Biomecanica cotului

Art humero-cubito-radiala , este o trohleartroza consolidata de o capsula articulara si 4 lig , are un grad de libertate . In aceasta art sunt miscari posibile in planul sagital , miscari de flexie , extensie , in jurul unui ax transversal care trece prin linia biepicondiliana . In mod normal , miscarea are o amplitudine intre zero si 150 grade , iar pasiv poate sa mearga pana la 160 de grade . In faza finala a flexiei mana se orienteaza spre torace , datorita faptului ca axul antebratului este dirijat inauntrul axului bratului , datorita directiei jgheabului trohleei humerale care e in sus si inauntru . In lant cinematic deschis atunci cand capatul lantului este liber . Deci in aceste conditii antebratul functioneaza ca o parghie de gradul III , in care sprijinul este la un capat si e reprez de art cotului , la captul opus se gaseste rezistenta care este reprez de greutatea antebratului si la mijloc este forta care este reprez de contractia muschilor biceps si brahial anterior . In conditiile in care membrul superior lucreaza in lant cinematic inchis , de ex in stand pe maini , antebratul functioneaza ca o parghie de gradul I , adica o parghie de sprijin in care sprijinul este la mijloc , rezistenta si forta actionand la capetele parghiei . In cazul in care antebratul actioneaza ca o parghie de gr . III , flexia se realizeaza liber si flexia este oprita de intrarea conoidei in foseta corespunzatoare , de contactul intre tesuturile moi si de tensionarea lig posterior al cotului . In conditiile in care cotul si antebratul funcioneaza ca o parghie de gr. III , paradoxal flexia cotului e controlata de contractia izometrica a extenzorilor . Extensia cotului este limitata de vf olecranului si de lig anterior care este tensionat si care defapt prin directia si functia sa , impreuna cu jgheabul trohleei humerale determina valgul fiziologic al cotului .

In ortostatism , flexia este activa , extensia e pasiva fiind insa controlata de contractia izometrica a flexorilor care gradeaza miscarea . In aceste conditii extensia poate deveni active doar daca bratul e adus la 90 de grade si cotul este flectat . In conditiile in care subiectul e in stand pe maini musculature e activa atat la flexie cat si le extensie . Antebratul e cuprins intre cele 2 art radio-cubitale si include si lig inter-osos radiocubital , respectiv membrana inter-osoasa . Art radio-cubitala superioara este o art cilindroida de tip trohoid cu un grad de libertate . Suprafetele art sunt reprez de capul radial care reprez cilindrul plin si mica cavitate sigmoida de pe extremiatea superioara a cubitusului care insa reprez doar o cincime din circumferinta completa si atunci e completata de lig inelar al radiusului . Acest lig are dublu rol , pe deoparte creste suprafata si pe de alta parte mentine contactul intre suprafetele art . Art radio cubitala e o trohoida . Supraftele art sunt reprez de extremitatea distala cubitala ( cil indrul plin ) si extremitatea radiala care reprez un segment din un cilindru scobit . Antebratul e structurat pt miscarile de prono-supinatie . In supinatie antebratul apare rasucit in afara iar in pronatie inauntru , Pt realizarea acestor functii structurile s-au adaptat : Radiusul e mai lung in jos ceea ce permite ca epifiza s-a distala sa faca o rotatie in jurul extremitatii cubitusului si in al doilea rand , a 2 a adaptare este ca osul radius este bicudat de prezenta tuberozitatii bicipitale . Pana la tuberozitate , osul e oblic in jos si inauntru si da insertie muschilor supinatori , iar sub tuberozitate este oblic in jos si in afara si da insertie muschilor pronatori . In pronatie supinatie , cele 2 articulatii actioneaza concomitent , functional o sg art , este ceea ce numim legea omologiei celor 2 articulatii radio-cubitale

Membrana interosoasa : este o structura fibro-elastica care are prop . de a-si modifica functional dimensiunile , in asa fel incat in pozitie intermediara si in pozitie de supinatie maxima , dimensiunile sunt mai mari decat in pozitiile contrare . Membrana inter-osoasa e considerata un lig extra-articular care are o mecano-structura proprie datorita faptului ca superioare sunt oblice in jos de la radius catre cubitus , iar patrimea inf e oblica in sens invers . Prin aceasta structura se realizeaza 2 lucruri : -Fortele de tractiune si compresiune care se transimit uniform asupra celor 2 oase ale antebratului permanent in orice pozitie -Aceasta config . apare ca o adaptare la faptul ca oasele umane sunt supuse si actioneaza mai frecvent sub presiune decat sub tractiune . Axul biomecanic al miscarii de pronosupinatie : clasic se considera ca pronosupinatia e o miscare de rotatie in jurul unui ax vertical care trece prin cupula radiala si ajunge la baza metacarpianului 5 dupa altii la baza metacarpianului 3 . In aceata teorie doar radiusul se roteste si cubitusul ramane fix , extremitatea superioara a radiosului se roteste iar cea inf aluneca in jurul cubitusului care functioneaza ca pivot fix . Kisselbach a fost cel care a descris 3 tipuri de miscare posibil de realizat la nivelul antebratului : A. Este rotatia pura a radiusului fata de axul imobil al cubitusului ; este modelul de miscare care respecta teoria clasica . B. Reprez o rotatie libera fata de axul biomecanic variabil care include toate miscarile isolate ale antebratului in aceste conditii axul se deplaseaza pe diagonala in afara si atunci el va trece de la nivelul cupulei radiale , succesiv la captul celalalt de la metacarpianul 1 catre metacarpianul 3 . C. Este modelul de rotatie libera ; fata de un ax biomecanic variabil care include miscarile rotatorii ale intregului membru superior . Acest model de miscare e cel mai frecvent . In acest model , axele sunt variabile , sunt globale si sunt longitudinale pt ca urmaresc directia segmentelor .

Acestea sunt cele 3 modele de pronosupinatie , dintre care ultimul e cel mai frecvent . Fata de aceste miscari ale antebratului exista si miscari complementare ale cubitusului si miscari complementare ale humerusului . Miscarile complementare ale cubitusului : se misca doar radiusul , cubitusul sta pe loc , nu exista miscare complementara a acestuia ( A ) in modelele B si C cubitusul se deplaseaza frontal si sagital . Toate aceste modele de miscare au fost confirmate prin studii cinematografice si s-a constatat ca de la pronatia max la supinatia max , cubitusul trece din pozitia de extenzie si inauntru la poz de flexie si in afara . Mai mult decat atat , in cursul miscarii , cubitusul face o miscare de lateralitate de circa 10 grade . Miscarile complementare ale humerusului : daca miscarea de prono-supinatie se face cu cotul la 90 de grade , supinatia asociaza o rotatie interna a humerusului iar pronatia asociaz o roatie externa a humerusului de circa 9 pana la 12 grade datorita orientarii jgheabului trohleei humerale . Se pot practic combina deci , miscarile de rotatie interna humerus asociata supinatiei antebratului care det. adductia cubitusului si rotatia externa a humerusului asociata pronatiei care det. abductia cubitusului .

Biomecanica mainii : la mana discutam despre gatul mainii si biomecanica degetelor : Biomecanica gatului mainii : scheletul e format din 8 oase scurte , articulate intre ele prin artrodii . Intregul masiv se art proximal cu antebratul formand art radiocarpiana iar distal se art cu metacarpienele formand articulatia carpometacarpiana . La nivelul gatului mainii miscarile posibile sunt de flexie extensie , abductie adductie si circumductie . Amplitudinea miscarilor este defapt insumarea miscarilor din fiecare articulatie .

Cel mai imp rol din punct de vedere functional , il au pe deoparte art radiocarpiana care este o art condiliana cu 2 gr. de libertate si in al doilea rand art medio-carpiana care este tot o condiliana cu 2 gr. de libertate . Miscarile se realizeaza prin deplasarea in etaje a segmentelor . Primul rand de oase carpiene se gaseste intre antebrat si cel de-al doilea rand de oase carpiene asemeni unui menisc . Miscarile acestui rand de oase se fac in jurul unui centru prin care trece pivotul central al miscarii si anume osul mare . Amplitudinele normale ale acestor miscari sunt pentru flexie , active intre zero si 90 grade , pasiv la fel . Iar pt extensie , activ 0-75 gr pasiv 0-85 gr . Inclinarea cubitala , active 0-40 gr iar pasiv intre 0-45 gr . Inclinarea radiala , activ 0-15 si pasiv 0-20 gr. Miscarea de flexie extensie se realizeaza in jurul unui ax transversal care trece prin osul mare . Axul clinic trece prin tabachera anatomica . Miscarea de abductie adductie se face in jurul unui ax antero-posterior care trece prin osul mare , iar axul clinic se gaseste la baza metacarp 3 . In miscare de flexie-extensie , daca le insumam , amplitudinea miscarii este de 170 gr . fata de cele 2 art imporatante . In art radio-carpiana se fac 50 gr de flexie si doar 30 gr. de extensie . In medio-carpiana avem 35 gr flexie si 50 gr. extensie . Amplitudinea miscarilor de flexie extensie depinde de poz . mainii fata de antebrat si de poz. Degetelor . Flexia e max daca degetele sunt extinse si mana e

inclinata usor cubital iar extenzia max daca degetele usor flectata si mana inclinata usor radial . In cursul inclinarilor cubitala si radiala , oasele basculeaza in jurul axului anteroposterior care trece prin osul mare . Circumductia este o miscare care combina flexia extensia cu abductia adductia . Face flexie-abductie si extensie adductie si invers . Traiectoria pe care o realizeaza mana nu e un cerc , e o elipsa . Pt ca amplitudinea flexiei extenziei e mai mare . Biomecanica ultimelor 4 degete :

Se refera la art metecarpo-falangiene si.. Art ultimelor 4 degete sunt art condiliene , adica au 2 gr. de libertate . Suma acestor miscari de circumductia In metacarpo-falangiene , amplitudinile normale , pt flexie extensie sunt active 090 gr si pasiv 0-110 gr . Inclinarile laterale sunt cate 30 gr de fiecare parte ale axei , impreuna 60 gr active , iar pasiv 50 gr . impreuna 100 gr. . Interfalangienele sunt trohle-artroze deci permit practic un sg grad de libertate adica miscarile de flexie extensie si se realizeaza in jurul unui ax transversal care trece prin trohlee . Ca amplitudine prin inter-falangiana proximala amplitudinea max e de 120 gr iar interfalangian distala e de 90 .

Inclinarea lat a degetului presupune alunecarea lat a falangei 1 pe condilii capeteleor metacarpienele . Aceasta miscare apropie sau indeparteaza raza digitala respectiva de axul mainii . Aceasta miscare e realizata de muschii inter-ososi .

Date posibile exemen Sidenco : joi 23 , si 6 februrarie .