PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII

Utilizarea stilurilor de învăţare în comunicarea dintre profesor şi elev

Inst. Tofan Mioara, Şcoala Nr.1 „Al.I.Cuza”, Fălticeni

Argument:
Datorită faptului că suntem diferiţi, modul în care învăţăm este diferit. Cheia pentru implicarea
activă a elevilor în învăţare este de a înţelege preferinţele lor pentru învăţare, stilul de învăţare, cu
influenţe pozitive sau negative asupra performanţelor elevilor.
Elevii care nu ştiu cum să înveţe, nu vor fi capabili să devină responsabili, autonomi, cu abilităţi
şi atitudini folositoare pe tot parcursul vieţii, necesare pentru reuşita şcolară şi socială. Stilul de
învăţare poate afecta rezultatele pe care elevii le obţin la şcoală. Cercetările demonstrează că, atât elevii
cu rezultate slabe, cât şi cei cu rezultate bune la învăţătură reuşesc să-şi îmbunătăţească performanţele
şcolare, atitudinea faţă de şcoală, atunci când îşi cunosc stilul de învăţare.
Un rol deosebit îl au cadrele didactice „ în meseria de a-i învăţa pe elevi cum să înveţe”
adaptată nevoilor, intereselor, calităţilor personale, aspiraţiilor, stilului de învăţare identificat.
După modalitatea senzorială implicată, în comunicarea didactică dintre profesor şi elev pot
fi utilizate trei stiluri de învăţare de bază: vizual, auditiv şi tactil-kinestezic.

Temă: Proiect didactic

Proiectaţi o secvenţă de lecţie în care să formulaţi conţinuturile în funcţie de cele trei
stiluri de învăţare: vizual, auditiv, tactil-kinestezic.

PROIECT DIDACTIC
CLASA: a IV-a
ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate
DISCIPLINA: Istorie
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Fapte istorice şi personalităţi în Epoca Medievală
TEMA: De la cnezate şi voievodate la state- Basarabii şi Muşatinii
TIPUL LECŢIEI: de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor
SCOPUL: - consolidarea unor cunoştinţe( date, fapte, evenimente) privind dezvoltarea societăţii
româneşti în epoca de formare a statelor medievale;
- dezvoltarea spiritului de observaţie, a gândirii logice şi a limbajului istoric;
- dezvoltarea sentimentelor patriotice.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1- să descrie într-o manieră simplă şi clară un fapt istoric, folosind surse
istorice indicate;
O2- să formuleze întrebări şi răspunsuri în legătură cu subiectul dat;
O3- să stabilească asemănări şi deosebiri între datele, faptele şi evenimente
istorice prezentate;
O4- să localizeze corect pe hartă elemente ale spaţiului geografic şi istoric;
O5- să completeze texte lacunare şi rebusuri cu conţinut istoric;
O6- să folosească în enunţuri adecvate termenii istorici menţionaţi;
STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode şi procedee didactice:
- conversaţia, explicaţia,demonstraţia, problematizarea, brainstorming,lectura explicativă,
povestirea, exerciţiul, munca independentă,jocul de rol, jocul didactic;
b) Mijloace de învăţământ:
- fişe de lucru, harta istorică, harta mută, planşe, ilustraţii, rebus istoric;
c) Forme de organizare: frontal, individual, în perechi, pe grupe de elevi.
Nr. Momentele Activitatea învăţătorului Activitatea Strategii Registre
crt lecţiei elevilor didactice de comunicare

4. Dirijarea Prezintă planul de recapitulare al Repetă şi notează în Conversaţia, Auditiv: -Citeşte cu

învăţării lecţiei: caietele lor ideile explicaţia voce tare ideile din
De la cnezate şi voievodate la state prezentate în planul exerciţiul planul dat!
1.Formarea statelor medievale de recapitulare. Vizual:-Subliniază
româneşti: Ţara Românească şi frontal şi şi transcrie
Moldova individual cuvintele-cheie din
2.Basarabii şi Muşatinii planul de idei!
3.Cetăţi medievale-Baia Tactil-kinestezic:-
Participă activ la Repetă, arătând la
Adresează întrebări recapitulative lecţie, oferind hartă, statele
elevilor, pentru a sistematiza răspunsurile medievale şi
cunoştinţele însuşite despre potrivite întrebărilor conversaţia, cetăţile de scaun
întemeierea statelor româneşti. adresate. ale Basarabilor şi
Muşatinilor!
Sintetizează datele istorice Încadrează corect, exerciţiul,
menţionate, încadrate cronologic în cronologic, datele Vizual:-Selectează
sec. XIV, pe o bandă a timpului sintetizate, pe o problematiza şi notează pe axa
afişată la tablă . bandă a timpului. rea timpului anii între
care s-au format
lucru în Ţara Românească
Stabileşte, împreună cu elevii, Stabilesc asemănări perechi şi Moldova!
asemănări şi deosebiri între modul şi deosebiri, Auditiv:-Explică,
cum s-au format cele două state înregistrându-le stabilind asemănări
medievale, precizând cetăţile de corespunzător în şi deosebiri, modul
scaun şi voievozii care au tabelul dat pe fişele frontal şi de formare a
contribuit la formarea şi de lucru. individual acestor state
consolidarea acestor state. medievale!
Tactil-kinestezic: -
Pornind de la expresiile,,dătători de Explică înţelesul Alege şi scrie
legi şi datini” folosite de Eminescu cuvintelor ,,legi” lectura cuvintele cheie, pe
în Scrisoarea III, prezintă şi ,,datini”. Numesc explicativă, care le-ai
importanţa familiilor domnitoare în urmaşiii lui Basarab descoperit în
dezvoltarea Ţărilor Române în şi Bogdan şi versurile lui
epoca medievală. Discuţia iniţiată prezintă câteva din dezbaterea pe Eminescu, legate
va avea ca scop sistematizarea faptele celor mai grupe de de faptele
cunoştinţelor despre urmaşii lui cunoscuţi voievozi elevi reprezentanţilor de
Basarab şi Bogdan la scaunul şi domni aparţinând seamă cunoscuţi,
domnesc din Ţara Românească şi acestor familii din cele două
Moldova, despre faptele lor, domnitoare: Mircea familii domnitoare,
menţionând cetăţile de scaun din cel Bătrân şi Vlad explicaţia, pe cartonaşe diferit
acestă perioadă. Ţepeş,în Ţara demonstraţia colorate!
Românească, exerciţiul
Alexandru cel Bun
şi Ştefan cel Mare,
în Moldova.
 Vizual:-Priveşte cu
Cere elevilor să identifice pe harta Elevii observă, observaţia, atenţie harta şi vezi
istorică statele româneşti identifică şi aşează exerciţiul, unde este aşezată
menţionate.După ce harta istorică a corespunzător demonstraţia Ţara Românească?
fost acoperită, cere elevilor să aşeze jetoanele cu datele Dar Moldova?
corespunzător, pe harta mută, afişată precizate, pe harta frontal şi Auditiv:- Numeşte
pe un suport, datele prezentate: mută. individual cetăţile de scaun
numele statelor, vecinii lor şi ale Basarabilor şi
cetăţile de scaun . conversaţia Muşatinilor!
Elevii vor completa Tactil-kinestezic:-
Citeşte de pe tablă, cu ajutorul ciorchinele la tablă lectura Aşează pe harta
elevilor, următorul enunţ: ,, În evul şi pe caiete, explicativă mută jetoanele
mediu, domnul ţării era conducător completând cu corespunzătoare
suprem, deoarece era stăpân asupra cuvinte- brainstormig- numelor statelor,
întregului pământ şi a supuşilor săi.” cheie,responsabilităţ ciorchinele cetăţilor de scaun şi
Subliniază atribuţiile domneşti şi ile- drepturi şi vecinilor.
rolul curţii în conducerea statului îndatoriri pe care le exerciţiul
medieval, folosind tehnica avea un domn În completarea
ciorchinelui. feudal. frontal şi ciochinelui, se vor
individual folosi exerciţii de
Urmăreşte parcurgerea fiecărui Elevii vor urmări comunicare
punct din planul de recapitulare dat, ideile din planul conversaţia adecvată celor trei
marcând trecerea de la un punct la dat, rezolvând, în exerciţiul stiluri de învăţare,
altul prin distribuirea de sarcini mod diferenţiat astfel: vizual-
diferite elevilor. sarcinile date. citesc, notează cu
diferite culori;
Citeşte un fragment din capitolul ,, Îşi completează lectura auditiv- repetă,
În munţii Sucevii”extras din cunoştinţele , cu explicativă adresează întrebări
cartea ,, România pitorească” a lui observaţiile făcute sau oferă
Alexandru Vlahuţă, referitoare la pe marginea celor răspunsuri; tactil-
localitatea Baia şi lupta care s-a citite, despre istoria kinestezic- scrie
purtat pe aceste locuri, în timpul localităţii Baia. conversaţia cuvintele cheie pe
domniei lui Ştefan cel Mare. povestirea cartonaşe pe care le
Aduc completări aranjează într-o
Menţionează importanţa acestei legate de istoria ordine pe care o
localităţi pentru istoria locală, ca locală a zonei frontal şi consideră corectă,
fiind prima cetate medievală a Fălticeni, cunoscută individual în urma dezbaterii
Moldovei. de ei, din experienţa realizate.
familiilor lor, a De asemenea, în
Prezintă elevilor informaţii inedite cunoscuţilor sau din fişa de prezentarea faptelor
despre istoria acestei localităţi şi cele extrase din lectură de istorie locală,
importanţa pe care a avut-o pentru lecturile citite. prin citire,
dezvoltarea zonei Fălticeni, extrase povestire sau
din ghidurile turistice ale zonei lectură explicativă
Fălticeni. se folosesc aceleaşi
registre de
comunicare
menţionate.