LABORATOR

OPERATII UNITARE

Determinarea densității corpurilor

( →masa specifică sau masa volumică)

 Densitatea absolută a unui corp (ρ)

masa specifică/masa volumică = masa unității de volum a corpului
respectiv:

𝒎 → 𝒎𝒂𝒔𝒂 𝒄𝒐𝒓𝒑𝒖𝒍𝒖𝒊
ρ= [ kg/𝒎𝟑 ]
𝑽 → 𝒗𝒐𝒍𝒖𝒎𝒖𝒍 𝒄𝒐𝒓𝒑𝒖𝒍𝒖𝒊

unde m - masa corpului,

V - volumul corpului

Unitatea de măsură a densității este raportul dintre unitatea de măsură a masei

(kilogram) și unitatea de măsură a volumului (metru la puterea a treia, sau metru cub),
deci este kilogram pe metru cub, kg/m3 .

Densitatea unui corp

se poate afla relativ ușor prin măsurarea masei (prin cântărire cu o balanță)
și a volumului acestuia (prin măsurarea dimensiunilor – dacă corpul respectiv
are o formă geometrică regulată, sau prin cufundarea în apă).

măsurarea masei
Densitatea unui corp dat masurarea volumului

 Densitatea relativă a unui corp (d)

raportul dintre densitatea absolută a corpului respectiv (ρ) și densitatea absolută a
unui corp de referință (ρ'). Drept corp de referință pentru solide și lichide se ia, de
obicei, apa distilată la 4ºCși la presiunea atmosferică de 760 mm Hg adică:

densitate relativ 𝝆 densitatea corpului de referință

d= (apă distilată la 4ºC)
𝝆′𝟒℃
1
  Spre deosebire de corpurile inerte, la care, pentru anumite condiții date, densitatea
rămâne constantă și se poate determina cu precizie, la corpurile vii nu se poate vorbi
decât despre o densitate momentană, pentru că organismele vii sunt neomogene.

Aceasta se datorează particularităților biomasei care, pentru aceleași condiții

date, se modifică în timp.

corpuri inerte → densitatea rămâne constantă

corpuri vii → densitatea se modifica in timp
 Acest parametru poate să ofere indicii legate de starea de sănătate sau patologică a
organismului respectiv. (Oul proaspăt de găină are în medie densitatea de 1,086, iar
cel de gâscă 1,055 , aceste valori scăzând în timpul păstrării.)

 Determinarea densității corpurilor se poate face cu diferite aparate în funcție

de starea de agregare.

 Pentru corpurile solide și lichide se întâlnesc, de exemplu, dispozitive precum:

balanța hidrostatică, picnometrele, areometre, densimetre electronice și altele.

lichide - balanța hidrostatică

solide ρ se măsoară cu: - picnometre
- areometre
- densimetre electronice

Determinarea densității relative a lichidelor și lichidelor

biologice cu picnometrul

 Picnometrul este un dispozitiv care servește la determinarea densității relative

a unui lichid, dar și a densității unor corpuri solide prin cufundarea acestora
într-un lichid (de obicei, apă distilată).

 Picnometrul este alcătuit dintr-un vas de sticlă, cu un volum V bine

determinat (10-25 cm3), la temperatura de etalonare, prevăzut la partea
superioară cu un orificiu - în care pătrunde, fie un dop tronconic șlefuit
(străbătut de un capilar), fie un dop prelungit terminat printr-o pâlnie.

 Pentru determinarea densității relative, picnometrul se folosește împreună cu o

balanță analitică, necesară efectuării unor cântăriri de precizie ale picnometrului
(gol sau umplut cu lichid).

2
 m = m1 – m0

m1 – plin m0 – gol - uscat

Picnometru
𝝆
d=
Determinarea densității relative 𝝆′𝟒℃
→ picnometru + balanța analitică

 Modul de lucru pentru determinarea densității relative a unui lichid cu picnometrul

- Se determină masa picnometrului gol (m0), curat și uscat, inclusiv dopul din
dotare.
- Se umple picnometrul aducând lichidul de cercetare respectiv până la
reper. Se va avea grijă ca să nu existe bule de aer în interiorul vasului.
- Se determină masa picnometrului plin (m1).
- Se calculează masa de lichid din vas cu relația:
m = m1 – m0.
- Se golește picnometrul, se spală, se usucă și apoi se reumple cu apă
distilată.
- Se determină masa (m2) a picnometrului plin cu apă distilată, adusă la
reper.
- Se determină masa de apă distilată din vas:
m't = m2 – m0.
- Se determină temperatura din laborator și se extrage corecția de
temperatură dt (tabel).
- Se calculează densitatea relativă a lichidului de cercetat cu relația

3
 𝑚
d= · 𝑑𝑡
𝑚′𝑡℃

𝒎
d= · 𝒅𝒕
𝒎′𝒕℃

Determinarea densității relative și a

concentrațiilorsoluțiilor și lichidelor biologice cu
ajutorul areometrelor
 Areometrele sunt dispozitive simple cu ajutorul cărora se poate determina expeditiv
densitatea (densimetre) sau alte mărimi dependente de ea (concentrația unei soluții).
 Construcția și funcționarea lor se bazează pe principiul lui Arhimede. Pentru un
același corp de volum dat, forța arhimedică(egală cu greutatea volumului de lichid
dezlocuit de corpul scufundat) va fi cu atât mai mare cu cât densitatea lichidului va fi
mai mare. Ca urmare areometrul se va scufunda în lichidul de măsurat pe o
adâncimeinvers proporționalăcu densitatea lichidului respectiv.
 Areometrele se construiesc dinsticlă (sticlă borosilicatică) și cuprind, în general,
următoarele părți componente: plutitor (p) de formă cilindrică – cu rolul de a menține
areometrul în echilibru în lichid, lest (l), ce conține alice de plumb mercur sau alte
corpuri grele – cu rol de a asigura verticalitatea dispozitivului în lichid și tijă (t),
situată la partea superioară, ce conține scala areometrului. Unele dispozitive au
încorporat și un termometru ce permite determinarea temperaturii lichidului, în
vederea stabilirii corecției de temperatură pentru paramentrul măsurat, în conformitate
cu indicațiile constructorului.
plutitor
Alcătuirea areometrului: - sticlă: lest
tijă

Tipuri de areometre: lactodensimetrul

termolactodensimetrul
(pentru determinarea densității laptelui)

4
 t - conține scala areometrului

p -menține areometrul în echilibru

l -asigură verticalitatea dispozitivului

Areometru

 Areometrelesunt etalonate la o anumită temperatură (de obicei 20℃), notată pe

scala dispozitivului. Pentru măsurători efectuate la alte temperaturi trebuie să se
aplice corecții datorită dilatării sticlei din care este confecționat areometrul. De
exemplu, valoarea densității unui lichid, la o altă temperatură t decât cea indicată de
constructor (20℃), se calculează cu expresia:

𝜌𝑐𝑖𝑡𝑖𝑡
𝜌𝑡 =
1+𝛾(𝑡−20)

 unde γ este coeficientul de dilatare volumică al sticlei

 Lactodensimetrul șitermolactodensimetrulsunt areometre destinate măsurării

densității laptelui, în domeniul 1,020 și 1,040 g/cm3. Valoarea diviziunii minime
(precizia) este de 0,0005 g/cm3.

Determinarea densității laptelui crud se face după minimum 2 ore de la mulgere.

Temperatura la care se face determinarea trebuie să fie de20℃ ± 5℃. Dacă temperatura
laptelui este mai mică/mare de 20℃, atunci din valoarea citită la lactodensimetru se
scade/adună 0,0002 g/cm3 pentru fiecare grad de temperatură.

 Laptele conține apă (cu o pondere de 86-89,3%, în medie 87,5%) precum și o serie
de substanțe azotate, săruri minerale, hidrați de carbon (cu densități mai mari decât cea
a apei) și substanțe grase (cu densitate mai mică decât a apei).
 Proporția medie de grăsime este de 3,5% (2,0-6,5%) pentru laptele de vacă, 6,5%
pentru cel de bivoliță, 6,7 % la oaie, 3,5% la capră și 1 % la iapă.

5
  Adăugarea de apă și desmântânirea reprezintă fraude prin care se schimbă
compoziția laptelui. Prin degresarea laptelui (extragerea de grăsime), densitatea sa va
crește deoarece untul are o densitate mai mică decât a apei. Pentru a i se reduce
densitatea la valoarea considerată normală (1,026 – 1,034 g/cm3) i se poate adăuga apă.
În aceste condiții, un lapte degresat (sărăcit în grăsimi) și diluat cu apă poate apărea
normal la densimetre.
 Lactometrul este un areometru care indică în mod convențional proporția de apă din
lapte. Tija areometrului are notată la partea superioară diviziunea 0 (adică 100% apă),
iar la partea inferioară diviziunea 25.

Diviziunile dintre 20 și 25 sunt caracteristice laptelui integral de diferite sortimente

(vacă, oaie, capră, etc.), între diviziunile 20 și 15 – lapte cu ¼ apă, între diviziunile 15 și
10 – lapte cu ½ apă etc.

 Mustimetrul este un densimetru destinat stabilirii calității mustului la producătorii de

vinuri, întrucât s-a constatat existența unei corelații între densitatea mustului și unele
proprietăți ale acestuia, cum sunt conținutul de zahăr la litru de must și / sau
potențialul alcoolic al vinului ce se va obține din mustul respectiv.
 Mustimetrul are două scale. O scală servește la măsurarea cantității de zahăr dintr-
un litru de must (exprimată în grame de zahăr pe litru) și ale cărei limite sunt 60 și 360
grame de zahăr / litru de must (o diviziune a scalei corespunde la 5 g / l). Cealaltă
scală permite aprecierea potențialului alcoolic al vinului ce se va obține (exprimat în
procente de volum), limitele scalei fiind 4 și 21 % vol. (o diviziune a scalei
corespunde la 0,5 % vol.)
 Alcoolmetrul 0-100% (alcoolmetrul centezimal Gay-Lussac) este destinat
determinării concentrației în procente de volum a alcoolului dintr-o soluție alcoolică.
 Scala alcoolmetrului cuprinde intervalul 0-100 %, valoarea unei diviziuni fiind de
2% pentru porțiunea 0-50% și de 1 % pentru intervalul 50-100%.

Mod de lucru
 Se introduce areometrul curat și uscat în lichidul de măsurat aflat într-un cilindru de
sticlă transparent suficient de înalt pentru a asigura plutirea areometrului. Areometrul
se va introduce lent astfel încât să nu fie udată tija dispozitivului care rămâne în afara
lichidului.
 În situația în care areometrul nu este prevăzut și cu termometru, se va introduce un
termometru în lichidul de măsurat (fără să afecteze plutirea areometrului) pentru a se
determina corecția de temperatură.
 Se așteaptă (cca. 1 min) pentru ca areometrul să rămână în echilibru.
 Se citește valoarea de pe tijă în dreptul meniscului lichidului, având grijă ca
instrumentul să nu atingă pereții cilindrului iar raza vizuală de la observator să fie
tangentă la meniscul lichidului.
 În situația în care determinările se fac la alte temperaturi decât cele ale intervalului
precizat de contructor pentru instrumentul respectiv, se va citi temperatura lichidului
respectiv și se va aplica corecția de temperatură.

6
IMAGINI PENTRU APARATELE DE MĂSURĂ ANALIZATE