce
s-a întamplat în cazul celorlalte confesiuni creștine.
- Patriarhul de la Constantinopol, șeful onorific al Bisericilor ortodoxe

7
 - Puternic reprimate în perioada comunistă, Bisericile Ortodoxe au început să se
refacă după 1989, acesta fiind și cazul Bisericii Ortodoxe Române.
- Influența sa socială a crescut, la fel și participarea credincioșilor la reînoirea
sentimentului religios

Ecumenismul modern s-a dezvoltat mai întâi în protestantism, începând din

1910. În 1994 cuprindea peste 320 de biserici din peste 90 țări, între care și Bisericile
Ortodoxe. S-a renunțat astfel la acuzele de „schismă”, acum Bisericile numindu-se
„frățești”.

II. Islamul (supunere în trad.)

După Primul Război Mondial – lumea islamică – înoire socială și politică

împotriva colonizatorilor occidentali din țările arabe. De la mijlocul anilor 50, religia a
devenit un puternic suport al naționalismelor.
- schimbarea cea mai radicală în Iran – 1978 „revoluția islamică” – Khomeini
- a restabilit legea musulmană(șaria)
- a suprimat o grămadă de drepturi
- execuții sumare
- i-a pedepsit pe cei care consumau alcool și pe adulteri
Apare fundamentalismul musulman
Fundamentalism – formă de manifestare religioasă prin care credința este respectată
strict prin litera scripturii
Pe plan extern a dus un război lung și sângeros împotriva Irakului și a mobilizat
populația împotriva „Marelui Satan” (Statele Unite)
În anii 90 are loc radicalizarea și expansiunea mondială a fundamentalismului prin
apariția organizației Al Qaeda. Două elemente au concurat la această evoluție:
înfrangerea trupelor sovietice în Afganistan în 1989 și acceptarea de către Arabia Saudită
– pământ sfânt pentru Islam – a trupelor americane.
Fundamentalismul Islamic nu este singura evoluție posibilă, deoarece există și un
islam tolerant, care poate alimenta comportamentele politice și culturale de deschidere
către lume.

III. Budismul
- capacitatea de a se adapta la noutatea situațiilor și la diversitatea culturilor
- dpdv intelectual opus materialismului însă nu se opune științei moderne
- rămâne astăzi foarte puternic în Tailanda și Birmania
- eliminat pe scară largă în India între secolele VIII-XII, în 1956 s-a produs o
oarecare revenire prin convertirea a 3,5 milioane de persoane.
- în țările comuniste din Asia a întâmpinat cele mai mari greutăți. În China este
tolerat, dar regimul îl controlează îndeaproape
- după invadarea Tibetului în 1959, de către chinezi, regimul a căutat să pună capăt
influenței budiste, dup ace dalai-lama și înalți ierarhi budiști au fost nevoiți să se
refugieze în țările vecine
- creșterea interesului Occidentului pentru cultura și valorile spirituale ale Asiei a
dus la crearea numeroaselor grupuri de studiere și de practicare a budismului

8
 IV. Dialogul religios
- dialogul dintre confesiunile creștine a dus în anii 70, la un dialog între religii
- religiile luptă pentru păstrarea libertății religioase
- religiile trebuie să facă față și prozelitismului. Cea mai susținută activitate de
recrutare de adepți o duce Islamul care câștigă teren în special în Africa
Prozelitismul – acțiune dusă de o Biserică sau de un grup religios, prin care
urmărește recrutarea de noi adepți
- promovarea dialogului interreligious se face în cadrul unor manifestări precum
Cina tradițională (iftar) pentru pace și toleranță, organizată de Fundația pentru
Cercetări Strategice și Sociale – Grup Marmara (Istanbul). Aici se întâlnesc lideri
spirituali ai creștinismului (ortodox și catolic), islamismului și mozaismului.
Concluzie:
Religiile promovează:
- dialogul
- diversitatea
- libertatea religioasă
- ecumenismul (cele creștine)
Dar totodată pot fi tentate să alimenteze fenomenul de prozelitism.

9
 Anexă

Una din şase persoane din întreaga lume nu are o religie, arată un studiu global pe
marginea religiilor realizat de Pew Research Center. Aceste persoane sunt numite
"neafiliate" în această cercetare şi fac parte din al treilea grup ca mărime, respectiv 16%
din populaţia globală, aproape egal cu cel al catolicilor.

Creştinismul (inclusiv catolicii) este cea mai răspândită religie din lume, cu 2,2
miliarde de adepţi, ceea ce reprezintă 32% din populaţia globală.

Creştinii sunt secondaţi de musulmani, cu 1,6 miliarde de practicanţi, adică 23%.

Mai sunt un miliard de hinduşi, adică 15% din populaţia globală, şi aproximativ jumătate
de miliard de budişti, respectiv 7%.

Persoanele care practică religii tribale, precum africanii, chinezii, americanii

indieni sau religia tradiţională aborigenă, reprezintă 6% din populaţia globală.

Evreii, aproximativ 14 milioane la număr, reprezintă doar 0,2 % din populația

globală.

Studiul a fost realizat pe baza cercetării a 2.500 de baze de date diferite, inclusiv
recensământuri şi anchete demografice ale copiilor și adulţilor din 232 de ţări.

10