Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
stabilitatea si mobilitatea.
În biomecanică,
articulațiile îndeplinesc
două funcții principale:
- asigură transmiterea
sarcinilor
mecanice între segmentele
corpului uman.
Tipuri de mișcări în articulații
• Între oasele care intră în alcatuirea
unei articulații se pot efectua trei
feluri de mișcări elementare:
- alunecarea;
- învârtirea (rostogolirea);
- rotația.
Factori activi:
- contracția tonică a grupelor
musculare;
- contracția fazică a grupelor
musculare periarticulare
agoniste si antagoniste
Forța realizată de contracția musculară influențează conducerea
articulară prin acțiunea celor trei vectori în care se descompune:
1. Vectorul balans - determină accelerația
unghiulară a mișcării de rotație din
articulație;
2. Vectorul transarticular - se manifestă ca
o forță centripetă, cu efect de comprimare
asupra suprafețelor articulare, producând
stabilizarea articulațiilor în timpul mișcări -
lor rapide;
3. Vectorul de rotație - produce rotația unei
suprafețe articulare in jurul axului lung al
osului respectiv, determinând o anumită
postură a elementelor care realizează mișcarea.
Conducerea articulară
In funcție de factorii care predomină
în determinarea mișcării, articulațiile
se pot reuni în următoarele grupe:
Cu conducere osoasă;
Cu conducere ligamentară;
Cu conducere musculară.
Conducerea osoasă
presupune sensul, direcția, și
amplitudinea mișcării determinată
de forma suprafețelor articulare.
Exemplu:
- art. radio-ulnare proxiamală şi distală;
- articulația atlantoaxoidiană mediană.
Articulaţiile trohoide sau în pivot
Mișcările de rotație în aceste articulații
se pot executa în două variante: