Școala Gimnazială „OLTEA DOAMNA” Oradea

Prof. Marius Omuț

Strategii și stiluri de învățare

Stilul de învăţare vizează modalitatea preferată de răspuns dezvoltată de elev la contextele

şi sarcinile de învăţare, modul preferat de a învăţa. Conceptul de stil de învăţare cuprinde atât
preferinţele pentru un anumit mediu de învăţare, cât şi caracteristicile cognitive ale celui care învaţă
(Jonassen şi Grabowski, 1993 apud Mih, 2010).
Cea mai simplă şi mai răspândită modalitate de a identifica diferite stiluri de învăţare se
bazează pe simţuri. Denumit în mod curent modelul VAK, acest model descrie stilurile celor care
învaţă ca vizual, auditiv sau kinestezic.

Cei cu un stil de învăţare vizual procesează cel mai eficient informaţii în formă vizuală; cei
cu stil de învăţare auditiv înţeleg cel mai bine ascultând şi cei cu un stil kinestezic/tactil învaţă mai
bine prin atingere şi mişcare.

Un studiu efectuat de Specific Diagnostic Studies a arătat că 29% din toţi elevii din şcolile
de învăţământ primar şi secundar au un stil de învăţare vizual, 34% au un stil auditiv şi 37% au un
stil kinestezic/tactil (Miller, 2001).

Identificarea stilului de învăţare

Stilurile de învăţare sunt structuri flexibile şi nu imutabile. Experienţa, cerinţele şcolii sau ale
unui loc de muncă, rolul pe care îl avem la un moment dat, într-un anumit context, pot forţa
modificarea lor sau utilizarea lor strict contextualizată.
Identificarea stilului preferat de învăţare într-un anumit context permite intervenţia asupra
materialului de învăţat sau asupra mediului învăţării astfel încât acesta să fie cât mai avantajos. De
exemplu, copiii cu stil vizual pot utiliza cu succes vizualizarea materialului, în timp ce pentru copiii
cu stil auditiv este mai eficient să discute pe marginea materialului sau să se audă vorbind despre
acesta (Băban, 2001).
De asemenea, copiii cu stil kinestezic au nevoie de un mediu în care să poată exersa sau practica
prin utilizarea corpului diversele aspecte ale unui material (să localizeze pe o hartă, să gesticuleze,
să bată tactul), în timp ce pentru copiii auditivi acest tip de mediu ar putea fi distractor.
Modalităţile concrete prin care se poate identifica stilul de învăţare:
 reflectarea asupra propriilor experienţe de învăţare. În cadrul unor grupuri de discuţie se
poate propune ca temă analiza modului cel mai eficient de învăţare experimentat până în
acel moment.
  Se porneşte de la descrierea modului de pregătire la obiectele de studiu sau la una din temele
la care elevul a avut succes. Împărtăşind experienţele lor de învăţare şi analizând strategiile
pe care le utilizează, cu ajutorul colegilor, copiii devin conştienţi de eficienţa pe care o au
diverse metode pentru diverse cazuri particulare şi la diverse materii;
 identificarea stilului de învăţare pe baza descrierilor. Această fază poate să urmeze descrierii
realizate în grup. Copiii pot identifica, pornind de la descrierile existente, în ce măsură
utilizează tehnici vizuale, auditive sau kinestezice în prelucrarea informaţiilor, ajungând la
un nivel superior de conceptualizare a stilului propriu de învăţare.
 utilizarea de chestionare specifice, prin care se vizează de asemenea identificarea
individuală a caracteristicilor stilului propriu de învăţare;
 experimentarea diverselor stiluri de învăţare, chiar în cadrul orelor de consiliere şi evaluarea
metodelor utilizate, pornind de la performanţele obţinute şi eficienţa sub aspectul timpului şi
efortului depus (Băban, 2001)
Tabel 1. Modalităţi de învăţare
Stilul de Caracteristici ale comportamentului de învăţare
învăţare
Stilul vizual  preferă să vadă lucrurile sau desfăşurarea proceselor pe care le
învaţă
 învaţă pe bază de ilustraţii, hărţi, imagini, diagrame
 este important să vadă textul scris
 are nevoie să aibă control asupra ambianţei în care învaţă
 îşi decorează singur mediul
 recitirea sau rescrierea materialului sunt metodele cele mai
frecvent utilizate pentru fixare
 învaţă vorbind şi ascultând
Stilul auditiv  este eficient în discuţiile de grup
 învaţă din explicaţiile profesorului / celui care prezintă materialul
 verbalizează acţiunea întreprinsă pentru a-şi depăşi dificultăţile de
învăţare
 îşi manifestă verbal entuziasmul
 zgomotul este distractor, dar în acelaşi timp reprezintă şi mediul
în care se simte bine
 suportă greu liniştea în timpul învăţării
Stilul kinestezic  are nevoie să atingă şi să se implice fizic în activitatea de învăţare
 învaţă din situaţiile în care poate să experimenteze
 a lua notiţe înseamnă mai mult un act fizic şi nu un suport vizual
pentru învăţare; de multe ori nu revizuiesc notiţele
 îşi manifestă entuziasmul sărind
 lipsa de activitate determină manifestări kinestezice, fiind de
multe ori confundaţi cu copiii cu tulburări de comportament
 Stil de învăţare VIZUAL
Puncte tari
• Îşi amintesc ceea ce scriu şi citesc
• Le plac prezentările şi proiectele vizuale
• Îşi pot aminti foarte bine diagrame, titluri de
capitole şi hărţi
• Înţeleg cel mai bine informaţiile atunci când le
văd.
Stil de învăţare AUDITIV
Puncte tari
• Îşi amintesc ceea ce aud şi ceea ce se spune
• Le plac discuţiile din clasă şi cele în grupuri
mici
• Îşi pot aminti foarte bine instrucţiunile, sarcinile
verbale/orale
• Înţeleg cel mai bine informaţiile când le aud.
• De multe ori se descurcă mai bine vorbind unui
coleg sau către un casetofon şi ascultând ceea ce
s-a spus.
Strategii de învăţare
• Folosiţi grafice, diagrame, ilustraţii etc.
• Includeţi planuri, agende de lucru, fişe etc.
pentru a fi citite şi pe care să ia notiţe.
• Includeţi în fişe suficiente informaţii pentru a fi
recitite după sesiunea de învăţare.
• Lăsaţi spaţiu liber pe fişe pentru luarea de
notiţe.
• Încurajaţi adresarea de întrebări pentru a-i
ajuta să rămână atenţi în medii auditive.
• Folosiţi flipchart-uri pentru a înfăţişa ce va
urma şi ceea ce s-a prezentat.
• Accentuaţi ideile principale pentru a le
semnala când să ia notiţe.
• Eliminaţi potenţialele surse de distragere a
atenţiei.
• Oricând este posibil, adăugaţi ilustraţii la
informaţia textuală.
Strategii de învăţare
• Începeţi predarea unui nou material cu o
explicare scurtă a ceea ce urmează să se
predea. Finalizaţi cu un rezumat al conţinutului
predat. Acest fapt reprezintă vechiul principiu
„spuneţi-le ce urmează să înveţe, învăţaţi-i şi
apoi spuneţi-le ce au învăţat”.
• Folosiţi metoda socratică de susţinere a
prelegerilor pe baza adresării de întrebări
elevilor pentru a obţine o cât mai mare parte
din informaţii de la ei şi apoi umpleţi golurile
cu propriile dvs. cunoştinţe.
• Includeţi activităţi auditive, cum ar fi
brainstorming, scurte discuţii în grupuri mici,
concurs de răspuns la întrebări (Jeopardy) etc.
• Lăsaţi suficient de mult timp pentru
discutarea şi analizarea activităţilor. Acest
lucru le permite să stabilească conexiuni
privind conţinutul învăţat şi modul în care se
aplică acesta la situaţia lor.
 Stil de învăţare TACTIL-KINESTEZIC
Puncte tari Strategii de învăţare

• Îşi amintesc ceea ce fac şi experienţele
personale la care au participat cu mâinile şi întreg
corpul (mişcări şi atingeri)
• Le place folosirea instrumentelor sau preferă
lecţiile în care sunt implicaţi activi/participarea la
activităţi practice
• Îşi pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au
făcut o dată, le-au exersat şi le-au aplicat în
practică (memorie motrică)
• Au o bună coordonare motrică.
• Realizaţi multe activităţi de formare practice.
• Folosiţi activităţi care îi determină pe elevi să
se implice activ şi să se mişte.
• Puneţi muzică în timpul activităţilor, atunci
când este cazul.
• Folosiţi culori pentru a evidenţia ideile
principale pe flipchart sau table albe.
Asiguraţi-vă că aceste culori sunt suficient de
strălucitoare pentru a fi văzute de toţi
participanţii.
• Daţi pauze frecvente de relaxare (pauze
pentru odihnirea creierului).
• Puneţi la dispoziţie instrumente de
evidenţiere, (pixuri, creioane colorate, etc.).
• Îndrumaţi elevii cum să vizualizeze sarcinile
complexe.

Teoria inteligențelor multiple este valoroasă și în relația stiluri de predare, stiluri de

învățare.

Cum se manifestă Cum Ce-i place să Zone de Zone de Profil de

elevul? gândeşte facă? performanţă intervenţie învăţare
elevul?

VERBAL/ LINGVISTIC
- are o bună memorie - în cuvinte/ - să citească, să în povestit, cărţi, casete spunând
pentru nume, locuri, date sintagme scrie descrieri, jurnal auzind
etc. - în - să povestească metafore; daloguri, citind
- îi place să citească, să propoziţii/ - să se joace cu în a-şi aminti: discuţii văzând
scrie şi să spună poveşti; fraze cuvintele nume de dezbateri cuvinte
- înţelege ordinea şi -în metafore - să participe la persoane,
înţelesul cuvintelor; jocuri lingvistice nume de
- explică uşor are un umor locuri, date,
lingvistic remarcabil; amănunte/
- convinge uşor, este detalii, etc.
persuasiv în vorbire şi
scriere;
- face analize
metalingvistice cu
uşurinţă.

LOGIC /MATEMATIC

- îi place să rezolve în - să lucreze cu matematica materiale cu algoritmizând

probleme, să lucreze raţionamente numere logica care să operând cu
cu cifre în formule şi - să formuleze raţionamente experimenteze structuri
- raţionează inductiv şi algoritmi întrebări rezolvare de materiale abstracte
deductiv - să găsească probleme ştiinţifice/ de cautând
- are un bun explicaţii laborator relaţii logice
discernământ în ceea - să caute excursii la
ce priveşte relaţiile şi structuri şi relaţii muzeul de
conexiunile - să ştiinţe, la
- realizează calcule experimenteze observatorul
complexe - să calculeze astronomic
- are gândire ştiinţifică - să rezolve
probleme de
logică

VIZUAL/ SPAŢIAL
- are imaginaţie activă în imagini în - să deseneze, a imagina imagini, vizualizând,
- îşi formează imagini forme în să proiecteze, lucruri diapozitive folosind ochii
mentale (vizualizează) culori să a sesiza filme, video lucrând cu
- se orientează uşor în construiescă schimbări jocuri LEGO, imagini/
spaţiu - să viseze cu a citi hărţi, puzzle culori
- recunoaşte relaţii şi ochii deschişi grafice cărţi illustrate,
obiecte spaţial - să folosească jocuri puzzle, labirinturi
-percepţii corecte din imagini, desene, labirinturi jocuri de
diferite unghiuri poze pentru a imaginaţie
- reprezintă uşor grafic se vizite la
prin pictură, desen, exprima muzeul de
sculptură artă

MUZICAL RITMIC

- apreciază structura prin ritmuri - să cânte - a recunoaşte timp de - prin

muzicii şi a ritmului prin melodii - să fredoneze sunete cântat ore de ritm, prin
- are „scheme“ sau melodii - a invăţa muzică mers melodii
„cadre“ pentru auzirea - să fluiere sunete/ melodii la concerte - cu
muzicii - să asculte - a-şi aminti instrumente ajutorul
- este sensibil la muzică melodii muzicale sunetelor
sunete şi tipare - să cânte la - a ţine ritmul - prin
vibraţionale un instrument - a sesiza muzică
- recunoaşte, creează muzical tonuri
şi reproduce sunte, - să bată ritmul şi ritmuri
ritmuri, muzică, tonuri - să fie punctual
şi vibraţii
- apreciază calităţile
caracteristice ale
 tonurilor şi ritmurilor

CORPORAL/ KINESTEZIC

- controlează în mod prin senzaţii - să se mişte, - activităţi jocuri de rol

voluntar mişcările somatice - să gesticuleze fizice mişcare,
corpului programează prin gesturi - să atingă şi să (sporturi) sport, jocuri
mişcări ale corpului şi mişcări pipăie obiecte - dans/ actorie experienţe
- face uşor legătura - să folosească - activităţi tactile
dintre corp şi minte limbajul trupului meşteşugăreşti ocazii de a
- are abilităţi mimetice - să lucreze cu construi
şi funcţii corporale mâinile învăţare
îmbunătăţite - să danseze experienţială

NATURALIST

- are dezvoltat simţul - prin - să observe - a îngriji - acces la - clasificând

de comuniune cu elemente animale şi plante/ natură - încadrând
natura din plante animale - ocazii de a în
- recunoaşte şi natură - să facă - a încadra în lucra categorii
clasifică uşor tipare şi - prin experienţe, categorii cu animale - observând
comportamente forme experimente - a observa - instrumente evoluţii
- apreciază naturale - să clasifice diferenţe de investigare
impactul naturii - în - să se ocupe a naturii (lupa,
asupra sinelui categorii/ de binoclu etc.)
clasificări grădinărit

INTERPERSONAL

- comunică eficient - prin - să aibă mulţi a înţelege - prieteni

verbal şi non verbal raportare prieteni oamenii - jocuri de -comparând
- este sensibil la la alţii - să discute cu a organiza şi grup - stabilind
sentimentele, oamenii a conduce întâlniri, relaţii
motivaţia celor din jur -verificarea - să facă parte a comunica - activităţi de - discutând,
- optează pentru lucrul ideilor prin din grupuri cu a manipula grup - punând
în cooperare ale altor interese pe - proiecte întrebări
- dau dovadă de comune alţii - activităţi în
înţelegerea - să organizeze a negocia comunitate -împărtăşind
perspectivelor şi conflicte - ucenicie
celorlalţi să conducă - team building
- se pune uşor în locul -să negocieze, - peer
lor - să educators
- sunt capabili să manipuleze
creeze şi oamenii
să păstreze coeziunea - să participe la
de grup şi spiritul de evenimente
echipă
 INTRAPERSONAL
- are capacitate de în relaţiile - să lucreze - a mă - locuri - învăţând
concentrare şi cu propriile singur cunoaşte/ secrete singur
tendinţă de a reflecta nevoi, - să-şi înţelege - singurătate prin proiecte
(natura umană, sentimente/ analizeze - a-mi urma - opţiuni individualizate
realitatea înconjurătoare) emoţii şi interesele instinctul - proiecte în ritmul
scopuri - să se - a-mi urmări individuale propriu
- îşi dezvoltă uşor autoevalueze interesele - având
abilităţile - să-şi proprii propriul spaţiu
metacognitive planifice - a fi original
-sunt conştienţi de
propriile sentimente viitorul, viaţa - a mă axa
- să reflecteze pe
- are simţul propriile
transpersonal al visuri/
sinelui, abilităţi de sentimente
gândire de ordin
superior

Care sunt beneficiile identificării și dezvoltării stilurilor de învățare?

Pentru elev:
- autocunoaștere;
- relevarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale învăţării;
- eliminarea/ reducerea obstacolelor învăţării;
- îmbunătăţirea stimei de sine;
- evidenţierea abilităţilor de învăţăre;
- optimizarea învăţării prin adoptarea unui stil personal;
- obţinerea de rezultate școlare mai bune;
- dezvoltarea unor relaţii pozitive cu cei din jur;
- prevenirea / corectarea unor probleme de comportament.
Pentru profesori:
- îmbunătățirea comunicării cu elevii:

- îmbunătățirea rezultatelor școlare ale elevilor;

- valorificarea diferențelor individuale în învățare;

- îmbunătățirea managementului timpului;

- dezvoltarea lucrului în echipă;

- conștientizarea cauzelor eșecului în învățare;