Sunteți pe pagina 1din 7

Anatomia membrului superior

Oasele care alcatuiesc scheletul membrului superior sunt descrise ca oase ale
centurii scapulare si oasele extremitatii libere a membrului superior. Centura
scapulara este alcatuita din clavicula si omoplat. Scheletul extremitatii libere a
membrului superior se subimparte, la randul lui, in scheletul bratului, reprezentat
de humerus, scheletul antebratului, alcatuit din radius si ulna sau cubitus, si
scheletul mainii, format din oasele carpiene, metacarpiene si falange.
Oasele carpiene sunt in numar de opt si formeaza masivul carpian, corpul
sau segmentul proximal al scheletului mainii. Ele sunt asezate pe doua randuri, unul
superior si altul inferior. Oasele carpiene se articuleaza, pe de o parte, intre ele, iar
pe de lata, cu oasele antebratului si cu cele metacarpiene. Randul superior este
alcatuit, din afara inauntru, din urmatoarele patru oase: scafoid, semilunar, piramidal
si pisiform. Randul inferior este alcatuit din trapez, trapezoid, osul mare si osul cu
carlig. Aceste se articuleaza cu cinci oase metacarpiene numerotate de la !", de la
exterior la interior, aceste la randul lor se articuleaza cu primul rand de falange. Sunt
trei falange pentru fiecare deget, cu exceptia policelui care are doua falange.
Biomecanica mainii
Articulatiile mainii si biomecanica lor
Segmentele osoase de la nivelul mainii se articuleaza intre ele prin 30 de articulatii :
- articulatia radio-carpiana;
- articulatiile carpului, care cuprind: - articulatiile intercarpiene intre oasele carpiene
prin fetele lor laterale;
- articulatia mediocarpiana a celor doua randuri
carpiene intre ele ;
- articulatiile carpo-metacarpiene;
- articulatiile intermetacarpiene;
- articulatiile degetelor: - articulatiile metacarpofalangiene;
- articulatiile interfalangiene.
1. Mana si articulatia radio-carpiana
Articulatia radio-carpiana face parte dintr-un ansamblu functional de lant cinetic ce
cuprinde mana si degetele. Aceasta articulatie realizeaza articularea extremitatii inferioare a
celor doua oase ale antebratului - radius si cubitus - cu palma prin intermediul a opt oase
carpiene.
Articulatia radio-carpiana are doua grade de libertate, permitand miscarea de flexie,
extensie, abductie si adductie.
Articulatia medio-carpiana permite cateva grade de miscare abductie, adductie, 50
flexie palmara si 30 extensie dorsala.
Proeminente osoase: in afara, stiloida radiala
inauntru, stiloida cubitala
!iomecanica articulatiilor mainii
In plan sagital carpul poate executa miscari de:
flexie palmara cu o amplitudine activa de "0, flexia pasiva poate atinge #0.
extensia poate atinge activ $0, iar pasiv "0.
In plan frontal:
inclinatie cubitala sau adductie, amplitudine normala este de 30
inclinatia radiala este o miscare de inclinatie in abductie de %&'
2. Mana si degetele
Anatomia functionala a mainii si degetelor este foarte complexa.
(egetele prelungesc arcul metacarpian al carui element fix este constituit de metacarpul
)) si ))) in timp ce primul metacarpian a devenit relativ independent, gratie articulatiei trapezo-
metacarpiene.
Articulatiile cu arcul transversal metacarpo-falangian este elementul cel mai important
al sistemului. Aparatul digital este unul din cele mai frumoase exemple de sisteme
osteostabilizate, reprezentand o unitate motrica.
Studiul paletei metacarpiene
*alma poate lua forma de caus putandu-se astfel adapta oricarei forme de obiect,
pornind de la eminenta +ipotenara spre baza articulatiei metacarpo-falangiene, daca
metacarpianul ))) poate fi considerat ca fiind fixat pe carp, celelalte carpiene nu au aceiasi
fixitate. Asfel:
metacarpul )) se mobilizeaza intre 0 si &
metacarpul ), intre & -%0
metacarpul , intre %0 -%&
-lexia metacarpianului , se asociaza cu o inclinare cubitala si rotatie externa care
amplifica efectul de caus al mainii.
Miscarile ultimelor IV degete
*entru fiecare deget exista ))) articulatii:
ultimele )) articulatii distale .interfalangiene/ nu permit decat miscari
de flexie si extensie;
articulatiile metacarpo-falangiene pemit trei grade de libertate.
Mobilitatea metacarpo-falangiana
0arpul metacarpian este convex atat in plan sagital cat si in plan frontal, ceea ce permite
miscari de flexie-extensie in plan sagital si de adductie-abductie in plan frontal. 1igamentele
laterale sunt oblice in sus si inainte si sunt intinse in flexie si destinse in extensie. *ozitia 0
este cea in care falanga este in prelungirea metacarpului. -lexia antreneaza inc+iderea lantului
digital si conduce la atitudinea de pumn inc+is.
Amplitudinea de flexie active este #0 si creste de la cel de-al doilea la cel de-al cincelea
deget, putand a2unge aici la %%0 .-lexia pasiva in medie este superioara cu %0 celei active.
Miscarile in plan frontal
Aceste miscari nu sunt posibile decat daca degetele sunt in extensie in pozitia 0 sau in
usoara flexie. Aceste miscari nu sunt posibile cu degetele flectate,.dupa nomenclatura
internationala axul de referinta este al treilea deget. 3l poate efectua miscari de inclinatie
laterala adica de adductie si abductie, la fel ca celelalte degete, in acest fel putem vorbi de
indepartarea si apropierea degetelor.
Amplitudinea globala a miscarii de adductie si abductie activa si pasiva este in medie
30'-40'. 5iscarea de adductie si abductie nu este pura, fiind asociata intotdeauna cu o rotatie
axiala.
5iscarile de rotatie axiala se asociaza totdeauna miscarilor de adductie si abductie. 1a
nivelul indexului, unde musc+ii intrinseci sunt cei mai diferentiati, exista o circumductie
active. )stabilitatea articulatiilor metacarpo-falangiene poate fi observata dupa traumatisme
care intereseaza ligamentele laterale de la nivelul acestor articulatii.
Mobilitatea articulatiilor interfalangiene
Articulatiile interfalangiene sunt articulatii in forma de scripete si permit doar miscari
de flexie-extensie.
1a articulatiile interfalangiene proximale flexia activa si pasiva este in medie %00;
3xtensia activa si pasiva la acest nivel este de 0.
1a articulatiile interfalangiene distale flexia activa si pasiva este in medie 60, extensia
activa de &, iar extensia pasiva la acest nivel este intre 70-40.
-lexia completa a degetelor conduce normal la un contact direct al pulpei digitale cu
fata palmara a primei falange. 0and toate degetele sunt flectate numai din articulatiile
interfalangiene, pulpa degetelor atinge plica palmara distala moment in care articulatiile
metacarpo-falangiene sunt in extensie. 0and degetele sunt flectate din ambele articulatii
interfalangiene si din articulatiile metacarpo-falangiene pulpa degetelor va atinge plica
palmara proximala.
)n deficitul de flexie a degetelor determinarea acestuia se face prin masurarea distantei
care separa pulpa degetelor de palma.
Miscarile policelui
!ilantul articular al policelui este extrem de complex si se refera la constatarile
examenului analitic de anatomie functionala. Alegerea si definirea unei pozitii de referinta,
mai semnificativa decat pozitia anatomica, precum si definirea miscarilor policelui sunt
discutate.
!ilantul articular al policelui si al celorlalte degete, trebuie integrat in functia globala a
mainii.
!ilantul articular trebuie sa fie atat analitic, cat si sintetic. !ilantul sintetic, avand cea
mai mare importanta, va trebui completat cu diferite aspecte ale pre+ensiunii. !ilantul analitic
include examenul celor trei articulatii ale policelui:
trapezo-metacarpiana
metacarpo-falangiana
intarfalangiana
Biomecanica articulatiei trapezo-metacarpiana
Anatomia functionala a acestei articulatii in sa, permitand miscari in trei planuri ale
spatiului, este dificil de analizata. *ozitia neutra este imposibil de a fi definita in practica
curenta. 8otodata se poate masura amplitudinea miscarilor policelui in planul mainii si in
planul perpendicular.
5asurarea amplitudinii miscarilor primului metacarpian nu este posibila decat daca nu
exista nici o miscare in articulatia metacarpo-falangiana, ceea ce este greu de evitat in
practica.
Studiul miscarilor pasive
Se poate aprecia supletea trapezo-metacarpiana cautand miscarile de rotatie axiala.
Aplitudinea de rotatie axiala a primului metacarpian se poate aprecia manipuland prima
falanga a policelui fiind puternic flectata pentru a o bloca. Stabilitatea trapezo-metacarpiana
se poate aprecia incercand sa rasucim primul metacarpian in afara, incercand a creea o luxatie
sau o subluxatie trapezo-metacarpiana.
Biomecanica articulatiei metacarpo-falangiana
5iscarile de lateralitate fiziologice in extensie sunt mult mai reduse decat cele din alte
articulatii metacarpo-falangiene. )n flexie completa articulatia este completa.
)n extensie sau in flexie mica, lateralitatea in valgus este de amplitudine scazuta. 3a este
franata de catre ligamentul lateral intern a carui integritate este indispensabila pentru ca
policele sa nu se relaxeze in principalele momente ale pre+ensiunii. 3xtensia atinge adesea
%0-30.
-lexia este adesea de amplitudine mica 30-40.


Biomecanica articulatiilor interfalangiene
Articulatia interfalangiana nu permite decat miscari de flexie-extensie. -lexia este in
medie de "0-#0, extensia activa %0, extensia pasiva 30. ,ariatiile individuale pot fi
importante.
Bilantul global al policelui
!ilantul celor trei articulatii ale policelui exprimat in valori ung+iulare nu poate da o
imagine exacta asupra posibilitatilor functionale ale policelui.Sunt trei teste de masurare care
permit aprecierea obiectiva a functiilor policelui:
%. Marea cursa a lui Duparc mana si policele sunt desc+ise cu fata dorsala pe o
masa. Se examineaza mana si degetele, iar policele se ridica in extensie pe directia
mediusului. Astfel se poate masura apogeul, care e distanta dintre extremitatea policelui si
pliului palmar distal la nivelul celui de-al treilea metacarpian. (istanta este identica la acelasi
individ la mana stanga si dreapta si variaza intre #-%% cm. *olicele descrie un ung+i cu palma
de %00-%70.
7. Mica cursa a lui Duparc *olicele initial in abductie si extensie in planul palmei,
descrie o miscare orizontala care face sa treaca in fata metacarpianului )). Se noteaza la care
deget se plaseaza pulpa policelui. )n acest test trebuie ca policele sa ramana alipit de palma si
nu se plaseaza in opozitie.
3. pozitia policelui cu capul celui de-al ,-lea metacarpian este o miscare combinata
asociind o antepozitie, o abductie, o rotatie interna si o flexie in articulatiile metacarpo-
falangiene si interfalangiene. (aca cele trei articulatii ale policelui au o suplete normala,
pulpa policelui poate atinge palma la nivelul articulatiei metacarpo-falangiena ,. )n caz de
deficit se masoara distanta dintre varful policelui si baza degetului ,.
!re"ensiunea
3ste o functie complexa a mainii si presupune intrunirea mai multor conditii
indispensabile pentru realizarea ei:
(oua brate de pensa, rigide, articulate la un capat;
Articulatie sau sir de articulatii care sa permita desc+iderea - inc+iderea acestei
pense;
9n aparat musculotendinos intact cu cat este mai puternic, cu atat forta de
pre+ensiune va fi mai mare;
Acoperirea supra2acenta . cu tegument si tesuturi moi mobile/ sa fie suficienta
pentru a permite inc+iderea desc+iderea pensei.
(in punct de vedere biomecanic, se descriu trei forme principale de pre+ensiune:
-tipul )intre doua dintre degetele ))-),este o pre+ensiune pentru obiecte mici, pe timp
scurt, nu este o pre+ensiune de forta; presupune miscarea de abductie-adductie a
degetelor . produsa in articulatia metacarpofalangiana/ adductia:interososii palmari si
extensorul comun al degetelor;extensorul propriu degetul , abductia :interososii
dorsali si flexorul comun al degetelor;extensorul propriu index;
-tipul ))-intre ultimele patru degete impreuna<izolat si podul palmei-mana se face carlig
si se agata, este o pre+ensiune de forta; musc+ii principali sunt flexorul comun profund .
interfalangiana proximala/ ;musc+ii care desc+id mana:extensorul comun
degetelor;extensorul propriu index;extensorul propriu degetului ,;.pentru falangele ))
si )))/ interososii;lumbricalii;
-tipul )))-cea mai completa forma de pre+ensiune: intre coloana policelui+celelalte
degete cu palma; este cea mai utila si cea mai complexa forma de pre+ensiune, care
implica si opozitia; combina : flexia policelui:lungul flexor al policelui;extensia
policelui:lungul extensor al policelui;abductia policelui:lungul si scurtul abductor =l
ungul si scurtul extensor al policelui;adductia policelui:adductorul policelui = lungul
extensor si lungul flexor al policelui.
*re+ensiunea este de mai multe feluri:
-prin opozitie terminala
-pre+ensiunea prin opozitie terminala
-pre+ensiunea prin opozitie sub-termino-laterala
-pre+ensiunea prin opozitie sub-terminala
-pre+ensiunea prin opozitie,digito-palmara
-pre+ensiunea prin opozitie sub-terminala
-pre+ensiunea palmara cu toata mana
-pre+ensiunea interdigitala latero-laterala
(upa functia lor, musc+ii mainii se pot grupa in doua categorii:
a.musc+ii de atitudine-extensorii degetelor,abductorul policelui, opozantii-acestia
desc+id mana pentru a asigura prinderea;
b.musc+ii de forta-flexorii degetelor,adductorul policelui-asigura prinderea propriu-zisa.
#radul de libertate se calculeaza functie de miscarile $spatiale sau plane% ale
lantului cinematic osteo!articular, astfel:
- in cazul spatial: L = 6 n 5 a5 4 a4 3 a3 2 a2 1 a1 ,
unde : n & numarul total de elemente cinematice $oase sau segmente corporale%'
a" & numarul total de articulatii de clasa " '
a( & numarul total de articulatii de clasa ( '
a) & numarul total de articulatii de clasa ) '
a* & numarul total de articulatii de clasa * '
a & numarul total de articulatii de clasa '
- in cazul plan : L = 3 n 2 a5 1 a4 ,
unde : : n & numarul total de elemente cinematice $oase sau segmente corporale%'
a" & numarul total de articulatii de clasa " '
a( & numarul total de articulatii de clasa (.