Abecedarul binoclului si al lunetelor terestre

In acest articol vreau sa fac o descriere mai larga

a tipurilor de binocluri. Foarte multe multe dintre ele le-am testat personal, despre altele
mi-am facut o parere discutand cu persoane care le-au detinut (vanatori, ornitologi,
militari, astronomi, marinari si persoane fara un interes aparte dar care totusi folosesc
binoclul fara prea multe pretentii de la el).
Deasemenea de multi ani am avut contacte cu multi critici de optica cu care am schimbat pareri
si experiente cat si contacte cu firmele producatoare de la care am cerut informatii, sfaturi si
completari.
Intrucat printre altele, ma ocup de ani de zile cu comertul de binocluri, lunete terestre si lunete
de vanatoare, am avut posibilitatea sa tin in mana majoritatea binoclurilor existente pe piata, de
la modele din WWII pana la cele moderne, sa vad care dintre ele au o tendinta de a se
reintoarce la reparat si care par sa tina o viata.
Unii dintre dvs. probabil ca sunteti familiarizati cu acesti termeni altii nu. Sper in primul rand sa
fie de folos celor care doresc sa isi achizitioneze un binoclu dar nu sunt siguri in ce priveste
alegerea perfecta.
BINOCLU ABC
Exista practic doua tipuri de binocluri:
Binocluri cu prisme Porro (are forma de M) si binocluri cu prisme Roof (are forma de H). In
trecut toate binoclurile aveau prisme Porro. In ultimii ani au aparut insa noile versiuni de roof
prisme a caror idee a fost mai intai de toate sa creeze binocluri mai mici si mai usor de
manevrat. In ce priveste calitatea optica a celor doua tipuri, nu exista astazi nici o diferenta (unii
sunt insa in continuare de parere ca binoclurile Porro au o perceptie stereoscopica mai mai
buna datorata distantei dintre lentile). Binoclurile Porro sunt in continuare mai mari pe cand
celelalte mai mici. Pretul la binocluri Porro este intotdeauna mai scazut decat la celelate asa ca
daca esti dispus sa cari cu tine un binoclu mai mare si mai greu poti adesea sa iti cumperi
binocluri Porro foarte bune la preturi acceptabile fata de Roof.
1.Cel mai important aspect este calitatea lentilelor si a ocularelor
a) Coating ( sau antireflex dar aleg sa scriu multi termeni in engleza intrucat este limba in care
sunt scrise instructiunile de multe ori si e mai usor de inteles).Rolul coatingului este de a minima
pierderile de luminozitate care apar in momentul in care lumina vine in contact cu o sticla
netratata. Chiar cand sticla e perfect tratata apare adesea o pierdere a luminozitatii de ca. 5%,
pierdere care insa poate fi minimata prin tratarea lentilelor cu antireflex. Zeiss este prima firma
care a descoperit sistemul antireflex prin anii 20-30. Coatingul apare sub denumiri diferite:
-CO(coated optics)[/b] inseamna ca binoclul are una sau mai multe lentile care sunt tratate cu
antireflex.
-FC(fully coated) inseamna ca binoclul are toate lentilele tratate cu antireflex.
-MC(multi coated) inseamna ca binoclul are un sau mai multe lentile tratate cu mai multe straturi

de antireflex.
-FMC(fully multi coated) inseamna ca binoclul are toate lentilele tratate cu mai multe straturi de
antireflex. Cu cat mai multe cu atat mai buna calitate.
-PC-3 (phase coating) un tratament care imbunatateste si mai mai mult calitatea optica a
lentilelor rezultand intr-o rezolutie mai buna si mai clara. Nu se foloseste la binoclurile Porro ci
numai la Roof.
b) HD (high definition) lentile cu o calitate extrem de buna, la care contrastele sunt aproape
perfecte, luminozitatea mai mare iar claritatea este uniforma pe toata suprafata lentilelor.
(folosite de printre altele de Swarovski si Leica)
c)FL (fluorite) lentile din fluorite. Au practic acelasi rol ca cele HD (folosite de Zeiss si noul
model de Leica)
d) ED (extra low dispersion) Nu la fel de avansat ca la cele cu HD dar mai bune decat lentilele
cu FMC (folosite adesea de Pentax si Nikon).
2.Prisme interioare
BAK-7 si BAK-4 (Barrium Crown) prisme superioare care maresc posibilitatea de a absorbi mai
multa lumina. BAK-7 sunt bune, BAK-4 sunt si mai bune. Toate binoclurile de calitate se
folosesc astazi de BAK-4.
3.Diametrul lentilei (obiectivului)/luminozitate
Cu cat diametrul e mai mare cu atat mai clara si mai luminoasa va fi imaginea. Este intotdeauna
de preferat ca luminozitatea sa fie cat mai mare. Problema este insa ca o data cu cresterea
diametrului lentilei creste si marimea binoclului. Marimile cele mai des folosite sunt 20,25mm (la
binoclurile de buzunar), 30,32mm, 40,42mm, 50mm si 56mm. Unele marci ca de ex. Bushnell si
Pentax se folosesc si de 43mm, Minox de 52mm si 58mm iar Zeiss de 45mm (de exemplul la
noul lor binoclu RF) sau 60mm la versiunea cu stabilizator.
4. Chromatic Aberration (Aberatie Cromatica)
La lentile de calitate mai proasta se observa atunci cand lumina trece prin lentila un anumit
colorit (violet, rosu, verde) in jurul obiectelor privite prin lentila. E o problema foarte enervanta,
neplacuta si de nedorit. Pt. a evita astfel de probleme, pe langa metodele de mai sus se
folosesc lentile acromatice sau apocromatice care prin a combina lentile negative si pozitive
aduna razele de lumina intr-un buchet concentrat creeind in felul acesta o imagine cat mai
perfecta posibil, fara influente ale anumitelor culori de curcubeu.
5. Collimation (colimare)
Alinierea paralela a prismelor interioare creeind astfel o imagine balansata pt. ambii ochi. O
colimare gresita (o aliniere gresita a prismelor) va crea direct o imagine dubla in binoclu.
Intotdeauna un cosmar! Un binoclu decolimat nu valoreaa foarte mult dar poate fi in continuare
folosit ca monoclu, privind doar printr-unul dintre cele doua tuburi.
6. Field of view (camp vizual)
Se masoara ori in grade, m ori in yards si reprezinta aria care se observa la o anumita distanta.
De ex. un camp vizual de 6 grade inseamna ca 1000m se vede o zona de aprox. 105m si asa
mai departe. Campul vizual se micsoreaza odata cu cresterea magnificatiei. Deci daca sunteti
interesati de un camp larg vizual este indicat un binoclu Porro (stiute ca aviind campuri vizuale
mai largi) 750 sau 756. In general cam toate binoclurile de 82 si 102 au campuri vizuale de
6-6,5 grade, intre 105 si 120m la 1000m. Binocluri de proasta calitate au campuri vizuale
mizerabile creeind o senzatie tunelara.
Exista adesea cazuri in care campul vizual nu este specificat concret la binocluri si cazuri in
care campul vizual este specificat numai in grade, m sau ft.
In calcularea campului vizual se foloseste intotdeauna o formula foarte simpla dar din pacate
putin cunoscuta:

Campul vizual (in grade)= campul vizual specificat (in m/1000m) divizat cu 17,5 -in cazul in care
masuratoarea se face in m.
Campul vizual (in grade)=campul vizual specificat (in ft/1000yards) divizat cu 52.5 -in cazul in
care masuratoarea se face in ft.
Ca sa fie si mai la indemana, scriu mai jos majoritatea tipurilor de campuri vizuale existente la
binocluri, cifrele ingrosate reprezentand majoritatea binoclurilor existente pe piata de genul 7x,
8x si 10x:
ft/1000yards
100 = 1.9 CV (ft imparatit la 52.5)
110 = 2.1
120 = 2.3
130 = 2.5
140 = 2.7
150 = 2.9
160 = 3.0
170 = 3.2
180 = 3.4
190 = 3.6
200 = 3.8
210 = 4.0
220 = 4.2
230 = 4.4
240 = 4.6
250 = 4.8
260 = 5.0
270 = 5.2
280 = 5.4
290 = 5.5
300 = 5.7
310 = 5.9
320 = 6.1
330 = 6.3
340 = 6.5
350 = 6.7
360 = 6.9
370 = 7.0
380 = 7.2
390 = 7.4
400 = 7.6
410 = 7.8
420 = 8.0
430 = 8.2
440 = 8.4
450 = 8.6
460 = 8.8
470 = 9.0
480 = 9.1
490 = 9.3
500 = 9.5
510 = 9.7

520 = 9.9
530 = 10.1
540 = 10.3
550 = 10.5
560 = 10.7
570 = 10.9
580 = 11.0
590 = 11.2
600 = 11.4
m/1000m
35 = 2.0 CV (m impartit la 17.5)
38 = 2.2
41 = 2.4
44 = 2.5
47 = 2.7
50 = 2.9
53 = 3.0
56 = 3.2
59 = 3.4
62 = 3.5
65 = 3.7
68 = 3.9
71 = 4.0
74 = 4.2
77 = 4.4
80 = 4.6
83 = 4.7
86 = 4.9
89 = 5.1
92 = 5.3
95 = 5.4
98 = 5.6
101 = 5.8
104 = 5.9
107 = 6.1
110 = 6.3
113 = 6.5
116 = 6.6
119 = 6.8
122 = 7.0
125 = 7.1
128 = 7.3
131 = 7.5
134 = 7.7
137 = 7.8
140 = 8.0
143 = 8.2
146 = 8.4
149 = 8.5
152 = 8.7
155 = 8.9
158 = 9.0

161 = 9.2
164 = 9.4
167 = 9.5
170 = 9.7
173 = 9.9
176 = 10.1
179 = 10.2
182 = 10.4
185 = 10.6
188 = 10.7
191 = 10.9
194 = 11.1
197 = 11.2
200 = 11.4
De preferat, sunt binoclurile cu campuri vizuale cat mai mari pt. a evita senzatia tunelara.
Problema este insa constituita de faptul ca este greu de combinat optica de calitate cu campuri
vizuale largi. Firmele care dupa parerea mea, au reusit sa scoata multe binocluri cu campuri
vizuale mai largi au fost in special cele japoneze si in special Nikon. Versiunile lor de Nikon SE
au campuri vizuale surprinzator de largi fara ca optica sa fi avut prea mult de suferit.
In general insa la binoclurile de magnificatie 7x, 8x si 10x este de preferat ca limita de jos a
campului vizual sa fie de cel putin 6.1, deci 107m/1000m.
7. Eye Relief (distanta focala)
Este distanta dintre ochi si ocular la care ochiul obtine un camp vizual intreg. O distanta focala
mare e foarte folositoare pt. cei care poarta ochelari dar si tuturor celorlalti utilizatori.
8. Exit Pupil (pupila de iesire)
Marimea cercului de lumina care trece prin ocular. Cu cat pupila de iesire e mai mare cu atat
mai clara imaginea. Pupila de iesire este foarte importanta si multi nu o iau in considerare. Ce
rost are sa iti iei un binoclu care are lentile cu diametru bun, calitate acceptabila dar o pupila de
iesire prea mica? Imaginea nu va fi ce ar fi putut sa fie. Nu uitati de ea cand va cumparati
binoclul!!!
9. Lotu Tec, Rainguard etc
Modalitati de tratament ale lentilelor care pe de o parte fac ca lentilele sa fie mai rezistente
impotriva murdariei si prafului, iar pe de alta parte impiedica lentila de a se aburi. Daca ploua,
picaturile de apa se vor diviza in particule foarte mici care vor aluneca usor pe lentila, nelasand
urme urate si in acelasi timp ingaduind o claritate buna a imaginii in pofida ploii sau cetii.
10. Waterproof/Waterresistent
Unele binocluri sunt rezistente la picaturi de apa dar nu faca fata umezelii indelungate (de
exemplu daca ai binoclu in masina tot timpul) sau a contactului indelungat cu apa. Acestea se
definesc a fi Waterresistent.
Waterproof sunt adesea binocluri umplute cu azot (un gaz mai uscat decat aerul) si sigilate cu
un O ring. Acestea doua garanteaza ca binoclul face fata umezelii, ploii si chiar situatiei in care
este scapat in apa dar nu ajunge la o adancime prea mare, fara ca binoclul sa abureasca
inauntru. De preferat intotdeauna astefel de binocluri. Cateva firme au inceput sa
experimenteze cu Argon si Krypton care fac binoclul mai rezistent si la schimbarile de
temperatura.
11.Focus/focalizare
Center focus/focalizare centrala- claritatea se regleaza cu ajutorul unei roti (focus wheel)
adesea plasata intre tuburile binoclului. Trebuie reglata in permanenta in momentul in care

distanta la care se priveste cu binoclul creste sau scade.

Autofocus/autofocalizare- se regleaza cu ajutorul dioptriilor. Dupa ce s-a reglat odata, ramane la
fel indiferent de distanta la care se priveste. Binoclurile autofoacalizate sunt adesea mai slabe
optic decat cele cu focalizare centrala, dar sunt preferate adesea de vanatori si militari intrucat
micile slabiciuni optice sunt compensate de faptul ca reusesc sa identifice rapid obiectele din
teren. Binoclurile autofocalizate sunt foarte bune ca binocluri introductive la copii, intrucat sunt
mai usor de folosit, nefiind nevoie sa fie focalizate tot timpul.
12. Dioptrie
Se regleaza adesea prin a invarti ocularul din dreapta al binoclului fiind urmata de reglarea
focalizarii. La binoclurile mai noi se regleaza la mijloc, la fel ca si rotita de focalizare centrala. La
binoclurile autofocalizate exista reglaj al dioptriilor atat la ocularul din dreapta cat si la cel din
stanga. Acest sistem dioptric, apare si la unele binocluri mai performante, de genul Zeiss Victory
RF. Dioptriile centrale sunt cele mai bune putand fi blocate. In felul acesta nu se deregleaza in
timpul in care binoclul se foloseste. Dioptriile se regleaza in general de la -3 la +3 insa exista si
binocluri la care dioptriile se regleaza de la -5 la +5.
13. Magnificatie
Cat de aproape ti se aduce imaginea. Se defineste intotdeauna printr-o cifra urmata de un X.
Asadar 842, 1056, 750 inseamna un binoclu care are o magnificatie de 8x, 10x sau 7x si
lentile de diametre: 42, 56 si 50.
14.Magnificatie variabila
Unele tipuri de binocluri, asemenea lunetelor apar cu magnificatii variabile (de ex. 8-1550). NU
SUNT DE RECOMANDAT! Toate binoclurile cu magnificatii variabile au o optica mai de proasta
calitate decat cele fixe, sunt mai greu de manevrat si creeaza adesea o senzatie de voma sau
durere de cap rezultata din faptul ca ochiul se forteaza mai mult, incercand sa focalizeze
imaginea.
Deasemenea, la magnificatii mai mari de 10-12x este adesea nevoie de o forma de sprijin
(monopied sau trepied).
Daca doriti totusi sa achizitionati asa ceva, cel mai de recomandat este Leica Duovid.
15.Binocluri de zi si noapte
Exista anumite tipuri de binocluri care sunt construite pt. a se folosi mai mult in anumite
perioade ale zilei. In general se poate spune ca binoclurile ale caror lentile au o nuanta verzuie
(spun lentilele si nu imaginea) sunt cele mai eficiente in perioadele de lumina ale zilei pe cand
binocluri care au o nuanta mai rosiatica a lentilelor se potrivesc mai bine utilizarii in timp de
noapte (ex. Steiner Nighthunter).
16. Binocluri marine, militare, cu range finder (telemetru) si BIS
Binoclurile marine nu sunt recomandate cu magnificatii mai mari decat 7x datorita faptului ca la
mai mari tremura imaginea prea mult ingreunand folosirea lor. Pe vapoare de mare tonaj merge
si cu magnificati pana la 10x dar de preferat este totusi 7x. 750 este tipul clasic de binoclu
marin. Binoclurile marine au de multe ori compas.
Binoclurile militare au adesea o scala de gradare, cateodata iluminata si uneori filtre infrarosii.
Optic sunt adesea mai slabe decat unele civile dar in general de calitate foarte buna.
Binocluri cu range finder (telemetru). Civil exista practic doua alternative: Leica Geovid si Zeiss
Victory T*FL RF urmate de noile versiuni de Bushnell Fusion. Sunt binocluri care calculeaza
distanta pana la obiectul privit cu ajutorul laserului. Zeiss Victory are si un un sistem BIS
(Ballistic Information System) care calculeaza traectorie glontului. Sunt de folos la vanatoare.
Leica nu are o optica asa de buna insa Zeiss e cel mai bun din lume la ora actuala, cu o optica
de toata frumsetea!
17. Binocluri cu camera de fotografiat sau de filmat

Cu siguranta ca multi ne-am gandit uneori ce avantajos ar fi daca am avea un aparat de

fotografiat sau de filmat incorporat in binoclu. S-au facut incercari in a produce asa ceva, ce mai
obisnuite fiind cele de la Bushnell. Problema este insa ca sunt binocluri mizerabile din p.d.v
optic si mecanic iar pozele scoase sunt de foarte proasta calitate.
Nici una dintre firmele germane nu a scos deocamdata un astfel de binoclu pe piata. Cand o vor
face si daca vor mentine aceeasi calitate pe care o au astazi la binocluri, eu voi fi primul
cumparator.
18. Binocluri cu stabilizator
Asa cum spune si numele, sunt binocluri care ne permit utilizarea mai usoara a lor in pofida
tremurului mainii. Sunt adesea binocluri cu magnificatii mai mari (15x, 16x sau 20x) care pot in
felul acesta sa fie folosita fara monopied sau trepied. In general, la utilizarea terestra nu is au
rostul datorita faptului ca optica lasa mult de dorit (in special la Nikon si Canon care sunt cele
mai obisnuite la ora actuala). Daca e sa le folosim in masina sau in barca, atunci sunt destul de
eficiente permitand o utilizare mai usoara.
Cel mai bun binoclu cu stabilizator la ora actuala e Zeiss Dialyt 2060. Un adevarat monstru
optic!
19.Monocluri
Un singur tub in loc de doua. Multe monoculare sunt dotate cu range finder.
Monocularele sunt foarte eficiente in situatiile in care greutatea carata e prea mare. Daca ai un
aparat mare de fotografiat, trepied, rucsac plin de obiective etc, nu prea iti arde sa mai cari
dupa tine prea multa greutate in plus. Aici, un monocular se poate dovedi ca fiind o alegere
foarte eficienta.
Cele mai bune sunt confectionate de Zeiss si Leica.
20.Twilight factor/ Factor crepuscular
Reprezinta capabilitatea binoclului de a face fata conditiilor cu luminozitate scazuta. Cu cat e
mai mare, factorul crepuscular, cu atat mai bine.
Binoclul perfect
O magnificatie de 7,8 sau 10 (la magnificatii de peste 10x incepe sa apara un tremur al imaginii
care poate fi considerat deranjant) cu o luminozitate de cel putin 42mm pana la 50mm, 56mm.
Perfect colimat, fara aberatii cromatice, cu o distanta focala mare, cu o pupila de iesire mare, cu
un factor crepuscular mare, cu focalizare si dioptrie centrala care se poate bloca, cu eye caps
ajustabile, foarte bine cauciucat, construit solid (nu neaparat greu dar solid), cu lentile FMC HD
sau FL, cu curea de neoprene ale carei agatatori sa stea in partile exterioare ale binoclului, usor
reglabila, cu protectie pt. oculari care sa ramana atarnata pe curea si protectie pt. lentile care sa
stea tot timpul pe binoclu.
Evitati binoclurile cu o magnificatie mare dar lentile cu diametru mic. Imaginea va fi neclara, mai
intunecata, contrastele slabe. Urmatoarele combinatii magnificatie-luminozitate sunt de
recomadat:
740, 750, 830, 840, 842, 843, 845,850, 856, 1040, 1042, 1043, 1045, 1050,
1056. La binocluri peste 10x evitati diametru mai mic de 42mm lar la cele de 15x nu mai mic
de 56mm.
Binocluri de tipul 820, 825, 1025 etc. sunt bune numai daca sunt produse de firmele cele
mai tari care compenseaza diametrul mic al lentilei cu o calitate foarte buna, imaginea fiind mai
slaba dar comparativ cu altele excelenta.
Binocluri de genul 2050, 1642, 1020, 1025, 1030 si altele de genul acesta nu sunt de
recomandat. Anumite exceptii fiind la binoclurile de la clasele superioare.
Evitati binocluri cu BAK-7, sau lentile care nu sunt FMC. La fel cele care nu sunt Waterproof si
sigilate cu O ring.

Nu cu mult timp in urma am avut un schimb de pareri cu Holger Merlitz, un profesor de

astrofizica considerat ca una din marile materi cenusii in ce priveste cunostiintele privitoare la
binocluri. Mi-a impartasit ceva ce nu cunosteam si anume ca materialele din care Zeiss, Leica si
Swarovski isi confectioneaza lentilele sunt inrudite cu pietrele pretioase. Cu alte cuvinte,
materiale care, deja in faza incipienta, sunt foarte pure si cu o rezistenta foarte mare. Imi
confirma o suspiciune pe care am avut-o mult timp si anume ca trebuie sa existe un alt secret in
spatele succesului lor in ce priveste confectionarea sticlelor lor. Nikon, Steiner, Kowa printre
altii folosesc teoretic aceleasi metode de tratament al lentilelor si cu toate acestea nu reusesc
sa creeze aceleasi lucruri. Se pare asadar, ca o parte a secretului este constituita de calitatea
materialelor cu care lucreaza.
De aceea, si nu numai, trebuie in continuare sa sustin ca in ce priveste binoclurile exista doar 3
firme care se pot plasa pe primul loc:
Zeiss, Swarovski si Leica. Intre ele si celelalte e o distanta destul de mare desi binocluri ca
Nikon EDG, Kowa Prominar, Steiner Peregrine sau Nighthunter, par sa se apropie de ele.
Daca ai luneta, iti mai trebuie binoclu?
Da! Luneta nu iti furnizeaza aceeasi imagine ca binoclul. Daca te vei uita printr-o luneta la o
magnificatie de 1042 si dupa aceea printr-un binoclu de calitate similara de 1042 vei observa
ca imaginea este mai clara si de calitate mai buna prin binoclu. Asta pe de o parte din puctul de
vedere in care sunt asezate prismele si pe de alta parte datorita faptului ca creierul
inregistreaza imaginea mai bine cand e vazuta de doi ochi decat de unul.
Daca privind prin binoclu se pare ca experimentezi o ameteala, ochii iti lacrimeaza, trebuie sa
clipesti mai des, te ustura sau par obositi sau experimentezi un inceput de durere de
cap.atunci ai un binoclu de proasta calitate. Cu binoclurile de calitate buna nu apar astfel de
probleme.
In concluzie, daca ar fi sa spun care este cel mai bun binoclu din lume, la ora actuala, as avea
probabil aceeasi parere cu cei de aici:
http://www.birdwatching.com/optics/2008 _main.html
Cu exceptia faptului ca intre timp, au aparut cateva binocluri noi dintre care Swarovski
Swarovision este dupa parerea mea cel care ar trebui sa se plaseze pe locul 1 atat la 1042 cat
si la 8.542.

LUNETE TERESTRE
Aici nu va mai trebui sa scriu la fel de mult intrucat majoritatea aspectelor specificate la binocluri
se aplica si la lunete.
Lunetele terestre sunt de doua tipuri: drepte si inclinate.

Ambele au avantajele si dezavantajele lor.

Cele inclinate sunt in general favorizate de ornitologi pt. faptul ca e mai usor sa privesti cu ele
in copaci si pasari in zbor. Deasemenea, nu e nevoie sa ridici trepiedul atat de mult pt. ca luneta
sa iti ajunga la nivelul ochiului ceea ce face ca trepiedul sa fie mai stabil.
E mai usor sa fie folosite cu monopied pe fereastra de la masina, putand fi orientate in orice
directie (adesea multumita butonului ce permite rasucirea lunetei in jurul axului propriu).
Un alt avantaj este ca poate fi folosita si ca luneta astronomica.
Cele drepte sunt adesea preferate de vanatori, pt. ca e mai usor sa privesti prin ele culcat.
Deasemenea la tir de poligon, luneta poate fi plasata in aceeasi directie si la acelasi nivel cu
arma, usurand verificarea loviturilor de la tinta.
Observatia se face cu o fractiune de secunda mai repede, creierul nefiind nevoit sa se adapteze
la unghiul de observatie.
Lunetele terestre vin atat cu magnificatie fixa cat si variabila.
La fel ca si in cazul binoclurilor, cele cu magnificatie fixa sunt optic superioare celor cu
magnificatie variabila cat si faptul ca au campuri vizuale mai largi. Au insa dezvantajul faptului
ca in momentul in care iti doresti o alta magnificatie va trebui sa desurubezi ocularul pt. a monta
un altul. Asta ia secunde pretioase in care pasarea pe care vrei sa o vezi poate si-a luat deja
zborul cat duce si la faptul risti sa uzezi canalele de insurbare a ocularului.
De preferat sunt asadar lunetele cu zoom, in special intrucat acestea au devenit de foarte buna
calitate in ultimii ani.
Variantele cele mai de calitate, de genul Swarovski, Zeiss, Kowa etc, au doua tipuri de rotite de
focalizare. Una mai rapida si una mai fina pt. a obtine un contrast cat mai clar.
Magnificatiile clasice la lunete terestre sunt de 15-45x, 20-60x si 25-75x. Personal nu sunt
adeptul magnificatiilor prea mari (peste 60x) intrucat le gasesc a fi inutilizabile, in majoritatea
cazurilor, datorita mirajului. Intr-o zi calda de vara, chiar magnificatii de peste 30x vor fi prea
greu de folosit.
Pe de alta parte, sunt un mare sustinator al obiectivelor largi. Asta da multa luminozitate lunetei
si asa ceva e avantajos in orice situatie. Asemenea binoclurilor, cu cat magnificatia e mai mare
cu atat mai bine este daca obiectivul e mare, imaginea devenind mai luminoasa si contrastele
mai clare.
Majoritatea lunetelor au asadar astfel de combinatii: 15-4560, 15-4562, 15-4565, 15-5665,
15-4550, 20-6070, 20-6077, 20-6080, 20-6082, 20-6085, 20-6088, 20-60100.
Lunete cu camera de fotografiat
Si aici Bushnell a facut cele mai multe incercari (nereusite si de data aceasta) urmat de KOWA.
Din pacate si varianta construita de Kowa s-a dovedit a fi una relativ nereusita, in parte datorita
opticii mai slabe si in parte datorita caliatii slabe a aparatului foto.
Daca doriti asa ceva, dupa parerea mea, singura luneta care merita a fi achizitionata la capitolul
acesta este Zeiss Photoscope unde atat luneta cat si camera foto au o calitate foarte buna.
Daca ar fi sa fac o clasificare personala a lunetelor aceasta ar fi urmatoarea:
1. Kowa Prominar 883 20-6088
2. Zeiss Diascope 20-6085 si 20-7585
3. Swarovski HD 20-6080
4. Leica Televid APO 20-6082 si Nikon EDG 20-6085
5. Nikon Fieldscope ED 25-7582
6. Optolyth 20-60100

Trepied
O luneta fara un trepied de calitate e ca o barca fara carma, imposibil de folosit.
De recomandat este ca trepiedul sa fie foarte stabil intrucat fiecare vibratie e accentuata la
dimensiuni insuportabile la magnificatii de 20-75x. Un trepied stabil insa da voie lunetei sa
presteze la capacitatea ei reala.
De preferat sunt cele de carbon de gen Manfrotto sau Gitzo, dar merge foarte bine si cu
variante din aluminiu.
Personal folosesc un trepied de aluminiu Zeiss, fabricat de Manfrotto pe care am instalat o
Kowa Prominar 883 20-6088. Chiar si in conditii de furtuna pot sa folosesc luneta destul de
lejer pana la magnificatii de 40x, iar in conditii normale de vant, pana la 60x.
Nu va zgarciti la trepied ci oferiti lunetei ceea ce are nevoie!
Atat la binocluri cat si la lunete, evitati pe cat se poate sa achizitionati chinezisme. In
majoritatea cazurilor optica e foarte proasta si mecanica se va defecta destul de repede.
Variantele germane si cele japoneze sunt fara indoiala, de cea mai buna calitate.
Tranan