ARTICULATIA FEMURO ROTULIANA este o articulatie de tip trohleartroza, se realizeaza intre fata

articulara a trohleei femurale si fata posterioara a rotulei.

Spuneam ca in sens vertical rotula este situate intre tendonul rotulian si tendonul cvatricipital , este singuurl
tendon motor el ridica sit rage rotula inafara. Intre cele 2 tendoane se creaza un unghi numit unghiu Q
deschis inaafara. In sens transversal rotula prezinta 2 aripioare, una interna intarita de insertiile muschiile
vast intern din cvadriceps si lig meniscu rotulian intern si o aripioara externa mai slaba intarita de vastul
extern de fascia lata si de lig menisco rotulian extern.
Peste rotula ia nastere o retea, este o retea fibroasa formata din mai multe structure si are rolul de a presa de
a fixa rotula pe santul trohlear, participa mai multe elemente vascii croitorul fascia lata aponevroza
gambiera, dreptul anterior.
Rolul rotulei este Acela de a departa tendonul cvatricepsului de trohleea femurala mai ales la extensie
maxima si datorita acestui fapt bratul de parghie a fortei respective a m. cvadriceps, creste cu 50 %. Asta
inseamna ca conform regulii de a aplicare a parghiilor de sprijin, inseamna ca forta dezvoltata de m
cvadriceps, va fi cu 50% mai mica.
In flexie aparatul fixator rotulian impreuna cu m cvadriceps asigura stabilitatea art. Intensitatea acestei
stabilizari depinde de pozitia genunchiului
Cu cat flexia este mai mare cu atat bratul parghiei pe care apasa rezistenta respective greutatea corpului va
fi mai mare deci activitatea cvadricepsului care trebuie sa echilibreze parghia va creste, cand toata aceasta
ecuatie, rotula usureaza activitatea m, cvatriceps.
Traiesctul pe care il umreaza rotula in miscarea genunchiullui e concave inafara, ( flexie)
Daca genunchiul e extins rotula e trasa in sus contractia m cvadriceps orientand-o in sus si inafara, in asa fel
incat rotula pierde contactul cu trohleea femurala
Traiectul pe care il parcurge rotula e concave in sus si inafara. La inceputul flexiei contactul se stabileste
intre treimea inferioara a rotulei si trohleea femurala, la flexie 45* contactul se stabileste intre treimea medie
a rotulei si trohleea femurala. La flexie de 360 grade contactul se stabileste intre treimea superoara a rotulei
si trohleea femurala. Se constanta ca in permanenta contactul fiind doar cu o treimea din suprafata
posterioara a rotulei, presiunea unitara propiuzisa creste de 3 ori.
In general dpdv functional, structurile genunchiului se pot clasifica in mai multe categorii, O prima categorie
o constituie structurile portante, extremitatea superioara femur, tibie, si rotula. La un genunchi normal
suprafata portanta este in medie de 20 cm2 in extensie maxima, si de 12 cm2 in flexie 90 grade, s0a
constantat ca dupa menisc sceptomie s-a constantat ca suprafata portanta in extensia maxima este in medie
de 12 cm2 si la flexia maxima de 16cm2, din acest punct de vedere se doveste rolul pe care il joaca
meniscurile in privinta incarcarii si modul in care prezenta meniscuurilor , scade presiunile unitare asupra
suprafetelor de sprijin deci uzura suprafetelor .
Suprafata de contact intre femur si patella(rotula) este in medie de 0,8 si 1,8 cm2 suprafata maxima admisa
variind intre 3-5 cm2 ca aevolutie dinamica suprafata de contact creste de la 0 -40 grade flexieie apoi scade
Concluzia stuudiile arata ca la 4 flexie contactul este maxim.
Discutam despre capsula articulara care e groasa si resistanta si ligament
A treia categorie sunt structurile de alunecare - rolul lor e acelasi

Necesitatea de a usura miscarea suprafetelor aflate in contact pe de o parte si de alta parte, rolul de amortizor
a miscarilor realizate sub incarcare, structurile de alunecare sunt meniscurile,masa grasoasa Hoffa care este
o atmosfera grasa care inconjura articulatia bursele serosae extra articulare, membrane sinoviala aceasta din
urma actionand direct dar si indirect datorita lichidului xinovial pe care il produce cu rol lubrifiant

E vb de grupele musculare, musculature flexoare si rotatoare

s-a dovedit ca articulattia genunchiului e foarte bine monitorizata functionala, la inceputul oricarei miscari,
potentialele de actiune sunt importante nu doar in muschii agonisti cum este si normal deci cei care
efectueaza miscare si si in cei antagonisti , la inceputul miscarii antagonistii sunt activati sip e masura ce
miscarea se deruleaza activitatea antagonistilor scade si ea, reveninduse astfel miscarile bruste cu forta
mare, deci discutam despre un system reglator extreme de prcis la niv genunchiului.
Exista unele miscari in care agonisti se contracta cu antagonisti concomitant, spre ex ischio gambierii
flexori se contracta concomitant cu cvadricepsul extensor , exemplu la urcarea unui scari.
Mai mult decat atat, muschii poli aritculari sau bi articulari actioneaza diferential astfel daca se lucreaza in
lant cinematic inchis deci cu piciorul fixat pe sol, ischiogambierii se contracta si determina initial extensia
soldului aceasta fiind activitatea lor prevalenta pana in momentul in care genuchiul la care se deruleaza
flexia ajunge la 60grade, deci in conditiile lantului cinematic inchis ischio gambierii nu participa la primele
60grade flexie ale genunchiului, dabbea peste 60 grade ischi gambierii preiau flexia genunchiului
Dpdv biomecanic flexia active cu soldul extins poate sa mearga la 180 grade, flexia active cu soldul flectat
poate sa mearga la 140 iar flexia pasiva 160
Extensia complete a genunchiului e posibila daca tibia se roteste in jurul axei sale cu 2 pana la 5 grade
extern, este ceea ce numin rotatie terminal care inlacateaza genunchiul in extensiem, este vorba de o rotatie
automata.
Rotatia pasiva si active sunt posibile doar cu genunchiul in flexie. In jurul unui ax mechanic, plasat putin
intern fata de centru articulatiei si care trece prin spina tibiala interna.
In conditiile extensei complete stabilitatea e datorata in primul rand acestui mechanism de inlacatare in al
doilea rand pozitiei care face ca axa de miscare sa fie posterioara fata de verticala centrului de greutate
astfel incat se creeaza stabilitatea pasiva fara participare musculara.
Din momentul in care incepe flexia pozitia axelor se scjhimba si tabilitate,a depinde de contractia musculara
Stabilitatea dinamica a genunchiului in flexie depinde in mod deosebit de m cvadriceps care mentine strans
contactul intre suprafete in vreme ce in plan frontal jocul dintre valg si var si in plan orizontal jocul dintre
rotatia interna si rotatia externa sunt asigurate in principal de lig capsule ligamentare.
In general, genunchiul se poate bloca in flexie in 2 cazuri:
1.flexie valg-rotatie externa sau 2. Flexie var rotatie interna#
Sold genunchi glezna se gasesc pe acelasi ax. In sprijin biped verticala din centrul de greutatte se
repartizeaza egal in 2 vectori cate 1 pentru fiecare membru belvin, vectori care trec la egala distanta dintre
cei 2 genunchi si intre ei.
In sprijin unipodal, subiectul isi orienteaza verticala centrului de greutate inauntru articulatiei genunchiului
de sprijin astfel incat proiectia sa ajunga in poligonul de sustinere. In aceste conditii greutate tinde sa treaca

de la femur la tibie pe partea interna si a valgiza genunchiul(dar aceasta tendita in bipodal e contrabalansata
de forta musculara a m tensor al fasciei lata, fesier mare cvadriceps si biceps femuralsi ischi gambieri .
Greutatea de sprijin va fi de 2 ori greutatea corpului, in plan sagittal anteroposterior echilibrul corpului e
realizat pe o parte de oscilatii inainte inapoi permente de echilibrare si de contractia lantului triplei extenzii,
paravertebrali fesieri mare popliteu ischiogambieri si triceps sural
La el se alatura si contractia muschiilor anteriori, lantu musculaturii abdominali in acest caz echilibrul
sagittal este active depinzand de grupele musculare, fortele care solicita genunchiul cresc in orice activitate
de effort suplimentar cum ar fi mers alert fuga salturi. In aceste conditii la greutatea corpului se adauga
fortele suplimentare. In mers genunchiul realizeaza o flexie maxima de 65-70 grade imediat dupa ridicarea
degetelor de pe sol si ajunge la extensie maxima inainte de si solul cu talonu
Se mai inregistreaza la pasul posterior la nivelul membrului portant deci la pasul posterior la membrul
portant avem o flexie 15-20 grade.
Este nevoie sa se pastreze permanent un grad sufficient de flexie care sa asigure supletea mersului in toate
momentele derularii pasului
Un mers la care nu e posibila flexia nu va putea fi niciodata elastic pa prelua va genera socuri suplimentare
resimtite in mod deosebit la nivelul genunchiului

ANATOMIA FUNCTIONALA A GLEZNEI SI PICIORULUI

Dpdv functional gamba e segmental anatomic cuprins intre articulatia tibio peroniera superioara si tibio
peroniera inferioara ambele artrodii ambele sustinute de cate o capusa fibroasa intarita de ligament
Capsula articulara este consolidate de 2 ligamente unul anterior si unul posterior, iar cea inferioara e
consolitdata de 3 ligamente . articulatia inferioara este o articulatie fara cartilaj articular, fiind o articulatie
stricta articulara.
Membrana interosoasa care solidarizeaza cele 2 diafize pe langa rolul biomecanic important pe carel joaca
deci da insetie principalelor grupe musculare de la nivelul gambei respective pe fata anterioara tibialul
anterior, extensorul comun al degetelor, si extensorul propiu al halucelui iar pe fata posterioara, tibialul
posterior, si lungul flexor al degetelor,
La nivelul gambei vb de 12 muschii in 4 loje, loja anterioara cu 4 muschi ( tibialul anterior, extensor comun
degete, extensor propiu haluce, si peronierul anterior, Loja posterioara cu 6 muschi triceps sural plantar
subtire popliteu, tibial posterior flexor comun degete si extensor propiu haluce, si loja externa formata din 2
muschi lungul si scurtul peronier lateral.
Statica gambei: ortostatic axul gambei produce axul biodynamic al coapsei si datorita acestui fapt transmite
greutatea corpului prin axul tibiei direct pe picior dpdv biomecanic membrul inferior, functioneaza atat in
lant cinematic inchis atunci cand piciorul e fixat pe sol, cat si in lant cinematic deschis. In lant cinematic
inchis spre ex mers, alergare, cadere de la inaltime, gamba se comportta ca o parghie I ( parghie de sprijin ,
rezistenta e la un capat de parghie si e reprezentata de greutatea corpului, sprijinul reprezentat de gmba
propiuzisa se gaseste la mijloc iar forta se gaseste la celalt capat al parghiei fiind reprezentata de contractia
extensorii pciiorului ( TIBIAL ANTERIOR , extensor comuni si propiu haluce ) valorile fortelor dezvoltate
cresc in miscare de propulsive spre ex pasul in mers pe de o parte se recapat echilibrul dar trebuiesc invinse
si fortele gravitationale

In conditiile in care membrul inferior lucreaaza in lant cinematic deschis functioneaza ca o parghie de gr III
parghie de viteza, in acest context suunt premise obilizarea genunchiului si a gleznei. In acest caz la un capat
al parghiei ramane rezistenta reprezentata de greutatea gambei, la mijloc se gaseste forta, reprezentata de
contractia extensorului gambei, cvatricepsul, si la celalat capat exista sprijinul reprezentat de condilii
femurali.
Punctual principal de aplicatie a fortelor il reprezinta centrul de greutate al cuplului cinematic picior gamba.
Acest centru de greuate se gaseste deasupra treimii inferioare a gambei. Atunci cand gamba este
suprasolicitata mai ales rotational, solicitarea depaseste rezistenta tibiei si osul, se fractureaza la acest nivel.
Fracturile prin traumatism indirect
Dpdv biomecanic, articulatia tibio peroniera superioara, permite numai alunecari de mica amplitudine care
devin indispensabile dinamicii articulatiei tibio peroniere inferioare si gleznei.
Articulatia tibio peroniera inferioara joaca un rol biomecanic extreme de important ea intervenind in flexia
extensia piciorului pe gamba. Articulatia se largeste in cazul flexiei dorsale a piciorului si intre cele 2 capete
maleolare intra partea anterioara mai lata a aastragalului si revine la pozitia initial la flexia plantara cand
intre capetele maleolare intre partea exterioara mai ingusta a astragalului . Acest joc articular de largire si
revenire, a art tibio peroniere inferioare este datorat faptului ca art e ligamentara fara cartilaj si xinoviala.
Articulatia e sustinuta e lig tibio peroniere inferioare si lig interososcare mentin contactul intre cele 2
extremitati ale oaselor gambeiatat in statica cat si in dinamica, respective sunt rezistente, pentru a mentine
contactul osos chiar atunci cand greutate corpului apasa pe glezna dar sunt si elastic permitand o dispensie
de 1-2mm si revenirea la normal, lezarea acestor ligamente tibio peroniere determina diastazisul tibio
peronier adica departarea inreductibila a capetelor inferioare ale oaselor gambei care tulbura extreme de
seminificativ functionalitatea gleznei.
Glezna si piciorul
Piciorul e compus dintrun schelet avand 26 oase scurte legate intre ele prin ligament puternice si formand in
acest fel 32 de articulatii, cum bine stim ca 14 sunt falange 5 metatarsiene si cele 7 oase tarsiene se
organizeaza in 2 grupe, tarsul posterior astragal si calcaneu ) si tarsul anterior ( scaphoid , cele 2 cuneiforme
si cuboit) . Articulatiile in aceasta zona functionala sunt urmatoarele:
Articulatia gleznei este o articulatia trohleara care se stabileste intre pensa tibio peroniera intro parte fata
superioara si marginile inferioare ale fetelor laterale ale astragalului , care impreuna functoneaza ceea ce noi
numin functional monsorul astragalian.
Pe fata superioara exista un sant oblic inainte si inafara care face 30 grade cu directia sagitala si datorita
acestui fapt miscarile antero posterioare
se asociaza si cu o miscare oblica astfel incat flexia dorsala a
piciorului adduce varful in adductie iar flexia plantara duce varful in abductie.
Suprafata articulara a tibiei are cate o margine, care limiteaza miscarea inainte si inapoi dar marginea
posterioara e mai coborata astfel incat suprafata articulara a pilonului tibial priveste usor inainte, va face un
unghi de 9 pana la 16 grade, in medie 11 gradecu planul orizontal. Marginea posterioara coborata se mai
numeste a treia maleola pentru a se intelege dece exista in practica curenta denumirea de fractura
maleolara uni bi sau tri maleolara. Este consolidate de o capsula fibroasa intarita la randul ei de un ligament
lateral intern format din 2 straturi, un strat superficial ligamentul deltoidian cu varful la maleola interna si
baza etalata pe fata interna a astragalului , pe fata interna a calcaneului pe gatul astragalului sip e fata

superioara a scafoidului al doilea strat e stratul profund extreme de puternic care pleaca tot de la varful
maleolei interne si ajuunge la fata interna a astragalului( ligamentul lateral intern )
Ligamentul lateral extern care este format din 3 fascicule idependente respective ligament peronero
astragalian anterior, peroneo astragalian posterior, peroneo calcanean care din pacate este slab dar defapt
configuratia este de asa natura incat in flexia dorsala sunt tensionate fasciculele posterioare in flexia plantara
sunt tensionate fibrele fasciculului anterior, iar in pozitia intermediara sunt tensionate numai fibrele mijlocii
Dintre toate cele 3 fascicule, fasciculul anterior e cel mai slab si el este cel mai interesat in entorsele
piciorului ( se mai numeste ligamentul entorsei majoritatea entorselor prin invertie producandu-se datorita
intercepetari acestui ligament )
ARTICULATIA este tapetata de o sinovie al carei inflamatii genereaza uneori artrite.
Artiulatia astragala calcaneana