RECAPITULARE TEST

Mărimi fizice. Fenomene fizice.

Mărimi fizice.

Natura este formată din corpuri. Banca, tabla, cartea, caietul, pietrele, Pământul,
Luna, Soarele, casele, mașinile etc. toate sunt corpuri.

Omul percepe corpurile din natură cu ajutorul simțurilor sale, datorită proprietăților
(însușirilor) pe care acestea le au.

Vedem culoarea corpurilor, starea lor de agregare, forma lor, transparența, etc.

Mirosim parfumul florilor, laptele, oțetul și recunoaștem anumite substanțe după

mirosul lor.

Pipăim obiectele într-o cameră întunecată ca să nu ne lovim sau caloriferul iarna,

să simțim căldura dată de el.

Gustăm ciocolata dulce, pelinul amar, alimente uneori prea sărate, ardeiul iute.

Auzim clocotul apei când începe să fiarbă, ciripitul păsărelelor, tic-tacul ceasului.

Proprietăţi fizice.

DEFINIŢIE
Proprietățile corpurilor ca : formă, culoare, stare de agregare, mirosul, întinderea
spațială, starea de încălzire, se numesc proprietăți fizice.

Proprietăţi particulare.

DEFINIŢIE
Corpurile se deosebesc unele de altele prin anumite proprietăți care le sunt
caracteristice, numite proprietăți particulare.
Exemple:

Apa dintr-un pahar este:

 lichidă;
 fără gust (insipidă);
 fără miros (inodoră);
 fără culoare (incoloră);
 transparentă (vedem prin ea);
 ia forma vasului, etc.

Laptele dintr-un pahar este:

 un lichid;
 cu gust dulce;
 miros specific de lapte;
 culoare albă;
 opac (nu vedem prin el);
 ia forma vasului.

Proprietăţi generale.

DEFINIŢIE
În afară de proprietățile particulare, mai există o categorie de proprietăți pe care le
au toate corpurile din natură, numite proprietăți generale.

Exemple de proprietăţi generale ale corpurilor:

Corpurile sunt formate din substanțe. Acestea pot fi:

 substanțe naturale (oxigen , azot, apă, petrol, cărbuni, diamant, aur,

sare,etc.);
 substanţe artificiale (sticlă, plastic, benzină, motorină, fier, aluminiu,
îngrășăminte chimice, etc.).

OBSERVAŢIE

Când denumesc un corp mă gândesc la:

  o anume formă şi la un anumit volum al său.

Când denumesc o substanţă mă pot gândi la:

 diferite forme pe care le poate lua aceasta în diferite corpuri.

De exemplu, când spun cui denumesc un corp (mă gândesc la bine–cunoscuta

formă a cuiului), iar când spun fier denumesc o substanţă (fierul poate lua forma
cuiului, dulapului, sârmei etc.).

De asemenea, apa dintr-o sticlă denumeşte un corp (forma sticlei),

iar apa denumeşte o substanţă (apa dintr-o sticlă, dintr-un pahar, dintr-un lac etc.).

Clasificarea proprietăţilor fizice după criteriul de ordonare. Proprietățile

fizice măsurabile.

În funcţie de criteriul de ordonare există două categorii de proprietăți fizice:

a) proprietăți care pot fi criterii de ordonare, de exemplu: lungimea, înălțimea,

diametrul, aria unei suprafețe, volumul unui corp, timpul unui eveniment,
temperatura, greutatea, etc.

b) proprietăți care nu pot fi criterii de ordonare, de exemplu: starea de agregare,

culoarea, mirosul unui corp, gustul unui aliment, forma unui corp. Adică nu putem
face o comparație cantitativă (mai mare sau mai mic) între corpuri, de exemplu,
după culoare. Ce relație de mai mare sau mai mic să pun între culoarea roșie, cu
culoarea albastră ș.a.m.d.

Din aceste două categorii, numai proprietăţile fizice care constituie criterii de
ordonare sunt proprietăţi măsurabile. Ele permit compararea lor cantitativă cu
alte proprietăţi de acelaşi fel, adică pot fi măsurate. Acestea sunt proprietăţile care
îi interesează pe fizicieni şi care vor fi studiate de tine pe parcursul orelor de fizică.

DEFINIŢIE
Proprietățile fizice măsurabile ale unui corp sunt acele proprietăți care pot fi
măsurate cu ajutorul unui dispozitiv și cu ajutorul cărora corpurile pot fi ordonate.

Exemple de proprietăți fizice măsurabile:

  lungimea mesei măsurată cu rigla este de 90 cm;
 timpul orei de curs măsurat cu ceasul este de 50 minute;
 volumul apei din sticlă măsurat cu vase gradate este de 2 L.

Proprietăţilor fizice măsurabile li s-au asociat mărimi fizice. De exemplu :

 Întinderii spaţiale pe o singură direcţie i s-a asociat mărimea fizică

numită lungime.
 Întinderii spaţiale pe două direcţii i s-a asociat mărimea fizică numită arie.
 Întinderii spaţiale pe toate cele trei direcţii (sau locul ocupat de corp în
spaţiu) i s-a asociat mărimea fizică numită volum.
 Intervalul de timp al unui eveniment = durată.
 Intensitatea interacţiunii dintre două corpuri = forţă.
 Starea de încălzire a unui corp = temperatură.

Măsurarea unei mărimi fizice

Măsurarea unei mărimi fizice implică compararea cantitativă a acesteia cu

unitatea de măsură (etalon) aleasă.

Măsurarea unei mărimi fizice se face cu ajutorul unui instrument de măsură

adecvat.

Mărimea fizică şi unitatea de măsură corespunzătoare acesteia măsoară

aceeaşi proprietate.

Exemplu:

 metrul este o lungime;

 secunda este un interval de timp etc.

Mărimile fizice se notează cu simboluri.

Exemplu:

 simbolul folosit pentru distanță este d;

 simbolul pentru arie este A;
 simbolul pentru timp este t etc.

DEFINIŢIE
A măsura o mărime fizică înseamnă a o compara cu o altă mărime de aceeași
natură, aleasă ca unitate de măsură.

Exemplu. Pentru măsurarea lungimii mesei, notată cu l am folosit:

 Unitatea de măsură (etalon): cm;

 Instrumentul de măsură: rigla;
 Procedeul de măsurare: compararea;
 Rezultatul măsurătorii este: l = 90cm (lungimea mesei are valoarea numerică
90, iar unitatea de măsură aleasă a fost centimetrul).

Rezultatul măsurătorii unei mărimi fizice se dă sub următoarea formă:

MĂRIME FIZICĂ (SIMBOL) = VALOARE NUMERICĂ ∙ UNITATE DE
MĂSURĂ(SIMBOL)

II.1.1.7. Stabilirea unităților de măsură.

Stabilirea unităților de măsură se face prin convenții internaționale.

La nivel internațional s-a convenit să existe un sistem unic de mărimi și unități de

măsură, numit Sistemul Internațional de mărimi și unități (abrevierea fiind SI).
Acesta se aplică în România din 1960.

Pentru a exprima faptul că unitatea de măsură a lungimii în SI este metrul

vom scrie:

și se citește unitatea de măsură pentru lungime în Sistemul Internațional este

metrul.

Pentru a exprima faptul că unitatea de măsură a timpului în SI este secunda

vom scrie:

și se citește unitatea de măsură pentru timp în Sistemul Internațional este

metrul.

OBSERVAŢIE
Pe parcursul studiului fizicii vei învăța multe mărimi fizice și unitățile lor în SI. De
asemenea trebuie să cunoști valorile multiplilor și submultiplilor care se aplică
tuturor unităților de măsură. Pe lângă aceștia care sunt de bază mai există și alți
multiplii mai mari, sau alți submultiplii mai mici.

Multiplii unităților de măsură.

Multiplii unităților de măsură - sunt mai mari decât unitatea respectivă de câte
ori arată valoarea lor:

Submultiplii unităților de măsură.

Submultiplii unităților de măsură - sunt mai mici decât unitatea respectivă de

câte ori arată valoarea lor:

OBSERVAŢIE
Când avem de transformat dintr-un submultiplu sau multiplu în unitatea de bază,
copiem valoarea dată, apoi în loc de simbolul multiplului sau submultiplului
înlocuim valoarea lui (preferabil sub formă de fracție, la submultiplii) și copiem
unitatea rămasă (vezi exemplele din tabel).

Nu uitați, când avem un număr înmulțit cu 10, 100, 1000, ș.a.m.d., se mută virgula
numărului spre dreapta peste atâtea cifre câte zerouri avem.
Exemplu: 0,7∙1000, mutăm virgula spre dreapta peste 3 cifre și în locurile libere
punem zero.

OBSERVAŢIE
Nu uitați, când avem un număr înpărțit la 10, 100, 1000, ș.a.m.d., se mută virgula
numărului spre stânga peste atâtea cifre câte zerouri avem.
Exemplu: 43/1000 mutăm virgula spre stânga peste 3 cifre și în locurile libere
punem zero.

Caracterizarea unei mărimi fizice.

Pentru a caracteriza o mărime fizică trebuie să-i arătăm:

 Simbolul
 Formula de definiţie sau de calcul (există mărimi care nu au formulă şi
care se determină numai în mod direct prin măsurare cu ajutorul unui
instrument de măsură; de exemplu: lungimea, durata, temperatura, etc.)
 Unităţi de măsură (cea fundamentală sau în Sistemul Internaţional şi cele
derivate);
 Instrumente de măsură (există un număr mic de mărimi pentru care nu
există instrumente de măsură; ele se determină numai în mod indirect, prin
calcul cu ajutorul unei formule; de exemplu, aria, puterea mecanică, căldura,
etc.).

Fenomene fizice.

DEFINIŢIE
Un fenomen fizic (proces fizic) se produce atunci când cel puțin una dintre
proprietățile fizice ce caracterizează un corp se modifică în timp.

Măsurarea directă a lungimii.

• Simbol: l

• Nu are formulă de calcul

• Unitatea de măsură în Sistemul Internațional: [ l ]SI = m (metrul)

• Instrumente de măsură: riglă, ruletă, șubler, centimetrul de croitorie, metrul

de tâmplărie, etc.
Dimensiunile unui corp în spaţiu.

Măsurarea directă a ariei.

Aria unei suprafețe arată cât de întinsă este acea suprafață.

• Simbol: S sau A

• Are formulă de calcul pentru fiecare suprafață regulată. Pentru un

dreptunghi formula ariei este: S = L ∙ l

• Unitatea de măsură în Sistemul Internațional: [ S ]SI = m2 (metrul

pătrat=m.p.)

• Instrumente de măsură: hârtia milimetrică.

Determinarea indirectă a ariei.

Măsurarea ariei prin metode indirecte, în cazul suprafețelor cu formă

geometrică regulată, se face prin măsurarea dimensiunilor liniare și utilizând
formule de calcul:

 Pentru un dreptunghi (Dreptunghiul reprezintă un caz particular de

paralelogram, care are toate unghiurile drepte), se măsoară lungimea
dreptunghiului (L = AB = CD) și lățimea dreptunghiului (l = AD = BC) și
apoi aplicăm formula de calcul:
 Pentru un pătrat (Pătratul reprezintă un caz particular de dreptunghi, care
are toate unghiurile drepte și toate cele patru laturi egale, notate cu l = latura
pătratului = AB = BC = CD = AD) se măsoară latura acestuia și apoi
aplicăm formula de calcul:
 Pentru un triunghi oarecare (Triunghiul reprezintă un poligon format din
trei laturi care se întâlnesc două câte două, formând trei unghiuri interne) se
măsoară o latură a acestuia (a) și înălțimea ei (h) și apoi aplicăm formula
de calcul:

 Pentru un paralelogram (Paralelogramul reprezintă un patrulater care are

laturile opuse paralele și egale) se măsoară lungimea paralelogramului (b =
L = AB = CD) și înălțimea paralelogramului (h = AF) și apoi aplicăm
formula de calcul:
Măsurarea directă a volumului.

Volumul unui corp reprezintă locul ocupat de un corp în spațiu.

• Simbol: V

• Are formulă de calcul pentru fiecare corp geometric. Pentru un paralelipiped

V=L∙l∙h

• Unitatea de măsură în Sistemul Internațional: [ V ]SI = m3 (metrul cub=m.c.).

• Instrumente de măsură: cilindrul gradat (mensura).

O altă unitate de măsură pentru volum (capacitate) este litrul: 1 L = 1dm3.

Măsurarea indirectă a volumului.

Măsurarea volumului prin metode indirecte, în cazul unor corpuri cu formă

geometrică regulată, se face prin măsurarea dimensiunilor liniare și utilizarea
formulelor de calcul (în clasa a VIIIa vei învăța și pentru alte corpuri
geometrice formule de volum):

 Pentru paralelipiped avem formula volumului:

 Pentru cub avem formula volumului:

Cubul este paralelipipedul dreptunghic cu toate muchiile egale. Fețele unui cub au
formă de pătrat și sunt congruente(egale).

Măsurarea directă a intervalului de timp.

Intervalul de timp reprezintă durata unui eveniment.

• Simbol: t

• Nu are formulă de calcul

• Unitatea de măsură în Sistemul Internațional: [ t ]SI = s (secunda)

• Instrumente de măsură: ceasul, cronometrul, clepsidra, etc.

Alte unități de măsură pentru timp sunt:

 Minutul = 1 min = 60 s
 Ora = 1 h = 60 min = 60 ∙ 60s = 3.600 s
 Ziua = 24 h = 24 ∙ 3600 s = 86.400 s
 Săptămâna = 7 zile = 7 ∙ 86400 s = 604.800 s
 Luna = 30 zile = 30 ∙ 86400 s = 2.592.200 s
 Anul = 365 zile = 365 ∙ 86400 s = 31.536.000 s