Muschii masticatori-STRUCTURA FUNCTIONALA-

 Muschii masticatori se dezvolta din mezenchimul primului arc branhial.

 Initial,ei formeaza o masa unica care inveleste portiunea posterioara a cartilajului lui Meckel.
 Odata cu dezvoltarea mandibulei aceasta masa musculara masticatorie se imparte in 2 grupe ce
se gasesc pe marginea bazilara a mandibulei.
 In aceasta etapa de dezvoltare ,majoritatea fibrelor musculare au directie verticala asa cum se
gaseste la carnivore si la antropoide la care predomina miscarea de ridicare si de coborare a
mandibulei .
 Din luna a 4a de viata intrauterine ,din masa musculara externa se diferentiaza in 2 muschi:
temporalul si maseterul.
 In structura acestora incep sa se diferentieze incepan din luna a 8a fibrele transversal alaturi de
cele verticale.
 Masa musculara interna se diferentiaza si ea in 2 muschi ,cei 2 muschi pterigoidieni(extern si
intern).
 Se remarca si diferentierea unor fibre cu directie transversala.
 Unul din muschii arcului 1, muschiul ciocan se va integra aparatului muscular al urechii medii.
 In ansamblu acesti muschi masticatori formeaza niste coarde care incing unghiul mandibulei ca
o chingagrupul maseter- pterigoidian intern.
 Sau se rasfira radial catre fosa temporala si ramura descendenta a mandibuleigrupul
temporal-pterigoidian extern.
 Dupa cum am vazut initial,acesti muschi aveau fibre vertical insa se diferentiaza fibre cu directie
orizontala sau oblicaimprima mandibulei miscari diferite si mai complexe ca la alte mamifere.
 Dupa actiuni,acesti muschi se pot grupa in : 1) o chinga, o grupa de forta,maseter fasciculul
mijlociu al temporalului,pterigoidian intern care ridica mandibula cu putere.
2) o chinga, o funda de directie,care imprima
mandibulei pozitia optima pentru o masticatie eficienta,aici intra fasciculele posterioare si
anterioare ale temporalului si pterigoidianul extern.
 Echilibrarea acestor forte au mare valoare mai ales in tratamentul unor anomalii dento-
maxilare care sunt cunoscute drept anomalii functionale.
 La procesul de masticatie participa muschii maseter,temporal,pterigoidian intern si
pterigoidian extern(muschi derivati din arcul mandibular si inervati de n mandibular) cu rol
exclusiv de a mobiliza mandibular.
 La masticatie participa si muschi ajutatori: 1) m. suprahioidieni
2) m. orofaringieni
3) m. pielosi
4) m. limbii
 Muschii care deserves masticatia au o pozitie radiala in evantai fiecare din ei fiind orientate in
cele 3 planuri ale spatiului.
 Un muschi in evantai poate efectua miscari care se pot combina armonios.
 Fibrele muschilor masticatori se abata de la vertical in ceea ce priveste directia lor in 2
planuriforta de contractie poatefi folosita in 3 directii: 1)verticala,in ridicare
2)laterala-mediala
3) anterioara-posterioara
 Daca e sa vedem ca acesti muschi masticatori se aseaza inaintea articulatiei temporo-
mandibulare.
 Ei se fixeaza pe mandibula si pe baza craniului fie in fosa temporala ,in planul infratemporal,
procesul pterigoid ,pe arcul zigomatic si se concentreaza in zona mijlocie a exobazei.
 Dat fiind data aceasta pozitie ei pot sa actioneze eficient asupra inchiderii si deschiderii gurii.
 Cei asezati in spatial dintre maxila si mandibularidica mandibula.
 Cei asezati in spatiul dintre mandibula si hioidcoboara mandibula.
 Acesti muschi masticatori actioneaza ca ramurile unui cleste.
 Ei inchid sau deschid gura si realizeaza o parghie de gradul 2 cu pct de sprijin in ATM(articulatia
temporo mandibulara).
 Temporalul,maseterul si pterigoidianul medial ridica mandibular cu forta foarte mare.
 Rezultanta este aproape verticala si este paralela cu muchia ventral a apofizei coronoide a
mandibulei.
 Parghia asupra careia actioneaza forta musculara este linia ce uneste punctul de sprijin din ATM
cu locul de rezistenta care este reprezentat de bolul alimentar ce trebuie zdrobit.
 Muschii masticatori cu exceptia pterigoidienilor laterali ,desi sunt redusi ca forta masticatorie ca
masa musculara pot sa dezvolte o forta foarte mare.
 Forta masticatie= forta aplicata de muschii masticatori in timpul masticatiei.
 Forta musculara teoretic posibilaforta ce rezulta din calculul teoretic.
 Substratul anatomic al fortei de masticatie il reprezinta structura musculara care pot fi :
1) multipenati: pterigoidienii
2) bipenati:temporalul
 Penatiamareste suprafata de origina si insertie fibrelor musculare si creste suprafata de
sectiune fiziologica a muschilor.
 Sectiunea fiziologica=sectiunea perpendiculara pe directia fibrelor.
 Sectiunea anatomica=sectiunea perpendiculara pe axul lung al muschiului.
 Forta musculara este direct proportionala cu sectiunea fiziologica a muschiului.
 Unghiul care este format de fibrele musculare cu tendonul=unghi de penatie.
 Cu cat unghiul de penatie este mai mic cu atat forta muschiului e folosita pt tractiune in
directia tendonului.
 Un cm2 de sectiune fiziologica declanseaza o forta musculara de 10 kg forta.
 Forta musculara teoreticaposibila globala pt ridicarea mandibulei este de 156 kg, pt propulsive
este de 55 kg, pt tractiune laterala este de 53 kg, si pentru retropulsie 20 de kg forta.
 In medie aceasat forat e~200 kg bilateral,la barbate e cu ~50 de kg mai mare ca la femei.
 Forta de masticatie practic posibila <decat forta de masticatie teoretic posibila,datorat
sensibilitatii radacinii dintilor,a gingiilor.
 Forta de masticatie fiziologic necesara tine de felul alimentelor care trebuiesc ingerate,depinde
de fetele titurante ale dintilor,de starea ATM,de inervatia dintilor, de amestecul alimentelor cu
saliva.
 Forta de masticatie rezultata din contratcia muschilor masticatori se deosebeste de presiunea
de masticatie.
 Presiunea de masticatie=o component a fortei de masticatie.Mai mare la nivelul molarilor ca la
nivelul incisivilor.
 Hipersuficienta=musculature masticatorie actioneaza in 2 timpi: 1) apropie mandibula de maxila
si realizeaza contactul dintre suprafetele titurante.
2) determina presiunea de
zdrobire a alimentelor intre aceste suprafete
 Maseterul-muschi multipenat
-format din 5 lame aponevrotice care se intrepatrund(3 pornesc de pe apofiza
zigomatica si marg inf a zigomaticului si 2 de pe mandibula)
-sectiunea fiziologica 2,75 cm2
-forta musculara teoretic posibila(produsul dintre sectiunea fiziologica si unitatea de
forta muscular ape 1 cm2) este de~29 kg
-forta aceasta pe care o dezvolta maseterul este determinata de faptul ca fibrele
maseterului au o dubla oblicitate,ele au directie oblic in jos si posterior formand cu verticala pe
planul alveolar un unghi de 15 grade si arcul zigomatic are o pozitie laterala si aceasta determina
inclinarea oblica in jos si spre medial a fibrelor , formad cu verticala un un unghi de 10 grade
-maseterul intervine in ridicarea mandibulei cu o forta de ~27 kg,propulsie,anteductie
7,4 kg, tractiune laterala 5kg
-fiecare dintre muschii ridcatori au aparate de control al miscarii=fusuri
neuromuscularese gasesc la nivelul masterului in partea lui anterioara si posterioara.
 Temporalul-muschi bipenat,are o origine intinsa
-fibrele retroorbitale formeaza cu vertical un unghi cu deschiderea inf de 10 grade
-in plan frontal ele se abat de la planul frontal cam cu 10 grade care e un unghi cu
deschiderea superioara
-in sectiune fiziologica 3,45 cm2
-forta musculara teoretic posibila de 36 de kg
- componentele rezultanteivetrical ridica mandibula cu 26 kg,propulsie anterioara
2 kg ,tractiune medial cand e sinergic cu pterigoidianul medial pe aceeasi parte ,retopulsia care
o executa fibrele posterioare cu o forta de ~10 kg
-peste 200 de fusuri neuromusculare care controleaza contractia
 Pterigoidianul medial-alcatuit din 6 lame aponevrotice
-2 pornesc din fosa pterigoida si de pe fata med aunghiului si ramurei
mandibulei ,impreuna cu maseterul care se insera pe fata lat a mandibulei constituie un
adevarat muschi digastric
-fibrele lui formeaza un unghi de 10 grade cu vertical
-si un unghi de 30 de grade fata de ramura mandibulei
 -sectiunea fiziologica 1,5 cm2
- forta musculara theoretic posibila 18 kg, forta de ridicare 15 kg,de
propulsive cam 3 kg,de lateralitate 8 kg
-in miscarea de lateralitate e antagonist cu maseterul din aceeasi parte
si synergic cu cel din partea opusa (este cel mai bogat in fusuri neuromusculare)
 Pterigoidianul lateral-fibrele fasciculului sup formeaza cu orizontala arcului zigomatic un unghi
de 20 de grade deschis ant
-fibrele fasciculului inferior formeaza un unghi de 30 de grade
-fibrele sup trec de capul mandibulei
-sectiune fiziologica de 1 cm2 si jumatate
-forta musculara teoretic posibila la capatul inf 13 si la cel sup 4 kg
-anteductia la captul superior 3,2 kg ,capatul inferior 10 kg
-coboara mandibula cu 3 kg forta

Dintii

 Sunt organe calcificate

 Se gasesc implantati in alveole de pe marginea libera a maxilarului si mandibulei.
 Deosebim : 1) dinti superior-dentes maxilares
2) dinti inferior-dentes mandibulares
 Dintii servesc la masticatia hranei,realizarea vorbirii si pentru influentarea conturului fetei.
 Regiune gingiva-alveolo-dentara corespunde crestelor alveolelor dentare de pe maxilar si
mandibular precum si gingiilor.
 Gingiile= aceea parte din mucoasa bucala solidarizata cu aparatul alveolo dentar.
 Aceasta solidarizare este atat functionala cat si clinica.
 Regiunea gingivo-alveolo-dentara constituie limita dintre vestibulul bucal si cavitatea bucala
propriu-zisa.
 Este o regiune acesibila explorarii din punct de vedere operator prin deschiderea gurii.
 Regiunea gingivo-alveolo-dentarae regiunea asupra careia se concentreaza atentia
stomatologului dat fiindca faptul ca aceasta regiune are mare importanta in estetica fetei, in
fonatie si in masticatie.
 Functionalitatea dintilor este multipla , filogenetic dentitia apare la pestii cartilaginosi sub fomra
unor solzi placoizi care primitive sunt intinsi pe intreaga suprafata a cavitatii orale.
 Ele constituie o arma de atac,o arma de aparare,primatele si ominizii aveau caninii dezvoltatii pt
a putea musca pt a putea ranji amenintator,ptscopul dea a isi inspaimanta adversarul.
 Aceasta adversitate este mostenita si la specia umana daca dintii mistreului si dintii veninosi ai
cerbului sunt o arma de atac la om au luat diverse expresii blab la bla blaa blaa ionutt te
omorrrrrr.
 Distingem dintelui: 1) o portiune deasupra gingiei ,acoperita de smalt=corona dentis
2) o portiune infipta in alveola si care e acoperita de cement=radacina
dintelui
 Dintii pot avea o radacina(monoradiculat) sau mai multe radacini(poliradiculat).
 Intre coroana si radacina se gaseste o portiune care e numita colul dintelui.
 Varful dintelui poarta numele de apex.
 La nivelul apexului se afla un orificiu prin care trece manunchiul vasculo nervos al dintelui.
 Structural ii deosebim dintelui o cavitate centrala=camera pulpara sau pulpa dintelui in care se
gaseste MNV al dintelui si odontoblaste.
 Peretele e format din dentina ,acoperita in regiunea coroanei de smalt si in regiunea
radacinii/radiculara de cement.
 Alveola=formata din tesut osos,aflata in permanenta remaniere de la aparitia mugurilor dentari
pana la caderea dintilor.
 Aceasta proprietate a osului alveolar e folosita in tratamentul anomaliilor dento-maxilare.
 Intre cementul radacinii si peretele alveolar se gaseste un mic spatiu de 0,10-0,05mm=spatial
periodontal sau alveolo-dentar in care se gaestetesut conjunctiv,ligamentele dintilor.
 Dintele poseda mai multe fete dintre care fata pituranta se numeste fata ocluzala sau
masticatorie.
 Dintii frontali,incisivii si caninii nu prezinta fata ocluzala,ei prezinta doar o muchie=margine
incizala.
 Tot ce este mai aproape de fata de masticatie a dintelui poarta denumirea de ocluzala , tot ce e
mai departat(mai aproape de gingie ) poarta numele de gingivala.
 Asta daca elemental e asezat pe coroana.
 Daca e pe radacina ii spunem apical.
 Fetele orientate spre vestibulul bucal sunt fete vestibulare.
 Fata care priveste spre buze=fata labiala
 Fata care priveste catre obraji=fata jugala.
 Fata care priveste spre limba=fata linguala.
 Tot ce e mai aprope de fata labialaasezat labial.
 Tot ce e mai departe de fata labial, mai aproape de cea lingualaasezat lingual.
 Pentru dintii si maselele situate pe maxilar se mai spune in loc de labial, bucala si de
lingual,palatal.
 Fata prin care dintii de pe aceasi arcada vin in contact unul cu altul=fata de contact.
 Fiecare dinte2 fete de contact :
1) este cea mediala=fascies medialis(pt dintii frontali, incisivii si caninii,este cea care priveste
medial ,iar pentru dintii posteriori,premolari si molari, este fata care priveste anterior ,cat
mai aproape de linia mediana)
 2) cea laterala=fascies distalis(opusul fetei medial,la dintii frontali priveste lateral ,iar la molari
si premolari posterior)
 Omul prezinta 2 dentitii: 1)o dentitie deciduala=temporara,dintii de lapte -20, de dinti cae 10 pe
fiecare arcada,incisive 2 pe 2,canini 1 pe 1,molari 2 pe 2.
2)o dentitie permanenta-32 de dinti, dintii permanenti,cate 16 pe fiecre
arcada,20 inlocuiesc pe cea temporara ceilalti 12 nu au predecesori.Formula dentara ,
incisive 2 pe 2,canini 1 pe 1,premolari 2 pe 2 ,molari 3 pe 3.
 Caracteristicile de grup ale dintilor:
1) Incisivii:-au o coroana ascutita in forma de lopata cei superiori si in forma de
dalta cei inferiori
-au o singura radacina, conica la cei superiori si turtita la cei inferior

2) Caninii:-au un varf pe marginea lor ocluzala

- au o singura radacina conica

3) Premolarii:-au doi tuberculi pe fata ocluzala,unu jugal si unul lingal

-au deobicei o radacina si nu rareori este bifida

4) Molarii:-au 4 tuberculi pe fata ocluzala

- cei superior au 3 radacini iar cei inferiori 2 radacini

-ultimul molar are deseori radacinile unite intr-un singur con

 Din punct de vedere medical trebuie sa stim cateva lucruri despre dinti care tin si de chestiuni de
medicina legala.
 Calcificarea mugurelui dentar incepe din a 4a luna a vietii intrauterine ,si permit legistului sa
aprecieze daca gaseste un copil , un avorton , varsta fatului.
 La nivelul dintilor se impregneaza o serie de afectiunui ale mamei,ex in perioada cand se dadea
multa tetraciclinacopii nascuti cu dinti galbeni.
 Eruptia dintilor de acelasi fel se face asemanator,dintii deciduali inferiori preced pe cei superiori.
 Incisivii centrali preced pe cei laterali.
 Incisivii laterali preced primii molari de lapte.
 Urmeaza al 2 lea molar decidual.
 Primul molar permanent apare in jur de 6 ani=dintele de 6 ani.
 Al doilea molar permanent apare in jur de 12 ani=dintele de 12 ani.
 Ultimul molar permanent=maseaua de minte ,avem o perioada lunga e timp, poate sa apara de
la 13-30 de ani
 Ultimul molar este adeseori inclinat inauntru si prezinta in 1/3 din cazuri un deficit de structura.
 Cresterea dintilor se face in pusee si este opusa cresterii continue a mandibulei si maxilarului.
 De fapt molarul de minte e considerat o chestiune de regres la specia umanastomatologii
renunta la ea.
 Dentitia temporara exista singura pana la 3 ani,dispare apoi progresiv pentru a face fata
dentitiei progressive.
 Caderea dintilor temporari se face in aceeasi ordine in care acestia au aparut intre 7-12 ani.
 Este perioada in care dentita temporara ramasa se dezvolta si cu aparitia dentitiei permanente.
 Caderea dintilor temporari se efectueaza astfel:
1. Incisivii centrali la 7-8 ani
2. Incisivii laterali la 8 ani
3. Primul molar la 10 ani
4. Caninii si al doilea molar intre 10 si 12 ani

 Articulatia dintilor=dintii infipti in alveole formeaza arcul dentar superior si inferior.

 In procesul de masticatie dintii actioneaza articulandu-se in grupuri de catre 3.
 Fiecare dinte superior sau inferior are cate 2 antagonisti,unul primar reprezentat de dintele cu
acelasi nume corespunzator si unul secundar,dintele alaturat antagonistului principal.
 Fiecare dinte este sustinut de 2 dinti sinergici cu exceptia dintilor capetelor de rand.
 Aceasta dispozitie face ca impovararea suprafetelor titurante sa se faca dupa o linie franta care
poate sa determine alungirea unui dinte in sensul ca acesta iese din alveola datorita solicitarior
in anumite cazuri patologie.
 Ocluzia dintilor=este un raport de angrenare intre dintii superiori si cei ai arcadei
superioare,contactul de coroana a celor 2 arcuri dentare cand gura este inchisa.
 Dintii arcului superior formeaza o jumatate de elipsa .
 Dintii arcului inferior formeaza o parabola.
 Coroana dintilor maxilari este putin inclinata vestibular ,iar cea a dintilor mandibulari este
inclinata lingual.
 Din aceasta cauza muschiile ocluzale ale celor 2 arcuri nu se potrivesc in ocluzie.
 In tipul obisnuit de ocluzie=salidontie , incisivii si caninii superiori trec cu muchia lor ocluzala
inaintea dintilor inferiori ,in timp ce tuberculii vestibulari inferiori trec inafara sau vestibular fata
de tuberculii vestibulari ai molarilor si premolarilor inferiori.
 Aceasta angrenare a celor 2 arcade este o cerinta a actului de masticatie,in vederea procesului
de taiere….
 Mai exista si alte tipuri de ocluzie :
1. Progenia-dintii frontali incisivii si caninii inferior depasesc anterior vestibular dintii
arcadei superioar
2. Ocluzia labiodonta-marginile ocluzale ale dintilor fronatli superiori si inferiori vin
in contact muchie pe muchie si fetele masticatorii ale premolarilor superiori si
inferiori se suprapun exact
3. Ocluzia stegodonta-dintii frontali superiori depasesc vestibular ca o streasina dintii
frontali inferiori
4. Ocluzia hiatodonta-arcadele dentare nu vin in contact

 Orientarea dintilor se face dupa criteriul de ax si criteriul de curbura.

 Aceasta ocluzia a dintilor poate fi tulbuarata de faptul ca suprafetele titurante ale maselelor si
ale dintilor se uzeaza inaltimea dintilor scade si intre dinti se formeaza un spatiu ceea ce face
ca muschiile si fetele ocluzale sa numai reprezinte o panza continua.
 Procesul este datorat uzajului si este compensate printe-o proptuzie gradata a dintelui din
alveola(incearca sa se ridice pentru a ajunge la suprafata tituranta si pentru a se restabili
continuitatea intre suprafetele titurante).

Cavitatea bucala

 Este primul organ al aparatului digestiv.

 Situata in etajul inferior al fetei=etaj digestive.
 Superior de cavitatea bucala se gaseste cavitatea nazala =etajul respirator.
 O cavitate neregulata, situata intre masivul osos facial si mandibular.
 Reprezinta nu numai segementul initial al tubului digestive ci si sediul organelor gustative.
 Joaca rol important in fonatie si in articularea sunetelor.
 Comunica inainte/anterior cu mediul exterior la nivelul orificiului bucal ,care este marginit de
buze.
 Comunica posterior cu faringele printr-o portiune larg deschisa ,printr-un orificiu=fauces sau
gatlej.
 Cavitatea bucala este invelita in intregime de mucoasa bucala, care se continua inapoi cu
mucoasa faringelui si ii descriem mai multi pereti.
 Peretele anterior-se gaseste inainte si este format din buze.
 Peretele lateral-format din obraji .
 Peretele superior-este format din bolta palatina ce o separa de fosele nazale,iar bolta palatine
este prelungita inapoi de valul palatului de la care prierii anteriori si posteriori circumscriu
lateral regiunea amigdaliana.
 Peretele inferior-m miohioidian,principalul constituent al planseului bucal,separa gura de
regiunea subhioidiana.
 Inapoi comunica prin istmul faringian care este un orificiu ovalar,cu axul lung vertical si marginit
in sus de marginea libera a valului palatin,iar in partile laterale de stalpii valului palatin si de
amigdale.Inferior se afla baza limbii.
 Peretele anterior este format din buze sau labia oris:o buza superioara si una inferioara care
lmiteaza prin marignile lor libere orificiul bucal=rima oris.
 Cand orificiul bucal este mic(microstomie).
 Cand orificiul bucal este mare(macrostomie).
 Lateral cele 2 buze se unsesc la nivelul comisurilor care poarta numele de comisura
labiorum,unde la palpare se simte o mica formatiune ingorasata ce poarta denumirea de nodul
comisurali.
 Extremitatea laterala a orificiului bucal poarta dennumirea de unghiurile gurii=angulus oris.
 La suprafata fiecare buza prezinta3 parti: 1) Partea cutanata
2) Portiune intermediara sau rosul buzelor
3) Portiunea muscoasa sau pars mucoza
 Buza superioara se intinde in sus pana la santul nazolabial(marg inf a narilor).
 Pe linia mediana buza superioara prezinta un sant numit filtrum,care se termina la marginea
buzei printr-un tubercul.
 In unele cazuri la nastere tuberculul prezinta o mica creasta fina rafeul buzei
superioare(marcheaza locul in care au fuzionat mugurii nazali mdiali)
 Buza inferioara e despartita de barbie sau regiune mentoniera printr-un sant mento-labial.
 Partea cutanata este formata dintr-o piele groasa aderenta la planul muscular bogata in glande
sudoripare si foliculi pilosi.
 Partea intermediara sau rosul buzelor bogata in papile si glande sebacee,are o irigatie sangvina
 Spre buze converg muschii orbicularis oris,buccinator,rizorius,depressor al guriirol dilatator
sau micsorator al orificiului bucal.
 Partea mucoasa a buzelor ,aceasta mucoasa se cont cu cea a gingiilor.
 Pelinie mediana ambele buze prezinta cate o plica mucoasa care leaga mucoasa labial de
gingie=fraul buzelor sup/inf.
 Obrajii (peretii laterali) se intend anterior pana la prelungirea inferioara a santului nazolabial si a
santului mentolabial,posterior se intind pana la marginea anterioara a ramurei mandibulei.
 Superior obrajii se intind pana la regiunea infraorbitala si zigomatica.
 Inferior se intinde pana la marginea inferioara a mandibulei.
 Peretele lateral e reprezentat de muscgiul buccinators care are fibre oblice si transversal, se
insera pe ligamentul pterigomandibular si pe crestele buccinatorii de pe maxilar si de pe
mandibula.
 El este cel care inchide spatial dintre maxilla si mandibular.
 Muschiul este strabatut de canalul de excretie a glandei parotide sau al lui Stenon.
 Intre maseter ,ptergoidian medial si buccinator situat in grosimea obrazului se gaseste corpul
adipos al obrazului.
 Stratul profund al obrazului este format din mucoasa bucala .
 Peretele superior=bolta palatina este format din palatul dur si palatul moale care separa cav
bucala de cav nazala.
 Palatul dur corespunde partii osoase a boltii palatine in sus si este continuat de valul palatin care
e mobil si situate post in continuarea palatului dur.
 Palatul dur format in partea anterioara din lama palatine a maixlarului in cele 2/3 ant si din
lamele palatine orizontale ale palatinului in 1/3 post.
 Sunt 4 piese osoase ce se unesc prin sutura cruciata si care e mai proeminenta pe linia mediana
unde formeaza tolusul palatin.
 Palatul dur este acoperit de mucoasa care este groasa si aderenta la planul osos.
 Pe linia mediana mucoasa formeaza o creasta rafeul palatin care ajunge anterior pana la papila
incisiva.
 Anterior mucoasa prezinta o serie de pliuri,pliuri palatine transverse,perpendiculare pe rafeu.
 Glandele palatine se deschid prin niste orificii vizibile cu lupa,iar mucoasa palatine prezinta o
serie de corpusculi nervosa,termici sau de presiune.
 In timpul masticatiei presiune alimentelor pe mucoasa palatine unde sunt aplicate cu vf limbii
stimuleaza receprionarea stimulilor gustativi de catre aceste terminatii nervoase si da nastere
senzatiilor gustative,de finete.
 Mucoasa palatina si periostul care e bine dezvoltat au importanta in chirurgia maxilofaciala.
 In gura de lup periostul si mucoasa sunt folosite pt a inchide despartitura dintre elementele
osoase .
 Prin acest perete se poate crea o cale profizorie de aces asupra foselor nazale.
 Partea post a peretelui e formata din valul palatin.
 Valul palatin prezinta o aponevroza dreptunghiulara care se insera pe marginea posterioara a
boltii palatine pe fetele acestei aponevroze se prind muschii care ridica sau coboara valul
palatin.
 Acesti muschi sunt levator si tensor velii pe fata superioara si palatoglosul si faringoglosul pe
fata inefrioara.
 Levator velii -se insera pe stanca temporalului anterior de gaura carotida sip e partea
cartilaginoasa a trompei lui Eustachio.
-ajunge pe fata superioara a aponevrozei iar fibrle lui se termina trecand de partea
opusa
-prin contractia lui el ridica valul palatin si blocheaza comunicarea cu partea nazala
a faringelui
-este inervat de nervul facial.

 Tensor velii-originea in fosa scafoida e fata inferioara a aripii mai a sfenoidului

-are un traiect vertical spre vf pterigoidei,se continua apoi cu un tendon intermediar
care trece pe parte opus ape sub hamulus si se continua cu portiunea orizontala a muschiului,
apoi portiunea lui musculara se lateste ,devine aponevrotic si serveste ca insertie pt fibrele
muschiuluii levator.

 Muschiul uvulei-se intinde de la spina nazala postero-superioara pana la extremitatea inferioara

a uvulei
-cand se contracta ridica uvula.

 Muschiul palatoglos -constituie o arcada in grosimea stalpului anterior al valului palatin, aceata
acarda poarta numele de arcul palatoglos
-muschiul isi are originea pe val, la baza uvulei, si se uneste cu cel de parte
opusa in grosimea limbii prin fibrele muschiului transvers al limbii
 Muschiul palatofaringian-se gaseste in grosimea arcului posterior al faringelui
-coboara si el tot de la baza uvulei unde isi are originea in valul palatin,
iar de aici fibrele lui ajung in stratul profund al peretelui posterior al faringelui pana spre
cartilajul tiroid
-prin contractia lui stramteaza istmul faringian si ridica laringele si faringele.
-inervat de glosofaringian
 Intre cei 2 stalpi, anteriori si posteriori ai valului, se gaseste vestibulul faringian in care se afla
tonsila palatina sau amigdala.
 Acesti muschi ai valului palatin pot fi paralizati in anginele difterice sau hemoragiile bulbare, iar
in acest caz vocea este nazonata iar lichidele reflueaza pe nas.
 Valul palatin este acoperit de mucoasa ce are 2 caracteristici: pe fata superioara mucoasa este
de tip respirator, adica un epiteliu cilindric vibrativ, iar pe fata inferioara un epiteliu pavimentos
digestiv.
 Mucoasa este inervata de vag.
 La copii operati de gura de lup, valul palatin este scurt si au o voce nazonata.
 In timpul somnului profund cu gura deschisa, vibratiile valului palatin, sub actiunea curentului
de aer dublu, dau sforaitulul.
 Peretele inferior desparte cavitatea bucala de regiunea anterioara a gatului.
 Este reprezentat de o membrana musculara care se prinde inainte pe linia milohioidiana a
mandibulei si inapoi pe arcul osului hioid.
 Aceasta membrana musculara este formata din 2 muschi simetrici : m milohioidieni, care se
insera pe un rafeu median, impreuna cu cel de parte opusa.
 Peretele inferior este intarit in regiunea submentala de pantecele anterior al mushciului
digastric, iar superior de mushciul geniohioidian.
 Pe peretele inferior este asezat corpul limbii si glanda sublinguala.
 Vascularizatia cavitatii bucale:1)buzele arterele labiale superioare si inferioare , ramuri din
artera faciala, aceste ramuri se anastomozeaza prin inoculatie,
2)din a faciala ia nastere a submentala pt glanda submandibulara
pt planseul cavitatii bucale si pt pielea barbiei unde se anastomozeaza cu ramuri din artera
mentala si artera labiala inferioara.
 Pe peretele inferior al cavitatii bucale, se gaseste artera submentala.
 In regiunea submandibulara vin ramuri din a palatina ascendenta, ramuri din artera faciala.
 Artera alveolara inferioara, ram din maxilar : inainte de a patrunde in gaura mandibulei,
alevolara inferioara da ramuri milohioidiene (pt m milohioidian) de care se anastomozeaza cu
artera subhioidiana.
 Vascularizatia peretelui lateral este data de artera temporala superficiala prin a transversa a
fetei.
 A maxilara da artera bucala care iriga partea interna a obrazului.
 Peretele superior este vascularizat de artera palatina descendenda+mare. Mai sunt si alte
surse, artera palatina ascendenta, artera faringiana ascendenta, ram din caotida externa.
 Venele cavitatii bucale dreneaza in vena jugulara externa si interna.
 Limfaticele dreneaza catre grupele ganglionare care sunt situate circular intre cap si gat iar de la
aceste grupe ganglionare pleaca vase eferente spre ganglionii cervicali.
 Principalele statii de relei limfatici sunt ganglioii limfatici parotidieni(superficiali+profunzi),
ganglionii limfatici submentali mandibulari si submandibulari gg limfatici bucali la nivelul
obrazului, ggl linguali care se gasesc pe traectul arterei linguale, si gg retrofaringieni pt vasele
palatului dur si moale.
 Limfaticele buzei superioare dreneaza catre ggl submandibulari iar limfaticele buzei inferioare
si ale barbiei dreneaza spre ggl submentali si cei submentali de partea opusa ca si spre ggl
submandibulari si cervicali profunzi.
 Diviziunile topografice ale cavitatii bucale: impartita de arcurile dentare si gingie in 2 parti:
vestibulul bucal sau oris, delimitat anterior si lateral de buze si obraji, inapoi de arcadele
dentare si de fata externa a marginii alveolare a maxilarului si mandibulei care este tapitata de
gingie.
 In sus si in jos se gaseste mucoasa santului gingivivo-jugal.
 Cavitatea bucala propriu-zisa se intinde intre arcurile dentare si gingie, pana la istmul faringian.
 Este o cavitate virtuala, cu forma ovoidala in repaus, lunga cam de 7 cm, larga de 4 cm si inalta
de 2 cm jumate.
 Cea mai mare parte a ei este ocupata de limba.
 Cavitatea bucala propriu-zisa si vestibulul comunica intre ele pe deoparte dea-lungul spatiilor
interdentare si pe cealalta parte la nivelul spatiului retromolar, adica intre ultimul molar si
ramura mandibulei.